MODELUL MODELUL INFORMATIONAL AL INFORMATIONAL AL CREIERULUI UMANCREIERULUI UMANCREIERULUI UMANCREIERULUI UMAN

RESTIAN ADRIAN RESTIAN ADRIAN

20092009

IMPORTANłA INFORMAłIEI ÎN SISTEMELE IMPORTANłA INFORMAłIEI ÎN SISTEMELE BIOLOGICEBIOLOGICE

�� DEŞI MEDICINA STUDIAZĂ ORGANISMUL UMAN MAI ALES DIN DEŞI MEDICINA STUDIAZĂ ORGANISMUL UMAN MAI ALES DIN PUNCT DE VEDERE SUBSTANłIAL ŞI ENERGETICPUNCT DE VEDERE SUBSTANłIAL ŞI ENERGETIC

�� INFORMAłIA ESTE CEA CARE JOACĂ ROLUL CEL MAI INFORMAłIA ESTE CEA CARE JOACĂ ROLUL CEL MAI IMPORTANT ÎN SISTEMELE BIOLOGICEIMPORTANT ÎN SISTEMELE BIOLOGICE

�� INDIFRENT CUM A APĂRUT VIAłA PE PĂMÂNT, EA A DEVENIT INDIFRENT CUM A APĂRUT VIAłA PE PĂMÂNT, EA A DEVENIT POSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND SPOSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND S--A FĂCUT TRECEREA DE LA A FĂCUT TRECEREA DE LA POSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND SPOSIBILĂ DOAR ATUNCI CÎND S--A FĂCUT TRECEREA DE LA A FĂCUT TRECEREA DE LA ASPECTUL SUBSTANłIAL ŞI ENERGETIC, LA ASPECTUL ASPECTUL SUBSTANłIAL ŞI ENERGETIC, LA ASPECTUL INFORMAłIONAL AL FENOMENELORINFORMAłIONAL AL FENOMENELOR

�� INFORMAłIA A FĂCUT POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA INFORMAłIA A FĂCUT POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA MOLECULELOR ÎNTRE ELEMOLECULELOR ÎNTRE ELE

�� A FĂCUT POSIBILĂ SELECTIVITATEA REACłIILOR BIOCHIMICE, A FĂCUT POSIBILĂ SELECTIVITATEA REACłIILOR BIOCHIMICE, SUCCESIUNEA LOR, APARIłIA UNOR LINII METABOLICE, SUCCESIUNEA LOR, APARIłIA UNOR LINII METABOLICE, APARIłIA UNOR PROCESE DE REGLARE, STOCAREA ŞI APARIłIA UNOR PROCESE DE REGLARE, STOCAREA ŞI TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDIRATE ETC.TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDIRATE ETC.

IMPORTANłA INFORMAłIEI MOLECULAREIMPORTANłA INFORMAłIEI MOLECULARE

�� ESTE UNANIM RECUNOSCUTĂ IMPORTANłA MOLECULELOR ÎN ESTE UNANIM RECUNOSCUTĂ IMPORTANłA MOLECULELOR ÎN DESFĂŞURAREA REACłIILOR BIOLOGICEDESFĂŞURAREA REACłIILOR BIOLOGICE

�� DAR NU SUBSTANłA ŞI ENERGIA PE CARE O CONłIN DAR NU SUBSTANłA ŞI ENERGIA PE CARE O CONłIN MOLECULELE, CI INFORMAłIA PE CARE O CONłIN ŞI O MOLECULELE, CI INFORMAłIA PE CARE O CONłIN ŞI O TRANSPORTĂ MOLECULELE ARE ROLUL CEL MAI IMPORTANTTRANSPORTĂ MOLECULELE ARE ROLUL CEL MAI IMPORTANT

�� ÎN FUNCłIE DE CONFORMAłIA LOR SPAłIALĂ, TOATE ÎN FUNCłIE DE CONFORMAłIA LOR SPAłIALĂ, TOATE �� ÎN FUNCłIE DE CONFORMAłIA LOR SPAłIALĂ, TOATE ÎN FUNCłIE DE CONFORMAłIA LOR SPAłIALĂ, TOATE MOLECULELE ORGANISMULUI CONłIN O ANUMITĂ MOLECULELE ORGANISMULUI CONłIN O ANUMITĂ INFORMAłIE MOELCULARĂINFORMAłIE MOELCULARĂ

�� INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE CEA CARE A FĂCUT INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE CEA CARE A FĂCUT TRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIETRECEREA DE LA CHIMIE LA BIOCHIMIE

�� INFORMAłIA MOLECULARĂ FACE POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA INFORMAłIA MOLECULARĂ FACE POSIBILĂ RECUNOAŞTEREA MOELCULEI DE SUBSTART DE CĂTRE ENZIMĂ, A MOELCULEI DE SUBSTART DE CĂTRE ENZIMĂ, A MESAGERILOR CHIMICI DE CĂTRE RECEPTORII CELULARIMESAGERILOR CHIMICI DE CĂTRE RECEPTORII CELULARI

�� INFORMAłI INTRODUCE ORDINE ÎN DEZORDINEA BROWNIANĂINFORMAłI INTRODUCE ORDINE ÎN DEZORDINEA BROWNIANĂ

PRIMELE MOLECULE INFORMAłIONALEPRIMELE MOLECULE INFORMAłIONALE

�� PROBABIL CĂ PRIMELE MOLECULE INFORMAłIONALE AU PROBABIL CĂ PRIMELE MOLECULE INFORMAłIONALE AU FOST PROTEINELEFOST PROTEINELE

�� PROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZAPROTEINELE AU CAPACITATEA MAI MARE DE A POLIMERIZA�� PROTEINELE AU UN ROL ENZIMATICPROTEINELE AU UN ROL ENZIMATIC�� PROTEINELE AU DUS LA APARAłIA PEIMELOR SISTEME PROTEINELE AU DUS LA APARAłIA PEIMELOR SISTEME

BIOLOGICEBIOLOGICE�� APOI AU APĂRUT ACIZII NUCLEICI CARE SAPOI AU APĂRUT ACIZII NUCLEICI CARE S--AU CUPLAT CU AU CUPLAT CU

PROTEINELEPROTEINELE�� AU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAłIA GENETICĂ LA AU TRANSMIS MAI DEPARTE INFORMAłIA GENETICĂ LA

URMAŞIURMAŞI

SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PE SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PE SEAMA INFORMAłIEISEAMA INFORMAłIEI

�� VIAłA REPREZINTĂ UN FLUX DE INFORMAłIIVIAłA REPREZINTĂ UN FLUX DE INFORMAłII�� INFORMAłIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVAINFORMAłIA GENETICĂ VINE DE LA ADAM ŞI EVA�� SAU DE LA PRIMELE SISTEME BIOLOGICE UNICELULARESAU DE LA PRIMELE SISTEME BIOLOGICE UNICELULARE�� DE ACEEA CODUL GENETIC ESTE UNIVERSALDE ACEEA CODUL GENETIC ESTE UNIVERSAL�� SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN �� SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT MAI ALES PRIN

PERFECłIONAREA ASPECTULUI INFORMAłIONALPERFECłIONAREA ASPECTULUI INFORMAłIONAL�� O CANTITATE EXTREM DE MICĂ DE SUBSTANłĂ POATE O CANTITATE EXTREM DE MICĂ DE SUBSTANłĂ POATE

TRANSMITE O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE TRANSMITE O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE GENETICĂGENETICĂ

�� IAR CREIERUL SIAR CREIERUL S--A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILORINFORMAłIILOR

�� CU AJUTORUL INFORMAłIEI SISTEMELE BIOLOGICE CU AJUTORUL INFORMAłIEI SISTEMELE BIOLOGICE EXPLUATEAZĂ LA MAXIMUM POSIBILITĂłILE OFERITE DE EXPLUATEAZĂ LA MAXIMUM POSIBILITĂłILE OFERITE DE MEDIUMEDIU

ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAłIONALEINFORMAłIONALE

�� ORGANISMELE VII NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME FIZICEORGANISMELE VII NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME FIZICE�� ELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME MECANICEELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME MECANICE�� NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME CHIMICENU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME CHIMICE�� ELE NU SUNT NIŞTE RETORTE ÎN CARE SE DESFĂłOARĂ NIŞTE ELE NU SUNT NIŞTE RETORTE ÎN CARE SE DESFĂłOARĂ NIŞTE

REACłII CHIMICEREACłII CHIMICEREACłII CHIMICEREACłII CHIMICE�� ELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME TERMODINAMICEELE NU SUNT NUMAI NIŞTE SISTEME TERMODINAMICE�� ORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAłIONALEORGANISMELE VII SUNT NIŞTE SISTEME INFORMAłIONALE�� ORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC, CI ORGANISMUL UMAN NU ESTE NUMAI UN ISTEM ANATOMIC, CI

ŞI UN SISTEM DE COMUNICAłIIŞI UN SISTEM DE COMUNICAłII

ORGANISMUL UMAN ESTE UN SISTEM DE ORGANISMUL UMAN ESTE UN SISTEM DE COMUNICAłIICOMUNICAłII

�� ORGANISMUL UMAN ESTE UN FOARTE COMPLEX SISTEM DE ORGANISMUL UMAN ESTE UN FOARTE COMPLEX SISTEM DE COMUNICAłIICOMUNICAłII

�� FIECARE CELULĂ ŞI FIECARE MOLECULĂ CONTRIBUIE FIE LA FIECARE CELULĂ ŞI FIECARE MOLECULĂ CONTRIBUIE FIE LA CONSTRUIREA SISTEMULUI DE COMUNICAłII, FIE LA CONSTRUIREA SISTEMULUI DE COMUNICAłII, FIE LA TRASMITREA INFORMAłIILOR PRIN ACEST SITEMTRASMITREA INFORMAłIILOR PRIN ACEST SITEM

�� DEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE DEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE �� DEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE DEŞI ESTE EXTREM DE COMPLICAT, SISTEMUL DE COMUNICAłII AL ORGANISMULUI UMAN ARE DOUĂ COMUNICAłII AL ORGANISMULUI UMAN ARE DOUĂ MAGISTRALEMAGISTRALE

�� O MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DEO MAGISTRALĂ LONGITUDINALĂ DE--A LUNGUL CĂREIA SE A LUNGUL CĂREIA SE TRANSMITE INFORMAłIA GENETICĂTRANSMITE INFORMAłIA GENETICĂ

�� O MAGISTRALĂ TRANSVERSALĂ DEO MAGISTRALĂ TRANSVERSALĂ DE--A LUNGUL CĂREIA SE A LUNGUL CĂREIA SE TRANSMITE INFORMAŞIE RECEPłIONATĂ DIN MEDIUL EXTERN TRANSMITE INFORMAŞIE RECEPłIONATĂ DIN MEDIUL EXTERN ŞI INTERNŞI INTERN

COMPLEXIFICAREA SISTEMELOR BIOLOGICE A COMPLEXIFICAREA SISTEMELOR BIOLOGICE A CRESCUT IMPORTANłA INFORMAłIEICRESCUT IMPORTANłA INFORMAłIEI

�� APARIłIA SISTEMELOR PLURICELUALARE ŞI NECESITATEA APARIłIA SISTEMELOR PLURICELUALARE ŞI NECESITATEA ADAPTĂRII LA UN MEDIU FOARTE VARIABIL A CRESCUT ADAPTĂRII LA UN MEDIU FOARTE VARIABIL A CRESCUT IMPORTANłA INFORMAłIEIIMPORTANłA INFORMAłIEI

�� LA ORGANISMELE PLURICELULARE, DIFERITELE CELULE LA ORGANISMELE PLURICELULARE, DIFERITELE CELULE TREBUIE SĂ COMUNICE ÎNTRE ELETREBUIE SĂ COMUNICE ÎNTRE ELE

�� ORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN ORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN �� ORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN ORGANISMUL TREBUIE SĂ SESIZEZE MODIFICĂRILE DIN MEDIUL INTERN ŞI DIN MEDIUL ESTERNMEDIUL INTERN ŞI DIN MEDIUL ESTERN

�� PENTRU APENTRU A--ŞI PUTEA PĂSTRA STABILITATEA, EL TREBUIE SĂ ŞI PUTEA PĂSTRA STABILITATEA, EL TREBUIE SĂ REACłIONEZE ÎN MOD ADECVAT LE ELEREACłIONEZE ÎN MOD ADECVAT LE ELE

�� PENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DE PENTRU ACEASTA SUNT NECESARE ANUMITE PROCESE DE REGLAREREGLARE

�� IAR REGLAREA NECESITĂ INFORMAłIEIAR REGLAREA NECESITĂ INFORMAłIE�� INFOFORMAłIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA INFOFORMAłIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA

PROCESELOR DE REGLAREPROCESELOR DE REGLARE

PERFECłIONAREA PROCESELOR PERFECłIONAREA PROCESELOR INFORTMAłIONALE A DUS LA APARIłIA INFORTMAłIONALE A DUS LA APARIłIA

SISTEMULUI NERVOSSISTEMULUI NERVOS�� DEŞI ESTE FOARTE UTILĂ, INFORMAłIA MOLECULARĂ NU DEŞI ESTE FOARTE UTILĂ, INFORMAłIA MOLECULARĂ NU

OFERĂ O LIBERTATE PREA MARE, NICI O SELECTIVITATEA, OFERĂ O LIBERTATE PREA MARE, NICI O SELECTIVITATEA, NICI O VITEZĂ PREA MARE, NICI O TRANSMITERE DIRECTĂ A NICI O VITEZĂ PREA MARE, NICI O TRANSMITERE DIRECTĂ A INFORMAłIEI LA DESTINATARINFORMAłIEI LA DESTINATAR

�� INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE PREA LEGATĂ DE INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE PREA LEGATĂ DE SUBSTANłĂSUBSTANłĂSUBSTANłĂSUBSTANłĂ

�� DE ACEEA SISTEMELE BIOLOGICE AU TRECUT DE LA DE ACEEA SISTEMELE BIOLOGICE AU TRECUT DE LA INFORMAłIA MOLECULARĂ LA INFORMAłIA NERVOASĂINFORMAłIA MOLECULARĂ LA INFORMAłIA NERVOASĂ

�� INFORMAłIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂłILE DE INFORMAłIA NERVOASĂ A CRESCUT POSIBILITĂłILE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI LA MODIFICĂRILE EXTREM DE VARIABILE ALE MEDIULUI LA MODIFICĂRILE EXTREM DE VARIABILE ALE MEDIULUI ĂNCONJURĂTORĂNCONJURĂTOR

PARTICULARITĂłILE INFORMAłIEI PARTICULARITĂłILE INFORMAłIEI NERVOASENERVOASE

�� INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE INDISOLUBILE LEGATĂ DE INFORMAłIA MOLECULARĂ ESTE INDISOLUBILE LEGATĂ DE STRUCTURĂSTRUCTURĂ

�� INFORMAłIA NERVOASĂ ESTE MAI PUłIN LEGATĂ DE INFORMAłIA NERVOASĂ ESTE MAI PUłIN LEGATĂ DE STRUCTURĂSTRUCTURĂ

�� INFORMAłIA NERVOASĂ TRECE DE LA SEMNALELE CHIMICE INFORMAłIA NERVOASĂ TRECE DE LA SEMNALELE CHIMICE LA SEMNALELE ELECTRICELA SEMNALELE ELECTRICELA SEMNALELE ELECTRICELA SEMNALELE ELECTRICE

�� INFORMAłIA NERVOASĂ POATE FI TRANSMISĂ MAI SIGUR, MAI INFORMAłIA NERVOASĂ POATE FI TRANSMISĂ MAI SIGUR, MAI RAPID ŞI MAI DIREC LA DESTINATARRAPID ŞI MAI DIREC LA DESTINATAR

�� INFORMAłIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂT INFORMAłIA POATE FI PRELUCRATĂ MULT MAI BINE DECÂT INFORMAłIA MOLECULARĂINFORMAłIA MOLECULARĂ

�� DAR ÎN CREIER INFORMAłIA NERVOASĂ SE COMPLETEAZĂ CU DAR ÎN CREIER INFORMAłIA NERVOASĂ SE COMPLETEAZĂ CU INFORMAłIA MOLECULARĂ, DE EXEMPLU SINAPSELE, INFORMAłIA MOLECULARĂ, DE EXEMPLU SINAPSELE, HIPOTALAMUSUL ŞI INFLUENłA HORMONILOR ASUPRA HIPOTALAMUSUL ŞI INFLUENłA HORMONILOR ASUPRA CREIERULUICREIERULUI

DE CE ARE NEVOIE ORGANISMUL DE DE CE ARE NEVOIE ORGANISMUL DE INFORMAłIEINFORMAłIE

�� ORGANISMELE VII AU NEVOIE DE INFORMAłIE PENTRU A ORGANISMELE VII AU NEVOIE DE INFORMAłIE PENTRU A PUTEA REALIZA REGLAREA , COORDONAREA ŞI INTEGRAREA PUTEA REALIZA REGLAREA , COORDONAREA ŞI INTEGRAREA ORGANELOR INTERNEORGANELOR INTERNE

�� REGLAREA NECESITĂ NU NUMAI SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, CI ŞI REGLAREA NECESITĂ NU NUMAI SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, CI ŞI INFORMAłIEINFORMAłIE

�� ÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAłIA ÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAłIA �� ÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAłIA ÎN ACEST SENS ORGANSIMUL APELEAZĂ LA INFORMAłIA MOELCULARĂMOELCULARĂ

�� SI FIECARE MOLECULĂ ADUCE PE LÂNGĂ SUBSTANłĂ ŞI SI FIECARE MOLECULĂ ADUCE PE LÂNGĂ SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAłIE MOLECULARĂENERGIE ŞI O ANUMITĂ INFORMAłIE MOLECULARĂ

�� DAR PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE, ORGANISMUL DAR PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNE, ORGANISMUL APELEAZĂ ŞI LA INFORMAłIE NERVOASĂAPELEAZĂ ŞI LA INFORMAłIE NERVOASĂ

�� PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI NERVOS AUTONOMPRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI NERVOS AUTONOM

DE CE ARE NEVOIE CREIERUL DE DE CE ARE NEVOIE CREIERUL DE INFORMAłIEINFORMAłIE

�� CREIERUL TREBUIE Sà DESFêOARE O SERIE DE PROCESE DE CREIERUL TREBUIE Sà DESFêOARE O SERIE DE PROCESE DE REGLAREREGLARE

�� CREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELE CREIERUL TREBUIE SĂ REGLEZE ŞI SĂ INTEGREZE ORGANELE INTERNEINTERNE

�� EL TREBUIE SĂ REGLEZE COMPORTAMNETUL UNUI SISTEM EL TREBUIE SĂ REGLEZE COMPORTAMNETUL UNUI SISTEM FOARTE COMPLEX ÎNTRFOARTE COMPLEX ÎNTR--UN MEDIU FOARTE COMPLEX ŞI CHIAR UN MEDIU FOARTE COMPLEX ŞI CHIAR OSTILOSTILOSTILOSTIL

�� PENTRU ACESATA CREIERUL ARE NEVOIE NU NUMAI DE PENTRU ACESATA CREIERUL ARE NEVOIE NU NUMAI DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE, CI ŞI DE INFORMAłIISUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE, CI ŞI DE INFORMAłII

�� INFORMAłIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA INFORMAłIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREPROCESELOR DE REGLARE

�� IAR ENERGIA ŞI SUBSTANłA ESTE UTILIZATĂ TOCMAI IAR ENERGIA ŞI SUBSTANłA ESTE UTILIZATĂ TOCMAI PENTRU PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DE CARE ARE NEVOIEPENTRU PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DE CARE ARE NEVOIE

�� DE ACEEA NU SUBSTANŞA ŞI ENERGIA, CI INFORMAłIA ESTE DE ACEEA NU SUBSTANŞA ŞI ENERGIA, CI INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIMATERIA PRIMĂ A CREIERULUI

ORGANISMUL UMAN TREBUIE SĂ SUSłINĂ UN ORGANISMUL UMAN TREBUIE SĂ SUSłINĂ UN JOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂJOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂ

�� DEŞI CONFORM PRINCIPIULUI ANTROPIC, MEDIUL DEŞI CONFORM PRINCIPIULUI ANTROPIC, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR OFERĂ NIŞTE CONDIłII POSIBILE DE VIAłĂ, EL ÎNCONJURĂTOR OFERĂ NIŞTE CONDIłII POSIBILE DE VIAłĂ, EL NU IMPUNE ACEST LUCRUNU IMPUNE ACEST LUCRU

�� ADICĂ SISTEMELE BIOLOGICE TREBUIE SĂ SE LUPTE SĂ FACĂ ADICĂ SISTEMELE BIOLOGICE TREBUIE SĂ SE LUPTE SĂ FACĂ FAłĂ DIFERITELOR PROVOCĂRI ALE MEDIULUIFAłĂ DIFERITELOR PROVOCĂRI ALE MEDIULUI

�� ÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC ÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC �� ÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC ÎN ACEST SENS, ORGANISMELE VII TREBUIE SĂ DUCĂ UN JOC CU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂCU MEDIUL ÎN CARE SE AFLĂ

�� LA FICARE MODIFICARE A MEDIULUI, ELE TREBUIE SĂ LA FICARE MODIFICARE A MEDIULUI, ELE TREBUIE SĂ REACłIONEZE ÎN MOD ADECVATREACłIONEZE ÎN MOD ADECVAT

�� ACEST JOC POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI ACEST JOC POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI MATEMATICE A JOCURILORMATEMATICE A JOCURILOR

�� CREIERUL CAUTĂ SĂ DUCĂ UN JOC INTELIGENT DE ACEEA CREIERUL CAUTĂ SĂ DUCĂ UN JOC INTELIGENT DE ACEEA ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTĂ INFORMAłIEARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTĂ INFORMAłIE

NECESITATEA DE A CUNOAŞTE STAREA NECESITATEA DE A CUNOAŞTE STAREA MEDIULUIMEDIULUI

�� PENTRU A DUCE UN JOC CÂT MAI FAORABIL, PENTRU A SE PENTRU A DUCE UN JOC CÂT MAI FAORABIL, PENTRU A SE PUTEA ADAPTA LA MEDIU, CREIERUL TREBUIE SĂ PUTEA ADAPTA LA MEDIU, CREIERUL TREBUIE SĂ RECUNOASCĂ STAREA MEDIULUI RESPECTIVRECUNOASCĂ STAREA MEDIULUI RESPECTIV

�� ACEASTA A COMPLICAT FOARTE MULT SARCINA SISTEMULUI ACEASTA A COMPLICAT FOARTE MULT SARCINA SISTEMULUI NERVOSNERVOS

�� DE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAłIIDE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAłII�� DE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAłIIDE ACEEA EL ARE NEVOIE DE CÂT MAI MULTE INFORMAłII�� ARE NEVOIE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ARE NEVOIE DE UN MODEL INTERN AL LUMII

ÎNCONJURĂTOAREÎNCONJURĂTOARE�� ACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE, CI TREBUIE SĂ ŞIACEST MODEL NU ÎL MOŞTENEŞTE, CI TREBUIE SĂ ŞI--L L

CONSTRUIASCĂ SINGURCONSTRUIASCĂ SINGUR�� APOI TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAłIILE DESCOPERITE LA O APOI TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAłIILE DESCOPERITE LA O

PRELUCRAREA FOARTE COMPLICATĂ PENTRU A PUTEA LUA PRELUCRAREA FOARTE COMPLICATĂ PENTRU A PUTEA LUA DE FIACRE DATĂ DECIZIILE CELE MAI ADCEVATEDE FIACRE DATĂ DECIZIILE CELE MAI ADCEVATE

CREIERUL RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE CREIERUL RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIEFOARTE MARE DE INFORMAłIE

�� PENTRU A PUTEA ÎNDEPLINI FUNCłIILE SALE DE REGLARE A PENTRU A PUTEA ÎNDEPLINI FUNCłIILE SALE DE REGLARE A ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUIORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI

�� CREIERUL RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE CREIERUL RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIEINFORMAłIE

�� ORGANISMUL DISPUNE DE O MULłIME DE RECEPTORI INTRENI ORGANISMUL DISPUNE DE O MULłIME DE RECEPTORI INTRENI ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPłIONEAZĂ O ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPłIONEAZĂ O ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPłIONEAZĂ O ŞI EXTERNI CU AJUTORUL CĂRORA RECEPłIONEAZĂ O CANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIECANTITATE FOARTE MARE DE INFORMAłIE

�� SE APRECIAZĂ CĂ MEDIUL EXTERN OFERĂ 10 MILIARDE DE SE APRECIAZĂ CĂ MEDIUL EXTERN OFERĂ 10 MILIARDE DE BIłI/SECBIłI/SEC

�� ORGANELE DE SIMł REUŞESC SĂ RECEPłIONEZE 10 MILIOANE ORGANELE DE SIMł REUŞESC SĂ RECEPłIONEZE 10 MILIOANE DE BIłI/SECDE BIłI/SEC

�� CĂILE AFERENTE REUŞESC SĂ TRIMITĂ SPRE CREIER 1 MILION CĂILE AFERENTE REUŞESC SĂ TRIMITĂ SPRE CREIER 1 MILION DE BIłI/SECDE BIłI/SEC

�� CONŞTIINłA PRELUCREAZĂ 14 BIłI/SECCONŞTIINłA PRELUCREAZĂ 14 BIłI/SEC

INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUICREIERULUI

�� DEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA DEŞI NU REPREZINTĂ DECÂT 2% DIN GREUTATEA ORGANSIMULUI, CREIERUL CONSUMĂ 20% DIN ENERGIA ORGANSIMULUI, CREIERUL CONSUMĂ 20% DIN ENERGIA PRODUSĂ DE ORGANISMPRODUSĂ DE ORGANISM

�� DAR DEŞI CONSUMĂ FOARTE MULTĂ SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, DAR DEŞI CONSUMĂ FOARTE MULTĂ SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, INFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIINFORMAłIA ESTE MATERIA PRIMĂ A CREIERULUI

�� DEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANłA ŞI NU DEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANłA ŞI NU �� DEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANłA ŞI NU DEŞI SUNT ABSOLUT NECESARE, NU SUBSTANłA ŞI NU ENERGIA REPREZINTĂ MATERIA PRIMĂ A CREIERULUIENERGIA REPREZINTĂ MATERIA PRIMĂ A CREIERULUI

�� NU SUBSTANłA ŞI NU ENERGIA , CI INFORMAłIA ASIGURĂ NU SUBSTANłA ŞI NU ENERGIA , CI INFORMAłIA ASIGURĂ EFICACITATEA PROCESELOR DE REGLAREEFICACITATEA PROCESELOR DE REGLARE

�� INFORMAłIA ESTE CEA CARE INDICĂ MODUL ÎN CARE TREBUIE INFORMAłIA ESTE CEA CARE INDICĂ MODUL ÎN CARE TREBUIE FOLOSITĂ SUBSTANłA ŞI ENERGIA DE CARE DISPUNEFOLOSITĂ SUBSTANłA ŞI ENERGIA DE CARE DISPUNE

�� INFORMAłIA ASIGURĂ DESFĂŞURAREA UNUI JOC INTELIGENT INFORMAłIA ASIGURĂ DESFĂŞURAREA UNUI JOC INTELIGENT ŞI EFICACE CU MEDIUL ÎNCONJURĂTORŞI EFICACE CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

CREIERUL A DEVENIT UN ORGAN CREIERUL A DEVENIT UN ORGAN INFORMAłIONALINFORMAłIONAL

�� SPRE DEOSEBIRE DE TOATE CELELALTE ORGANE, CARE SSPRE DEOSEBIRE DE TOATE CELELALTE ORGANE, CARE S--AU AU SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANłIE ŞI ENETGIEI, SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANłIE ŞI ENETGIEI, CREIERUL SCREIERUL S-- A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILORINFORMAłIILOR

�� SPRE DEOSEBIRE DE FICAT CARE SSPRE DEOSEBIRE DE FICAT CARE S--A SPECIALIZAT ÎN A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA SUBSTANłELOR ŞI DE MUŞCHI CARE SPRELUCRAREA SUBSTANłELOR ŞI DE MUŞCHI CARE S--AU AU PRELUCRAREA SUBSTANłELOR ŞI DE MUŞCHI CARE SPRELUCRAREA SUBSTANłELOR ŞI DE MUŞCHI CARE S--AU AU SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA ENERGIEI, CREIRUL SSPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA ENERGIEI, CREIRUL S--A A SPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILORSPECIALIZAT ÎN PRELUCRAREA INFORMAłIILOR

�� TOATE PROCESLE SUNSTANłIALE ŞI ENERGETICE CARE AU TOATE PROCESLE SUNSTANłIALE ŞI ENERGETICE CARE AU LOC ÎN CREIER, AU ROLUL DE A SUSłINE PROCESELE LOC ÎN CREIER, AU ROLUL DE A SUSłINE PROCESELE INFORMAłIONALE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN SPATELE LORINFORMAłIONALE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN SPATELE LOR

CE FACE CREIERUL CU INFORMAłIA PE CE FACE CREIERUL CU INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTECARE O PRIMEŞTE

�� PENTRU A PUTEA ASIGURA REGLAREA ORGANELOR INTERNE PENTRU A PUTEA ASIGURA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI A COMPORTAMENTULUI UMANŞI A COMPORTAMENTULUI UMAN

�� PENTRU A PUTEA DESFĂŞURA UN JOC CÂT MAI INTELIGENT PENTRU A PUTEA DESFĂŞURA UN JOC CÂT MAI INTELIGENT CU MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTECU MEDIUL ÎN CARE TRĂIEŞTE

�� CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAłIA PE CARE O CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEPRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEPRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEPRIMEŞTE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATE

�� ÎN ACEST SENS CREIERUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ ÎN ACEST SENS CREIERUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ SCOPURILE ŞI DORINłELE ORGANISMULUI, STAREA MEDIULUI SCOPURILE ŞI DORINłELE ORGANISMULUI, STAREA MEDIULUI ŞI STAREA ORGANISMULUI ŞI STAREA ORGANISMULUI

�� PENTRU A PUTEA ASIGURA ÎNDEPLINIREA SCOPURILOR PENTRU A PUTEA ASIGURA ÎNDEPLINIREA SCOPURILOR PROPUSE, CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ SEMNALELE PROPUSE, CREIERUL TREBUIE SĂ SUPUNĂ SEMNALELE PRIMITE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEPRIMITE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATE

INFORMAłIA REPREZINTĂ UN ALT INFORMAłIA REPREZINTĂ UN ALT ASPCET AL REALITĂłIIASPCET AL REALITĂłII

�� DEŞI SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE, SUBSTANłA, DEŞI SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE, SUBSTANłA, ENERGIA ŞI INFORMAłIA REPREZINTĂ ASPECTE DIFERITE ALE ENERGIA ŞI INFORMAłIA REPREZINTĂ ASPECTE DIFERITE ALE REALITĂłIIREALITĂłII

�� ÎN TIMP CE SUBSTANłA REPREZINTĂ MASA SAU VOLUMUL, ÎN TIMP CE SUBSTANłA REPREZINTĂ MASA SAU VOLUMUL, IAR ENERGIA REPREZINTĂ CÂMPUL SAU FORłA CARE IAR ENERGIA REPREZINTĂ CÂMPUL SAU FORłA CARE INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAłI INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAłI INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAłI INTERVIN ÎN DESFĂŞURAREA FENOMENELOR, INFORMAłI REPREZINTĂ MODUL ÎN CARE SUBSTANłA ŞI ENERGIA SUNT REPREZINTĂ MODUL ÎN CARE SUBSTANłA ŞI ENERGIA SUNT DISTRIBUITE ÎN SPAłIU ŞI TIMPDISTRIBUITE ÎN SPAłIU ŞI TIMP

�� INFORMAłIA REPRTEZINTĂ MODUL ÎN CARE SUNT INFORMAłIA REPRTEZINTĂ MODUL ÎN CARE SUNT ORGANIZATEORGANIZATE

�� MAI PRECIS, INFORMAłIA REPREZINTĂ NOUTATEA SAU MAI PRECIS, INFORMAłIA REPREZINTĂ NOUTATEA SAU INCERTITUDINEA PE CARE O ORGANIZARE SAU O INCERTITUDINEA PE CARE O ORGANIZARE SAU O REORGANIZARE O POATE ADUCEREORGANIZARE O POATE ADUCE

ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE INFORMAłIAINFORMAłIA

�� DEŞI ESLE SUNT ÎNTOTDEAUNA PREZENTE ÎN ORICE SISTEMDEŞI ESLE SUNT ÎNTOTDEAUNA PREZENTE ÎN ORICE SISTEM�� CELE TREI ASPCTE NU SUNT DISTRIBUIE EGALCELE TREI ASPCTE NU SUNT DISTRIBUIE EGAL�� ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE SUNSTANłA, AŞA ÎN UNELE SISTEME POATE SĂ PREDOMINE SUNSTANłA, AŞA

CUM AR FI ÎNTRCUM AR FI ÎNTR--O CĂRĂMIDĂO CĂRĂMIDĂ�� ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMNE ENERGIA, AŞA CUM SE ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMNE ENERGIA, AŞA CUM SE

ÎNTÂMPLĂ ÎN PETROLÎNTÂMPLĂ ÎN PETROLÎNTÂMPLĂ ÎN PETROLÎNTÂMPLĂ ÎN PETROL�� ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMINE INFORMAłIA, AŞA CUM SE ÎN ALTELE POT SĂ PREDOMINE INFORMAłIA, AŞA CUM SE

ÎNTÂMPLĂ ÎN SISTEMELE BIOLOGICE ÎNTÂMPLĂ ÎN SISTEMELE BIOLOGICE �� 2 PG DE ADN POATE TRANSMITE INFORMAłIA GENETICĂ A 2 PG DE ADN POATE TRANSMITE INFORMAłIA GENETICĂ A

UNUI ELEFANTUNUI ELEFANT�� ŞI CU DEOSEBIRE ÎN CREIERŞI CU DEOSEBIRE ÎN CREIER�� ÎN CARE INFORMAłIA DEPĂŞEŞTE CU MULT SUBSTNAłA ŞI ÎN CARE INFORMAłIA DEPĂŞEŞTE CU MULT SUBSTNAłA ŞI

ENERGIAENERGIA

INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN ALTE INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN ALTE UNITĂłI DE MĂSURĂUNITĂłI DE MĂSURĂ

�� ÎN TIMP CE INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN GRAMEÎN TIMP CE INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN GRAME�� ŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAłIŞI ENERGIA SE MĂSOARĂ ÎN WAłI�� INFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN BIłIINFORMAłIA SE MĂSOARĂ ÎN BIłI�� BITUL REPREZINTĂ CANTITATEA DE INFORMAłIE PE CARE O BITUL REPREZINTĂ CANTITATEA DE INFORMAłIE PE CARE O

ADUCE O EXPERIENłĂ CU DOUĂ REZLUTATE ECHIPROBABILEADUCE O EXPERIENłĂ CU DOUĂ REZLUTATE ECHIPROBABILE�� ÎN GENERAL INFORMAłIA ESTE EGALĂ CU ÎN GENERAL INFORMAłIA ESTE EGALĂ CU �� II = LOG N UNDE N = CU NUM= LOG N UNDE N = CU NUMĂĂRUL DE RUL DE EVENIMENTE POSIBILEEVENIMENTE POSIBILE�� SAUSAU DACDACĂ EVENIOMENTELE NU SUNT ECHIPROBABILE ATUNCI Ă EVENIOMENTELE NU SUNT ECHIPROBABILE ATUNCI

II = LOG 1/PS UNDE P ESTE PROBABILITATEA DE APARI’IE A = LOG 1/PS UNDE P ESTE PROBABILITATEA DE APARI’IE A EVENIMENTULUI SEVENIMENTULUI S

INFORMAłIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE INFORMAłIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAłIECOMUNICAłIE

�� PENTRU A PUTEA AJUNGE LA DESTINATAR, INFORMAłIA ARE PENTRU A PUTEA AJUNGE LA DESTINATAR, INFORMAłIA ARE NEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAłIINEVOIE DE UN SISTEM DE COMUNICAłII

�� SISTEMUL DE COMUNICAłIE ESTE FORMAT DINTRSISTEMUL DE COMUNICAłIE ESTE FORMAT DINTR--O SURSĂ, O SURSĂ, UN CANAL ŞI UN DESTINATARUN CANAL ŞI UN DESTINATAR

�� DE REMARCAT CĂ INFORMAłIA POATE SUPUSĂ LA ANUMITE DE REMARCAT CĂ INFORMAłIA POATE SUPUSĂ LA ANUMITE DISTORSIUNI DISTORSIUNI DISTORSIUNI DISTORSIUNI

�� DE ACEEA INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTE DESTINATARUL DE ACEEA INFORMAłIA PE CARE O PRIMEŞTE DESTINATARUL NU ESTE IDENTICĂ CU INFORMAłIA EMISĂ DE SURSĂNU ESTE IDENTICĂ CU INFORMAłIA EMISĂ DE SURSĂ

..

INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARECONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARE

�� ÎN 1980 AM ARĂTAT CĂ REPREZENTÂND UN ALT ASPECT AL ÎN 1980 AM ARĂTAT CĂ REPREZENTÂND UN ALT ASPECT AL REALITĂłII, INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE REALITĂłII, INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI DE TRANSFORMARETRANSFORMARE

�� DE ACEEA DEŞI ESTE LEGATĂ DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE, DE ACEEA DEŞI ESTE LEGATĂ DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE, INFORMAłIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU ELEINFORMAłIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU ELE

�� REPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A REPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A �� REPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A REPREZENTÂND PARTEA CEA MAI COMUNICABILĂ A REALITĂłII, INFORMAłIA POATE TRECE FOARTE UŞOR DE PE REALITĂłII, INFORMAłIA POATE TRECE FOARTE UŞOR DE PE UN SEMNAL PE ALTUL, CEEA CE FACE POSIBILĂ UN SEMNAL PE ALTUL, CEEA CE FACE POSIBILĂ TRANSMITEREA INFORMAłIEI PRIN DIFERITE SISTEMETRANSMITEREA INFORMAłIEI PRIN DIFERITE SISTEME

�� DE ACEEA INFORMAłIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU DE ACEEA INFORMAłIA NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU SEMNALULSEMNALUL

�� MODIFICĂRILE INFORMAłIEI NU SUNT PROPORłIONALE CU MODIFICĂRILE INFORMAłIEI NU SUNT PROPORłIONALE CU MODIFICĂRILE SUBSTANłEI ŞI ENERGIEI MODIFICĂRILE SUBSTANłEI ŞI ENERGIEI

PARTICULARITĂłILE INFORMAłIEIPARTICULARITĂłILE INFORMAłIEI

�� DEOARECE INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSERVARE ŞI DEOARECE INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSERVARE ŞI DE TRANSFORMARE, APAR O SERIE DE CONSEC INłE DE TRANSFORMARE, APAR O SERIE DE CONSEC INłE SPECIFICE INFORMAłIEISPECIFICE INFORMAłIEI

�� SPRE EXEMPLU, O SURSĂ POATE EMITE O INFORMAłIE FĂRĂ SPRE EXEMPLU, O SURSĂ POATE EMITE O INFORMAłIE FĂRĂ SĂ O PIARDĂSĂ O PIARDĂ

�� DIMPOTRIVĂ, INFORMAłIA SE POATE MULTIPLICA DIMPOTRIVĂ, INFORMAłIA SE POATE MULTIPLICA �� DIMPOTRIVĂ, INFORMAłIA SE POATE MULTIPLICA DIMPOTRIVĂ, INFORMAłIA SE POATE MULTIPLICA PROPORłIONAL CU NUMĂRUL DE DESTINATARIPROPORłIONAL CU NUMĂRUL DE DESTINATARI

�� MĂRIMEA INFORMAłIEI NU ESTE PROPORłIONALĂ CU MĂRIMEA INFORMAłIEI NU ESTE PROPORłIONALĂ CU MĂRIMEA SEMNALULUIMĂRIMEA SEMNALULUI

�� INFORMAłIA SE POATE AFLA ÎN ACELAŞI TIMP ÎN MAI MULTE INFORMAłIA SE POATE AFLA ÎN ACELAŞI TIMP ÎN MAI MULTE LOCURILOCURI

�� INFORMAłIA SE POATE AFLA LA SURSĂ, LA DESTINATAR, ÎN INFORMAłIA SE POATE AFLA LA SURSĂ, LA DESTINATAR, ÎN MEMORIA DE LUCRU ÎN MEMORIA PERMANENTĂ, ETC.MEMORIA DE LUCRU ÎN MEMORIA PERMANENTĂ, ETC.

CAUZALITATEA INFORMAłIONALĂCAUZALITATEA INFORMAłIONALĂ

�� ÎN SISTEMELE INFORMAłIONALE APARE O CAUZALITATE ÎN SISTEMELE INFORMAłIONALE APARE O CAUZALITATE INFORMAłIONALĂINFORMAłIONALĂ

�� SPRE DEOSEBIRE DE SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, INFORMAłIA SPRE DEOSEBIRE DE SUBSTANłĂ ŞI ENERGIE, INFORMAłIA NU DETERMINĂ UN EFECT, CI DECLANŞAEZĂ UN EFECTNU DETERMINĂ UN EFECT, CI DECLANŞAEZĂ UN EFECT

�� ÎN SISTEMELE INFORMAłIONALE EFECTUL DEPINDE DE ÎN SISTEMELE INFORMAłIONALE EFECTUL DEPINDE DE DESTINATARDESTINATARDESTINATARDESTINATAR

�� EFECTUL VA DEPINDE NU NUMAI DE NATURA INFORMAłIEI, CI EFECTUL VA DEPINDE NU NUMAI DE NATURA INFORMAłIEI, CI ŞI DE PROGRAMUL DESTINATARULUI ŞI DE ENERGIA DE CARE ŞI DE PROGRAMUL DESTINATARULUI ŞI DE ENERGIA DE CARE DISPUNE DESTINATARULDISPUNE DESTINATARUL

�� DE ACEEA UN FOTON POATE MIŞCA UN ELEFANT DE ACEEA UN FOTON POATE MIŞCA UN ELEFANT �� ELEFANTUL SE MIŞCĂ NU CU ENERGIA FOTONULUI, CI CU ELEFANTUL SE MIŞCĂ NU CU ENERGIA FOTONULUI, CI CU

PROPRIA LUI ENERGIEPROPRIA LUI ENERGIE

CREIERUL NU PRIMEŞTE INFORMAłII, CI CREIERUL NU PRIMEŞTE INFORMAłII, CI SEMNALESEMNALE

�� DEŞI PENTRU DESFĂŞURA PROCESELE DE REGLARE, DEŞI PENTRU DESFĂŞURA PROCESELE DE REGLARE, CREIERUL ARE NEVOIE DE INFORMAłII, EL NU PRIMEŞTE ÎN CREIERUL ARE NEVOIE DE INFORMAłII, EL NU PRIMEŞTE ÎN MOD DIRECT DIN AFARĂ DECÂT NIŞTE SEMNALE MOD DIRECT DIN AFARĂ DECÂT NIŞTE SEMNALE FRAGMENTAREFRAGMENTARE

�� SEMNALELE NU POT FI CONFUNDATE CU INFORMAłIASEMNALELE NU POT FI CONFUNDATE CU INFORMAłIA�� SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA �� SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA SEMNALELE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU A PUTEA REALIZA

REGLAREA COMPORTAMENTULUIREGLAREA COMPORTAMENTULUI�� DE ACEEA CREIERUL VA TREBUI SĂ PRELUCREZE ÎN AŞA FEL DE ACEEA CREIERUL VA TREBUI SĂ PRELUCREZE ÎN AŞA FEL

SEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂ SEMNALELE OPTICE, ACUSTICE, TACTILE, ÎNCÂT SĂ DESCOPERE INFORMAłIA PE CARE ELE O ADUCDESCOPERE INFORMAłIA PE CARE ELE O ADUC

�� ŞI SĂ DESCOPERE STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTORŞI SĂ DESCOPERE STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

SEMNALELE SUNT SUFICIENTE PENTRU SEMNALELE SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA ORGANELOR INTERNEREGLAREA ORGANELOR INTERNE

�� RECEPTORII INTERNI RECEPłIONEAZĂ SEMNALELE EMISE DE RECEPTORII INTERNI RECEPłIONEAZĂ SEMNALELE EMISE DE DIFERITELE ORGANEDIFERITELE ORGANE

�� ACESTEA SUNT TRANSMISE LA FORMAłIUNILE MAI VECHI ALE ACESTEA SUNT TRANSMISE LA FORMAłIUNILE MAI VECHI ALE SISTEMULUI NERVOS, AŞA CUM ESTE TRUNCHIUL CEREBRAL, SISTEMULUI NERVOS, AŞA CUM ESTE TRUNCHIUL CEREBRAL, CARE LE VOR PRELUCRA DUPĂ UN PROGRAM MOŞTENIT ŞI CARE LE VOR PRELUCRA DUPĂ UN PROGRAM MOŞTENIT ŞI ÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂÎNSCRIS ÎN STRUCTURĂ

�� DECIZIILE LUATE SUNT TRIMISE PRIN INTERMEDIUL CÎILOR DECIZIILE LUATE SUNT TRIMISE PRIN INTERMEDIUL CÎILOR EFERENTE ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM PÂNĂ LA EFERENTE ALE SISTEMULUI NERVOS AUTONOM PÂNĂ LA ORGANELE DE EXECUłIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILE ORGANELE DE EXECUłIE PENTRU REFACE MODIFICĂRILE INTERVENITEINTERVENITE

�� FORMAłIUNILE MAI VECHI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ FORMAłIUNILE MAI VECHI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ CONFORM UNOR MECANISME DE FEEDBACKCONFORM UNOR MECANISME DE FEEDBACK

SEMNALELE NU MAI SUNT SUFICIENTE SEMNALELE NU MAI SUNT SUFICIENTE PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUIPENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI

�� ORGANISMUL UMAN ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR SUNT DOUĂ ORGANISMUL UMAN ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR SUNT DOUĂ SISTEME MULT PREA COMPLEXE PENTRU CA RELAłIA DINTRE SISTEME MULT PREA COMPLEXE PENTRU CA RELAłIA DINTRE ELE SĂ POATĂ FI REGLATĂ DOAR CU AJUTORUL UNOR ELE SĂ POATĂ FI REGLATĂ DOAR CU AJUTORUL UNOR SEMNALE FRAGMENTARESEMNALE FRAGMENTARE

�� PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ESTE NECESARĂ PENTRU REGLAREA COMPORTAMENTULUI ESTE NECESARĂ DESCOPERIREA INFORMAłIILOR, A NOUTĂłII PE CARE O DESCOPERIREA INFORMAłIILOR, A NOUTĂłII PE CARE O DESCOPERIREA INFORMAłIILOR, A NOUTĂłII PE CARE O DESCOPERIREA INFORMAłIILOR, A NOUTĂłII PE CARE O ADUC SEMNALELE RESPECTIVEADUC SEMNALELE RESPECTIVE

�� ESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRII ESTE NECESARĂ RECUNOAŞTEREA SURSELOR, A STĂRII MEDIULUIMEDIULUI

�� ESTE NECESARà ALEGEREA DECIZIEI CELE MAI ADECAVTE ESTE NECESARà ALEGEREA DECIZIEI CELE MAI ADECAVTE DIN NUMEROASELE DECIZII POSIBILEDIN NUMEROASELE DECIZII POSIBILE

DESCOPERIREA INFORMAłIEI PE CARE O DESCOPERIREA INFORMAłIEI PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITEADUC SEMNALELE PRIMITE

�� ÎN 1985 NOI AM ARĂTAT CĂ DESCOPERIREA INFORMAłIEI PE ÎN 1985 NOI AM ARĂTAT CĂ DESCOPERIREA INFORMAłIEI PE CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE SE FACE PRIN CARE O ADUC SEMNALELE PRIMITE SE FACE PRIN INTERMEDIUL UNUI PROCES DE SUPERIZAREINTERMEDIUL UNUI PROCES DE SUPERIZARE

�� SUPERIZAREA REPREZINTĂ TRECEREA DE LA O MULłIME DE SUPERIZAREA REPREZINTĂ TRECEREA DE LA O MULłIME DE SEMNALE INFERIOARE LA UN SEMNAL SUPERIORSEMNALE INFERIOARE LA UN SEMNAL SUPERIOR

�� AŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULłIME DE LITERE LA O AŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULłIME DE LITERE LA O �� AŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULłIME DE LITERE LA O AŞA CUM AR FI TRECEREA DE LA O MULłIME DE LITERE LA O SILABĂSILABĂ

�� TRECEREA DE LA O MULłIME DE SILABE LA UN CUVÂNTTRECEREA DE LA O MULłIME DE SILABE LA UN CUVÂNT�� DE LA O MULłIME DE CUVINTE LA O PROPOZIłIUNE DE LA O MULłIME DE CUVINTE LA O PROPOZIłIUNE �� DE LA O MULłIME DE PUNCTE LA O LINIEDE LA O MULłIME DE PUNCTE LA O LINIE�� DE LA O MULłIME DE LINII LA O FIGURĂ, ETC.DE LA O MULłIME DE LINII LA O FIGURĂ, ETC.

SUPERIZAREA ÎNCEPE LA NIVELUL SUPERIZAREA ÎNCEPE LA NIVELUL NEURONULUINEURONULUI

�� NEURONUL ARE MAI MULTE INTRĂRI ŞI O IEŞIRENEURONUL ARE MAI MULTE INTRĂRI ŞI O IEŞIRE�� NEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARENEURONUL EFECTUEAZĂ ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE�� UN NEURON CARE PRIMEŞTE MAI MULTE SEMNALE DE UN NEURON CARE PRIMEŞTE MAI MULTE SEMNALE DE

INTRARE ŞI EMITE UN SEMNAL DE IEŞIRE REALIZEAZĂ DE INTRARE ŞI EMITE UN SEMNAL DE IEŞIRE REALIZEAZĂ DE FAPT UN PROCES DE SUPERIZAREFAPT UN PROCES DE SUPERIZARE

�� SEMNALUL DE IEŞIRE AL NEURONULUI REPREZINTĂ SEMNALUL DE IEŞIRE AL NEURONULUI REPREZINTĂ REZULTATUL UNUI PROCES DE PRELUCRAREREZULTATUL UNUI PROCES DE PRELUCRARE

�� DE SUPERIZARE A SEMNALELOR DE INTRAREDE SUPERIZARE A SEMNALELOR DE INTRARE

NEURONII SUNT NIŞTE ORPERATORI LOGICINEURONII SUNT NIŞTE ORPERATORI LOGICI

�� ÎN FUNCłIE DE NUMĂRUL DE INTRĂRI ŞI DE PRAGUL DE ÎN FUNCłIE DE NUMĂRUL DE INTRĂRI ŞI DE PRAGUL DE EXCITABILITATE, NEURONII POT FUNCłIONA CA NIŞTE EXCITABILITATE, NEURONII POT FUNCłIONA CA NIŞTE ORPERATORI LOGICIORPERATORI LOGICI

�� UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DOI POATE UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DOI POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC CONJUNCTIVFUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC CONJUNCTIV

�� UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE �� UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE UN NEURON CARE ARE DOUĂ INTRĂRI ŞI PRAGUL DE EXCITABILITATE UNU POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR EXCITABILITATE UNU POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC DISJUNCTIVLOGIC DISJUNCTIV

�� UN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATE UN NEURON CARE ARE O INTRARE INHIBITORIE POATE FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC DE NEGAłIE, ETC.FUNCłIONA CA UN OPERATOR LOGIC DE NEGAłIE, ETC.

NEURONUL ESTE UN MICROPROCESORNEURONUL ESTE UN MICROPROCESOR

�� DAR NEURONII AU DE OBICEI MII DE INTRĂRIDAR NEURONII AU DE OBICEI MII DE INTRĂRI�� DE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAI DE ACEEA EI VOR PUTEA EFECTUA ÎN ACELAŞI TIMP MAI

MULTE ORPRAłII LOGICEMULTE ORPRAłII LOGICE�� ÎN FUNCłIE DE COMBINAłIA SEMNALELOR DE INTRARE ŞI DE ÎN FUNCłIE DE COMBINAłIA SEMNALELOR DE INTRARE ŞI DE

VARIAłIA PRAGURILOR, NEURONII VOR PUTEA FUNCłINA ÎN VARIAłIA PRAGURILOR, NEURONII VOR PUTEA FUNCłINA ÎN ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ACELAŞI TIMP ATÂT CA OPERATORI LOGICI CONJUNCTIVI, CÂT ŞI DISJUNCTIVI ŞI DE NEGAłIEŞI DISJUNCTIVI ŞI DE NEGAłIE

�� NEURONII POT EFECTUA SUMAREA SEMNALELOR, NEURONII POT EFECTUA SUMAREA SEMNALELOR, INTEGRAREA LOR, DIFERENłIEREA, MEMORAREA ETCINTEGRAREA LOR, DIFERENłIEREA, MEMORAREA ETC

�� NEURONII SUNT DE FAPT NIŞTE MICROPROCESORINEURONII SUNT DE FAPT NIŞTE MICROPROCESORI

CONTINUAREA SUPERIZĂRII SEMNALELOR ÎN CONTINUAREA SUPERIZĂRII SEMNALELOR ÎN CIRCUITELE LOGICE ALE CREIERULUICIRCUITELE LOGICE ALE CREIERULUI

�� SUPERIZAREA NU SE TERMINà LA NIVELUL NEURONILORSUPERIZAREA NU SE TERMINà LA NIVELUL NEURONILOR�� EA SE CONTINUà LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALE EA SE CONTINUà LA NIVELUL CIRCUITELOR NEURONALE ALE

CREIERULUICREIERULUI�� CONECTAREA UNOR NEURONI CARE SUNT NIŞTE OPERATORI CONECTAREA UNOR NEURONI CARE SUNT NIŞTE OPERATORI

LOGICI VOR DA NAŞTERE LA NIŞTE CIRCUITE LOGICELOGICI VOR DA NAŞTERE LA NIŞTE CIRCUITE LOGICE�� DACĂ UN NEURON VA SUPERIZA MAI MULTE PUNCTE VA DACĂ UN NEURON VA SUPERIZA MAI MULTE PUNCTE VA

REZULTA O LINIE REZULTA O LINIE �� DACà ACEST NEURON SE LEAGà CU UN ALT NEURON CARE DACà ACEST NEURON SE LEAGà CU UN ALT NEURON CARE

VA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂVA SUPERIZA MAI MULTE LINII VA REZULTA O FIGURĂ�� ŞI AŞA MAI DEPARTEŞI AŞA MAI DEPARTE�� IAR NEURONII CARE SE LEAGĂ ÎNTRE EI REALIZEAZĂ O IAR NEURONII CARE SE LEAGĂ ÎNTRE EI REALIZEAZĂ O

ASTFEL DE SUPERIZARE DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTĂASTFEL DE SUPERIZARE DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTĂ

COLOANELE DIN SCOARłA CEREBRALĂ COLOANELE DIN SCOARłA CEREBRALĂ REPREZINTĂ BAZA LOGISTICĂ A REPREZINTĂ BAZA LOGISTICĂ A

PROCESULUI DE SUPERIZAREPROCESULUI DE SUPERIZARE

�� ÎN SCOARłA CREBRALĂ SÎN SCOARłA CREBRALĂ S--AU DESCRIS O SERIE DE COLOANE AU DESCRIS O SERIE DE COLOANE CARE CUPRIND TOATE STRATURILE SCOAłEI CERBRALECARE CUPRIND TOATE STRATURILE SCOAłEI CERBRALE

�� ELE INTRĂ ÎN FUNCłIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE ELE INTRĂ ÎN FUNCłIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE �� ELE INTRĂ ÎN FUNCłIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE ELE INTRĂ ÎN FUNCłIUNE LA PRIMIREA MAI MULTOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ DE EMISIEDE LA ACEEAŞI SURSĂ DE EMISIE

�� LA PRIMIREA UNOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ, LA PRIMIREA UNOR SEMNALE DE LA ACEEAŞI SURSĂ, NEURONII DIN COLOANELE SCOARłEI CEREBRALE AU NEURONII DIN COLOANELE SCOARłEI CEREBRALE AU CAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULACAPACITATEA DE A SE AUROSTIMULA

�� NEURONII DIN ACESTE COLANE AU CAPACITEA DE A TRIMITE NEURONII DIN ACESTE COLANE AU CAPACITEA DE A TRIMITE UNUL LA ALTUL SEMNALE DE IEŞIREUNUL LA ALTUL SEMNALE DE IEŞIRE

�� EI REALIZEZà ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZAREEI REALIZEZà ASTFEL UN PROCES DE SUPERIZARE

APARIłIA UNOR MODELE INTERNEAPARIłIA UNOR MODELE INTERNE

�� CIRCUITELE NEURONALE CAPABILE Sà RECUNOASCà PRIN CIRCUITELE NEURONALE CAPABILE Sà RECUNOASCà PRIN SUPOERIZARE SURSA CARE A EMIS SEMNALELE PRIMITE, SUPOERIZARE SURSA CARE A EMIS SEMNALELE PRIMITE, REPREZINTà MODELUL INTERN AL SURSEI RESPECTIVEREPREZINTà MODELUL INTERN AL SURSEI RESPECTIVE

�� MODELELE INTERNE SE CONSTRUIESC TREPTAT SUB MODELELE INTERNE SE CONSTRUIESC TREPTAT SUB INFLUENłA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂ INFLUENłA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂ

�� DEOARECE CREIERUL ARE CAPACITATEA DE A SE DEOARECE CREIERUL ARE CAPACITATEA DE A SE STRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENłA SEMNALELOR STRUCTURA ŞI RESTRUCTURA SUB INFLUENłA SEMNALELOR PRIMITE DIN AFARĂPRIMITE DIN AFARĂ

�� ASTFEL ÎN CREIERUL NOSTRU VA APARE UN MODEL INTERN ASTFEL ÎN CREIERUL NOSTRU VA APARE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOAREAL LUMII ÎNCONJURĂTOARE

MODELELE INTERNE SUNT NIŞTE MULłIMI MODELELE INTERNE SUNT NIŞTE MULłIMI VAGIVAGI

�� DEOARECE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE AU O MULłIME DEOARECE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE AU O MULłIME DE ASPECTE COMUNE, MODELELE LOR INTERNE SUNT NIŞTE DE ASPECTE COMUNE, MODELELE LOR INTERNE SUNT NIŞTE MULłIMI VAGIMULłIMI VAGI

�� MULłIMILE VAGI SUNT ACELEA ALE CĂROR ELEMENTE MULłIMILE VAGI SUNT ACELEA ALE CĂROR ELEMENTE APARłIN ŞI ALTOR MULłIMIAPARłIN ŞI ALTOR MULłIMI

�� ELEMENTELE UNOR MULłIMI VAGI POT APARłINE FOARTE ELEMENTELE UNOR MULłIMI VAGI POT APARłINE FOARTE �� ELEMENTELE UNOR MULłIMI VAGI POT APARłINE FOARTE ELEMENTELE UNOR MULłIMI VAGI POT APARłINE FOARTE MULTOR MULłIMIMULTOR MULłIMI

�� AŞA SPRE EXEMPLU TOATE FRUCTELE AU ANUMITE ELEMNTE AŞA SPRE EXEMPLU TOATE FRUCTELE AU ANUMITE ELEMNTE COMUNECOMUNE

�� DE ACEEA MODELELE LOR VOR FI NIŞTE MULłIMI VAGIDE ACEEA MODELELE LOR VOR FI NIŞTE MULłIMI VAGI

RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLEMELORREPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLEMELOR

�� DEŞI RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI REPREZINTĂ UN DEŞI RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI REPREZINTĂ UN MARE PROGRES, EA NU REPREZINTĂ REZOLVAREA MARE PROGRES, EA NU REPREZINTĂ REZOLVAREA PROBLELORPROBLELOR

�� RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ DECÂT RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI NU REPREZINTĂ DECÂT SESIZAREA PROBLEMELORSESIZAREA PROBLEMELOR

�� PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAłIILE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAłIILE �� PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAłIILE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR, INFORMAłIILE DESCOPERITE PRIN INTERMEDIUL PROPCESULUI DE DESCOPERITE PRIN INTERMEDIUL PROPCESULUI DE SUPERIZARE VOR TREBUI SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SUPERIZARE VOR TREBUI SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI FOARTE COMPLICATEFOARTE COMPLICATE

STABILIREA RELAłIILOR POSIBILESTABILIREA RELAłIILOR POSIBILE

�� PENTRU A PUTEA REZOLVA EVENTUALELE PROBLEME, PENTRU A PUTEA REZOLVA EVENTUALELE PROBLEME, CREIERUL AR TREBUI SĂ CUNOASCĂ MAI ÎNTÂI CREIERUL AR TREBUI SĂ CUNOASCĂ MAI ÎNTÂI

�� STAREA ŞI NEVOILE ORGANISMULUISTAREA ŞI NEVOILE ORGANISMULUI�� RELAłIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI RELAłIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI

FENOMENEFENOMENE�� RELAłIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE ORGANISM ŞI OBIECTELE RELAłIILE CARE EXISTĂ ÎNTRE ORGANISM ŞI OBIECTELE

RESPECTIVERESPECTIVE�� CARE SUNT SCOPURILE ORGANISMULUICARE SUNT SCOPURILE ORGANISMULUI�� CARE SUNT POSIBILITóILE DE CARE DISPUNE, ETCCARE SUNT POSIBILITóILE DE CARE DISPUNE, ETC

MODELELE INTERNE ALE RELAłIILOR MODELELE INTERNE ALE RELAłIILOR POSIBILEPOSIBILE

�� PENTRU A PUTEA REZOLVA PROBLEMELE CU CARE ESTE PENTRU A PUTEA REZOLVA PROBLEMELE CU CARE ESTE CONFRUNTAT, PESTE MODELUL OBIECTELOR ŞI CONFRUNTAT, PESTE MODELUL OBIECTELOR ŞI FENOMENELOR, CREIERUL TREBUIE SĂ DISPUNĂ ŞI DE NIŞTE FENOMENELOR, CREIERUL TREBUIE SĂ DISPUNĂ ŞI DE NIŞTE MODELE INTERNE ALE RELAłIILOR POSIBILEMODELE INTERNE ALE RELAłIILOR POSIBILE

�� IAR PESTE MODELUL INTERN AL RELAłIILOR POSIBILE MAI IAR PESTE MODELUL INTERN AL RELAłIILOR POSIBILE MAI APARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAłIILOR DINTRE RELAłIIAPARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAłIILOR DINTRE RELAłIIAPARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAłIILOR DINTRE RELAłIIAPARE ŞI UN MODEL INTERN AL RELAłIILOR DINTRE RELAłII

�� APOI APAR MODELE TOT MAI ABSTRACTEAPOI APAR MODELE TOT MAI ABSTRACTE�� UN MODEL LOGICUN MODEL LOGIC�� UN MODEL LOGICOUN MODEL LOGICO--MATEMATIC MATEMATIC �� UN MODEL AL IDEILOR ŞI AL CONCEPTELOR ŞI AŞA MAI UN MODEL AL IDEILOR ŞI AL CONCEPTELOR ŞI AŞA MAI

DEPARTEDEPARTE

MODELUL SINELUIMODELUL SINELUI

�� CREIERUL A APĂRUT PENTRU A SERVI ORGANISMULCREIERUL A APĂRUT PENTRU A SERVI ORGANISMUL�� PENTRU A REALIZA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI PENTRU A REALIZA REGLAREA ORGANELOR INTERNE ŞI

COMPORTAMENTUL OMULUI ÎNTRCOMPORTAMENTUL OMULUI ÎNTR--UN MEDIU FOARTE VARIABILUN MEDIU FOARTE VARIABIL�� DE ACEEA EL ARE NEVOIE NU NUMAI DE UN MODEL AL DE ACEEA EL ARE NEVOIE NU NUMAI DE UN MODEL AL

MEDIULUI, CI ŞI DE UN MODEL AL PROPRIEI SALE IDENTITĂłIMEDIULUI, CI ŞI DE UN MODEL AL PROPRIEI SALE IDENTITĂłI�� ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE �� ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE ACEST MODEL ESTE MAI DIFUZ DECÂT CELALALTE MODELE

INTERNE DEOARECE EL TREBUIE SĂ REGLEZE TOATE INTERNE DEOARECE EL TREBUIE SĂ REGLEZE TOATE CELELALTE MODELE ÎN FUNCłIE DE NEVOILE ŞI DORINłELE CELELALTE MODELE ÎN FUNCłIE DE NEVOILE ŞI DORINłELE SALESALE

�� EL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATOEL SE STRUCTUREAZĂ PROBABIL ÎN JURUL ARIILOR SOMATO--SENZORIALE DIN LOBUL PARIETAL, AŞA NUMITUL HOMUNCUL SENZORIALE DIN LOBUL PARIETAL, AŞA NUMITUL HOMUNCUL SENZITIVSENZITIV

�� DAR CUPRINDE ŞI FOARMAłIUNI DIN SISTEMUL LIMBIC ŞI AŞA DAR CUPRINDE ŞI FOARMAłIUNI DIN SISTEMUL LIMBIC ŞI AŞA MAI DEPARTEMAI DEPARTE

PRELUCRAREA INFORMAłIILOR PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DESCOPERITEDESCOPERITE

�� PROCESUL DE GÂNDIRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL PROCESUL DE GÂNDIRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL ACESTOR MODELE INTERNEACESTOR MODELE INTERNE

�� DUPĂ CE SDUPĂ CE S--A RECUNOSCUT STAREA MEDIULUI A RECUNOSCUT STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, INFORMAłIILE SUNT PRELUCRATE MAI ÎNCONJURĂTOR, INFORMAłIILE SUNT PRELUCRATE MAI DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAłIILE DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAłIILE DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAłIILE DEPARTE DE ACESTE MODELE INTERNE PRIVIND RELAłIILE DINTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE, RELAłIILE DINTRE DINTRE DIFERITELE OBIECTE ŞI FENOMENE, RELAłIILE DINTRE REALłII, RELAłIILE CU ORGANISMUL UMAN, CU NEVOIELE ŞI REALłII, RELAłIILE CU ORGANISMUL UMAN, CU NEVOIELE ŞI DORINłELE SALEDORINłELE SALE

�� PRELUCRAREA INFORMAłIILOR SE FACE AUTOMAT ŞI PRELUCRAREA INFORMAłIILOR SE FACE AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTINCONŞTIENT

SHORTCUTSHORTCUT--URILE CREIERULUIURILE CREIERULUI

�� PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DESCOPERITE PENTRU PRELUCRAREA INFORMAłIILOR DESCOPERITE PENTRU REZOLVAREA PROBLELOR PE CARE LE PUNE MEDIUL REZOLVAREA PROBLELOR PE CARE LE PUNE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ESTE UN PROCES FOARTE ANEVOIOSÎNCONJURĂTOR, ESTE UN PROCES FOARTE ANEVOIOS

�� PENTRU APENTRU A--ŞI UŞURA ACEASTĂ ACTIVITATE, CREIERUL ŞIŞI UŞURA ACEASTĂ ACTIVITATE, CREIERUL ŞI--A A CONSTRUIT NIŞTE MODELE INTERNE CAPABILE SĂ SCURTEZE CONSTRUIT NIŞTE MODELE INTERNE CAPABILE SĂ SCURTEZE DRUMUL INFORMAłIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOAREDRUMUL INFORMAłIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOAREDRUMUL INFORMAłIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOAREDRUMUL INFORMAłIILOR SPRE DECIZIA CORESPUNZĂTOARE

�� ÎN ACEST SENS CREIERUL ŞIÎN ACEST SENS CREIERUL ŞI--A CREAT UN MODEL AL A CREAT UN MODEL AL CONCEPTELOR ŞI AL IDEILORCONCEPTELOR ŞI AL IDEILOR

�� UN MODEL SEMANTIC, ETCUN MODEL SEMANTIC, ETC�� ACESTE MODELE FAC POSIBILà INTERPRETAREA ACESTE MODELE FAC POSIBILà INTERPRETAREA

SEMNALELOR PRIMITE ÎN FUNCłIE DE SEMNIFICAłIA LORSEMNALELOR PRIMITE ÎN FUNCłIE DE SEMNIFICAłIA LOR�� UN SEMNAL CARE ARE O ANUMITĂ SEMNIFICAłIE VA FI TRIMIS UN SEMNAL CARE ARE O ANUMITĂ SEMNIFICAłIE VA FI TRIMIS

CU PRIORITATE PE O ANUMITĂ CALECU PRIORITATE PE O ANUMITĂ CALE

MODELUL LINGVISTICMODELUL LINGVISTIC

�� PENTRU APENTRU A--ŞI UŞURA ŞI MAI MULT ACTIVITATEA, CREIERUL A ŞI UŞURA ŞI MAI MULT ACTIVITATEA, CREIERUL A APELAT LA UN MODEL LINGVISTICAPELAT LA UN MODEL LINGVISTIC

�� SEMNALELE DE IEŞIRE DINTRSEMNALELE DE IEŞIRE DINTR--UN MODEL INTERN REPREZINTĂ UN MODEL INTERN REPREZINTĂ OBIOECTUL RESPECTIVOBIOECTUL RESPECTIV

�� DEOARECE ESTE FOARTE GREU DE LUCRAT CU EL, CREIERUL DEOARECE ESTE FOARTE GREU DE LUCRAT CU EL, CREIERUL A APELAT LA UN ÎNLOCUITORA APELAT LA UN ÎNLOCUITORA APELAT LA UN ÎNLOCUITORA APELAT LA UN ÎNLOCUITOR

�� ASTFEL EL LIPEŞTE O ETICHETĂ LINGVISTICĂ FIECĂRUI ASTFEL EL LIPEŞTE O ETICHETĂ LINGVISTICĂ FIECĂRUI OBIECT ŞI FENOMENOBIECT ŞI FENOMEN

�� ASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUI ASTFEL CREIERUL POATE LUCRA CU DENUMIREA OBIECTULUI CHAIR ŞI ÎN ABSENłA OBIECTULUI RESPECTIVCHAIR ŞI ÎN ABSENłA OBIECTULUI RESPECTIV

�� EL POATE COMUNICA MAI UŞOREL POATE COMUNICA MAI UŞOR�� EL A INVENTAT CUVINTE ŞI PENTRU LUCRURI CARE NU EXISTĂ EL A INVENTAT CUVINTE ŞI PENTRU LUCRURI CARE NU EXISTĂ

ÎN REALITATEÎN REALITATE

MAJORITATEA PROCESELOR INFORMAłIONALMAJORITATEA PROCESELOR INFORMAłIONAL--DECIZIONALE SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI DECIZIONALE SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI

INCONŞTIENTINCONŞTIENT

�� MAREA MAJORITATE A PROCESELOR INFORMAłIONALE SE MAREA MAJORITATE A PROCESELOR INFORMAłIONALE SE DESFĂłOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTDESFĂłOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT

�� PRELUCRAREA UATOMATĂ ŞI INCONŞTIENTĂ ESTE REGULAPRELUCRAREA UATOMATĂ ŞI INCONŞTIENTĂ ESTE REGULA�� PRELUCRAREA CONŞTIENTĂ REPREZIMNTĂ EXCEPłIAPRELUCRAREA CONŞTIENTĂ REPREZIMNTĂ EXCEPłIA�� SUPERIZAREA SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTSUPERIZAREA SE DESFĂŞOARĂ AUTOMAT ŞI INCONŞTIENT�� RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI SE DESFĂŞOARĂ RECUNOAŞTEREA STĂRII MEDIULUI SE DESFĂŞOARĂ

AUTOMAT ŞI INCONŞTIENTAUTOMAT ŞI INCONŞTIENT�� PRELUCRAREA ULTERIOARĂ A INFORMAłIILOR SE PRELUCRAREA ULTERIOARĂ A INFORMAłIILOR SE

DESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENTDESFĂŞOARĂ AUTOAMT ŞI INCONŞTIENT�� INFORMAłIILE CURG ÎN CREIERINFORMAłIILE CURG ÎN CREIER�� ELE SINGURE ÎŞI GĂSESC O CALE DE IEŞIRE ELE SINGURE ÎŞI GĂSESC O CALE DE IEŞIRE �� SPRE O ANUMITĂ DECIZIE POSIBILĂSPRE O ANUMITĂ DECIZIE POSIBILĂ

MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUIMAREA PROBLEMĂ A CREIERULUI

�� MAREA CALITATE A CREIERULUI CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ EL MAREA CALITATE A CREIERULUI CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ EL POATE CONDUCE SEMNALELE DE INTRARE SPRE ORICE CALE POATE CONDUCE SEMNALELE DE INTRARE SPRE ORICE CALE DE IEŞIRE POSIBILĂ INDIFERENT PE CE CALE AU INTRATDE IEŞIRE POSIBILĂ INDIFERENT PE CE CALE AU INTRAT

�� DAR DE AICI DERIVĂ ŞI MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUIDAR DE AICI DERIVĂ ŞI MAREA PROBLEMĂ A CREIERULUI�� DE A GĂSI DE FIECARE DATĂ CALEA DE IEŞIRE CEA MAI DE A GĂSI DE FIECARE DATĂ CALEA DE IEŞIRE CEA MAI

ADECVATĂADECVATĂADECVATĂADECVATĂ�� DE OBICEI ACEASTĂ PROBLEMĂ SE REZOLVĂ SINGURĂDE OBICEI ACEASTĂ PROBLEMĂ SE REZOLVĂ SINGURĂ�� INFORMAłIILE ÎŞI GĂSESC SINGURE CALEA DE IEŞIRE PRIN INFORMAłIILE ÎŞI GĂSESC SINGURE CALEA DE IEŞIRE PRIN

DESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICEDESCHIDERE ŞI ÎNCHIDEREA UNOR CIRCUITE LOGICE�� IAR ATUNCI CÂND NU REUŞESC SĂ FACĂ ACEST LUCRU, IAR ATUNCI CÂND NU REUŞESC SĂ FACĂ ACEST LUCRU,

INTRĂ ÎN FUNCłIUNE GÂNDIREA CONŞTIENTĂ ŞI CHIAR INTRĂ ÎN FUNCłIUNE GÂNDIREA CONŞTIENTĂ ŞI CHIAR CONŞTIINłACONŞTIINłA

APARIłIA GÂNDIRII CONŞTIENTEAPARIłIA GÂNDIRII CONŞTIENTE

�� ATUNCI CÂND DIN DIFERITE MOTIVE, INFORMAłIILE NU ÎŞI ATUNCI CÂND DIN DIFERITE MOTIVE, INFORMAłIILE NU ÎŞI GĂSESC SINGURE DRUMUL DE IEŞIRE, APARE UN BLOCAJGĂSESC SINGURE DRUMUL DE IEŞIRE, APARE UN BLOCAJ

�� PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE BOTTOMPRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE BOTTOM--UP, UP, BLOCAJUL DETERMINĂ INTRAREA ÎN FUNCłIUNE A GÂNDIRII BLOCAJUL DETERMINĂ INTRAREA ÎN FUNCłIUNE A GÂNDIRII CONŞTIENTECONŞTIENTE

�� ACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIERACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIER�� ACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIERACEASTA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ MULT MAI MARE DE CREIER�� GÂNDIREA OFERĂ ÎN PRIMUL RÂND MULT MAI MULTE CĂI DE GÂNDIREA OFERĂ ÎN PRIMUL RÂND MULT MAI MULTE CĂI DE

IEŞIREIEŞIRE�� APOI CAUTĂ ALTE INFORMAłII DIN MEMORIE SAU DIN APOI CAUTĂ ALTE INFORMAłII DIN MEMORIE SAU DIN

EXTERIOREXTERIOR�� CAUTĂ NOI RELAłII POSIBILE, SEMNIFICAłII ASCUNSE, ETC CAUTĂ NOI RELAłII POSIBILE, SEMNIFICAłII ASCUNSE, ETC �� PE CARE LE TRIMITE PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE PE CARE LE TRIMITE PRIN INTERMEDIUL UNUI MECANISM DE

TOPTOP--DOWN LA LOCUL BLOCAJULUIDOWN LA LOCUL BLOCAJULUI

ELABORAREA DECIZIILOR POSIBILEELABORAREA DECIZIILOR POSIBILE

�� PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR CU CARE ESTE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR CU CARE ESTE CONFRUNTAT, CREIERUL DISPUNE DE MAI MULTE CONFRUNTAT, CREIERUL DISPUNE DE MAI MULTE POSIBILITóIPOSIBILITóI

�� EL ELABOREAZĂ DE OBICEI MAI MULTE IPOTEZE DE LUCRUEL ELABOREAZĂ DE OBICEI MAI MULTE IPOTEZE DE LUCRU�� CONSTRUIEŞTE SCEANARIICONSTRUIEŞTE SCEANARII�� EVALUEAZĂ REZULTATELE POSIBILEEVALUEAZĂ REZULTATELE POSIBILE�� ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ �� SAU SOLICITĂ INTRAREA ÎN FUNCłIUNE A CONŞTIINłEISAU SOLICITĂ INTRAREA ÎN FUNCłIUNE A CONŞTIINłEI

NECESITATEA ANTICIPĂRIINECESITATEA ANTICIPĂRII

�� PENTRU A PUTEA ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ, CREIERUL PENTRU A PUTEA ALEGE DECIZIA CEA MAI BUNĂ, CREIERUL TREBUIE SĂ ANTICIPEZE EVOLUłIA FENOMENELORTREBUIE SĂ ANTICIPEZE EVOLUłIA FENOMENELOR

�� FOARTE MULłI AUTORI AU ARĂTAT CĂ MAREA MAJORITATE A FOARTE MULłI AUTORI AU ARĂTAT CĂ MAREA MAJORITATE A ACTIVITĂłII CEREBRALE SE DESFĂŞOARĂ ÎN VIITORACTIVITĂłII CEREBRALE SE DESFĂŞOARĂ ÎN VIITOR

�� CREIERUL CAUTĂ SĂ REGLEZE FENOMENLE ÎN TIMP UTILCREIERUL CAUTĂ SĂ REGLEZE FENOMENLE ÎN TIMP UTIL�� EL CAUTĂ SĂ ITERVINĂ ASUPRA DESFĂŞURĂRII EL CAUTĂ SĂ ITERVINĂ ASUPRA DESFĂŞURĂRII

FENOMENELOR ÎNAITE CA ELE SĂ PAOTĂ PRODUCE FENOMENELOR ÎNAITE CA ELE SĂ PAOTĂ PRODUCE TULBURĂRITULBURĂRI

�� DE ACEEA FORMAłIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUI DE ACEEA FORMAłIUNILE MAI NOI ALE CREIERULUI LUCREAZĂ PE BAZA PRINCIPIULUI DE FEEDBEFORELUCREAZĂ PE BAZA PRINCIPIULUI DE FEEDBEFORE

IMPORTANłA MECANISMULUI DE IMPORTANłA MECANISMULUI DE FEEDBEFOREFEEDBEFORE

�� ÎN 1975, NOI AM DESCRIS MECANISMUL DE FEEDBEFOREÎN 1975, NOI AM DESCRIS MECANISMUL DE FEEDBEFORE�� MECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRIN MECANISMELE DE FEEDBACK CARE LUCREAZĂ PRIN

CORECTAREA ERORILOR NU POT PĂSTRA STABILITATEA CORECTAREA ERORILOR NU POT PĂSTRA STABILITATEA ORGANISMULUI ÎNTRORGANISMULUI ÎNTR--UM MEDIU, AŞA CUM ESTE MEDIUL DE UM MEDIU, AŞA CUM ESTE MEDIUL DE VIAłĂ AL OMULUI, CARE AR PUTEA PRODUCE ŞI TULBURĂRI VIAłĂ AL OMULUI, CARE AR PUTEA PRODUCE ŞI TULBURĂRI CARE NU MAI POT FI CORECTATECARE NU MAI POT FI CORECTATECARE NU MAI POT FI CORECTATECARE NU MAI POT FI CORECTATE

�� PENTRU ACEASTA ESTE NECESAR UN MECANISM DE PENTRU ACEASTA ESTE NECESAR UN MECANISM DE ANTICIPARE, DEPREVENIRE A ERORILORANTICIPARE, DEPREVENIRE A ERORILOR

�� NOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTE NOI AM DENUMIT ACEST MECANISM DE REGLARE ÎNAINTE FEEDBEFOREFEEDBEFORE

�� MECANISMUL DE FEEDBEFORE POATE FI STUDIAT CU MECANISMUL DE FEEDBEFORE POATE FI STUDIAT CU AJUTORUL TEORIEI JOCURILORAJUTORUL TEORIEI JOCURILOR

INTRAREA ÎN ACłIUNE A CONŞTIINłEIINTRAREA ÎN ACłIUNE A CONŞTIINłEI

�� DACĂ NICI GÂNDIREA NU POATE REZOLVA PROBLEMELE DACĂ NICI GÂNDIREA NU POATE REZOLVA PROBLEMELE APĂRTUTE, INTRĂ ÎN ACłIUNE CONŞTIINłAAPĂRTUTE, INTRĂ ÎN ACłIUNE CONŞTIINłA

�� CONŞTIINłA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ ŞI MAI MARE DIN CREIERCONŞTIINłA MOBILIZEAZĂ O ZONĂ ŞI MAI MARE DIN CREIER�� CONŞTIINłA POATE ANALIZA MULT MAI PROFUND PROBLEMA CONŞTIINłA POATE ANALIZA MULT MAI PROFUND PROBLEMA

APĂRUTĂAPĂRUTĂ�� EA POATE NU NUMAI SĂ CAUTE NOI INFORMAłII, SAU SĂ EA POATE NU NUMAI SĂ CAUTE NOI INFORMAłII, SAU SĂ

GĂSEASCĂ NOI SOLUłII, CI POATE CHIAR SĂ MODIFICE, SAU GĂSEASCĂ NOI SOLUłII, CI POATE CHIAR SĂ MODIFICE, SAU SĂ ABANDONEZE PROBLEMASĂ ABANDONEZE PROBLEMA

�� CONŞTIINłA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILE CONŞTIINłA POATE MODIFICA STRATEGIA ŞI SCOPURILE ORGANISMULUIORGANISMULUI

IMPORTANłA CONŞTIINłEIIMPORTANłA CONŞTIINłEI

�� ÎN MOEMNTUL ÎN CARE CREIERUL DISPUNE DE UN MODEL ÎN MOEMNTUL ÎN CARE CREIERUL DISPUNE DE UN MODEL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE, DE UN MODEL INTERN AL INTERN AL LUMII ÎNCONJURĂTOARE, DE UN MODEL INTERN AL PROPRIEI SALE PERSONALITĂłI, CREIERUL POATE IMAGINA PROPRIEI SALE PERSONALITĂłI, CREIERUL POATE IMAGINA LUMEA ÎNCONJURĂTOARE CHIAR ŞI ÎN ABSENłA EILUMEA ÎNCONJURĂTOARE CHIAR ŞI ÎN ABSENłA EI

�� IAR CÂND ARE CAPACITATEA REFLEXIVĂ APARE CONŞTIINłAIAR CÂND ARE CAPACITATEA REFLEXIVĂ APARE CONŞTIINłA�� APARIłIA CONŞTIINłA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT APARIłIA CONŞTIINłA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT �� APARIłIA CONŞTIINłA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT APARIłIA CONŞTIINłA A REPREZENTAT CEL MAI IMPORTANT

EVENIMENT DE LA PARIłIA VIEłII PE PĂMÂNTEVENIMENT DE LA PARIłIA VIEłII PE PĂMÂNT�� NOI TRĂIM MAI MULT ÎN CONŞTIINłĂ DECÂT ÎN REALITATENOI TRĂIM MAI MULT ÎN CONŞTIINłĂ DECÂT ÎN REALITATE�� AICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞI AICI SUNTEM ŞI ACTORI ŞI REGIZORI ŞI SCENOGRAVI ŞI

SPECTATORISPECTATORI�� DIN PĂCATE NU SUNTEM ŞI SCENARIŞTIDIN PĂCATE NU SUNTEM ŞI SCENARIŞTI�� SCENARIUL A FOST SCRIS DE ALTICINEVASCENARIUL A FOST SCRIS DE ALTICINEVA

NAJORITATEA VIEłII NOASTRE SE NAJORITATEA VIEłII NOASTRE SE DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL CONŞTIINłEIDESFĂŞOARĂ LA NIVELUL CONŞTIINłEI

�� DEŞI AVEM IMPRESIA CĂ TRĂIM ÎN REALITATEA, NOI TRĂIM DE DEŞI AVEM IMPRESIA CĂ TRĂIM ÎN REALITATEA, NOI TRĂIM DE FAPT LA NIVELUL CONŞTIINłEIFAPT LA NIVELUL CONŞTIINłEI

�� NOI NE BUCURĂM SAU NE ÎNTRISTĂM LA NIVELUL CONŞTIINłEINOI NE BUCURĂM SAU NE ÎNTRISTĂM LA NIVELUL CONŞTIINłEI�� NE CONSTRUIM IMAGINI, PROIECTĂM, INVENTĂM, VISĂM, IUBIM NE CONSTRUIM IMAGINI, PROIECTĂM, INVENTĂM, VISĂM, IUBIM

ŞI INVIDIEM, LA NIVELUL CONŞTIINłEIŞI INVIDIEM, LA NIVELUL CONŞTIINłEI�� IUBIREA NOASTRĂ ESTE LA NIVELUL CONŞTIINłEIIUBIREA NOASTRĂ ESTE LA NIVELUL CONŞTIINłEI�� TOATE OBIECTELE INVENTATE DE OM AU FOST MAI ÎNTÂI LA TOATE OBIECTELE INVENTATE DE OM AU FOST MAI ÎNTÂI LA

NIVELUL CONŞTIINłEINIVELUL CONŞTIINłEI�� ELE NU AU FOST O REALITATEELE NU AU FOST O REALITATE�� SS--AR PUTEA CA REALITATEA SĂ FIE O ILUZIE COLECTIVĂAR PUTEA CA REALITATEA SĂ FIE O ILUZIE COLECTIVĂ�� CONŞTIINłA ESTE REALITATEA NOSTRĂ ÎN CARE SUFERIM CONŞTIINłA ESTE REALITATEA NOSTRĂ ÎN CARE SUFERIM

SAU NE BUCURĂMSAU NE BUCURĂM

SEDIUL CONŞTIINłEISEDIUL CONŞTIINłEI

�� ÎN POFIDA TUTUROR CĂUTĂRILOR CONŞTIINłA NU A PUTUT FI ÎN POFIDA TUTUROR CĂUTĂRILOR CONŞTIINłA NU A PUTUT FI LOCALIZATĂLOCALIZATĂ

�� SE CUNAŞTE ROLUL SUBSTANłEI RETICULATE ÎN SE CUNAŞTE ROLUL SUBSTANłEI RETICULATE ÎN MECANISMUL DE TREZIRE ŞI DE ACTIVARE A SCOARłEI MECANISMUL DE TREZIRE ŞI DE ACTIVARE A SCOARłEI CEREBRALECEREBRALE

�� ÎN PROCESUL DE ATENłIE ŞI DE ORIENTAREÎN PROCESUL DE ATENłIE ŞI DE ORIENTARE�� ÎN PROCESUL DE ATENłIE ŞI DE ORIENTAREÎN PROCESUL DE ATENłIE ŞI DE ORIENTARE�� DAR NU SDAR NU S--A PUTUT DESCOPERI SEDIUL CONŞTIINłEIA PUTUT DESCOPERI SEDIUL CONŞTIINłEI�� PENTRU CĂ EL NICI NU EXISTĂPENTRU CĂ EL NICI NU EXISTĂ�� CONŞTIINłA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ, EA ESTE CONŞTIINłA ESTE MAI MULT DECÂT DIFUZĂ, EA ESTE

VIRTUALĂVIRTUALĂ

NATURA VIRTUALĂ A CONŞTIINłEI NATURA VIRTUALĂ A CONŞTIINłEI UMANEUMANE

�� CONŞTIINłA ESTE REZULTATUL PROCESULUI DE MODULARE CONŞTIINłA ESTE REZULTATUL PROCESULUI DE MODULARE ŞI DE SUPERIZARE A CREIERULUIŞI DE SUPERIZARE A CREIERULUI

�� CONŞTIINłA ARE UN CARCTER VIRTUALCONŞTIINłA ARE UN CARCTER VIRTUAL�� EA ESTE UN PRODUS ABSTRACT AL TUTUROR INFORMAłIILOR EA ESTE UN PRODUS ABSTRACT AL TUTUROR INFORMAłIILOR

CARE EXISTĂ ÎN CREIERCARE EXISTĂ ÎN CREIER�� EA ESTE REZULTATUL CONDENSĂRII, AL INTEGRĂRII ŞI AL EA ESTE REZULTATUL CONDENSĂRII, AL INTEGRĂRII ŞI AL

CODIIFICĂRII TUTUROR INFORMAłIILOR CARE EXISTĂ ÎN CODIIFICĂRII TUTUROR INFORMAłIILOR CARE EXISTĂ ÎN CREIERCREIER

�� EA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAłIIEA EXISTĂ ATÂTA TIMP CÂT EXISTĂ UN FLUX DE INFORMAłII�� EA ARE ROLUL DE A COORDONA LA NEVOIE ACEST FLUXEA ARE ROLUL DE A COORDONA LA NEVOIE ACEST FLUX�� DAR CONŞTIINłA NU ARE O PUTERE PREA MAREDAR CONŞTIINłA NU ARE O PUTERE PREA MARE

CONŞTIINłACONŞTIINłA SS--AR PUTEA SĂ AR PUTEA SĂ REPREZINTE INFORMAłIE PURĂREPREZINTE INFORMAłIE PURĂ

�� AM VĂZUT CĂ SUBSTANłA, ENERGIA ŞI INFORMAłIA SUNT AM VĂZUT CĂ SUBSTANłA, ENERGIA ŞI INFORMAłIA SUNT INDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELEINDISOLUBIL LEGATE ÎNTRE ELE

�� DEŞI UNEORI POATE SĂ PREDOMINE UNA DINTRE ELE, DEŞI UNEORI POATE SĂ PREDOMINE UNA DINTRE ELE, COEXISTĂ ÎNTOTDEAUNACOEXISTĂ ÎNTOTDEAUNA

�� SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PRIN ATAŞAREA UNEI SISTEMELE BIOLOGICE AU EVOLUAT PRIN ATAŞAREA UNEI CONTITĂłI TOT MAI MARI DE INFORMAłIE DE CANTITĂłI TOT CONTITĂłI TOT MAI MARI DE INFORMAłIE DE CANTITĂłI TOT CONTITĂłI TOT MAI MARI DE INFORMAłIE DE CANTITĂłI TOT CONTITĂłI TOT MAI MARI DE INFORMAłIE DE CANTITĂłI TOT MAI MICI DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIEMAI MICI DE SUBSTANłĂ ŞI DE ENERGIE

�� CANTITĂłI FOARTE MICI DE SUBSTANłĂ POT TRANSMITE CANTITĂłI FOARTE MICI DE SUBSTANłĂ POT TRANSMITE CANTITĂłI FOARTE MARI DE INFORMAłIE GENETICĂCANTITĂłI FOARTE MARI DE INFORMAłIE GENETICĂ

�� CANTITĂłI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITE CANTITĂłI FOARTE MICI DE HORMONI POT TRANSMITE CANTITĂłI FOARTE MARI DE INFORMAłICANTITĂłI FOARTE MARI DE INFORMAłI

�� CONŞTIINłA SCONŞTIINłA S--AR PUTEA SĂ CONłINĂ CANTITĂłI ATÂT DE AR PUTEA SĂ CONłINĂ CANTITĂłI ATÂT DE MICI DE INFORMAłIE, ÎNCÂT NU POT FI DETECTATEMICI DE INFORMAłIE, ÎNCÂT NU POT FI DETECTATE

�� SAU SSAU S--AR PUTEA SĂ FIE INFORMAłIE PURĂAR PUTEA SĂ FIE INFORMAłIE PURĂ

CONŞTIINłA NU ARE O PUTERE PREA CONŞTIINłA NU ARE O PUTERE PREA MAREMARE

�� DEŞI SE APELEAZĂ FOARTE DES LA RESPONSABILITATEA DEŞI SE APELEAZĂ FOARTE DES LA RESPONSABILITATEA CONŞTIINłEICONŞTIINłEI

�� EA NU ARE O PUTERE PREA MAREEA NU ARE O PUTERE PREA MARE�� B. LIBERT A ARĂTAT CA DECIZIILE SUNT LUATE CU 100 DE B. LIBERT A ARĂTAT CA DECIZIILE SUNT LUATE CU 100 DE

MILISEC ÎNAINTE CA NOI SĂ FIM CONŞTIENłI DE ELEMILISEC ÎNAINTE CA NOI SĂ FIM CONŞTIENłI DE ELE�� DECI ELE NU SUNT LUATE CONŞTIENTDECI ELE NU SUNT LUATE CONŞTIENT�� CONŞTIINłA MAI ARE CÂTEVA MILISECUNDE PENTRU A CONŞTIINłA MAI ARE CÂTEVA MILISECUNDE PENTRU A

APROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENTAPROBA SAU A SE OPUNE DECIZIILOR LUATE DE INCONŞTIENT�� DAR ACEASTA ARTĂ CĂ CONŞTIINłA NU ARE UN ROL CHIAR DAR ACEASTA ARTĂ CĂ CONŞTIINłA NU ARE UN ROL CHIAR

ATÂT DE MARE DUPĂ CUM SE CREDE ÎN ELABORAREA ATÂT DE MARE DUPĂ CUM SE CREDE ÎN ELABORAREA DECIZIILORDECIZIILOR

IMPORTANłA MODELULUI IMPORTANłA MODELULUI INFORMAłIONALINFORMAłIONAL

�� SS--AU ELABORAT FOARTE MULTE MODELE, ANATOMICE, AU ELABORAT FOARTE MULTE MODELE, ANATOMICE, BIOCHIMICE, COMPUTAłIONALE, SEMANTICE, CUANTICE ETC,BIOCHIMICE, COMPUTAłIONALE, SEMANTICE, CUANTICE ETC,

�� CARE NU REUŞESC SĂ EXPLICE SUFICIENT DE CALR MODUL ÎN CARE NU REUŞESC SĂ EXPLICE SUFICIENT DE CALR MODUL ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ CREIERULCARE FUNCłIONEAZĂ CREIERUL

�� DEOARECE ELE IGNORĂ INFORMAłIADEOARECE ELE IGNORĂ INFORMAłIA�� IAR ATUNCI CÂND VORBESC DESPRE INFORMAłIE ELE O IAR ATUNCI CÂND VORBESC DESPRE INFORMAłIE ELE O

CONFUNCĂ CU SUBSTANłA ŞI CU ENERGIA CARE O CONFUNCĂ CU SUBSTANłA ŞI CU ENERGIA CARE O GENEREAZĂ ŞI O TREANSPORTĂGENEREAZĂ ŞI O TREANSPORTĂ

�� DAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAłIONALDAR CREIERUL ESTE UN ORGAN INFORMAłIONAL�� INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI INFORMAłIA ARE ALTE LEGI DE CONSRVARE ŞI

TRANSFORMARETRANSFORMARE�� DE ACEEA CREIERUL NU POATE FI EXPLICAT DECÂT CU DE ACEEA CREIERUL NU POATE FI EXPLICAT DECÂT CU

AJUTORUL INFORMAłIEIAJUTORUL INFORMAłIEI