42
Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curriculară I. Modele clasice de dezvoltare curriculară I.1. Modelul curricular al lui Bobbit I.2. Modelul curricular al lui Bobbit și Charters I.3. Modelul curricular raţional al lui Tyler I.4. Modelul curricular interacţionist al Hildei Taba I.5. Modelul curricular naturalist al lui Walker I.6. Modelul dinamic al lui McGre II. Abordarea comprehensivsă a curriculum-ului II.1 Planul structural II.2. Planul procesual III.3. Planul produsului

Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

  • Upload
    others

  • View
    89

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curriculară

I. Modele clasice de dezvoltare curricularăI.1. Modelul curricular al lui BobbitI.2. Modelul curricular al lui Bobbit și ChartersI.3. Modelul curricular raţional al lui Tyler I.4. Modelul curricular interacţionist al Hildei TabaI.5. Modelul curricular naturalist al lui Walker I.6. Modelul dinamic al lui McGre

II. Abordarea comprehensivsă a curriculum-uluiII.1 Planul structuralII.2. Planul procesualIII.3. Planul produsului

Page 2: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

I.1. Modelul curricular al lui Bobbit

� în 1924, prin lucrarea How to Make a

Curriculum, Bobbitt prezintă o manieră concretă de elaborarea a curricula, elaborând și dând publicităţii un adevărat model curricular ce putea fi numit prin analogie cu ideile lui Taylor un curriculum by objectives.

� Modelul curricular etalează 800 de obiective

educaţionale și activităţi aferente lor, după care propune un demers de planificare și organizare curriculară a acestora elaborat în șase pași, pe care îl prezentăm în figura de mai jos:

Page 3: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

I.2. MODELUL CURRICULAR AL LUI BOBBIT ȘI CHARTERS * (1923, Curriculum Construction)

� Modelul dezvoltat de Charters propune derivarea structurii curriculare din obiective specifice și din activităţi precise, mergând mai departe și formulând o metodă originală de selectare a obiectivelor, metodă ce presupunea un consens social în cadrul comunităţii.

� Charters propune ca obiectivele educaţionale formulate să fie observabile și măsurabile, situaţie care ar permite o evaluare exactă a nivelului lor de realizarea, deci constatarea nivelului de eficienţă a procesului instructiv-educativ. Modelul curricular elaborat presupune patru pași:

Page 4: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

Etapa I� stabilirea unui set de principii de construcție curriculară cu

referire la următoarele aspecte: scopul programului, obiectivele programului, trebuințele individuale, experiențele de învățare, activitățile de instruire.

Etapa a II-a� utilizarea obiectivelor comportamentale, aceste sunt ușor de

observat și măsurat, permițând verificarea nivelului de eficiență atins de demersul curricular.

Etapa a III-a� derivarea obiectivelor din trebuințele de învățare ale

educabililor și verificarea lor prin analiza și evaluarea trebuințelor.

Etapa a IV-a� construirea propriu-zisă a curriculum-ului, înțeles ca

disciplină de studiu și proces instructiv-educativ cu o structură tematică și procedurală sistemică.

Page 5: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

I.3. MODELUL CURRICULAR RAŢIONAL AL LUI TYLER*(1949, Basic principles of curriculum and instruction)

� Modelul presupune de fapt utilizarea în orice fază de dezvoltare a curriculum-ului a unui set de patru întrebări. Succesiunea itemilor este strictă, impusă de logica acţiunii eficiente, și urmărește răspunsuri absolut raţionale. Autorul face precizări clare asupra celor care trebuie să întrebe și să răspunde.

Page 6: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Itemul I: Ce scopuri educaționale speră școala să atingă?

Subiectul itemului: întreaga comunitate, oricine poate fi implicat în educație.

Rezultat: formularea obiectivelor ce vor fi urmărite de demersul instructiv-educativ.

� Itemul II: Cum pot fi selecționate experiențele de învățare pentru a duce la realizarea obiectivelor stabilite?

Subiectul itemului: profesioniști de prim nivel în specialitate și în pedagogie.

Rezultat: exemple de activități de învățare relevante pentru obiectivele propuse.

Page 7: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Itemul III: Cum pot fi organizate experiențele de învățare pentru instruirea efectivă?

Subiectul itemului: echipe mixte de specialiști și pedagogi.

Rezultat: articularea pe verticală și pe orizontală a experiențelor prin planuri și proiecte.

� Itemul IV: Cum poate fi evaluată eficacitatea experiențelor de învățare?

Subiectul itemului: echipe de pedagogi.Rezultat: formularea unor strategii concrete de

evaluare.

Page 8: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Tyler Rationale se detașa de obsesia eficienţei economice a modelelor precedente, nu mai era un simplu plan de afaceri, ci părea o construcţie știinţifică autentică ce a sedus specialiștii prin simplitatea și operaţionalitatea ei.

� Totuşi , modelul lui Tyler punea în dificultate abordarea educaţiei din perspectiva subiectivităţii și a destinului solitar al celui care învaţă, ceea ce i-a atras la debutul secolului XXI căderea în dizgraţie.

Page 9: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� I.4. MODELUL CURRICULAR INTERACŢIONIST AL HILDEI TABA, 1962

� Modelul propus de autoarea menţionată aduce un plus de flexibilitate și dinamism abordării și construcţiei curriculare, mizând pe interacţiunile

și interdependenţele ce se stabilesc între toate cele patru componente ale curriculum-ului.

� Modelul Taba pune accentul pe diagnosticarea

trebuinţelor de formare și pe reconsiderarea

obiectivelor care nu mai sunt înţelese în mod simplist, doar ca abilităţi și comportamente măsurabile, ci includ în corpul lor și aspecte precum: atitudini, valori, concepte și cunoaștere teoretică.

Page 10: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Modelul vizează interacţiunea obiective, conţinut, metode şi evaluare.

� Așadar, modelul discipolei lui Tyler este mult mai flexibil, permiţând cadrelor didactice să se implice pe parcurs în formularea și reformularea obiectivelor și design-ului curricular, care trebuie să fie multicircular.

Page 11: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Fundamentarea curriculum-ului este necesar să includă probleme sociale, aspecte epistemice ale

învăţării, cadrele știinţifice ale dezvoltării

umane și nu în ultimul rând particularităţi ale

disciplinelor și elementelor de conţinut. � Modelul propus de Taba este totuși cadrat pe

profilul educabilului mediu, neglijând întrutotul, la fel ca modelele precedente, parcursul unic și subiectiv al unui educabil anume.

Page 12: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� I.5. MODELUL CURRICULAR NATURALIST AL LUI WALKER

� Modelul curricular al lui Walker este construit pe pe trei paliere intitulate după cum urmează: platforma, deliberarea şi proiectarea.

� Platforma construcţiei curriculare constă în: concepţii – credinţe despre ceea ce este şi ceea ce poate fi, teorii – convingeri despre relaţiile care există între diferitele aspecte ale procesului educaţional şi scopuri – convingeri şi credinţe cu privire la ceea ce este dezirabil.

Page 13: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Deliberarea este un proces de decizie care fundamentează proiectarea şi care îşi găseşte patul germinativ în platforma construcţiei curriculare. Deliberarea presupune conturarea unor soluţii viabile la cadrele problematice identificate.

� Proiectarea presupune organizarea, structurarea şi planificarea în timp a soluţiilor formulate prin consens în etapa anterioară. Acest design curricular trebuie să prevadă şi mecanismele de evaluare a activităţilor de instruire propriu-zise.

Page 14: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� I.6. MODELUL DINAMIC AL LUI MCGREE, 1997

� Ideea centrală este faptul că o construcţie curriculară trebuie să ţină cont de „dinamica oricărui proces de schimbare care are loc în contexte complexe” (McGree, C., 1997, p.44).

� Elaborarea modelului curricular este fundamentată pe cinci categorii de teorii şi tehnici, pe care autorul le vede complementare pentru realizarea unor curricula şi prin îmbinarea cărora acesta propune „un fel de teorie generală şi abstractă a construirii curriculare, cu vădite ambiţii de universalitate” (Negreţ, I, D., 2008, p.171).

Page 15: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Cele cinci teorii şi tehnici care stau la baza modelului dinamic al lui McGree sunt: analiza

situaţională, teoria obiectivelor, tehnicile de

selecţie a conţinuturilor, teoria experienţelor de

învăţare, teoria evaluării educaţionale.

Page 16: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

II. ABORDAREA COMPREHENSIVĂ A CURRICULUM-ULUI

Pentru abordarea comprehensivă a termenului de curriculum, profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București propune trei premise:

� „să admitem că noţiunea de curriculum este

multidimensională, că presupune mai mute planuri de analiză;

� să acceptăm în mod ipotetic că acest concept se

poate defini printr-o familie de termeni, în cadrul căreia fiecare termen își are o anumită legitimitate, dar niciunul, în mod izolat, nu este suficient, pentru a exprima esenţa curriculumului;

Page 17: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� să adoptăm o perspectivă interpretativă istorico-

dinamică, curriculum nu este un concept static, ci unul care cunoaște creșteri și îmbogăţiri succesive” (Potolea, D., Negreţ-Dobridor, I., 2008, p.148).

Page 18: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

II.1 Planul structural� Modelul structural triunghiular prezintă o

structură curriculară alcătuiră din trei elemente, lăsând impresia unui model esenţializat. Cele trei elemente curriculare puse în discuţie de aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile instruirii și timpul de instruire.

� Structura triunghiulară prezintă relaţiile

funcţionale între cele treci componente primare ale curriculum-ului (finalităţi, conţinut, timp) punând în prim plan finalităţile.

� Situarea centrală a disciplinei școlare sugerează că în elaborarea unei discipline cele trei elemente curriculare sunt repere esenţiale.

Page 19: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Modelul structural pentagonal păstrează cele trei variabile ale modelului triunghiular la care adaugă altele două, strategiile de instruire și strategiile de evaluare, lăsând astfel impresia unui model succesiv și înglobator al modelului cu trei elemente, cum observăm în figura 3.1.2.

� Complexitatea acestui model este mult mai mare, fiecare variabilă interacţionând cu alte patru, ceea ce ridică probleme suplimentare în aplicarea modelului, dar creează și premise mai bune pentru elaborarea unui demers educaţional mai complet.

Page 20: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Modelul pentagonal inspiră în acest moment numeroase reforme curriculare și construcţii curriculare. Programele școlare actuale prezintă în aceste moment alături de finalităţile urmărite

(obiectivele cadru și de referinţă), conţinutul

instruirii (temele și subtemele, fie ele obligatorii sau opţionale) și timpul de instruire (numărul de ore alocat) și alte două elemente ale procesului instructiv-educativ, elemente care nu sunt altele decât cele propuse de modelul pentagonal: strategiile de instruire (exemple de activităţi) și strategiile de evaluare (exemple de proceduri de evaluare).

Page 21: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

II.2. Planul procesual

� Planul procesual, prevede manifestarea și interacţiunea a trei procese: procesul de proiectare, procesul de implementare curriculară și procesul de evaluare a curricula.

� Aceste trei procese își manifestă interacţiunea pe trei perspective de interpretare a curricula, care sunt succesive, complementare și ciclice oarecum, pentru curricula complete: perspectiva analizei curriculum-ului ca obiect de cercetare, perspectiva analizei curriculum-ului ca teorie sau produs teoretic și perspectiva analizei curriculum-ului ca practică efectivă.

Page 22: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Proiectarea curriculară reprezintă un proces complex, structurat pe diferite nivele de acţiune, orientat spre atingerea unor finalităţi şi materializat în fapt într-un set de principii, norme şi modele de proiectare ce vor oferi suport în activităţile specifice de implementare curriculară.

� Bocoş M. propune următoarele nivele de proiectare curriculară (Bocoş, M., 2008, pag 180):

� a. Nivelul macrostructural la care proiectarea curriculară se centrează în jurul demersului de realizare a Curriculum-ului Naţional şi a ansamblului de acţiuni de instruire şi educare, raportate la idealul educaţional pe care-l susţine Legea educaţiei.

Page 23: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� b. Nivelul mezostructural la care proiectarea curriculară se manifestă în recomandări privind proiectarea, organizarea şi evaluarea curriculumului la decizia şcolii sau la propunerea şcolii.

� Nivelul microstructural la care proiectarea curriculară vizează anticiparea obiectivelor, conţinuturilor şi strategiilor de predare şi evaluare angajate în proiectarea la următoarele subnivele:

Page 24: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� nivel instituţional ce angajează decizii privindproiectarea şi implementarea curriculumului, monitorizarea şi coordonarea activităţii de implementare a curriculumului; stabilirea relevanţei şi eficienţei curriculumului la nivelul instituţiei şcolii.

� nivelul catedrelor ce gestionează elementele de curriculum la decizia şcolii şi oferă consultanţă educaţională în proiectarea curriculară de nivel următor.

� nivelul individual implică toate activităţile prin care profesorul, în calitate de membru al catedrei participă la elaborarea curriculumului la propunerea şi decizia şcolii.

Page 25: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

Proiectarea trebuie să graviteze în jurul identificării soluţiilor la următoarele interogaţii:

� 1. Cui i se adresează sau cine sunt subiecţii

proiectării curriculare? Vorbim în acest context de obiectul educaţiei, şi anume elevii cu particularităţile lor, interesele, nevoile lor educaţionale , iteracţiunile dintre şi cu aceştia.

� 2. De ce sau pentru ce? Finalităţile educaţionale, ca anticipări a ceea ce dorim să obţinem în demersul educaţional trebuie definite încă din momentul proiectării curriculare.

Page 26: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� 3. Ce? referindu-ne la conţinuturile curriculare care vor fi vehiculate în activităţile instructiv-educative de implementare curriculară

� 4. Cum? sau proiectarea strategiei ce va fi utilizată în demersul de implementare curriculară, în vederea atingerii finalităţilor vizate: strategie educaţională (la nivelul macroproiectării curriculare), strategie instructiv-educativă (la nivelul proiectării procesului de învăţământ) sau strategie didactică (la nivelul microproiectării curriculare).

Page 27: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� 6. Cum evaluăm? sau proiectarea strategiilor de evaluare a eficienţei activităţilor iniţiate la toate nivele educaţionale şi formularea unor concluzii pertinente în acest sens, cu scopul optimizării permanente a tuturor demersurilor curriculare..

Page 28: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Asigurarea calităţii şi eficienţei dorite este fundamentată pe respectarea unor principii de proiectare şi implementare curriculară ce se regăsesc în tezele lui Santini (apud.Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.O., 2001, pp.25-26):

1. Concentrare pe ce se învaţă: proiectarea curriculară se centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învaţă.

2. Simplificare interzisă: proiectul curricular nu este unul mecanic sau productiv, ci unul de dezvoltare umană.

Page 29: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

3.Soluţie exhaustivă: proiectarea curriculară trebuie să ţină cont de toate interesele, iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerinţele.

4. Transparenţa totală: procesul de proiectare fiind unul deschis, cunoscut tuturor celor implicaţi.

5. Informare completă: În proiectarea curriculară este importantă exploatarea tuturor surselor de informare, de la documente până la persoane.

6. Competenţe clare: Fiecare membru al echipei trebuie să aibă competenţele clar definite.

Page 30: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

7. Parte din întreg: proiectarea reprezentând doar una dintre etapele dezvoltării lui, nelimitându-se doar la acest aspect.

8. Fidelitate şi operativitate: în proiectarea curriculară trebuie tratate toate informaţiile, fără nici un fel de părtinire.

9. Justificare deplină: obiectivele unui proiect curricular nu sunt acceptabile numai dacă sunt perfect justificabile.

10. Valorizare anticipată: proiectarea curriculară nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în timp.

Page 31: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

11.Revizuire: valoarea unui proiect curricular trebuie revăzută periodic înainte şi după aplicare, chiar dacă nu există disfuncţii.

12. Proiectarea curriculară este o activitate de

amploare cu mulţi agenţi şi nu o muncă de birou sau laborator.

13. Colaborare completă, în proiectarea curriculară fiind absolut necesară colaborarea educator-cercetător-decidenţi.

14. Planificare integrală: proiectarea curriculară nu poate fi fragmentară, ci planificată integral, până la cele mai mici detalii.

Page 32: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

Implementarea curriculumului reprezintă ansamblul activităţilor de aplicare, adaptare şi schimbare a planurilor curriculare în vederea atingerii finalităţilor educaţionale.

� La nivel central, implementarea curriculară reprezintă acţiunea de gestionare efectivă a organizării unui proiect educaţional naţional şi de monitorizare a întregului demers.

Page 33: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� La nivelul instituţiei de învăţământ implementarea unui curriculum presupune mai multe tipuri de activităţi manageriale: organizarea activităţii din şcoală în vederea implementării noului curriculum, realizarea implementării propriu-zise prin acţiuni specifice la nivelul instituţiei, coordonarea şi controlul acţiunilor de implementare a curriculumului.

� La nivel individual, implementarea reprezintă procesele de planificare, organizare şi evaluare curriculară, realizate de către profesor în practică.

Page 34: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Evaluarea curriculară reprezintă ansamblul de acţiuni evaluative ce asigură valorizarea acestuia, mai exact a activităţilor de proiectare şi implementare curriculară (Kridel, C., 2010, pp.208- 209).

-Evaluarea curriculară la nivel de macrosistemce presupune constatarea eficienţei proiectării şi implementării curriculare la acest nivel.

-Evaluarea curriculară la nivel de microsistem, dependentă de factorii instituţionali (managementul instituţional) şi, mai ales cei umani (cadrele didactice), bineînţeles în limitele impuse de nivelul macrocurricular al curriculumului.

Page 35: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

MODELE DE EVALUARE CURRICULARĂ

� Modelul de evaluare a lui Provus (modelul discrepanţei). Modelul combină evaluarea cu teoria managementului sistemic, rezultând patru componente şi cinci etape de evaluare (Design, instalare, procese, produse, cost). Componente ale evaluării:

-Determinarea standardelor programului-Determinarea performanţei programului-Compararea performanţei cu standardele-Determinarea discrepanţei dintre performanţă şi

standarde.

Page 36: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Modelul lui Stufflebeam – Context – Imput –Proces – Produs (CIPP)

Stufflebeam consideră evaluarea un proces continuu, în relaţie cu trei tipuri de decizii (delimitarea informaţiei necesară pentru colectare, obţinerea informaţiei şi furnizarea informaţiei părţilor interesate). În acest sens, autorul diferenţiază patru tipuri de evaluare:

-Evaluarea contextului – studierea contextului programului.

Page 37: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

-Evaluarea inputului – determinarea modalităţii de utilizare a resurselor în concordanţă cu obiectivele programului

-Evaluarea procesului – determinarea congruenţei dintre activităţile planificate şi cele realizate

-Evaluarea produsului – determinarea eficienţei produsului şi generalizarea lui

Page 38: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

Modelul lui Eisner (modelul experţilor)

-Identificarea scopurilor şi a obiectivelor (pentru profesori şi elevi);

-Determinarea sensurilor monitorizării;-Reflectare asupra modalităţii de interpretare;-Proces continuu( reflecţie, evaluare, modificare).

Page 39: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

�Modelui lui Stake (modelul evaluării receptive)

-Negocierea unui cadru de evaluare cu părţile interesate

-Tipare, rezultate, preocupări

-Formularea întrebărilor de ghidare a evaluării

-Identificarea scopului şi a activităţilor, identificarea nevoilor clienţilor

-Observare, interviu, studii de caz etc.

-Compararea informaţiilor, identificarea principalelor aspecte

-Prezentarea rezultatelor iniţiale într-un raport iniţial

-Analiza reacţiilor şi identificarea preocupărilor

-Evidenţa conflictelor, a consensului

-Raportul rezultatelor

Page 40: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

� Evaluarea curriculară la nivel de macrosistemce presupune constatarea eficienţei proiectării şi implementării curriculare la acest nivel. Rezultatele evaluării curriculare dobândite în urma acestui demers sunt utilizate în optimizarea proiectării curriculare şi implementării la nivel central, de decizie.

� Evaluarea curriculară la nivel de microsistem, dependentă de factorii instituţionali (managementul instituţional) şi, mai ales cei umani (cadrele didactice), bineînţeles în limitele impuse de nivelul macrocurricular al curriculumului.

Page 41: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

II.3. Planul produselor

� Produsele curriculare principale sunt structuri curriculare esenţiale, gen planuri de învăţământ sau programe școlare, în funcţie de care se elaborează celelalte produse curriculare.

� Produsele curriculare auxiliare au acest caracter auxiliar în raport cu produsele principale, vorbim aici despre ghidurile metodice, caietele de muncă independentă sau chiar softuri educaţionale.

Page 42: Modele de dezvoltare, implementere şi evaluare curricularăproiectviolenta.ssmalex.ro/downloads/modele_curriculare.pdf · aceste model sunt: finalităţile educaţiei, conţinuturile

BIBLIOGRAFIE:

Notele de curs au fost preluate din :� Ilie, D., M, Ţîru, C., M., Harkai, M., (2011),

Proiectare, implementare şi evaluare curriculară, note de curs şi seminar, sub tipar.� Prodan, G., (2011), Paradigma curriculum-ului în

societatea modernă şi postmodernă, suport de curs pentru specialiştii în curriculum, Editura Brumar, Timişoara.

� Negeţ-Dobridor, I., (2008), Teoria generală a

curriculumului eduaţional, Editura Polirom, Iaşi.