Modele Intrebari Grile Examenul SEC 02092014 (2)

8/18/2019 Modele Intrebari Grile Examenul SEC 02092014 (2)

1/91

1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC 2010:a) conturile sectoarelor instituţionale, precum şisistemul de intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri deactivitate

c) conturile internaţionale

b) conturile sectoarelor bifuncţionale

d) conturile aferente fiecărei ţări

2. Sistemul intrări-ieşiri reflectă următoarea identitate contabilă importantă:a) cererea este egală cu oferta pentru orice produs saugrup de produse

c) valoarea adaugată produsă este mai mică decâtsuma veniturilor generate

b) cifra de afaceri este ridicată d) valoarea netă la sfârşitul perioadei contabile

3. SEC 2010 este un regulament care stabile te normele con!en iile defini iile i clasificările careș ț ț ș

trebuie să fie aplicate la:a) calculul deficitului bugetului de stat

c) consolidarea transparenţei informaţiilor contabile în România

b) producerea conturilor naţionale implicate în programul de transmitere a datelor

d) diminuarea discrepanţelor la nivelul statelor UE

". Cadrul SEC poate fi utili#at pentru a anali#a şi e!alua:a) performanţele sectorului bancar în cadrul acestuidomeniu

c) dezvoltarea unei economii de-a lungultimpului

b) situaţia bunurilor din domeniul public alstatului

d) nevoile gospodăriilor populaţiei

$. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan interna%ional deoarece:a) reprezintă baza legală comună cu statele UE înceea ce priveşte organizarea instituţiilor publice

c) au specificate în componenţă elementecaracteristice fiecărei ţări

b) constituie norma pentru transmiterea datelor contabilităţii naţionale către toate organismele

internaţionale

d) nu se bazează pe date statistice

&. 'tili#area de concepte comune în întregul cadru al conturilor na%ionale şi în celelalte sisteme destatistici sociale şi economice permite:a) accesul la informaţii economice clasificate c) elaborarea de măsuri consecvente

b) estimarea trendului economic la nivel UE d) menţinerea ecilibrului economic

!


2/91

(. )rincipalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite şi stabilite pentru o perioadă îndelungatădeoarece:a) fiecare stat membru îşi impune caracteristicileeconomice

c) se scimbă foarte des conceptele de bază privind conturile naţionale

b) acestea au fost adoptate ca standardeinternaţionale pentru mulţi ani şi, în metodologiileinternaţionale succesive privind conturile naţionale,s-au scimbat foarte puţine concepte de bază

d) nu permit modificări

*. Care din următoarele e+emple se înscriu în afara limitelor produc%iei şi nu se înregistrea#ă înSEC:a) serviciile voluntare care nu reprezintă o producţiede bunuri

c) piscicultura în fermele piscicole

b) producţia de bunuri pentru consumul final propriu d) producţia de servicii individuale şi colective decătre administraţiile publice

,. Conturile satelit răspund unor cerin e de date prin una din următoarele !ariante:ța) furnizarea de detalii suplimentare şi inutile c) modificarea tuturor conceptelor de bază

b) furnizarea de detalii suplimentare acolo unde estenecesar i eliminarea detaliilor inutileș

d) prezintă pe scurt conceptele de referinţă

10. )otri!it SEC 2010 prin unită i institu ionale se în eleg unită ile economice care au capacitatea:ț ț ț ța) de a nu deţine bunuri şi active c) de a e"ercita activităţi economice

b) de a nu subscrie anga#amente d) de a nu e"ercita, în nume propriu, operaţiunicu alte unităţi

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul că:a) nu permite stabilirea unui ansamblu complet deconturi de flu"

c) unităţile instituţionale sunt grupate în $sectoare instituţionale naţionale

b) permite stabilirea unui ansamblu complet deconturi de flu" şi de conturi de patrimoniu

d) sectoarele instituţionale nu se divizează însubsectoare

12. a ni!elul unită ilor locale cu acti!itate economică '/E locale :ța) activităţile nu sunt divizate în funcţie de tipul deactivităţi desfăşurate

c) nu se înregistrează pentru fiecare activitatesecundară

b) se regrupează ansamblul păr ilor unei unită iț ț d) nu apar ine numai unei singure unită iț ț

%


3/91

institu ionale în calitatea sa de producătorț institu ionaleț

13. 'na din următoarele categorii de informa%ii de ba#ă se înregistrea#ă în SEC 2010:a) numărul populaţiei c) consumul pe gospodării

b) previziuni economice d) stocurile

1". n SEC 2010 opera%iunea este definită ca fiind:a) unitatea economică care are capacitatea de ade ine bunuri i active, de a subscrie anga#amente,ț șde a e"ercita activită i economice i de a realiza, înț șnume propriu, opera iuni cu alte unită iț ț

c) un flu" economic care reprezintă o interac iunețîntre unită ile institu ionale care ac ionează deț ț țcomun acord sau o ac iune în interiorulțaceleia i unită i institu ionale pe care aceastaș ț țeste interesată să o trateze ca o opera iunețdeoarece unitatea în discu ie prezintă două calită iț țdiferite

b) capacitatea de a stabili politica generală sau programul unei unită i institu ionaleț ț

d) descriere sistematică a diferitelor etape ale procesului economic

1$. n ce situa%ie o acti!itate poate a fi considerată o acti!itate de pia%ă în ca#ul în care bunurile şiser!iciile sunt în proces de comerciali#are:a) comercianţii nu caută să-şi sporească lama"imum profitul pe termen lung

c) cumpărătorii caută un grad cât mai scăzut deutilitate

b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei

persoane care se află în posibilitatea de a plăti preţulsolicitat

d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele

la care cumpărătorii şi comercianţii au acces şidespre care aceştia dispun de informaţii

1&. 4 matrice de contabilitate socială 5CS :a) permite legătura între tabelele resurselor ișutilizărilor i conturile sectorialeș

c) nu se aplică pentru utilizarea popula ieițocupate pe ramuri de activitate

b) nu furnizează informa ii suplimentarețreferitoare la volumul i structura for ei de muncăș ț

d) nu se aplică pentru repartizarea for ei dețmuncă pe subgrupe socioeconomice

1(. 6i!i#area opera%iunilor constă în:a) descompunerea unei operaţiuni considerată unicăde către părţile implicate în două sau mai multeoperaţiuni, care sunt apoi înregistrate în moddiferit

c) intervenţia altor unităţi instituţionale în afaracelor implicate în operaţiune

b) descompunerea unei operaţiuni considerată unicăde către părţile implicate în două sau mai multeoperaţiuni, care sunt apoi înregistrate în acelaşi

d) descompunerea unei operaţiuni consideratăunică de către părţile implicate în două sau maimulte operaţiuni, care nu se mai înregistrează

&


4/91

mod

1*. )rin stocuri se în%elege:a) activele deţinute la un anumit moment c) activele şi pasivele deţinute la un anumit

moment

b) pasivele deţinute la un anumit moment d) flu"ul de produse finite

1,. Stocurile se înregistrea#ă în contabilitate :a) la începutul fiecărei perioade contabile c) la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade

contabile

b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile d) nu se înregistrează

20. 6in categoria conturilor curente fac parte:a) conturile capitale c) conturile altor modificări de volum

b) conturile financiare d) conturile care prezintă producţia

21. Conturile de acumulare sunt:a) conturile care prezintă generarea venitului c) conturile capitale şi cele financiare şi conturile

altor modificări de volum

b) conturile care prezintă alocarea venitului d) conturile care prezintă distribuirea şi

redistribuirea venitului

22. n sistemul SEC 2010 conturile de patrimoniu înregistrea#ă în partea st7ngă a contului deopera%iuni curente:a) activele c) pasivele şi valoarea netă

b) pasivele d) diferenţa dintre active şi pasive

23. n contabilitatea na%ională opera%iunile efectuate de către o unitate sau un sector se înregistrea#ă:a) o singura dată c) de trei ori

b) de două ori d) de patru ori

2". nregistrarea opera%iunilor în partidă dublă înseamnă:a) efectuarea unei înregistrări o dată ca resursă şi odată ca utilizare

c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare

'


5/91

b) efectuarea a două înregistrări ca resursă d) înregistrarea ca variaţie de pasive

2$.Cu e+cep%ia anumitor !ariabile referitoare la popula%ie şi for%a de muncă toate flu+urile şistocurile pre#entate în sistemul SEC 2010 sunt e+primate în:

a) dividende

c) număr de operaţiuni

b) termeni monetari d) preţurile de referinţă naţionale

2&. nregistrarea pe ba#ă de anga8ament se aplică:a) tuturor flu"urilor c) doar flu"urilor nemonetare

b) doar flu"urilor monetare d) nu se aplică o astfel de înregistrare

2(. )otri!it SEC 2010 consolidarea este definită ca:a) eliminarea din utilizări a opera iunilor care au locțîntre unită ile regrupateț

c) eliminarea activelor i pasivelor financiareșreciproce

b) eliminarea atât din utilizări, cât i din resurse, așopera iunilor care au loc între unită ile regrupateț ț

d) eliminarea atât din utilizări, cât i din resurse,șa opera iunilor care au loc între unită ileț țregrupate, precum i eliminarea activelor iș ș pasivelor financiare reciproce

2*. )otri!it SEC 2010 nu trebuie consolidate:

a) flu"urile i stocurile dintre unită ile componenteș țdin cadrul subsectoarelor sau sectoarelor

c) stocurile dintre unită ile componente dințcadrul sectoarelor

b) flu"urile dintre unită ile componente din cadrulțsubsectoarelor

d) flu"urile dintre unită ile componente dințcadrul sectoarelor

2,. 'nită%ile care constituie economia na%ională şi ale căror flu+uri şi stocuri sunt întregistrate înSEC 2010 sunt:a) entităţile altor ţări c) toate unităţile din spaţiul european

b) unităţile rezidente d) toate unităţile aferente UE

30. E+porturile i importurile de bunuri i ser!icii includ:ș șa) scimburile între filiale c) vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră de

active financiare sau de active neproduse

b) flu"urile de venituri primare către sau dinsprerestul lumii

d) toate unităţile aferente UE

(


6/91

31. 9mporturile i e+porturile de bunuri includ opera iuni între re#iden i i nere#iden i cu unulș ț ț ș țdintre următoarele tipuri de bunuri:

a) bunurile care tranzitează o arăț

c) ecipamentul de transport sau alte tipuri deecipament mobilizabil care părăsesc temporar oară, fără să aibă loc vreun transfer deț

proprietate

b) efectivele de animale care trec frontiera d) ecipamente i alte bunuri trimise înșstrăinătate pentru prelucrare, între inere, reviziețsau reparare

32. E+porturile de ser!icii nu includ următorul ca#:

a) transportul bunurilor importate de către untransportator rezident c) transportul bunurilor efectuat de reziden i înț

beneficiul nereziden ilor care nu implicățimporturi sau e"porturi de bunuri

b) serviciile furnizate de către nereziden ițreziden ilorț

d) activită ile de prelucrare i reparare înț ș beneficiul nereziden ilorț

33. unurile e+istente nu includ:a) clădirile i alte bunuri de capital fi" care au fostșvândute de unită ile producătoare altor unită iț ț

c) obiectele de valoare care nu se vând

b) bunurile de consum de folosin ă îndelungatățcare au fost vândute de gospodării altor unită iț

d) bunurile consumabile care au fost vândutede către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate,fie pentru a fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi

3". ;erenul este definit drept solul propriu-#is inclu#7nd următorul element:a) apele de suprafa ă asociateț c) zăcămintele

b) viile, livezile sau alte planta ii de arbori iț ș

culturi pe picior etc

d) resursele biologice necultivate

3$. 4pera iunile cu resurse naturale sunt înregistrate :ța) nu se înregistrează c) la o valoare mai mare în conturile

cumpărătorului i la o valoare mai mică în celeșale vânzătorului

b) la aceea i valoare în conturile cumpărătoruluiș i în cele ale vânzătoruluiș

d) la o valoare mai mică în conturilecumpărătorului i la o valoare mai mare în celeș

*


7/91

ale vânzătorului

3&. 4pera iunile de reparti ie sunt opera iuni prin careț ț ț

a) valoarea adăugată generată în produc ie estețrepartizată doar capitalului c) valoarea adăugată generată în produc ie esteț

repartizată doar for ei de muncăț

b) valoarea adăugată generată în produc ie nu sețrepartizează

d) valoarea adăugată generată în produc ie estețrepartizată for ei de muncă, capitalului iț șadministra iei publiceț

3(. Componentele remunerării anga8a ilor sunt :ța) salarii în bani şi în natură c) cotiza ii sociale în sarcina anga#atoruluiț

b) plă i e"cep ionale către anga#a ii care părăsescț ț țîntreprinderea, în cazul în care respectivele plă i nuțsunt legate de un contract colectiv

d) salarii, indemniza ii i cotiza iile sociale aflateț ș țîn sarcina anga#atorului

3*. Care din următoarele e+emple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile i indemni#a iileș ț în bani:a) rana c) plata zilelor de vacan ă pentru sărbătoriț

oficiale sau concediu anual

b) serviciile locative d) împrumuturile acordate anga#a ilor lațdobânzi reduse

3,. Salariile i indemni#a iile includ :ș ța) cotiza iile sociale, impozitele pe venit i alteț ș plă i de plătit de către anga#at, incluzând cele re inuteț țde anga#ator i plătite direct sistemelor de asigurărișsociale, autorită ilor fiscale etc, în beneficiulțanga#atului

c) totalul salariilor i indemniza iilor pe careș țanga#atorii le plătesc temporar anga#a ilor în cazțde boală, maternitate, accident de muncă,invaliditate etc

b) celtuielile anga#atorilor necesare în procesul de produc ie al anga#atorilorț

d) plă ile către lucrători e"terni la unitatea de bunț produs sau de serviciu prestat

"0. n cadrul unui sistem de presta ii predefinite e+istă o coti#a ie imputată de către anga8atorț țcalculată conform următoarei metode de calcul:a) cre terea presta iei datorită perioadei actuale deș țanga#are plus suma reprezentată de cotiza iațefectivă a anga#atorului plus suma reprezentată deorice cotiza ie a anga#atului plus costurile operăriițsistemului

c) cre terea presta iei datorită perioadei actuale deș țanga#are minus suma reprezentată de cotiza iațefectivă a anga#atorului minus sumareprezentată de orice cotiza ie a anga#atuluiț plus costurile operării sistemului

$


8/91

b) cre terea presta iei datorită perioadei actuale deș țanga#are minus suma reprezentată de cotiza iațefectivă a anga#atorului plus suma reprezentată deorice cotiza ie a anga#atuluiț plus costurile operăriisistemului

d) cre terea presta iei datorită perioadei actuale deș țanga#are plus suma reprezentată de cotiza iațefectivă a anga#atorului minus sumareprezentată de orice cotiza ie a anga#atuluiț plus costurile operării sistemului

"1.


9/91

b) după utilizare d) în e"erci iul bugetar următorț

"&.Sub!en iile sunt înregistrate ca:ța) utilizări pozitive în contul de e"ploatare aleconomiei totale

c) resurse pozitive în contul e"terior alveniturilor primare i transferurilor curenteș

b) resurse pozitive în contul de alocare primară aveniturilor sectorului administra iei publiceț

d) utilizări negative în contul de e"ploatare aleconomiei totale

"(.


10/91

a) cură area, decorarea i între inerea locuin ei, înț ș ț țmăsura în care aceste activită i revin în egală măsurățlocatarilor

c) pregătirea i servirea raneiș

b) cură area, între inerea i repararea bunurilor deț ț șfolosin ă îndelungatăț

d) produc ia tuturor bunurilor i serviciilor ț șindividuale sau colective care sunt livrate unor

unită i distincte fa ă de producătorii lorț ț

$2. /cti!itatea principală a unei '/E locale este:a) activitatea secundară este o activitate efectuatăîn cadrul unei singure UE locale în plus fa ă dețactivitatea principală

c) o activitate au"iliară este o activitate al căreirezultat este destinat a fi utilizat în cadrul uneiîntreprinderi

b) activitatea a cărei valoare adăugată este superioarăvalorii oricărei alte activită i efectuate de unitateațrespectivă

d) o activitate de spri#in desfă urată în cadrulșunei întreprinderi cu scopul de a facilitadesfă urarea activită ii principale sau a celor ș ț

secundare ale unei UE locale

$3.


11/91

institu ionale a cărei UE locală este unț producător non-pia ăț

b) produc ia pentru consumul final propriuț d) evaluarea produc iei totale a unui producător țnon-pia ă /UE locală)ț

$(. )roduc ia unui !7n#ător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea formulă:ța) valoarea vânzărilor minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare i utilizate drept consumșintermediar, remunerare a anga#a ilor în natură sauțvenit mi"t în natură minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoareaadi ionărilor la stocurile de bunuri pentruțrevânzare

c) valoarea vânzărilor plus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare,furt sau pagube accidentale

b) valoarea vânzărilor minus valoarea adi ionărilor țla stocurile de bunuri pentru revânzare plus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentrurevânzare

d) valoarea vânzărilor plus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare i utilizate dreptșconsum intermediar, remunerare a anga#a ilor înțnatură sau venit mi"t în natură minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plusvaloarea adi ionărilor la stocurile de bunuriț pentru revânzare minus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revânzareminus valoarea pierderilor recurente din cauzaratelor normale de rebutare, furt sau pagube

accidentale

$*. Cre terile pre urilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate:ș ța) produc ie neterminatăț c) câ tiguri din de inereș ț

b) produc ieț d) produc ie e"cedentarăț

$,. Ser!iciile financiare nu pot fi reali#ate i plătite în următorul mod:șa) serviciile financiare realizate cu plată indirectă c) servicii financiare de acizi ionare iț ș

înstrăinare a unor active i pasive financiare peș pie ele financiareț

b) servicii financiare plătite prin perceperea dedobânzi

d) serviciile financiare realizate în cadrulsistemelor de asigurări i de pensii, în cazul înșcare activitatea este finan ată prin perceperea dețcotiza ii de asigurare i din venitul realizat dinț șeconomii

!!


12/91

&0. )roduc ia aferentă asigurărilor generale se calculea#ă astfel:ța) 0ncasările totale din prime minus primesuplimentare implicite /egale cu câ tigul dinșveniturile din proprietate aferent provizioanelor tenice) minus despăgubirile produse a#ustate

c) 1rime suplimentare implicite /egale cu câ tigulșdin veniturile din proprietate aferent provizioanelor tenice) minus despăgubirile produse a#ustate

b) 0ncasările totale din prime plus prime suplimentareimplicite /egale cu câ tigul din veniturile dinș proprietate aferent provizioanelor tenice) minusdespăgubirile produse a#ustate

d) 0ncasările totale din prime minus primesuplimentare implicite /egale cu câ tigul dinșveniturile din proprietate aferent provizioanelor tenice) plus despăgubirile produse a#ustate

&1. )roduc ia aferentă asigurărilor de !ia ă se calculea#ă ca:ț ța) prime încasate plus prime suplimentare c) prime încasate plus prime suplimentare minus

beneficiile datorate minus cre terile /plusșscăderile) provizioanelor tenice aleasigurărilor de via ăț

b) prime încasate minus prime suplimentare plus beneficiile datorate minus cre terile /plusșscăderile) provizioanelor tenice ale asigurărilor de via ăț

d) prime suplimentare minus beneficiile datorateminus cre terile /plus scăderile) provizioanelor ștenice ale asigurărilor de via ăț

&2. 6acă o sc?emă de garantare standard a împrumuturilor operea#ă ca producător de pia ăț!aloarea produc iei este:ța) egală cu încasările totale din prime c) valoarea despăgubirilor produse a#ustate

b) egală cu câ tigul din venituri din proprietateșaferent provizioanelor tenice d) calculată în acela i mod ca i în cazulș șasigurărilor generale

&3.


13/91

nerestric ionată de astfel de active neproduseț

&$. Consumul intermediar include:a) îmbunătă irile ma#ore care sunt aduse în plusțfa ă de cele necesare pentru a men ine activeleț ț

fi"e în bune condi ii de utilizareț

c) bunurile i serviciile utilizate ca resurse înșactivită i au"iliareț

b) soft2are-ul cumpărat fără restric ii sau produsț pe cont propriu

d) armele de uz militar i ecipamentul necesar ș pentru livrarea lor

&&. C?eltuiala pentru consum final nu cuprinde:a) serviciile de locuin ă prestate de proprietarii-țocupan iț

c) serviciile financiare plătite direct i partea deșservicii de intermediere financiară indirectmăsurate /45657) utilizată pentru consumul finalal gospodăriilor

b) bunurile i serviciile care sunt tratate dreptșconsum intermediar

d) serviciile de finan are a pensiilor în valoarețecivalentă cu cea a plă ii pentruț serviciuimplicite

&(. Consumul intermediar e+clude:a) plă ile pentru servicii de asigurare generalățefectuate de UE locale

c) plă i pentru licen e i onorarii ale administra ieiț ț ș ț publice care sunt tratate ca alte impozite pe produc ieț

b) serviciile de intermediere financiară indirectmăsurate /45657) cumpărate de producătoriireziden iț

d) produc ia non-pia ă din produc ia bănciiț ț țcentrale se alocă în întregime consumuluiintermediar al altor intermediari financiari

&*. unurile i ser!iciile pentru consumul indi!idual sunt:șa) bunurile sau serviciile acizi ionate de cătrețunită ile institu ionale rezidente pentru satisfacereaț țdirectă a nevoilor umane, fie ele individuale saucolective

c) bunuri i servicii acizi ionate de o gospodărieș ța popula iei i utilizate pentru satisfacereaț șnevoilor i dorin elor membrilor gospodărieiș țrespective

b) serviciile pentru consumul colectiv care suntfurnizate simultan tuturor membrilor comunită ii sauțtuturor membrilor unei anumite păr i a comunită iiț ț

d) serviciile pentru consumul colectiv caresunt furnizate unui individ

&,. C?eltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt :a) nule c) individuale

b) colective d) tratate drept celtuieli pentru consumul

!&


14/91

colectiv al economiei naţionale

(0. )entru bunurile i ser!iciile furni#ate de unită ile administra iei publice limita dintre bunurileș ț ți ser!iciile indi!iduale i colecti!e este trasată pe ba#a:ș ș

a) clasifcării uncțiilor administrațiilor

publice (COFOG)

c) preţurilor bunurilor şi serviciilor

b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate d) importanţei bunurilor şi serviciilor în raport cuconsumatorul final

(1. 6i!i#iunea 1" din Clasificarea consumului indi!idual pe destina%ii nu cuprinde următoareagrupă:a) locuinţe c) învăţământ

b) sănătate d) afaceri economice

(2. Conform SEC 2010 bunurile i ser!iciile sunt ac?i#i ionate de unită ile institu ionale înș ț ț țmomentul în care:a) au prevedere bugetară

c) unităţile instituţionale devin noiiproprietari ai bunurilor şi prestareaserviciilor în benefciul lor estecompletă

b) constată necesitatea aci!iţiei

d) doresc să aibă bunuri şi servicii în

e"ces

(3. =aloarea agregatului repre#entat de c?eltuiala pentru consum final fa%ă de agregatul consumulfinal efecti! este :a) mai mare

c) mai mică

b) identică

d) mai mare sau egală

(". 6i!idendele nu includ:a) venitul plătit administrațiilor publice decătre întreprinderile publice care suntrecunoscute ca entități #uridiceindependente neconstituite în societăți

c) acţunile emise pentru ac ionari reprezentândț plată a dividendelor pentru e"erci iul financiarț

b) veniturile generate de activitățile d) superdividendele

!'


15/91

necuprinse în statistici $i transerateproprietarilor de societăți care participăla astel de activități pentru u!ul lorprivat

($. @etragerile din !eniturile c!asisocietă ilor nu includ:ța) e"cedentul net din e"ploatare primit dere!idenți în calitate de proprietari deterenuri $i clădiri situate în restul lumii

c) sumele pe care proprietarii le primescdin v%n!area terenurilor $i a altor activeneproduse

b) sumele pe care proprietarii le primescdin v%n!area bunurilor de capital f"e"istente

d) sumele pe care proprietarii leprimesc din retragerile din participații

(&. eneficiile rein!estite din in!esti ii străine directe sunt egale cu:ța) e"cedentul din e"ploatare al întreprinderii care eectuea!ă investițiilestrăine directe plus orice venituri dinproprietate sau transeruri curente deprimit plus orice venituri din proprietatesau transeruri curente de plătit

c) e"cedentul din e"ploatare al întreprinderii care eectuea!ăinvestițiile străine directe minus oricevenituri din proprietate sau transeruricurente de primit minus orice venituridin proprietate sau transeruricurente de plătit& inclu!%ndtranserurile eective din străinătatecătre investitorii care eectuea!ă

investițiile străine directe $i oriceimpo!ite curente pe venit&patrimoniu etc'& de plătit de către întreprinderea care eectuea!ăinvestițiile străine directe

b) e"cedentul din e"ploatare al întreprinderii care eectuea!ă investițiilestrăine directe plus orice venituri dinproprietate sau transeruri curente de

primit minus orice venituri din proprietatesau transeruri curente de plătit&inclu!%nd transerurile eective dinstrăinătate către investitorii careeectuea!ă investițiile străine directe $iorice impo!ite curente pe venit&patrimoniu etc'& de plătit de către întreprinderea care eectuea!ă investițiilestrăine directe

d) e"cedentul din e"ploatare al întreprinderii care eectuea!ăinvestițiile străine directe minusorice venituri din proprietate sau

transeruri curente de primit

!(


16/91

((. 5omentul înregistrării beneficiilor rein!estite din in!esti ii străine directe este:ța) semestrial c) în momentul în care sunt realizate

b) anual d) nu se înregistrează

(*. =enitul din in!esti%ii de plătit pentru drepturile aferente coti#a%iilor predefinite este egal cu :a) venitul din investi ii aferent fondurilor plusțorice venit câ tigat din încirierea de terenuri saușclădiri de inute de fondț

c) orice venit câ tigat din încirierea deșterenuri sau clădiri de inute de fondț

b) venitul din investiții aerent ondurilor

d) venitul din investiții aerent ondurilorminus orice venit c%$tigat din încirierea de terenuri sau clădirideținute de ond

(,. @enta din terenuri repre#intă :a) un venit din proprietate

c) un impo!it pe venit

b) o prestatie sociala

d) un a#utor de stat

*0. )otri!it SEC 2010 rentele se înregistrea#ă:

a) trimestrial c) anual

b) semestrial d) în perioada în care sunt plătite

*1. C7te tipuri diferite de rente din resurse e+istă potri!it SEC 2010Aa) unul c) trei

b) două d) şapte

*2. 9mpo#itele pe !enit nu constau în:a) impo!ite pe venitul gospodăriilor

c) impozite pe c%ştiguri din capital

b) impozite pe profituri d) impozite pe celtuieli, de plătit pe totalulceltuielilor persoanelor fizice sau ale

!*


17/91

gospodăriilor

*3. 9mpo#itele pe !enit nu includ:a) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau algospodăriilor, e"emple fiind venituri din muncă, din

proprietate, activită i antreprenoriale, pensii etcț

c) impozitele pe câ tigurile din de inereș ț

b) impozitele pe venitul sau profitul societă ilorț d) impozitele pe succesiune sau impozite pedona ii între persoane în via ă, care suntț țconsiderate a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor

*". =aloarea totală a impo#itului include:a) dob%n!i aplicate arieratelor deimpo!ite cuvenite

c) prelevările oca!ionale saue"cepționale pe capital sau patrimoniu&

care sunt înregistrate ca impo!ite pecapital ('*)

b) impozitele pe succesiune sau impozite pe dona iițîntre persoane în via ă, care sunt considerate a fiț prelevate pe capitalul beneficiarilor i sunt prezentateșla rubrica impozite pe capital

d) impo!itele pe terenuri& clădiri saualte active deținute sau înciriate de întreprinderi& care le utili!ea!ă pentruproducție& astel de impo!ite findtratate ca alte impo!ite pe producție

*$. 9mpo#itele înregistrate în conturi nu pro!in din:a) sume evidenţiate prin evaluari

c) încasări

b) declaraţii

d) amortizare

*&.)resta%iile sociale e+clud:a) transferurile curente i forfetare de la sisteme careș primesc cotiza ii, vizează întreaga colectivitate sauț

păr i mari ale acesteia i sunt impuse i controlate deț ș șcătre unită ile administra iei publice /sisteme deț țsecuritate socială)

c) indemniza iile de asigurare vărsate în cadrulț poli elor contractate cu unicul scop de a ob ine oț ț

reducere, ciar dacă aceste poli e decurg dintr-oțconven ie colectivăț

b) transerurile curente $i oretare de lasistemele organi!ate de anga#atori înbenefciul anga#aților& o$tilor anga#ați saupersoanelor a+ate în întreținerea acestora(alte sisteme de asigurări sociale aerente încadrării în muncă)' Coti!ațiile pot f

d) transferuri curente de la unită i alețadministra iei publice i 5648491 care nu suntț școndi ionate de plă i anterioare ale cotiza iilor iț ț ț șcare sunt cuplate în general de o evaluare avenitului disponibil stfel de transferuri suntcunoscute ca asisten ă socialăț

!$


18/91

plătite de anga#ați $i,sau de anga#atori- elepot f plătite $i de lucrători independenți

*(. Coti#a iile sociale nete constau în:ț

a) cotiza ii sociale efective în sarcina anga#atorilor țminus cotiza iile sociale imputate în sarcinațanga#atorilor

c) cotiza ii sociale suplimentare în sarcinațgospodăriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de asigurări sociale

b) coti!ații sociale eective în sarcinaanga#atorilor plus coti!ațiile socialeimputate în sarcina anga#atorilor pluscoti!ații sociale eective în sarcinagospodăriilor plus coti!ații socialesuplimentare în sarcina gospodăriilorminus tarie pentru serviciile prestate de

sistemul de asigurări sociale

d) cotiza ii sociale efective în sarcinațanga#atorilor minus cotiza iile sociale imputate înțsarcina anga#atorilor minus cotiza ii socialețefective în sarcina gospodăriilor

**. 9mpo#itele pe capital nu sunt înregistrate ca:a) varia ii ale pasivelor i valorii nete /:) în contul deț șcapital al sectoarelor în care sunt clasifica ițcontribuabilii

c) varia ii ale pasivelor i valorii nete în contul deț șcapital al restului lumii

b) variații ale pasivelor $i valorii nete (.) încontul de capital al administrațiilor publice

d) varia ii ale pasivelor i valorii nete /:) înț școntul de capital al administra iilor publiceț

*,. /8utoarele pentru in!esti%ii nu se înregistrea#ă ca:a) varia ii ale pasivelor i valorii nete/:)în contul deț șcapital al sectoarelor care beneficiază de a#utoare

c) varia ii ale pasivelor i valorii nete /;) înț școntul de capital al sectoarelor care beneficiazăde a#utoare

b) variații ale pasivelor $i valorii nete (/) încontul de capital al administrațiilor publice

d) varia ii ale pasivelor i valorii nete în contul deț șcapital al restului lumii

,0. /lte transferuri de capital nu includ următoarele opera iuni:ța) plă ile efectuate de către administra iile publiceț țsau de către restul lumii către proprietarii de bunuride capital distruse sau avariate de războaie, alteevenimente politice sau catastrofe naturale /inunda iițetc)

c) transferurile între subsectoarele administra iilor ț publice destinate acoperirii celtuielilor neprevăzute sau deficitelor acumulate

b) transerurile de la administrațiile publice d) plă ile reprezentând a#utor de stat repetitivț

!+


19/91

către societățile sau cvasisocietățilenefnanciare pentru acoperirea pierderiloracumulate în cursul mai multor e"ercițiifnanciare sau a pierderilor e"cepționalecau!ate de actori nein+uențabili de către întreprindere (ciar în ca!ul unei inu!ii de

capital)

pentru economii, acordate de administra iileț publice gospodăriilor

,1. /cti!ele contingente i pasi!ele contingente nu includ:șa) garan iile unice cu risc incert pentru plă ile unor ț ț păr i ter e, deoarece plă ile sunt necesare doar dacăț ț țdebitorul nu î i îndepline te obliga iile de platăș ș ț

c) scrisorile de garan ie care reprezintăț promisiuni de a efectua o plată cu condi iaț prezentării anumitor documente specificate într-un contract

b) anga#amentele de împrumut care oerăo garanție că anumite onduri vor f pusela dispo!iție& dar nu e"istă niciun activfnanciar p%nă c%nd ondurile nu suntavansate eectiv

d) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensiii ale scemelor de garan ii standardizateș ț

,2. Care dintre următoarele categorii nu repre#intă o garan%ie în întelesul SEC 2010:a) garan iile oferite prin intermediul unuiținstrument financiar derivat

c) garan iile unice cu risc incertț

b) garanțiile standard

d) garanţii derivate

,3. Care din următoarea categorie nu repre#intă o opera%iune financiară:a) cu numerar şi depozite c) cu componenta fizică a aurului monetar

b) cu credite

d) cu titluri de natura datoriei

,". Soldul contabil al contului financiar este teoretic:a) identic cu cel al contului de capital c) mai mic decât soldul contului de capital

b) mai mare dec%t soldul contului decapital

d) zero

,$. Consolidarea nu poate fi reali#ată la ni!elul:a) economiei totale c) subsectoarelor instituţionale

b) sectoarelor instituţionale

d)


20/91

,&. 4 opera%iune financiară are întotdeauna:a) profit c) sold final creditor

b) o operaţiune în contraparte

d) sold final debitor

,(. 4pera iunea în contraparte corespun#ătoare unei opera iuni financiare poate fi un :ț ța) impozit c) venit din proprietate

b) venit din dob%n!i

d) venit din prestări servicii

,*. 4pera iunile financiare i opera iunile în contraparte ale acestora se înregistrea#ă:ț ș ța) în acela i momentș c) trimestrial

b) la s%rşitul anului

d) anual

,,. 6repturile de pensie nu cuprind crean ele financiare pe care anga8a ii actuali i fo tii anga8a i leț ț ș ș țde in în raport cu:ța) anga#atorii lor c) un asigurător

b) un sistem desemnat de către anga#atorpentru plata pensiilor& ca parte a unuiacord de compensare între anga#ator $ianga#at

d) un coleg

100. )rimele neîncasate sunt:a) crean e financiare pe care titularii de poli e deț țasigurări generale le au asupra societă ilor dețasigurări generale în ceea ce prive te primeleșneîncasate i indemniza iile de plătitș ț

c) indemniza ii datorate, dar încă neplătite,țincluzând cazurile în care suma este în litigiu sauîn care evenimentul care a generat dauna asurvenit, dar nu a fost încă raportat

b) riscuri cum ar f accidente& boală sauincendiu

d) primele plătite& dar încă neîncasate

101. Sistemele de asigurări de pensii i sc?emele de garan ii standardi#ate nu cuprind una dinș țsubcategoriile următoare:a) provizioane tenice de asigurări generale c) drepturi de pensie

b) drepturi asupra asigurărilor de viață $i arentelor

d) dreptul de concediu de odina

%.


21/91

102. 6epo#itele transferabile sunt definite de SEC 2010 ca fiind:a) depozite de economii, carnete de economii c) depozite la termen, care sunt depozite

nedisponibile imediat, dar de care se poatedispune la o scaden ă convenităț

b) depo!ite care se pot scimba în

numerar& la cerere& la paritate $i care suntdirect utili!abile pentru eectuarea de plățiprin cec& ordin& mandat& debitare,creditaredirectă sau printr0o altă ormă de platădirectă& ără penalități sau restricții

d) titluri de depo!ite emise de către

asociații de economisire $i creditare&societăți de credit ipotecar& organi!ațiicooperatiste de credit $i alteleasemănătoare

103. 4bliga iunile garantate sunt:ța) titluri de natura datoriei emise de o societatefinanciară sau garantate în întregime de o societate

financiară

c) transferuri temporare de titluri de valoare de laîmprumutător la împrumutat

b) titluri de natura datoriei ale căruiprincipal $i,sau dob%ndă sunt plătibiledoar din +u"ul de numerar produs decătre un grup specifcat de activefnanciare sau nefnanciare

d) acorduri care implică oerirea detitluri de valoare în scimbulnumerarului sau al altor mi#loace deplată

10". n situa ia în care nu sunt păstrate ca acti!e de re#er!ă conturile de aur alocate repre#intă:ța) o crean ă asupra operatorului contului de a livraț

aur

c) dreptul de proprietate asupra unei mărfi, mai

e"act aur nemonetar

b) un activ fnanciar

d) un depo!it

10$. 5oneti#area sau demoneti#area aurului:a) nu generează înregistrări în contul financiar c) genereaza un plus în contul financiar

b) generea!a un minus în contul fnanciar

d) generea!a concomitant un minus siun plus in contul fnanciar

10&. Crearea 6S;-urilor prin alocarea lor i stingerea acestora prin anulare repre#intă:șa) transferuri c) depozite

b) tranzac iiț

d) dobanzi

%!


22/91

10(.


23/91

acceptări de ordine& andosări de ordine $icertifcate de depo!it

112. 4pera iunile cu credite pot fi împăr ite în două tipuri în func ie de scaden a ini ială:ț ț ț ț ț

a) credite pe termen scurt si credite pe termenlung c) credite pe termen scurt si credite pe termenmediu

b) credite pe termen mediu si credite petermen

lung

d) credite pe termen oarte scurt sicredite pe termen mediu

113. Creditele standardi#ate sunt oferite în ma8oritatea ca#urilor de către:a) anga#atori c) anga#ati

b) societati fnanciare

d) instituţii publice

11". Creditul comercial este:a) un transfer temporar de titluri de valoare de laîmprumutător la împrumutat

c) creditul acordat direct de către furnizorii de bunuri i servicii în beneficiul clien ilor lorș ț

b) un acord care implică oerirea de titluride valoare& de e"emplu titluri de natura

datoriei sau acțiuni& în scimbulnumerarului sau al altor mi#loace deplată& e"ist%nd un anga#ament de arăscumpăra acelea$i titluri de valoare sauunele similare la un prețf"at

d) este un contract prin care locatorul& în calitate de proprietar legal al unui

activ& transmite locatarului riscurile $ibenefciile proprietății asupra activului

11$. Categoria creditelor nu include:a) creditele ipotecare c) creditele revolving

b) creditele de consum

d) alte conturi de primit,de plătitinclu!%nd creditele comerciale $iavansurile

11&. )articipa iile nu cuprind:ța) ac iuni cotateț c) ac iuni necotateț

%&


24/91

b) prime nete de asigurare generala

d) alte participații

11(. /lte participa ii nu includ:ța) investi iile administra iilor publice în societă ileț ț ț

publice al căror capital nu este împăr it în ac iuni,ț țcare, în virtutea unei legisla ii speciale, suntțrecunoscute ca entită i #uridice independenteț

c) participa iile administra iei publice la capitalulț ț

organiza iilor interna ionale i suprana ionale, cuț ț ș țe"cep ia 675, ciar dacă ele sunt #uridicțconstituite ca societă i pe ac iuni /de e"emplu,ț ț>anca Europeană de 5nvesti ii)ț

b) investițiile administrațiilor publice încapitalul băncii centrale

d) acțiunile oerite la v%n!are& dar carenu sunt cumpărate în momentulemiterii

11*. 4pera iunile cu drepturi asupra asigurărilor de !ia ă i a rentelor sunt repre#entate de:ț ț ș

a) acumulări c) reduceri

b) acumulări minus reduceri

d) acumulari plus reduceri

11,. Caracteristic unui sistem de garan ii standardi#ate este faptul că:ța) e"istă mai multe garan ii de acela i tip, de i nuț ș ștoate se emit pentru e"act aceea i perioadă de timp iș șnu toate încep i se înceie la acelea i dateș ș

c) e"ista o singura garantie

b) toate garantiile încep $i se înceie laacelea$i

date

d) toate garantiile se emit pentru e"actaceea$i perioadă de timp

120. 9nstrumentele financiare deri!ate nu permit păr ilor să facă tran#ac ii cu instrumenteț țfinanciare specifice precum:a) riscul ratei dobânzii c) riscul aferent participa iilor i pre urilor ț ș ț

mărfurilor

b) riscul valutar

d) riscul de credit& cu alte entități carenu sunt dispuse să0$i asume acesteriscuri& la tran!acționarea activuluiprincipal

121. S>apurile pe rata dob7n#ii sunt:a) instrumente financiare derivate al căror scop principal este de a tranzac iona riscul de creditț

c) un scimb de plă i ale unor dobânzi de naturățdiferită aferente unei valori fictive a principalului,care nu este niciodată tranzac ionatț

%'


25/91

b) un scimb de +u"uri de numeraraerente plăților de dob%ndă $i deprincipal la un curs de scimb aleatoriuconvenit

d) acorduri contractuale prin care douăpărți& pentru a se prote#a de variațiileratelor dob%n!ilor& convin asupra uneidob%n!i de plătit& la o dată dedefnitivare a tran!acției specifcată&aerentă unei valori fctive a

principalului care este tran!acționat lao data prestabilită

122. n ca#ul în care contractele nu implică sc?imbul de principal:a) se înregistrează o opera iune la intrarea în vigoareța contractului

c) se înregistrează o opera iune la inceiereațcontractului

b) nu se înregistrea!ă nicio operațiune laintrarea în vigoare a contractului

d) se înregistrea!ă o operațiune lami#locul perioadei de derulare acontractului

123. =aria iile în timp ale !alorii instrumentului financiar deri!at sunt înregistrate în:ța) contul de reevaluare c) contul de capital

b) contul fnanciar

d) contul de patrimoniu

12". /lte conturi de primitBde plătit nu includ :a) remuneraţii şi salarii c) cirie

b) dividende

d) toate variantele prevă!ute la literelea&b şi c

12$. 4pera iunile financiare nu pot fi clasificate în func ie de:ț ța) posibilitatea de a fi negociate c) scaden ă, valutăț

b) tip de venit

d) valoare contract

12&.


26/91

a) aurul monetar c) alte participaţii

b) creditele

d) titlurile de valoare

12*. /pari ia economică a acti!elor corespunde cre terii în !olum a acti!elor produse i a celorț ș șneproduse care nu sunt re#ultatul procesului de produc ie. /ceastă categorie cuprinde:ța) monumente istorice atunci când valoarea lor este prima dată recunoscută în contul de patrimoniu

c) e"pirarea avanta#elor conferite prin contracte,leasinguri, licen e i autoriza ii transferabileț ș ț

b) diminuarea valorii ondurilor comerciale$i a activelor comerciale aci!iționate

d) epui!area resurselor naturale

12,. /cti!ele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în ca#ul în care:

a) deteriorarea calită ii terenurilor se datoreazăținunda iilor sau furtunilor de o amploarețneobi nuităș

c) ca urmare a incendiilor de pădure saucutremurelor de pământ se distrug clădiri,ecipamente sau obiecte de valoare

b) din cau!a secetei sau a epidemiilor sedistrug activele cultivate

d) ca urmare a unei utili!ări deectuoaseecipamentele din dotare sedeectea!ă

130. E+istă confiscări fără compensa ie atunci c7nd:ța) creditorii deposedează de active c) creditorii realizează e"ecutarea silită a

activelor

b) administra iile publice sau alte unită iț ținstitu ionale iau în posesie, fără compensa ieț țdeplină, activele apar inând altor unită iț ținstitu ionale, inclusiv nerezidente, din alte motivețdecât acitarea impozitelor, a ta"elor sau a prelevărilor similare

d) se confiscă o proprietate în urma unei activităţiinfracţionale

131. 5odificările de !olum neclasificate în altă parte ale acti!elor nefinanciare includ:

a) pierderile de numerar sau de titluri la purtător dinmotive /cum ar fi daunele provocate de incendii saufurturile) care nu sunt considerate ca fiind catastrofe

c) degradarea unor active fi"e neluate în calcul înconsumul de capital fi"

b) retragerile din circula ie de numerar care nu maițeste convertibil, cu e"cep ia sumelor care au fostțreclasificate în obiecte de valoare

d) provizioanele pentru e"ecutarea unor scemede garan ii standardizate atunci când e"ecutărileț prevăzute depă esc încasările i recuperărileș ș prevăzute

%*


27/91

132. /lte modificări de !olum neclasificate în altă parte ale acti!elor nefinanciare e+clud :a) refuzul plă ii datoriei? nu se recunoa te anulareaț șunilaterală a pasivului de către debitor

c) diferen a constatată între sumele contabilizatețîn consumul de capital fi" drept pagube normale

i pierderile efectiv suferiteș

b) pierderi e"cep ionale din stocuri /cum ar fi dauneleț provocate de incendii, furturi sau infestarea cudăunători a silozurilor) care nu sunt consideratedistrugeri de active cauzate de catastrofe

d) abandonarea ecipamentelor de produc iețînainte de a fi terminate sau puse în func iuneț

133. 5odificările de clasificare nu includ:a) modificările de clasificare sectorială c) modificările de clasificare a activelor iș

pasivelor

b) modificările de structură ale unită ilor ținstitu ionaleț

d) transformarea titlurilor de natura datoriei înac iuniț

13". Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte:a) valoare brută c) valoare iniţială

b) valoare netă d) valoare finală

13$. 'n cont de patrimoniu se întocmeşte :a) doar pentru sectoarele institu ionale rezidenteț c) doar pentru restul lumii

b) doar pentru economia națională totală

d) pentru sectoarele $i subsectoareleinstituționale re!idente& pentrueconomia națională totală $i pentrurestul lumii

13&. ondurile proprii sunt definite ca:

a) sumă a valorii nete minus valoarea participa iilorț

c) sumă a valorii nete plus valoarea participa iilor i ac iunilor fondurilor deț ș ținvesti ii care figurează ca pasive în contul deț patrimoniu

b) sumă a valorii nete minus valoareaparticipațiilor $i acțiunilor ondurilor deinvestiții care fgurea!ă ca active în contulde patrimoniu

d) valoarea participațiilor $i acțiunilorondurilor de investiții care fgurea!ă caactive în contul de patrimoniu

%$


28/91

13(. /cti!ele înregistrate în contul de patrimoniu sunt :a) active economice c) celtuieli

b) capital f"

d) pierderi nominale

13*. /cti!ele nefinanciare neproduse se referă la:a) activele economice care includ toate crean elețfinanciare, participa iile i componenta fizică aț șaurului monetar reprezentată de lingouri

c) crean ele financiare care rezultă din decala#ulțtemporal dintre opera iunile de distribuire sauțopera iunile financiare pe pia a secundară iț ț ș plă ile aferenteț

b) perioada de la data emiterii p%nă ladata plății fnale programate a activelorsau pasivelor fnanciare

d) activele economice care nu suntre!ultate ale procesului de producție

13,. iecare acti! financiar are un pasi! în contraparteAa) da c) da, cu e"cep ia componentei fizice a auruluiț

monetar reprezentate de lingouri, care esteclasificat în categoria @ur monetar i drepturișspeciale de tragereA

b) nu

d) nu& cu e"cepția componentei f!ice aaurului monetar repre!entate delingouri& care este clasifcat în categoria

34ur monetar $i drepturi speciale detragere5

1"0. =aloarea de pia%ă este egală cu:a) valoarea nominală plus reevaluările care decurgdin varia ii ale pre urilor de pia ăț ț ț

c) valoarea nominală

b) reevaluările care decurg din variații aleprețurilor de piață

d) valoarea nominală minus reevaluărilecare decurg din variații ale prețurilor depiață

1"1. =aloarea nominală reflectă:a) suma fondurilor avansate ini ial, la care se adaugățorice fonduri avansate ulterior

c) suma fondurilor avansate ini ial, la care sețadaugă orice fonduri avansate ulterior minuseventuale rambursări plus dobânda acumulată

b) rambursări plus dob%nda acumulată

d) suma ondurilor avansate inițialminus orice onduri avansate ulteriorplus eventuale rambursări minus

%+


29/91

dob%nda acumulată

1"2. Stocurile trebuie e!aluate la:a) pre urile în vigoare la momentul de referin ă alț țcontului de patrimoniu

c) la preţul scontat pentru vânzare

b) la prețurile la care produsele au ostevaluate în momentul intrării lor în stoc

d) la preţul la care a ost aci!iţionat

1"3. =aloarea 6S; este :a) pre ul stabilit pe pie ele organizate ale auruluiț ț c) valoarea nominală

b) f"ată !ilnic de F67& iar paritatea în

raport cu monedele naționale se obține pepiețele de scimb valutar

d) valoarea de piață

1"". @aportul dintre pre ul ac iunilor i fondurile proprii poate !aria în func ie de:ț ț ș ța) profitul societăţilor c) preţul scontat pentru vânzare

b) pierdea înregistrată de societate

d) ramura de activitate

1"$. )otri!it SEC 2010 sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de:a) tipul de sistem de pensie c) profesionalismul anga#atului în perioada

activă

b) entitatea anga#atoare

d) efcienţa anga#atului pe parcursulcarierei

1"&. Creditele comerciale i a!ansurile i alte conturi de primitBde plătit e+clusi! credite comercialeș și a!ansuri care sunt generate de diferen ele de timp între opera iunile de reparti ie precumș ț ț ț

impo#ite contribu ii sociale di!idende rente salarii i opera iuni financiare sunt e!aluate at7tț ș țpentru creditori c7t i pentru debitori la:șa) valoarea de piaţă c) valoarea nominală

b) valoarea brută d) valoarea netă

1"(. Creditele se înregistrea#ă în contul de patrimoniu la:

%


30/91

a) valoarea de piaţă c) valoarea brută

b) valoarea nominală d) valoarea netă

1"*. 'n credit este neperformant atunci c7nd:

a) creşte rata dobânzii c) creşte valoarea creditului de rambursat

b) dobânda fi"ă devine variabilă d) plă ile aferente dobânzii sau principalului suntțîntârziate cu . de zile sau mai mult peste datascaden eiț

1",./cti!ele financiare neproduse cuprind:a) >unuri destinate revânzării c) maşini şi ecipamente

b) locuinţe d) resursele naturale

1$0. /cti!ele financiare produse nu cuprind:a) resurse biologice necultivate c) producţia neterminată

b) stocuri d) produsele finite

1$1.;itlurile de natura datoriei cuprind:a) terenuri c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt

b) obiecte de valoare d) depozitele transferabile

1$2. Creditele cuprind:a) numerarul c) alte depozite

b) aurul monetar d) creditele pe termen lung

1$3. )articipa%ii şi ac%iuniBunită%i ale fondurilor de in!esti%ii cuprind:a) rezervele de apă c) pietrele şi metalele preţioase

b) acţiunile cotate d) locuinţele

1$". Sistemele de asigurări de pensii şi sc?eme de garan%ii standardi#ate cuprind:a) drepturile de pensie c) acţiuni necotate

b) acţiuni cotate d) participaţii

&.


31/91

1$$. /cti!ele fi+e nu cuprind:a) locuinţele c) îmbunătăţiri funciare

b) alte clădiri şi construcţii civile d) drepturile de pensie

1$&. @esursele naturale nu cuprind:a) terenuri c) produsele finite

b) rezerve de minereuri şi energie d) resursele de apă

1$(. Contractele contractele de leasing şi licen%ele nu cuprind:a) contracte de leasing operaţional

comercializabile c) permise de e"ercitare a unor activităţi

specifice

b) permise de utilizare a resurselor naturale d) titlurile de natura datoriei

1$*.


32/91

câ tigurilorCpierderilor reale din de inereș ț

b) cizi ii de active fi"e noiț d) Baria ia stocurilorț

1&3. n categoria opera%iunilor cu acti!e i pasi!e financiare nu regăsim:ș

a) reditele c) =umerar şi depozite

b) Ditlurile de natura datoriei d) 6ormarea brută de capital fi"

1&". Conturile de distribuire i de utili#are a !enitului nu cuprind următoarea categorie:șa) ontul de redistribuire a venitului în natură c) onturile de distribuire primară a venitului

b) ontul financiar d) ontul de distribuire secundară a venitului

1&$. Contul de alocare a !eniturilor primare are ca sold contabil:a) Economia brută c) Benitul disponibil a#ustat brut

b) Benitul întreprinderii, brut d) apacitateaCnecesarul net de finan areț

1&&. Contul de alocare a altor !enituri primare are ca sold contabil:a) 4oldul veniturilor primare, brut c) apacitateaCnecesarul net de finan areț

b) Benitul disponibil a#ustat brut d) Economia brută

1&(. Conturi ale opera iunilor de acumulare nu cuprind:ța) ontul de capital c) ontul altor modificări de active

b) ontul financiar d) ontul de produc ieț

1&*. Contul de capital include:a) ontul varia iilor valorii nete datorate economiei iț ștransferurilor de capital

c) ontul de alocare a veniturilor primare

b) ontul de e"ploatare d) ontul de utilizare a venitului disponibila#ustat

1&,. Contul ac?i#i iilor de acti!e nefinanciare are ca sold contabil:ța) Economia brută c) Benitul disponibil brut

&%


33/91

b) apacitateaCnecesarul net de finan areț d) Baria ii ale valorii nete datoratețcâ tigurilorCpierderilor neutre din de inereș ț

1(0. Conturile de patrimoniu nu cuprind:

a) ontul de patrimoniu de descidere

c) ontul financiar

b) ontul de varia ie a patrimoniuluiț d) ontul de patrimoniu de încidere

1(1. Soldul contabil al contului de patrimoniu de desc?idere reflectă:a) Baloarea netă c) Benitul disponibil a#ustat brut

b) apacitateaCnecesarul net de finan areț d) Benitul întreprinderii, brut

1(2. Soldul contabil al contului de !aria ie a patrimoniului reflectă:ța) Baria iile totale ale valorii neteț c) Benitul disponibil a#ustat brut

b) Baloarea netă d) Benitul disponibil brut

1(3. Contul de patrimoniu de înc?idere are ca principal agregat:a) 1rodusul intern brut c) Economia na ională brutăț

b) Baloarea patrimoniului na ionalț d) Baria ia valorii patrimoniului na ionalț ț

1(". Contul de produc%ie are ca principal agregat:a) Baloarea adăugată brută c) Economia na ională brutăț

b) 1rodusul intern brut d) Baria ia valorii patrimoniului na ionalț ț

1($. Contul restului lumii nu cuprinde:a) ontul e"terior al opera iunilor cu bunuri iț șservicii

c) onturile e"terioare ale opera iunilor dețacumulare

b) ontul e"terior al veniturilor primare iștransferurilor curente

d) onturi de reevaluare

1(&. 6istribuirea i utili#area !enitului nu sunt anali#ate în etapa:șa) distribuirea primară c) redistribuirea în natură

b) distribuirea secundară d) utilizarea celtuielilor

&&


34/91

1((. Etapa distribuirea primară permite determinarea :a) valorii adăugate brute c) e"cedentului de e"ploatare şi a venitului

primar

b) subvenţiilor d) venitului mi"t net

1(*.Etapa distribuirea secundară permite ob%inerea:a) drepturilor asupra impozitelor c) venitului din producţie

b) venitului disponibil ca sold contabil d) rentelor

1(,. Soldul contului de redistribuire a !enitului în natură în cadrul etapei redistribuirea în naturăeste denumit:a) venitul disponibil a#ustat c) valoarea netă

b) capacitateaCnecesarul net de finanţare d) valoarea adăugată brută

1*0. n etapa utili#area !enitului !enitul disponibil este transferat în :a) contul de redistribuire a venitului în natură

c) contul de distribuire secundară a venitului

b) contul de utilizare a venitului disponibil d) conturile de distribuire primară a venitului

1*1.Contul de alocare a !eniturilor primare se împarte în:a) contul de producţie şi valoarea adăugată brută c) contul de producţie şi contul de alocare a altor

venituri primare

b) contul de utilizare a venitului disponibil şi contulde utilizare a venitului disponibil a#ustat

d) contul de venit al întreprinderii şi contul dealocare a altor venituri primare

1*2. Conturile de ree!aluare cuprind:a) contul câ tigurilor C pierderilor neutre din de inereș țşi contul câ tigurilorC pierderilor reale din de inereș ț

c) contul acizi iilor de active nefinanciare şițcontul de patrimoniu de descidere

b) contul acizi iilor de active nefinanciare şi contulțcâ tigurilorC pierderilor reale din de inereș ț

d) contul de venit al întreprinderii şi contul dealocare a altor venituri primare

1*3. =enitul întreprinderii corespunde:a) e"cedentului de e"ploatare sau venitului mi"t c) dobânzilor

b) veniturilor din proprietate d) veniturilor primare

&'


35/91

1*". Contul de alocare a altor !enituri primare are ca obiect:a) veniturile din proprietate c) dobânzile

b) trecerea de la conceptul de venit al întreprinderii la

conceptul de venit primar

d) valoarea adăugată brută

1*$. )rodusul intern brut nu poate fi definit în următorul mod:a) metoda producţiei c) metoda veniturilor

b) metoda celtuielilor d) metoda impozitelor

1*&.)rin metoda produc%iei )9 este egal cu:a) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor

sectoare institu ionale sau ale diferitelor ramuri dețactivitate, la care se adaugă impozitele i din care seșscad subven iile pe produse /care nu sunt repartizateț pe sectoare i ramuri de activitate)ș

c) suma utilizărilor contului de e"ploatare al

economiei totale /remunerarea anga#a ilor,țimpozitele pe produc ie i importuri minusț șsubven iile, e"cedentul brut de e"ploatare iț șvenitul mi"t al economiei totale)

b) suma utilizărilor finale de bunuri i servicii aleșunită ilor institu ionale rezidente /consum final iț ț șformarea brută de capital), plus e"porturile minusimporturile de bunuri i serviciiș

d) suma utilizărilor finale de bunuri i servicii aleșunită ilor institu ionale rezidente plus importurileț țde bunuri i serviciiș

1*(. Cu a8utorul metodei c?eltuielilor )9 este egal cu:a) suma e"cedentelor brute /sau nete) de e"ploatareale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare institu ionaleț

c) suma utilizărilor finale de bunuri i servicii aleșunită ilor institu ionale rezidente /consum final iț ț șformarea brută de capital), plus e"porturile minusimporturile de bunuri i serviciiș

b) suma veniturilor brute /sau nete) aleîntreprinderilor din diferite sectoare

d) suma veniturilor disponibile brute /sau nete)ale sectoarelor institu ionaleț

1**. )rin metoda !eniturilor )9 este egal cu:

a) suma utilizărilor contului de e"ploatare aleconomiei totale /remunerarea anga#a ilor, impoziteleț pe produc ie i importuri minus subven iile,ț ș țe"cedentul brut de e"ploatare i venitul mi"t alșeconomiei totale)

c) suma veniturilor disponibile brute /sau nete)ale sectoarelor institu ionaleț

b) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare institu ionale sau ale diferitelor ramuri dețactivitate, la care se adaugă impozitele i din care seșscad subven iile pe produse /care nu sunt repartizateț

d) suma veniturilor brute /sau nete) aleîntreprinderilor din diferite sectoare

&(


36/91

pe sectoare i ramuri de activitate)ș

1*,. )9 minus consumul de capital fi+ repre#intă:a) venitul naţional c) venitul naţional brut

b) produsul intern net la preţul pieţei d) venitul naţional disponibil brut

1,0. E+cedentul brut sau net de e+ploatare al economiei totale este egal cu:a) suma impozitelor c) suma dividendelor

b) suma salariilor d) suma e"cedentelor brute /sau nete) dee"ploatare ale diferitelor ramuri de activitate sauale diferitelor sectoare institu ionaleț

1,1. =enitul mi+t brut sau net al economiei totale este:a) egal cu suma veniturilor brute /sau nete) aleîntreprinderilor din diferite sectoare

c) identic cu venitul mi"t brut /sau net) alsectorului gospodăriilor popula ieiț

b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor institu ionaleț

d) un concept referitor la produc ieț

1,2. C?eltuielile administra iilor publice nu cuprind:ța) consumul intermediar c) veniturile din proprietate, de primit

b) a#ustare pentru varia ia drepturilor de pensieț d) remunerarea anga#a ilorț

1,3. =eniturile administra iilor publice cuprind:ța) impozite pe produc ie i importuri, de primitț ș c) venituri din proprietate, de plătit

b) alte impozite pe produc ie, de plătitț d) transferuri de capital, de plătit

1,". Economia na ională brută sau netă este egală cu:ț

a) suma valorilor nete ale sectoarelor institu ionaleț

c) suma e"cedentelor brute /sau nete) dee"ploatare ale diferitelor ramuri de activitate sauale diferitelor sectoare institu ionaleț

b) suma economiei brute /sau nete) a diferitelor sectoare institu ionaleț

d) venitul mi"t brut /sau net) al sectoruluigospodăriilor popula ieiț

1,$. =aloarea netă a economiei totale repre#intă :a) valoarea pasivelor economiei totale c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei

&*


37/91

totale la care se adună soldul activelorfinanciare

b) soldul dintre activele i pasivele financiareș d) valoarea activelor nefinanciare ale economieitotale, din care se scade soldul dintre activele iș pasivele financiare ale restului lumii

1,&. Sectorul administra%iei publice îndeplineşte ca acti!ită%i şi func%ii principale:a) producţia şi furnizarea de bunuri şi serviciinonpiaţă pentru consum individual

c) producţia şi furnizarea de bunuri şi serviciinonpiaţă destinate consumului individual şicolectiv3 efectuarea operaţiunilor de redistribuirea venitului şi a avuţiei naţionale

b) producţia de bunuri şi servicii nefinanciare de piaţă

d) producţia de bunuri şi servicii de piaţă şi de bunuri şi servicii pentru consum final propriu

1,(. Care este momentul înregistrării produc%iei de produse din agricultură sil!icultură şi pescuitAa) se înregistrează în perioada culesului recoltelor sausacrificării animalelor

c) se înregistrează la data valorificării recoltelor sau sacrificării animalelor

b) se înregistrează ca şi cum s-ar desfăşura continuuîn întreaga perioadă de producţie

d) se înregistrează la data înfiinţării culturilor saufermelor

1,*. n ca#ul construirii unei clădiri sau a altei structuri a cărei construc%ie se desfaşoară în maimulte perioade contabile produc%ia reali#ată în fiecare perioadă este tratată ca fiind:

a) vândută cumpărătorului la sfârşitul perioadei,adică înregistrată ca formare de capital fi" de cătrecumpărător şi nu ca producţie neterminată înindustria construcţiilor

c) producţia nu este tratată ca fiind vândutăcumpărătorului în mod eşalonat

b) vândută cumpărătorului la sfârşitul construcţiei şiînregistrată ca producţie terminată

d) vândută cumpărătorului la sfârşitul perioadei şiînregistrată ca producţie neterminată în industriaconstrucţiilor

1,,. Ser!icii de 9ntermediere inanciară 9ndirect 5ăsurate S995 se aplică:

a) creditelor furnizate de instituţii financiare c) numai creditelor şi depozitelor furnizate de saudepuse la instituţii financiare

b) numai depozitelor depuse la instituţii financiare d) tuturor operaţiunilor desfaşurate de instituţiilefinanciare

200. /!7nd în !edere impactul alocării S995 asupra )9-ului şi a !enitului na%ional în ca#ul încare creditele sunt oferite şi depo#itele acceptate de 9 re#iden%i pentru non-9 nere#iden%i care dinurmătoarele afirma%ii este corectă:

&$


38/91

a) e"portul de 45657 scade venitul naţional c) nu e"istă impact asupra 15>-ului şi asupravenitului naţional

b) importul de 45657 creşte venitul naţional d) e"portul de 45657 creşte 15>-ul

201. Care dintre afirma%iile de mai 8os nu caracteri#ea#ă leasingul opera%ional:a) proprietarul economic nu este şi proprietarullegal

c) proprietarul legal este şi proprietarul economical activului

b) proprietarul legal are responsabilitatea de a reparasau de a întreţine activul

d) plăţile impuse pentru utilizarea activului suntdenumite cirii

202. Contractul de ac?i#i%ionare cu plata în rate este:a) un tip de leasing operaţional c) o combinaţie a celor două tipuri de leasing,

operaţional şi financiar

b) un tip de leasing financiar d) nu prezintă caracteristicile unui contract deleasing

203. n cadrul parteneriatelor public-pri!at în perioada contractuală:a) administraţiile publice deţin proprietatea legală c) contractantul 111 deţine proprietatea legală

b) administraţiile publice deţin atât proprietatea

economică, cât şi cea legală

d) contractantul nu deţine proprietatea legală

20". n leasingul opera%ional proprietarul legal :a) este şi proprietar economic c) nu primeşte beneficiile economice aferente

activului

b) nu acceptă riscurile operaţionale d) nu are responsabilitatea reparării şi întreţineriiactivului

20$. n leasingul financiar :a) locatorul este nu proprietarul legal al activului c) locatarul nu suportă riscurile de e"ploatare

b) locatarul este nu economic al activului d) locatorul este proprietarul legal al activului

20&. Cum se înregistrea#ă o poli%ă de asigurări sociale din presta%iile sub forma pensiilor :a) ca modificări a patrimoniului înregistrate în c) ca o asigurare socială înceiată e"clusiv la

&+


39/91

contul financiar iniţiativa titularului poliţei

b) ca venit în contul de distribuire secundară avenitului

d) ca o obligaţie a titularului poliţei să constituierezerve pentru venitul după pensionare

20(. ;itularul unei poli%e de asigurări de !ia%ă este :a) o persoană clasificată în sectorul gospodăriei populaţiei

c) persoana clasificată în sectorul gospodăriilor populaţiei nerezidente

b) un salariat anga#at al unei societăţi d) persoana clasificată în sectorul gospodăriilor populaţiei rezidente

20*. n ce cont se înregistrea#ă produc%ia asigurărilor de !ia%ă :a) în contul de producţie al asigurărilor c) în contul serviciului de asigurări

b) în contul de disponibil d) în contul poliţelor de viaţă

20,. )ro!i#ioanele te?nice de asigurări de !ia%ă reflectă:a) poliţele caracterizate de plata unei sume

pauşale c) sume de primit la scadenţa de plată a uneisume pauşale

b) drepturile condiţionale ale titularilor de poliţe d) sume de primit dupa scadenţa de plata a uneisume pauşale

210. Conturile reasigurătorilor sunt :a) în mare masură identice cu cele ale asigurătorilor direcţi

c) aproape identice cu cele ale asigurătorilor direcţi

b) diferite de cele ale asigurătorilor direcţi d) aceleaşi cu cele ale asigurătorilor direcţi

211. Ce se înt7mplă în ca#ul în care reasigurătorul dă faliment:a) asigurătorul direct rămâne responsabil pentru plataîntregii valori a indemnizaţiilor corespunzătoareriscurilor cedate

c) asigurătorul direct nu are nici o responsabilitate pentru plata întregii valori a indemnizaţiilor corespunzătoare riscurilor cedate

b) asigurătorul direct rămâne responsabil pentru plataunei părţi a indemnizaţiilor corespunzătoare riscurilor cedate

d) asigurătorul direct rămâne responsabil proporţional cu reasigurătorul pentru plata valoriiindemnizaţiilor corespunzătoare riscurilorcedate

212. Cum se calculea#ă produc%ia asigurărilor directe :a) incluzând în calcul reasigurarea c) ţinând cont de primele primite de titularii

&


40/91

poliţelor directe

b) fără a lua în calcul reasigurarea d) ţinând cont de indemnizaţiile brute primite detitularii poliţelor directe

213. n cadrul flu+ului între titularii poli%elor asigurătorii direc%i şi reasigurători !eniturile dinproprietare sunt transferate :a) de la reasigurător la asigurătorul direct c) de la titularul poliţei la reasigurător

b) de la reasigurător la titularul poliţei d) de la titularul poliţei la asigurătorul direct

21". lu+urile brute între titularul poli%ei şi asigurătorul direct includ :a) sumele corespunzătoare flu"urilor între titularul poliţei, asigurătorul direct şi reasigurătorul

c) sumele corespunzătoare flu"urilor întrereasigurător si titularul poliţei

b) sumele corespunzătoare flu"urilor întreasigurătorul direct şi titularul poliţei

d) sumele corespunzătoare flu"urilor întreasigurătorul direct şi reasigurător

21$ Ce repre#intă produc%ia în ca#ul în care poli%ele de reasigurare se înc?eie între asigurătoriire#iden%i din cadrul unor economii diferite :a) e"porturile reasigurătorilor c) importurile asigurătorului care înceie poliţa

de asigurare şi e"porturile reasigurătorului

b) importurile asigurătorului care înceie poliţa deasigurare

d) importurile reasigurătorilor

21&. C7te tipuri de sisteme de asigurare directă e+istăAa) trei c) sase

b) patru

d) două

21(. C7nd se produce un anumit e!eniment asigurătorul efectuea#ă o plată către titularul poli eițnumită:a) primă

c) indemnizaţie

b) despăgubire d) reparaţie

21*. 4 poli ă de asigurare de !ia ă care acordă o presta ie în ca#ul unui deces sur!enit într-unț ț țanumit termen dar nu şi în alte circumstan e numită de obicei asigurare la termen este tratată înțconturile na ionale ca asigurare:ța) individuală c) generală

b) particulară d) unică

'.


41/91

21,. 4rice costuri legate de indemni#a%ii suportate de asigurător fie e+terne fie interne nu suntincluse în indemni#a%iile de plătit. /stfel de costuri pot fi:a) costuri de aciziţionare c) de producţie

b) variabile

d) operaţionale

220. )ro!i#ioanele pentru egali#are sunt sume pe care asigurătorii le constituie în conformitate cu?a) cerinţele de sistem c) cerinţele de operare

b) cerin ele #uridiceț d) cerinţe sociale

221. C7te tipuri de pro!i#ioane te?nice se disting în conformitate cu 6irecti!a nr. ,1B&("BCEE a

Consiliului Aa) trei c) nouă

b) cinci d) şapte

222. /tunci c7nd se deri!ă !aria iile pro!i#ioanelor te?nice de asigurare .&1 i .&2 utili#ate înț șcalculul produc iei c7 tigurile i pierderile din de inere reali#ate sau nereali#ate:ț ș ș ț a) sunt incluse c) sunt incluse parţial

b) nu sunt incluse d) sunt incluse după o formulă de calcul

223. =aloarea produc iei asigurătorilor este înregistrată ca utili#are după cum urmea#ă:ța) consum final al întreprinderilor c) celtuială pentru consum intermediar al

gospodăriilor populaţiei ca persoane

b) e"porturi către titularii de poliţe rezidenţi d) e"porturi către titularii de poliţenerezidenţi

22". )roduc%ia asigurărilor de !ia%ă directe se calculea#ă separat ca:

a) prime încasate minus primele suplimentare plus prestaţiile datorate plus creşterile /plus descreşterile) provizioanelor tenice şi ale participăriila beneficii

a) prime încasate plus primele suplimentare plus prestaţiile datorate plus creşterile /plusdescreşterile) provizioanelor tenice şi ale participării la beneficii

b) prime încasate plus primele suplimentare minus prestaţiile datorate plus primele suplimentareindemnizaţiile a#ustate de plătit şi participarea la profit

d) prime încasate minus comisioane de plătit plus primele suplimentare minus prestaţiiledatorate

'!


42/91

22$. 6acă se utili#ea#ă metoda probabilită ilor formula de calcul al produc iei este următoarea:ț ța) primele încasate plus primele suplimentare minusindemnizaţiile de plătit a#ustate

b) primele încasate minus primele suplimentareminus indemnizaţiile de plătit a#ustate

b) primele încasate plus primele suplimentare plus

indemnizaţiile de plătit a#ustate

d) primele încasate minus primele suplimentare

minus indemnizaţiile de plătit a#ustate

22&. =aloarea sub!en%iilor pe produse este măsurată în termeni de :a) volum c) calitatea produselor

b) valoarea importurilor d) utilizarea produsului

22(. 'nitatea cantitati!ă a remunerării salaria%ilor poate fi considerată ca fiind ec?i!alentă cu :a) o zi de muncă c) o oră de muncă pentru un tip şi un nivel de

calificare date

b) o lună de muncă d) preţul asociat fiecărui tip de muncă

22*. =aria%ia cotei de ;=/ inter!enită în cursul anului curent se !a reflecta în :a) indicele de preţ c) indicele de volum al DB-ului nedeductibil

b) indicele de volum al DB-ului deductibil d) indicele de preţ şi indicele de volum al DB-ului nedeductibil

22,. )rodusul intern brut în pre%urile anului precedent măsoară :a) ansamblul producţiei din economia totală întermeni de volum

c) volumul importurilor

b) soldul curent al e"porturilor d) bunurile şi serviciile diri#ate spre consum sauformare de capital

230. )rin persoană stabilită definiti! se in%elege :a) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de ase afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel puţin o lună

c) orice persoană care se găseşte sau are intenţiade a se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel puţin un an

b) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de ase afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel puţin * luni

d) orice persoană care se găseşte sau are intenţiade a se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel puţin doi ani

'%


43/91

231. )opula%ia acti!ă din punct de !edere economic cuprinde :a) persoanele care îndeplinesc cerinţele de încadrareîn câmpul muncii

c) persoanele încadrate în câmpul muncii

b) persoanele care îndeplinesc cerinţele de încadrareîn câmpul muncii sau în rândul şomerilor

d) persoanele care sunt anga#ate în activităţi de producţie

232. )rin persoane care au un loc de muncă se în%eleg :a) persoanele incadrate în câmpul muncii c) persoanele care îndeplinesc cerinţele de

încadrare în câmpul muncii

b) persoanele anga#ate în activităţi de producţie carese înscriu în limitele producţiei din conturilenaţionale

d) salariaţii sau lucrătorii care desfăşoară oactivitate independentă

233. Studiul de#!oltării economice pe termen lung trebuie să %ină cont de :a) observarea variaţiilor de preţ c) măsurarea volumului cererii şi ofertei

b) evoluţia preţurilor relative ale diferitelor categoriide bunuri şi servicii

d) compararea flu"urilor şi stocurilor în timp

23". /!anta8ul utili#arii conturilor economice pe plan conceptual în construirea unui sistem deindici de !olum şi de pre% constă în faptul că:a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi aunităţilor fizice pentru diferite produse şi flu"uri ale

sistemului economic

c) impune constrîngeri contabile care trebuierespectate atât în preţuri curente cît şi în termeni

de volum

b) impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şide volum

d) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi avolumului pentru anumite solduri contabile

23$. /!anta8ul utili#ării conturilor economice pe plan statistic în construirea unui sistem de indicide !olum şi de pre% constă în faptul că:a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi aunităţilor fizice pentru diferite produse şi flu"uri alesistemului economic

c) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi avolumului pentru anumite solduri contabile

b) impune constrîngeri contabile care trebuierespectate atât în preţuri curente cât şi în termeni devolum

d) impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şi de volum

23&. lu+uri economice care nu pot fi transformate direct în componente de pre% şi !olum:a) flu"uri de bunuri şi servicii c) flu"uri care reprezintă solduri contabile

'&


44/91

b) flu"uri de venituri d) flu"urile privind celtuiala pentru consumulindividual

23(. E!aluarea conturilor de bunuri şi ser!icii şi a conturilor de produc%ie în termeni de !olumpermite ob%inerea unui ansamblu integrat de indici de pre% şi !olum dacă:

a) ecilibrul contului de bunuri şi servicii, pentrufiecare perioadă de doi ani consecutivi, este realizatatât la preţuri curente cât şi în termeni de volum

c) fiecare variaţie de valoare a operaţiunilor nuare atribuită o variaţie de preţ sau variaţie devolum

b) suma flu"urilor corespunzătoare pentru diferiteleramuri nu este egală cu fiecare flu" referitor laeconomia totală

d) flu"urile care reprezintă solduri contabile sunttransformate în componente de preţ şi volum

23*.


45/91

b) locurile de muncă e"istente pe teritoriuleconomic

d) activităţi descrise ca @informaleA

2"2. Statisticile orelor efecti! lucrate includ :a) concediile anuale plătite c) concediile parentale

b) pauzele de masă d) timpul remunerat petrecut în scopulformării

2"3. 4cuparea for%ei de muncă în ec?i!alent normă întreagă se defineşte ca:a) numărul mediu de ore lucrate în alte activităţidecât cele care utilizează forţa de muncă cu normăîntreagă

c) numărul de ore convenit contractual

b) numărul total de ore lucrate împărţite la media

anuală a orelor lucrate în locuri de muncă cu normăîntreagă pe teritoriul economic

d) raport între producţie şi orele lucrate

2"". Sfera de cuprindere a conturilor na%ionale trimestriale se referă la:a) un aspect sezonier c) surse limitate de date

b) măsurarea resurselor şi utilizărilor bunurilor şiserviciilor şi generarea veniturilor

d) tenici statistice şi econometrice

2"$. Conturile na%ionale trimestriale se concentrea#ă asupra:a) structurii economiei c) evoluţiilor pe termen scurt ale economiei

b) nivelurile economiei d) rate de creştere

2"&. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:a) agregatele principale, inclusiv ocuparea forţei demuncă şi populaţia

c) activităţile din perioade specifice ale unui an

b) producţia în curs de e"ecuţie d) plăţile cu frecvenţă redusă

2"(. 'na din caracteristicile conturilor trimestriale se referă la:a) alinierea conturilor trimestriale la cele anuale c) aplicarea bazei de referinţă

b) derivarea conturilor anuale din cele trimestriale d) reconcilierea valorilor rezultate din diferitemetode de calculare a 15>

'(


46/91

2"*. Seriile înlăn%uite ale !olumului din conturile na%ionale trimestriale sunt:a) puncte de infle"iune în ciclul activităţiieconomice

c) agregate anuale ale măsurărilor trimestriale alevolumului

b) variaţii trimestriale ale volumului obţinute prinutilizarea mediilor anuale ale preţurilor din anul

precedent

d) rate de variaţie de la trimestru la trimestru dinacelaşi an calendaristic

2",. 'na din metodele utili#ate pentru înlăn%uirea anuală a indicilor trimestriali de !olum este:a) metoda modificării tendinţelor c) metoda suprapunerii pe un trimestru

b) metoda anilor bisecţi d) metoda seriilor a#ustate sezonier

2$0. Efectul calendaristic repre#intă impactul asupra seriilor de timp al următoarelor:a) prezenţa efectelor sezoniere în seriile de timp ale

conturilor naţionale

c) numărul şi compoziţia zilelor lucrătoare şi

comerciale

b) calculul măsurărilor înlănţuite de volum d) a#ustările calendaristice

2$1. actorii care reflectă diferen%ele de calitate în ca#ul în care calitatea este definită prin toatecaracteristicile comune tuturor unită%ilor unui produs omogen:a) caracteristici fizice, momente de livrare diferite,diferenţele privind condiţiile de vânzare,circumstanţele sau cadrul în care bunurile sauserviciile sunt furnizate

c) locuri de livrare diferite, circumstanţele saucadrul în care bunurile sau serviciile suntfurnizate, caracteristici fizice

b) diferenţele privind condiţiile de vânzare,circumstanţele sau cadrul în care bunurile sauserviciile sunt furnizate

d) caracteristici fizice, locuri de livrare diferite,momente de livrare diferite, diferenţele privindcondiţiile de vânzare, circumstanţele sau cadrul încare bunurile sau serviciile sunt furnizate

2$2. 5etoda ?edonică de abordare pentru estimarea pre%ului din anul precedent a unui produs caree+istă

Documents

Modele Intrebari Grile Examenul SEC 02092014 (2)