Modalitati de Plata Utilizate in Afacerile Economice Internationale

  • View
    1.924

  • Download
    10

Embed Size (px)

Text of Modalitati de Plata Utilizate in Afacerile Economice Internationale

CUPRINSIntroducere.pag.3 Capitolul I Derularea operatiunilor de export-import ..pag 51. Importanta comertului international-efecte pozitive si negative ...pag. 6 2. Mecanismul derularii.....pag. 8

3. Livrarea la extern; facturarea .pag. 13 Capitolul II Modalitati de plata utilizate in afacerile economice internationale ....pag. 171. Acreditivul documentar .....pag. 17 1.1. Elemente esentiale privind derularea AD .....pag. 18 1.2. Tipologia acreditivului documentar ..pag. 22 1.3. Modul de utilizare (plata) a acreditivului documentar...pag. 26 1.4. Avantajele si limite ale utilizarii acreditivului documentar pentru parti

pag. 39 2. Scrisoarea de creditparticularitati ale operatiunii de derulare.............. pag. 41 3. Incasso-ul documentar caracteristici, particularitati ....pag. 42 4. Ordinul de plata ......pag. 44 Capitolul III Studiu de caz Utilizarea acreditivului documentar irevocabil cu aplicatie practica la Banca Transilvania .pag. 48 Anexe pag. 56 Concluzii ..pag. 75 Bibliografie ..pag. 76

1

INTRODUCEREIn relatiile comerciale, exportatorii straini isi manifesta, in continuare, neincrederea in partenerii romani si deopotriva in bancile romanesti. Din aceasta cauza, ca masura asiguratorie, firmele straine solicita plata in avans, prin transfer bancar(ordin de plata), pornind de la 10% si ajungand pana la 100% din valoarea livrarii. Din dorinta de a incheia un contract, de cele mai multe ori importatorii romani, desi cunosc riscurile platii in avans, accepta acest lucru fara a mai solicita o scrisoare de garantie bancara de restituire a avansului sau fara a deschide un acreditiv cu clauza rosie sau verde. Pana in luna martie 2003 Banca Nationala a Romaniei monitoriza foarte atent justificarea platilor externe in avans, dar, o data cu modificarea Regulamentului valutar, acest lucru revine bancilor comerciale prin care importatorii au ordonat efectuarea avansurilor respective. Bancile executa ordinele de plata la extern in avans pentru importatori de marfuri, inclusiv importuri temporare(leasing), executari de lucrari si prestari de servicii, pe baza de documente, respective contractul extern sau orice alt inscris cu astfel de valoare si factura proforma. Bancile comerciale urmaresc justificarea realizarii importurilor, executarii lucrarii, prestarilor de servicii sau restituirea avansurilor. In situatia platilor la livrare sau dupa livrare, exportatorii straini solicita, de regula, ca modalitate de plata, acreditivul documentar irevocabil confirmat de o banca de renume dintr-o terta tara sau din tara lor de origine sau de banca unde isi au deschis contul si unde vor depune documentele dupa efectuarea livrarii. Importatorii romani prefera si in aceste cazuri tot ordinal de plata, deoarece comisioanele bancare sunt mult mai mici decat cele necesare deschiderii unui acreditiv. La aceasta se adauga si faptul ca, in momentul depunerii cererii de deschidere de acreditiv, banca transfera din contul curent al importatorului intrun cont de blocaj intreaga suma necesara utilizarii acreditivului. In majoritatea2

cazurilor, contul de blocaj este purtator de dobanda la vedere, dar importatorul nu se poate folosi de suma respective in interval de timp dintre deschidere acreditivului si utilizarea acestuia sau refuzul de plata urmare prezentarii de catre exportator a unor documente neconforme. In cazul acreditivelor cu plata la vedere, acest lucru este mai putin suparator, dar la acreditivele cu plata diferata, la cele utilizabile in transee, la cele cu plata prin acceptare in acest interval, in care intreaga suma a acreditivului ramane blocata, poate fi de luni de zile, si chiar ani. O solutie ar fi acreditivul documentar revolving, care se deschide numai pentru valoarea unei singure transe, numai ca bancile romanesti nu ofera aceasta facilitate si blocheaza, inca de la deschidere, intreaga suma prevazuta in contract. Cand sunt in postura de exportatori, romanii pentru a cuceri noi segmente de piata sau pentru a le mentine pe cele vechi, sunt nevoiti sa riste si s-a acceptat plata la termen prin ordin de plata, fara a solicita din partea partenerului strain prezentarea unei scrisori de garantie bancara. Incasso-ul documentar se foloseste foarte putin in tara noastra nefiind agreeat decat de exportatorii romani care, in scopul incheierii unui contract extern, accepta plata la termene mai lungi (6 luni, 12 luni, 18 luni). Ei pot intra in posesia sumei mai devreme prin scontarea cambiei sau biletului la ordin care insotesc documentele in cadrul incasso-ului. Exista insa situatii, in care, unele banci romanesti solicita in momentul scontarii efectului de comert, pe langa originalul acestuia si depunerea unei garantii de tip ipoteca sau gaj, lucru neagreat de catre client.

3

Capitolul I Derularea operatiunilor de export - importDerularea operatiunii de export inseamna ansamblul activitatilor prin intermediul carora are loc livrarea marfii de la vanzator la cumparator, pe de o parte, si efectuarea platii de catre cumparator in beneficiul vanzatorului, pe de alta parte. In ceea ce priveste livrarea internationala a marfii, principalele activitati sunt: pregatirea marfii in vederea exportului si facturarea la extern; expeditia si transportul international; asigurarea marfurilor; vamuirea. In acest proces sunt implicate, pe langa partile contractului comercial - vanzatorul si cumparatorul si o serie de firma sau origanisme prestatoare de servicii specializate: expeditori, intermediari de tranzit, armatori, case de asigurari, organe vamale, institutii de control al calitatii etc. Totodata, in cazul exportului indirect sau al exportului prin comisionar in relatia comerciala de baza exista trei parti: producatorul (furnizorul marfii pentru export), firma de comert exterior (care poate actiona pe cont propriu sau in calitate de intermediar) si clientul extern(acesta din urma putand fi, la randul sau, in functie de forma de distributie, intermediar, comerciant pe cont propriu sau beneficiar final al marfii). In ceea ce priveste plata internationala, problema de baza este cea a stabilirii mijloacelor si tehnicilor de plata. In principiu, in mecanismul decontarii intervin patru parti: exportatorul, beneficiarul platii; importatorul, debitorul obligatiei de plata; banca exportatorului si respectiv banca importatorului, acestea prestand o serie de servicii in folosul clientilor lor, partenerii in contractul comercial.1

1

Alexa Constantin, Transporturi si expeditii internationale , Editura All, Bucuresti, 1995.

4

1.Importanta comertului international efecte pozitive si negativeDesi este unanim acceptata idea ca nici o tara sau popor nu pot trai in izolare, participarea lor la circuitul economic mondial fiind o necesitate obiectiva, iar din aceasta participare nu ar avea decat de castigat, realitatea a dovedit ca, desi balanta inclina serios talerul avantajelor, exista insa si dezavantaje. Principalele avantaje Se apreciaza ca prin comertul exterior, fiecare tara poate sa-si sporeasca potentialul economic, respective posibilitatile de valorificare a resurselor sale material si umane in directia dezvoltarii fortelor de productie, a promovarii progresului ethnic, a valorificarii superioare a resurselor natural, a creearii de produse noi, a cresterii productivitatii muncii, a calificarii superioare a fortei de munca. Ceea ce s-ar mai putea adauga la aceste avantaje ar fi: -cresterea veniturilor individuale si nationale prin valuta ce se poate incasa din exporturi; -cresterea numarului de locuri de munca, intrucat piata fiind mai mare si numarul de angajati poate creste; -reducerea subdezvoltarii si a saraciei in tot mai multe zone si tari ale lumii; -se accentueaza competitia interna datorita concurentei exercitate de importuri cu efecte benefice asupra eficientei si calitatii; -raspandirea tehologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicatii intre tari; -diversificarea ofertei si cresterea libertatii de alegere a consumatorilor; -cresterea interesului pentru colaborarea regionala si subregionala, pentru tehnici de comercializare si cooperare mai eficiente; -dezvoltarea poate fi durabila intrucat se va intemeia pe rationalitate economica; vor rezista numai cei competitivi;5

-stimularea celorlalte fluxuri ale circuitului economic mondial; -are efect benefic asupra intelegerii intre popoare, produsele si serviciile fiind adevarati ambasadori ai cunoasterii reciproce la care se adauga numeroasele contacte interumane la care conduc schimburile si cooperarea economica etc. Principalele dezavantaje -nu sunt reciproc avantajoase, dovada cresterea decalajelor dintre cei ce exporta produse cu valoare adaugata ridicata(tari dezvoltate) si cei ce exporta produse insuficient prelucrate (tari in dezvoltare si in tranzitie: materii prime, semifabricte, produse finite realizate pe baza de tehnoligii simple sau care incorporeaza multa forta de munca, utilitati si materii prime cazul textilelor, confectiilor, produselor siderurgice, cherestelei si altele). Confirmarea acestui dezavantaj o constituie deteriorarea raportului de schimb dintre cele doua categorii de tari; -exploatarea irationala a unor resurse naturale cu efecte nefavorabile asupra mediului. Avem in vedere defrisarea padurilor tropicale si mai recent si a celor din zonele temperate(cazul Romaniei care la inceputul secolului al XX-lea avea peste 50% din suprafata acoperita cu paduri, iar in prezent sub 25%); -efectul nefavorabil asupra mediului(incalzirea climei si reducerea stratului de ozon), la care a condus industrializarea in vederea cersterii exportului, prin poluarea atmosferei si a apei; -lupta pentru piete poate conduce la cunoscutele razboaie comerciale care pot genera conflicte militare. Asadar, dintr-un factor de stabilitate si pace, comertul mondial poate deveni si o cauza a instabilitatii etc.

6

2. Mecanismul derulariiTemeiul juridic al operatiunii il constituie c