Modele Epice in Romanul Interbelic (II)

8/6/2019 Modele Epice in Romanul Interbelic (II)

http://slidepdf.com/reader/full/modele-epice-in-romanul-interbelic-ii 1/53

Romanul realist de tip balzacian



� Creaia lui George Clinescu de romancier estedeosebit de valoroas datorit umbrei pe care o întinde opera de istoric i de critic literar. Vocaia deromancier pare s fie, i ea, înnscut i se exercit cu naturalee i siguran înc de la început, înÄCartea nunii´ (1933), apoi în ÄEnigma Otiliei´(1938), ÄBietul Ioanide´ (1953), ÄScrinul negru´(1960).

� ÄToate romanele lui George Clinescu constituiemoduri de experimentare a romanului, indiferent c

scopul urm

rit contient de autor poate fi altul. Eldevine, mai ales în ultimele cri, un colecionar deartificii, procedee, fapte de stil, documente artistice,formule narative. Ludicul atinge aici punctul de sus.´



� George Clinescu încearc s acopere un gol în evoluiaprozei româneti: lipsa romanului realist de tip balzacian. Îns, înclinaia spre satir i critic de moravuri,influeneaz la rândul ei, substana acestui roman.

� Aceast orientare a stilului clinescian produce în

ÄEnigma Otiliei´, text publicat în 1938, o deviere aproiectului iniial cu efecte revelatoare asupra direcieiromanului românesc, comentat de Nicolae Balot înstudiul ÄDe la Ion la Ioanide´: George Clinescurealizeaz un Äsatiricon´ modern, din moment ce autorulÄînf ieaz o comedie uman modern, în care

elementele jocului cu m

ti ale farsei nu sunt cu nimic maipuin grave, estetic, decât cele mai profunde implicaii aleromanelor amintite´. Unul dintre creatorii romanuluiromânesc modern, George Clinescu manifest unadevrat cult pentru clasicism.



� Al doilea dintre cele patru romanescrise de George Clinescu este Äunroman de critic, în care realismul,balzacianismul i obiectivitatea audevenit program estetic´, dar scriitoruldepete acest program, realizândun roman al Ävocaiei critice i

polemice´, cu evidente implicaiimoderne, Äun balzacianism f r Balzac´ ; ÄClinescu are vocaia de acomenta, nu de a crea via´.

� Concepia estetic a lui GeorgeClinescu privind romanul se delimitade experienele unor contemporani.Este adept al romanului inspirat din

viaa contemporan, modern,citadin èi militeaz pentru un romanobiectiv, pentru perspectivaclasic.

� ÄEnigma Otiliei´ este un roman desintez estetic, în care realismul

obiectiv de factur balzacian seasociaz cu elemente caracteristicealtor modele, ca cel clasicist, moderni romantic).

� Este un roman de inspiraiesocial, însumând Ädosare deexisten´ ale unor tipuri umane.

ÄEnigma Otiliei´ este îns

i unroman de problematic moral, unroman de dragoste i unbildungsroman, surprinzând etapeledevenirii celor doi adolesceni, Felix iOtilia.

� Romanul ÄEnigma Otiliei´ reprezint opera literar clasic a lui Clinescui unul dintre romanele cele maivaloroase ale literaturii noastre dintrecele dou r zboaie.



� Titlul sub care a fost publicat carteareliefeaz eternul mister feminin, dar imisterul unei vârste i al vieii însi: ÄAceast criz a tinereii lui Felix, pus pentru întâia oar fa în fa cu absurditatea sufletului uneifete´, aceasta este Äenigma´ - afirm scriitorul.Ultima semnificaie - cea general - esteluminat de târzia reflecie a lui Felix din finalul

romanului: ÄNu numai Otilia are o enigm, ci idestinul însui´. Dei romanul poart titlulÄEnigma Otiliei´, mobilul principal al intrigii estechestiunea motenirii btrânului Giurgiuveanu.



� Tema fundamental (balzacian i ea) estecea a existenei unei societi precis ancorat într-un spaiu geografic i într-o perioad istoric (existena societii burghezebucuretene în primul sfert al secolului trecut). Aceast tem fundamental se dezvolt în treiarii tematice: tema motenirii, a paternitiii a iubirii. Se poate identifica i o tema a

parvenirii în msura în care toate personajele(cu excepia lui Pascalopol) au dorinta de a-èidepèi condiì ia social prin îmbogire, princstorie sau prin afirmarea profesional.



� Principiul simetriei, careguverneaz intrarea iieirea din universul crii,sunt evidente în secvenelecu care se deschide i sesfârete romanul. Celedou tablouri care auacelai decor - casa dinstrada Antim - evideniaz îns i o tehnic acontrastului (descrieriample).

� Replica lui CostacheGiurgiuveanu - absurd la început - (ÄAici nu st nimeni´) are putere de

destin; ea se încarc înfinal de tristee.

� În sfâr èit, nu mai aparenimeni din clanul

Giurgiuveanu sau Tulea,mrturie a existenei lor r mânând doar casa înruin. Arta compoziieivalorific i alte tehnicimoderne, precum cea a

contrapunctului (decorulcitadin e brusc substituit depeisajul Br ganului) saua colajului.



� Structura romanului - alctuit din douzeci de capitole - sedezvolt pe trei planuri. Planul epic principal, care urmretedestinul clanului familial (alctuit din familiile înruditeGiurgiuveanu, Tulea, Raiu), se ordoneaz în jurul istorieimotenirii. Tema paternitii - dezvoltat tot în acest plan -reliefeaz un conflict de ordin moral.

� Cel de-al doilea plan narativ urmrete povestea de iubiredintre Felix i Otilia, eroii surprini în devenire, în confruntareacu lumea i cu ei înii. Lor li se adaug Leonida Pascalopol,care tr iete revelaiile unei iubiri târzii. Conflictul acestui planeste interior - un conflict psihologic, care se rezolv printriumful raiunii asupra pasiunii.

� Planul-cadru

contureaz monografic existena burghezieibucuretene la începutul secolului XX. Tema parvenirii,(exemplificat prin Stnic Raiu) accentueaz conflictul deordin moral.



� Proza realist-obiectiv se realizeaz prinnaraiunea la persoana a III-a(nonfocalizat). Naratorul esteobiectiv, omniscient èi omniprezent.El plsmuiete traiectoriile personajelor,dar acestea acioneaz automat, ca

nite marionete. El se ascunde înspatele mtilor sale (personajele).





� În conturarea Otiliei, cel mai complex personaj al romanului, scriitorulfolosete tehnica modern a perspectivelor multiple, ea se reflect diferit în cei din jurul su: mo Costache ,,o sorbea umilit din ochi irâdea din toat faa lui spân¶¶; pentru Pascalopol este ,,o maretrengri¶¶, ,,un temperament de artist¶¶, ,,o rândunic, închis încolivie, moare¶¶, ,,o fat mândr i independent¶¶.

�

Prin ochii lui Felix, Otilia este descris

astfel : ,,Fata prea s

aib

optsprezece±nousprezece ani. Faa mslinie, cu nasul mic i ochii

foarte albatri, ar ta i mai copilroas între multele bucle i gulerulde dantel.´ Prezena Otiliei învioreaz i lumineaz atmosferaapstoare a casei. Ea r spândete în jurul ei graie, inteligen,delicatee, tumult de pasiuni când cânt la pian.

� Camera Otiliei o definete prin dezordinea tinereasc a lucrurilor ce

inund camera se intuiete firea exuberant, dezinvolt; lucrurile fine(rochii, plrii, pantofi), jurnalele de mod franì uzeèti, cr ì ile, notelemuzicale amestecate cu ppuèi alctuiesc universul de viaì cotidian, « ascunzièul feminin », cum spune autorul. Pentru Aglae i

Aurica, purtrile Otiliei sunt asemeni ,,fetelor f r cptâi i f r prini¶¶.



� Evoluia profesional a lui Felix Sima este ascendent. Dotat cucaliti intelectuale, cu o tenacitate i o voin de a se realiza, lacare a contribuit, desigur, i calitatea dobândit de ,,orfan¶¶, Felixdevine ,,profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memoriii comunicri tiinifice, colaborator la tratate de medicin cuprofesori francezi´. O sensibilitate de o mai mare acuitate, precum

i nevoia de afeciune se prefigureaz din copilrie, r mânând f r mam de când era în coala primar .

� Când sosete în casa lui Costache Giurgiuveanu, apariia Otiliei ,,îiddu un sentiment inedit, demult presimit¶¶. Criza adolescenei,criza erotic în drumul spre maturizare prin care trece Felix este

descris prin acumulri succesive. Chinurile prin care trece, cândOtilia, plecat la Paris cu Pascalopol, nu-i r spunde la scrisoare,sunt revelatoare. Îndr gostit, vistor i reflexiv, simea nevoiaprezenei ei feminine.



� Fixând din prima pagin a romanului timpul ilocul, în stil balzacian, scriitorul îi descriepersonajul: ,, ... un tânr de vreo optsprezeceani, îmbr cat în uniform de licean, intra în

strada Antim, venind dinspre strada Sfinii Apostoli cu un soi de valiz în mân. [ ]Uniforma neagr îi era strâns bine pe talie caun vemânt militar, iar gulerul tare i foarte înalti apca umflat îi ddeau un aer brbtesc ielegant. Faa îns îi era juvenil i prelung,aproape feminin din pricina uvielor mari depr ce-i cdeau de sub apc, dar coloareamslinie a obrazului i tietura elinic a nasuluicorectau printr-o not voluntar întâia impresie¶¶.



� Caracterizarea personajelor se realizeaz ca înromanul realist-balzacian. Prin tehnica focalizrii,caracterul lor se dezvluie progresiv, pornind de ladatele exterioare ale existenei: prezentareamediului, descrierea locuinei, a camerei, afizionomiei, a gesturilor i a obinuinelor.

� Î n mod direct, naratorul d lmuriri despre gradelede rudenie, starea civil, biografia personajelor reunite la începutul romanului, la jocul de table.Tr sturile se îngroa prin acumularea detaliilor în

caracterizarea indirect. Excepie face portretulOtiliei, realizat prin diverse tehnici moderne:comportamentismul i reflectarea poliedric.





Romanul realist psihologic







� autenticitatea, - inserarea jurnalului îndesf urarea epic, vocea auctorialfiind la persoana I, a personajului

narator;� substanialitatea - descrierea prezentului

mintal; memoria involuntar , fluxulcontiinei;

� anticalofilia - negarea stilului frumos,cutat, inautentic, propriu romanuluitradiional.



































Romanul ri n i



































Documents

Modele Epice in Romanul Interbelic (II)