Upload
caragheorghi-misha
View
255
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
MODERNIZAREA ACTIVITĂŢII
SERVICIILOR PUBLICE.
CHIŞINĂU2014
REFERAT
CUPRINS
Introducere...................................................................................................................................3
I. Noţiuni generale privind modernizarea sistemului administraţiei publice în Republica
Moldova...............................................................................................................................4
II. Necesitatea modernizării serviciilor publice în Republica Moldova..............................7
III. Experienţa statelor Uniunii Europene în domeniul modernizării serviciilor publice...9
IV. Realizări şi perspective în procesul de modernizare a serviciilor publice din
Republica Moldova............................................................................................................10
Concluzii....................................................................................................................................17
Bibliografie................................................................................................................................18
2
Introducere
Într-un stat de drept activitatea autorităţilor publice este orientată spre satisfacerea
intereselor generale ale societăţii. Atît autorităţile publice centrale, cît şi locale îşi realizează
acest scop prin serviciile publice. Pentru ca serviciile publice să fie prestate cetăţenilor în regim
de eficienţă este necesar ca autorităţile publice să le organizeze astfel încît aceste servicii să fie
furnizate în regim de continuitate şi să se adapteze cerinţelor societăţii.
După proclamarea Independenţei sale, la 27 august 1991, Republica Moldova a traversat
cîteva etape distincte în care s-a încercat implementarea unui sistem eficient de administrare, în
temeiul principiilor de descentralizare şi autonomie locală. În scopul realizării acestor principii şi
apropierii administraţiei publice de necesităţile populaţiei pentru satisfacerea intereselor generale
ale comunităţii prin organizare şi prestarea de serviciilor publice mai calitative atît la scară
naţională, cît şi la nivelul local în ultimele 22 de ani au fost implementate cîteva reforme.
Studierea modelelor de organizare şi funcţionare a serviciilor publice în alte state care deja au
trecut prin procesul de implementare a principiilor de descentralizare şi autonomie locală şi
prestează serviciile publice calitative poate ajuta în organizarea unui sistem mai eficient de
furnizare a serviciilor publice.
3
I. Noţiuni generale privind modernizarea sistemului administraţiei publice în Republica
Moldova
În ultimele decenii ale secolului XX în multe ţări ale lumii are loc un proces activ de
modernizare a administraţiei publice. Acesta este un lucru firesc şi foarte necesar, mai ales în
perioada respectivă.1
Practica statelor-membre ale Uniunii Europene ne adevereşte tot mai mult că mijloacele
bugetare şi umane destinate administraţiei publice permanent se reduc şi sfera pentru investiţii
devine tot mai restrînsă. La aceasta ar trebui să adăugăm şi tendinţa demografică, în Italia,
Germania şi Spania, în special, numărul populaţiei în vîrstă este în creştere. Tot mai puţini tineri
obţin surse de existenţă în comparaţie cu oamenii în vîrstă. Cheltuielile pentru sfera socială,
dificultăţile bugetare, cheltuielile pentru forţa de muncă au sporit brusc. Tot mai dificile devin
planificarea, implementarea şi consolidarea tacticilor şi strategiilor efective.
În consecinţă, unele state-membre îşi continuă eforturile pentru îmbunătăţirea proceselor
de adoptare a strategiilor şi tacticilor proprii şi introduc mai curînd o legislaţie schematică decît
un statut detalizat sau, în cazul Franţei, îşi continuă eforturile de raţionalizare şi simplificare a
sistemelor lor juridice pe calea codificării sistemelor juridice naţionale complexe.
Tot mai dificile devin perspectivele statului şi ale administraţiilor. Statul nu mai este apt
să-şi justifice acţiunea exclusiv în baza autorităţii sale. Mai curând el caută să câştige bunăvoinţa
cetăţenilor prin iniţierea dialogului cu ei, în sensul de a obţine acceptarea de către ei a regu-
lamentelor şi deciziilor administrative.2
Asemenea practici internaţionale pot fi de un real folos Republicii Moldova în procesul
de modernizare a sistemului său de administrare. Principalul însă este să se ţină cont de faptul că
nici un sistem al administraţiei publice nu poate fi considerat absolut perfect şi deci nu poate fi
preluat integral de un alt stat.3
Procesul de modernizare este strâns legat de cel de reformă. Astfel, potrivit autoarei Ala
Cojocaru, reforma administraţiei publice în Republica Moldova apare ca un obiectiv central, ca o
problemă prioritară procesului de creare a autorităţilor şi instituţiilor necesare înfăptuirii unei
administraţii moderne.4
1 Ganenco Luminiţa, Modernizarea administraţiei publice – necesitate a vremii, Revista “Administrarea Publică”, nr. 1/2000, p. 165
2 Ibidem3 Orlov Maria, Negru Boris, Quo vadis Moldova? Administraţia publică, Editura Tipografia Centrală, Chişinău,
2002, p. 424 Cojocaru Ala, Modernizarea sistemului administraţiei publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-
practice din 19 mai 1998 „Formarea funcţionarilor publici şi rolul lor în realizarea reformelor administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 1998, p. 246
4
Necesitatea modernizării administraţiei publice întotdeauna a fost dictată atît de factorii
interni (problemele sociale şi economice, birocratizarea excesivă a administraţiei publice,
calitatea insuficientă a managementului în serviciul public), cît şi de cei externi (globalizare,
dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale, integrarea europeană etc).
Drept continuitate consecventă a politicilor şi acţiunilor sale, Guvernul Republicii
Moldova a adoptat prin Hotărîrea nr. 1402 din 30 decembrie 2005 Strategia de reformă a
administraţiei publice centrale în Republica Moldova. Analiza denotă că acest document este un
produs, o manifestare materializată a etapei concrete de dezvoltare a statului şi societăţii
moldoveneşti.
Studiul ne demonstrează că din 1990 şi până în prezent au fost întreprinse mai multe
încercări de reorganizare a administraţiei publice centrale în scopul îmbunătăţirii activităţii
acesteia5.
O problemă la fel de importantă o constituie şi modernizarea sistemului de administraţie
publică locală. Astfel, reforma administraţiei publice reprezintă o problemă importantă în viaţa unui
stat şi practic toate ţările, pe parcursul dezvoltării lor, într-o măsură sau alta au încercat şi continuă să
modernizeze relaţiile între organele centrale şi puterea locală.6
Un element foarte important în desfăşurarea reformelor constă în faptul că reformele
democratice şi transformările structurale în economie şi societate solicită cu o deosebită insistenţă şi
deplasarea accentelor spre iniţiativa locală.7
Mai mult decât atât, e necesar de a studia exemplul altor ţări, cum este cel al Franţei, ţară
care a dat naştere sistemului de administrare francez, al Italiei, cu gradul înalt de autonomie la
nivel de regiune, precum şi ţărilor care au făcut parte din sistemul socialist – România, Polonia,
Ungaria, Cehia şi altele care au reuşit cu succes să implementeze într-un termen scurt noi
sisteme de administrare publică.8
Una din ideile dominante ale reformei a fost transferul pe plan local, de la aparatul
central, a chestiunilor ce ţin de interesele social-economice ale unităţilor teritoriale în favoarea
autorităţilor locale.9
5 Ibidem6 Bulgari Valeriu, Administraţia publică locală în contextul reformei economico-sociale, Editura Academiei de
Administrare Publică, Chişinău, 1998, p. 187 Popescu Teodor, Reforma administraţiei publice în Republica Moldova (1990-2001), Materialele conferinţei
internaţionale ştiinţifico-practice din 26 aprilie 2001 „Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2001, p. 51
8 Cojocaru Ala, Sisteme comparate în administraţia publică locală, Revista “Administrarea Publică”, nr.4/1998, p. 120
9 Platon Mihail, Sîmboteanu Aurel, Popescu Teodor, Deliu Tudor, Reforma administraţiei publice în Moldova: realizări şi perspective, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2001, p. 232
5
Cum derulează aceste procese în ţara noastră? Făcând abstracţie de detalii, vom menţiona
că pe parcursul ultimilor 16 ani în sistemul administraţiei publice au intervenit schimbări
serioase10.
Cum am putea aprecia cele efectuate în administraţia publică până în prezent? În
principiu, acestea reprezintă o tendinţă pozitivă şi, în linii mari, sincronizează cu procesele de
globalizare a descentralizării administrative. Intenţionat ne-am axat doar asupra unui element al
reformei administraţiei publice locale – descentralizarea administrativă. Aceasta pentru că Ţările
Europei Centrale şi Est au parcurs de asemenea o astfel de etapă în dezvoltarea lor. Ne vom
centra asupra unui aspect deosebit de important – repartizarea pe niveluri a responsabilităţilor de
organizare a serviciilor publice locale. Raportând procesul de reformare al administraţiei
publice locale din ultimii ani la experienţa internaţională, putem concluziona următoarele.
În Republica Moldova, legislaţia stabileşte domenii proprii de activitate ale autorităţilor
publice locale şi prin urmare responsabilităţi în furnizarea de servicii care sînt structurate pentru
autorităţile publice locale de nivelul întîi şi nivelul doi după cum urmează11:
Pentru autorităţile publice locale
De NIVELUL ÎNTÎIPentru autorităţile publice locale
de NIVELUL AL DOILEABunuri, infrastructură şi transport
• administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale;
• planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local;
• colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea acestora;
• distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale;
• construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale;
• amenajarea şi întreţinerea cimitirelor;• transportul public local;• dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane
de distribuire a gazelor şi energiei termice.
• administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale raionului;
• planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a unor obiective publice de interes raional;
• construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes raional, precum şi a infrastructurii rutiere;
• organizarea transportului auto de călători, administrarea autogărilor şi staţiilor auto de interes raional;
• stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de raion şi protecţia pădurilor de interes raional;
• elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane (inclusiv a gazoductelor de presiune medie), a altor obiective termoenergetice cu destinaţie locală.
Educaţie, cultură şi tineret• construcţia, gestionarea, întreţinerea şi
echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare (creşe, grădiniţe de copii, şcoli
• administrarea instituţiilor de cultură, turism şi sport de interes raional, alte activităţi cu caracter educaţional,
10 Sîmboteanu Aurel, Reformarea administraţiei publice în Republica Moldova în contextul ajustării el la standardele europene, p. 14
11 Ghidul alesului local, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2007, p. 121
6
de artă, de muzică);• activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi
pentru tineret, precum şi planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi.
cultural şi sportiv de interes raional.
Asistenţă socială şi protecţie civilă• construcţia de locuinţe şi acordarea altor
tipuri de facilităţi pentru păturile social vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei;
• organizarea serviciilor antiincendiare.
• administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional;
• dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale.
Activităţi economice• dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane
de distribuire a gazelor şi energiei termice instituirea şi gestionarea întreprinderilor municipale şi organizarea oricărei alte activităţi necesare dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;
• amenajarea pieţelor agricole, a spaţiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri necesare pentru dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale.
• administrarea întreprinderilor municipale de interes raional;
• susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale.
II. Necesitatea modernizării serviciilor publice în Republica Moldova
Organizarea serviciilor publice este o datorie a autorităţilor administraţiei publice locale.
În acest sens, art. 73 al Legii Republicii Moldova privind administraţia publică locală prevede:
„Serviciile publice se organizează de către consiliul local la propunerea primarului, în domeniile
de activitate descentralizate stabilite pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelurile întâi şi
al doilea, în limita mijloacelor financiare disponibile.”12
Dreptul pe care-l au autorităţile administraţiei publice de a organiza aceste servicii pe plan local reflectă însuşi esenţa conceptului de descentralizare a serviciilor publice.13
Totuşi, e evident că această responsabilitate a administraţiei publice locale se respectă, în
special, de autorităţile administraţiei publice locale din oraşe sau municipii. În ceea ce priveşte
administraţia publică locală din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul unu, autorul Tudor
12 Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală. nr. 436 din 28.12.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 032 din 09.03.200713 Tincu V. Rolul administraţiei publice centrale în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2010 “Teoria şi practica administrării publice”, Chişinău: Editura Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, 2010, p.130
7
Deliu menţionează: „Actualmente administraţia publică locală din sate (comune) pot de
sinestătător efectua doar nişte servicii de stare civilă (înregistrarea naşterii, căsătoriei, decesului)
în rest, când e vorba de menţinerea drumurilor publice, iluminarea străzilor, aprovizionarea cu
apă, canalizare etc. aproape că sunt cu mâinile legate din lipsa de finanţe şi, cu atât mai mult, că
în teritoriu nu există instituţii publice, regii autonome de interes public, care să se ocupe
nemijlocit de prestarea acestor servicii.”14
Mai mult decât atât, în conformitate cu un studiu al administrării serviciilor publice
locale, în prezent se observă o diminuare continuă a acestora, atât din punct de vedere cantitativ,
cât şi calitativ. În perioada efectuării studiului, practic, nu au fost efectuate investiţii în
infrastructura locală, majoritatea cheltuielilor din bugetele locale fiind direcţionate pentru
reparaţii şi întreţineri curente.15Principalele probleme cu care se confruntă autorităţile
administraţiei publice locale la capitolul servicii publice sunt:
În primul rând, autorităţile administraţiei publice locale se confruntă cu serioase
probleme de ordin financiar pentru renovarea infrastructurii locale, deoarece în bugetele locale
nu sunt prevăzute cheltuieli pentru investiţii.
În al doilea rând, autorităţile administraţiei publice locale au capacităţi reduse de a atrage
investiţii de pe piaţa de capital internă sau externă.
În al treilea rând, infrastructura serviciilor publice locale de primă necesitate are un grad
avansat de uzură care condiţionează cheltuieli enorme pentru întreţinere, pierderi mari în reţelele
de distribuţie precum şi calitatea proastă a serviciilor.
Referitor la modalitatea de gestionare a serviciilor publice, studiul demonstrează că în
Republica Moldova forma principală de gestiune a serviciilor publice locale de interes general
este gestiunea directă prin intermediul întreprinderilor municipale care activează în condiţii de
pierderi economice. Gestiunea delegată a serviciilor publice locale în Republica Moldova este în
stare incipientă. Drept exemplu de gestiune delegată poate servi concesionarea serviciilor publice
de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din oraşul Cimişlia.16 Totodată, autorităţile
administraţiei publice locale nu sunt familiarizate şi nu utilizează formele alternative de prestare
a serviciilor publice de interes local în condiţiile descentralizării şi autonomiei locale (parteneriat
public-privat, servicii intercomunale), etc.
Potrivit recomandărilor autorului studiului, autorităţile administraţiei publice locale
trebuie să elaboreze şi să aprobe indicatori de calitate al serviciilor publice locale de interes
general. La evaluarea asigurării cu servicii publice locale se vor lua în consideraţie numărul de
14 Deliu T. Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Revista „Administrarea publică”. Nr. 1/2003, p.1515 Mocanu V. Costul şi administrarea serviciilor publice locale de interes general, http://www.viitorul.org/public/359/ ro/Studiu%20Mocanu-%2020pagini_cor.pdf16 Ibidem
8
beneficiari; numărul furnizorilor de servicii (publici şi privaţi) şi numărul de personal implicat în
acordarea serviciilor; coeficientul de satisfacere a nevoilor, numărul de reclamaţii, plângeri;
rapoarte de evaluare ale ONG-urilor; analizele, studiile şi alte date statistice.
Ulterior, situaţia nu a înregistrat îmbunătăţiri relevante. Astfel, conform unui sondaj de
opinie, realizat în anul 2008 de Programul Integrat pentru Dezvoltare Locală pe un eşantion
reprezentativ de 1204 persoane, peste 1/3 din respondenţi nu sunt mulţumiţi de modul în care
primăria administrează serviciile publice locale. Referitor la existenţa alternativelor de prestare,
mai bine de 40% din cei chestionaţi afirmă că populaţia din comunitate nu are posibilitatea de a
alege din varietatea de servicii şi de furnizori.17
Totuşi, în ultimii ani, în opinia respondenţilor, s-au făcut simţite schimbări pozitive în
domeniul următoarelor servicii publice: distribuirea gazelor naturale, furnizarea centralizată a
apei, asigurarea cu transport public local, instituţiile educaţionale. Totodată, s-au înrăutăţit
considerabil serviciile de asigurare cu încălzire centralizată, mai ales în centrele raionale, băile
publice, protecţia socială a populaţiei, drumurile şi străzile.
Cele expuse mai sus ne demonstrează că serviciile publice din Republica Moldova
necesită a fi modernizate. Dar, pentru a nu reinventa de fiecare dată bicicleta, putem face uz de
experienţa internaţională în domeniu, experienţă pe care o vom reflecta în paragraful următor.
III. Experienţa statelor Uniunii Europene în domeniul modernizării serviciilor publice
Modernizarea serviciilor publice este o problemă a cărei actualitate nu poate fi contestată.
Dar, pentru a nu reinventa de fiecare dată bicicleta, putem face uz de experienţa internaţională în
domeniul modernizării serviciilor publice.
De exemplu, în Polonia18, pentru autorităţile administraţiei publice de nivelul unu
funcţiile obligatorii de bază se răsfrâng asupra următoarelor domenii: învăţământul preşcolar,
servicii sociale, infrastructura comunală (aprovizionare cu apă, salubrizare etc), locuinţe,
drumuri locale, transportul in comun, cultură, agrement, ordine publică, protecţia împotriva
incendiilor, urbanismul si planificare fizică. Guvernul poate delega o parte din puterile si
funcţiile sale prin legislaţie specifică sau cu acordul reciproc către municipii, cu condiţia
asigurării în întregime a resurselor financiare necesare îndeplinirii acestora. Funcţiile delegate ţin
de înregistrarea căsătoriilor, naşterilor, deceselor etc, eliberarea de cărţi de identitate si permise
de conducere, protecţia civilă, protecţia mediului, controlul sanitar etc.
În Ungaria, asigurarea următoarelor servicii este obligatorie pentru toate municipalităţile:
aprovizionarea cu apă potabilă, administrarea cimitirelor publice, întreţinerea drumurilor publice 17 Studiul serviciilor publice locale. Chişinău: Editura Programului de Dezvoltare Locală Integrată, 2008, p.618 Popa Victor, Munteanu Igor, Mocanu Victor, De la centralism spre descentralizare. Chişinău: Cartier, 1998, p. 132
9
si a locurilor publice, salubrizarea teritoriului, învăţământul primar, asistenţa medicală de bază,
servicii sociale de bază. Consiliul administrează domeniul public şi privat al comunităţii locale,
gestionează serviciile publice.19
În Cehia, autorităţile comunale sunt responsabile de: elaborarea si aprobarea programelor
de dezvoltare pe termen lung, inclusiv implementarea lor, gestionarea proprietăţii municipale,
formarea bugetelor locale, stabilirea tipurilor si cuantumului taxelor locale, înfiinţarea
întreprinderilor municipale si controlul asupra activităţii lor, întreţinerea drumurilor publice, a
locurilor publice si cimitirelor publice, asistenţa medicală generală si furnizarea serviciilor
sociale de bază (cu excepţia celor care de competenţa administraţiei de stat), învăţământul
preşcolar, primar şi secundar (numai întreţinerea clădirilor şcolilor), creşe, salubrizarea
teritoriului, transportul în comun, asigurarea cu apă potabilă, etc.20
IV. Realizări şi perspective în procesul de modernizare a serviciilor publice din Republica
Moldova
„Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa”, includ patru categorii a
principiilor de organizare a serviciilor publice, care pot fi exprimate prin următoarele patru
recomandări:21 1) „Serviciile publice locale şi interesul public”; 2) „Mai multă libertate
utilizatorilor”; 3) „Mai mult respect pentru utilizatori”. 4) „Servicii publice moderne şi
gestionate eficient”. Anume asupra acestui principiu, al patrulea, am dori să ne oprim în mod
special.
Potrivit literaturii de specialitate, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa
servicii publice în condiţiile legii, în orice domeniu de activitate, cu condiţia de a respecta unele
principii derivate din însuşi sistemul democratic al autoguvernării locale.22 Unul din cele mai
importante, chiar primul pe listă, este principiul eficienţei. Un alt principiu potenţial, a cărui
necesitate e demonstrată de realităţile timpului, devine modernizarea. 23
Potrivit recomandărilor europene, esenţa principiului eficientizării şi modernizării constă
în faptul că autorităţile publice trebuie să încurajeze participarea utilizatorilor sau a
reprezentanţilor lor la gestionarea serviciilor publice, precum şi activităţile de voluntariat în
domeniu.24
19 Ibidem, p. 13420 Ibidem, p. 13621 Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa, prevăzute în Recomandarea R(97) 7, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, la 1 aprilie 199722 Aurelia Ţepordei, Metode administrative moderne/Managementul serviciilor publice, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2002, p. 3723Tincu V., Modernizarea şi eficientizarea activităţii serviciilor publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2008 “Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldova”, Editura AAP, Chişinău, 2008, p.p.14424 Victor Mocanu, Descentralizarea serviciilor publice: Concepte şi practici, Editura Tish, Chişinău, 2001, p. 192
10
În ceea ce priveşte modernizarea, considerăm că nenumăratele probleme cu care se
confruntă administraţia la moment generează necesitatea stringentă de modernizare a serviciilor
publice.
Căile principale de modernizare ar putea fi:
Implicarea utilizatorilor în procesul de prestare a serviciilor publice;
Perfecţionarea în continuu a legislaţiei în domeniu;
Asimilarea practicii pozitive internaţionale de organizare şi gestionare a serviciilor publice,
Implementarea noilor tehnologii informaţionale, etc.
Guvernarea, aflîndu-se în procesul modernizării, indiferent de nivel şi instituţiile care o
pun în aplicare, este cel mai important investitor şi, în acelaşi timp, utilizator al tehnologiei
informaţiei. Administraţia publică se găseşte, cu certitudine, în pragul intrării într-un proces de
transformare important pe termen mediu şi lung, iar disponibilitatea sa în ceea ce priveşte
implementarea tehnologiilor moderne ale informaţiei este cheia acestei transformări.
e-Guvernarea este noul curs, actual şi inovator, asumat de Guvernul Republicii Moldova.
Executivul optează pentru modernizarea tehnologică, reformarea sistemului public şi renovarea
serviciilor pentru cetăţeni. Pînă în anul 2020, Guvernul s-a angajat să ofere cetăţenilor toate
serviciile publice în format electronic (e-Servicii) prin intermediul computerelor, telefoanelor
mobile şi ghişeelor interactive. Procesul presupune o transparenţă mai mare în relaţia dintre
cetăţean şi funcţionarul public, reducerea cazurilor de corupţie şi diminuarea birocraţiei.
Centrul de Guvernare Electronică este o instituţie publică înfiinţată de către Guvernul
Republicii Moldova în august 2010, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de
informaţii şi servicii publice în regim non-stop, iar autorităţile să asigure transparenţa actului de
guvernare, prin utilizarea şi promovarea tehnologiilor informaţionale în sectorul public.
Astfel, Centrul de Guvernare Electronică se face responsabil de elaborarea şi aplicarea
agendei de e-transformare, care include, printre altele, dezvoltarea platformei naţionale de
guvernare electronică şi a sistemului electronic naţional, crearea serviciilor digitale şi creşterea
accesului populaţiei la servicii publice digitale.25
Centrul de Guvernare Electronică activează în conformitate cu cele mai bune practici
internaţionale, în parteneriat cu Banca Mondială, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională
(USAID), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), sectorul privat, societatea
civilă şi funcţionarii publici din Republica Moldova.
În condiţiile dezvoltării galopante a societăţii şi a cerinţelor acesteia faţă de activitatea
autorităţilor publice, Centrul de Guvernare Electronică devine promotorul principal al e-
Guvernării şi al iniţiativelor de transformare sectorială cu scopul de a îmbunătăţi sistemul public
25 Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md
11
şi a creşte eficienţa şi transparenţa instituţiilor statului. Prin implementarea pe scară largă a
noilor tehnologiilor informaţionale, instituţiile vor putea eficientiza serviciile publice pentru a
răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor. Totodată, noile tehnologii informaţionale vor contribui la
reformarea sistemului administrativ, procedurile administrative vor fi simplificate. În plus,
costurile administraţiei publice, birocraţia si corupţia vor putea fi controlate, iar actul de
guvernare va deveni mai eficient.
Misiunea Centrului de Guvernare Electronică este de a stimula şi a facilita aplicarea
tehnologiilor informaţionale inteligente pentru a îmbunătăţi performanţele Guvernului şi
competitivitatea ţării pe plan mondial, precum şi a ridica standardele de viaţă în Republica
Moldova.
O Guvernare deschisă este o soluţie pentru prosperarea Republicii Moldova şi pentru
lupta anticorupţie. Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor şi identificarea unor soluţii pentru
diverse probleme la aceeaşi etapă cu Guvernul constituie un pas spre crearea unei „lumi ideale”.
În acest sens, Republica Moldova este la început de drum, dar a reuşit deja să obţină mai multe
rezultate.
Republica Moldova a aderat la iniţiativa Parteneriatul Guvernelor Deschise (PGD) în
aprilie 2012, în cadrul primei reuniuni anuale a PGD, care s-a desfăşurat în Brazilia.
Parteneriatul Guvernelor Deschise este o iniţiativă a statelor lumii care îşi doresc o guvernare
transparentă, eficientă şi deschisă pentru cetăţeni, dezvoltată pe baza noilor tehnologii
informaţionale. Însăşi agenda pentru o Guvernare Deschisă a fost iniţiată de Guvern, care şi-a
exprimat interesul de a adera la Parteneriatul Global pentru o Guvernare Deschisă încă în 2011.
Odată cu aderarea la acest parteneriat, a fost necesar să fie elaborat un Plan de Acţiuni
pentru o Guvernare Deschisă26. Pentru a-şi onora angajamentele asumate în cadrul
Parteneriatului pentru o guvernare deschisă, Executivul a adoptat Planul de acţiuni pentru o
guvernare deschisă şi s-a aliniat la eforturile globale şi cele ale Uniunii Europene în vederea
îmbunătăţirii guvernării prin aplicarea tehnologiilor. Acest plan a fost punctat de Centrul de
Guvernare Electronică şi aliniat la deja existenta agendă de e-transformare a Guvernării.
Datorită promovării acestei Agende, a fost posibilă şi promovarea noilor aspecte, precum
date deschise, aplicaţii bazate pe date deschise, instrumente pentru responsabilizare socială etc.
Astfel, în cadrul iniţiativei „Acces liber la datele guvernamentale cu caracter public”, a fost creat
portalul www.date.gov.md. Conform unei dispoziţii a Primului-ministru ministerele, autorităţile
publice, agenţiile şi instituţiile guvernamentale trebuie să identifice lunar câte trei seturi de date
pentru a le publica. Portalul pune la dispoziţie peste 700 de seturi de date deschise de 40 de
26 Hotărîre Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013, nr.195 din 04.04.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.65-69 din 06.04.2012.
12
instituţii publice. În baza datelor deschise au fost create mai multe aplicaţii web: alerte.md;
afla.md; formulare.md; bugdetstories.md.
Republica Moldova este a 16-ea ţară din lume care s-a aliniat iniţiativei „Date Deschise”,
asigurând acces la datele guvernamentale cu caracter public. Mai mult, tot în cadrul acestei
iniţiative, Moldova a devenit prima ţară care a lansat Baza de date a cheltuielilor publice în
cadrul iniţiativei Boost a Băncii Mondiale (http://moldova.wb-boost.org). Aplicaţia „Bugetul
Public pe înţelesul cetăţenilor” urmăreşte să continue experienţa Moldovei ca fiind una din
primele ţări din lume ce a dat acces liber datelor despre cheltuielile publice într-un mod detaliat
şi dezagregat prin analiza datelor despre buget şi prezentarea rezultatelor într-un format accesibil
şi inteligibil.
Parteneriatul „O Guvernare Deschisă” presupune o colaborare între autorităţi şi cetăţeni.
Pentru aceasta, însă, e nevoie ca ambele părţi să conştientizeze beneficiile acestui parteneriat. În
Azerbaidjan, spre exemplu, ca şi în alte ţări, poporul nu înţelege pe deplin importanţa unei
Guvernări Deschise. E foarte complicat să pui în mişcare beneficiarii acestui proiect, adică
cetăţenii. Acest fapt trebuie să-l facă, în primul rând, Guvernul. În Azerbaidjan, însă, Guvernul
nu este atât de activ în implicarea poporului în acest proces, să-i explice beneficiile de pe urma
acestei implicări.27
În Armenia, situaţia nu este mai diferită. Astfel, neimplicarea cetăţenilor se explică prin
faptul că „problema constă în totala neîncredere a oamenilor în cei care se află la putere, de aceea
şi participarea lor este simbolică”.28 Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi celelalte state. “În Rusia,
în Guvern, mai mulţi funcţionari sunt împotriva iniţiativei PGD, pentru că aceasta ar fi un fel de
„terra incognito” pentru ei. Aceştia nu se simt confortabil. Ei nu vor să facă publică nu doar
informaţia despre ei, despre cheltuielile lor, dar nici datele despre activitatea direcţiei lor”.29
În Republica Moldova, agenda „O Guvernare Deschisă” e la început de cale. Totuşi, în
dezvoltarea acesteia ar fi interesaţi nu doar cetăţenii, dar şi funcţionarii publici, precum şi cei
locali. Deschiderea datelor, accesul la diverse surse informaţionale şi de comunicare între
cetăţeni şi Guvern oferă posibilitate oamenilor să pună întrebări, să analizeze, să evalueze munca
efectuată de Guvern. Într-o societate în care oamenii gândesc, lucrurile merg altfel. Ei se implică
în viaţa comunităţii din care fac parte, contribuie la procesele de dezvoltare, găsesc soluţii, se
sprijină reciproc. Acest lucru facilitează şi activitatea Guvernului.
În aceeaşi ordine de idei, subliniem că în lumea ideală, orice Guvern îşi doreşte o
reputaţie bună, o imagine pozitivă atât pe interior, cât şi pe exterior, iar aderarea la astfel de
27 Guvernarea Deschisă - un pas spre o lume ideală // http://www.zdg.md/social/guvernarea-deschisa-un-pas-spre-o-lume-ideala28 Ibidem29 Ibidem
13
iniţiative poate contribui la o astfel de imagine. Totodată, aceasta poate facilita atragerea
resurselor financiare şi stabilirea unor parteneriate cu investitori străini. Pe de altă parte,
neglijarea acestor principii sporeşte numărul cetăţenilor frustraţi de calitatea serviciilor publice şi
de lipsa instrumentelor de interacţiune cu statul, creează o situaţie de blocaj, care poate avea
consecinţe grave asupra proceselor de dezvoltare la nivel sectorial, dar şi la nivel de ţară.
Comisia Europeană încurajează proiectele pilot care pun în valoare schimbul electronic.
Ţara noastră a demarat o serie de proiecte privind licitaţiile electronice stipulând chiar
obligativitatea pentru unităţile bugetare de a face achiziţii prin licitaţii de acest fel.
La data de 7 februarie 2013 Guvernul Republicii moldova a lansat sistemul informaţional
automatizat ”Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice” (SIA RSAP). Platforma constituie prima
etapă în derularea procesului de digitizare a achiziţiilor publice. Noul sistem transpune achiziţiile
publice într-un mecanism eficient, transparent şi competitiv.
Este un prim pas spre e-Achiziţii, platformă prin care cetăţenii vor identifica uşor orice
informaţie despre achiziţiile din Republica Moldova, după multiple criterii de căutare, de la
anunţul de organizare a licitaţiei până la procesul verbal de recepţie a lucrării.
Sistemul electronic al achiziţiilor publice contribuie la formarea unui mediu de afaceri
competitiv şi la creşterea clarităţii despre modul în care se cheltuiesc banii publici. Acesta este
conceput din perspectiva respectării dreptului cetăţeanului la informaţii.
Transparenţa în domeniul achiziţiilor este soluţia pentru stimularea unei competiţii
veritabile şi pentru prevenirea situaţiilor de corupţie.
Cu ajutorul „Registrului de Stat al Achiziţiilor Publice” procesul de achiziţii trece de pe
hârtie în format electronic. Pe viitor, odată cu dezvoltarea sistemului, cetăţenii vor putea urmări
online ciclul de viaţă al tuturor achiziţiilor publice derulate în Republica Moldova.
SIA RSAP oferă posibilitatea înregistrării online a anunţurilor de intenţie, înaintarea
invitaţiei de participare; aprobarea documentaţiei de licitaţie şi publicarea acestora. Totodată,
portalul oferă şansa de modificare a documentelor de licitaţie; înregistrarea agenţilor economici
la procedura de achiziţie; accesarea online şi fără plată a documentelor de licitaţie.
Prin intermediul sistemului automatizat poate fi realizată comunicarea la distanţă cu toţi
participanţii; cu agenţi economici sau autorităţile contractante; dar şi completarea datelor în
oferte. Pe final, sistemul livrează raportul de concluzie a procedurii întreprinse.
Portalul este separat în două subdiviziuni: Zona publică şi Zona privată.
În zona publică, la care are acces orice persoană, utilizatorii dispun de informaţii generale
despre toate procedurile accesibile. În zona privată au acces doar persoanele care dispun de
certificat digital sau agenţii economici. Acolo utilizatorii pot găsi o informaţie mai amplă despre
bunuri, detalii de ordin tehnic, cerinţele faţă de agenţii economici, dar şi fişa informaţională a
14
fiecărei proceduri în parte. Modul de operare şi utilizare a sistemului automatizat „Registrul de
Stat al Achiziţiilor Publice”, este vizibil pentru ambele zone.
Deja sunt evidente cîteva dintre avantajele sistemului informaţional automatizat şi
anume: economisirea timpului necesar pentru iniţierea şi desfăşurarea procedurii de achiziţie
publică, minimizarea cheltuielilor de drum, micşorarea volumului de hîrtie.
Lansarea sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al achiziţiilor publice”
vine să sporească transparenţa, eficienţa şi credibilitatea procesului de achiziţii publice din
Republica Moldova.
„Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice” oferă numeroase beneficii participanţilor la
licitaţii:
Ofertanţii pot controla procesul de desfăşurare a achiziţiilor.
Este asigurată creşterea concurenţei şi a încrederii în procesul de desfăşurare a achiziţiilor
publice.
Interacţiunea cu autorităţile contractante este simplificată.
Nu e nevoie de deplasări multiple la sediul autorităţilor contractante sau Agenţiei
Achiziţii Publice.
Accesul la informaţii actualizate se face atunci când este necesar.
Posibilitatea de eroare este redusă.
Asigură o generare rapidă a analizelor statistice.
Proiectele se desfăşoară într-un mod echitabil.
Interacţiunea directă cu reprezentanţii autorităţilor contractante este redusă la minim.30
Aşadar, guvernarea electronică este una dintre manifestările importante ale societăţii
informaţionale, deoarece implică instituţii ale statului, organizaţii publice şi private şi, mai ales,
cetăţeanul, pe care îl transformă în e-cetăţean, implicat direct, concret şi constructiv în toate
domeniile vieţii politice, sociale, culturale, cetăţeneşti şi morale. Principalele componente ale
guvernării electronice sunt:
- G2G (Government-to-Government) pentru relaţii de tip Guvern-Guvern. G2G reprezintă
comunicarea prin mijloace electronice (reţele dedicate, Internet şi reţele virtuale private) dintre
instituţii publice pentru rezolvarea, printre altele a problemelor specifice oricărui cetăţeanului.
Astfel, G2G ar contribui la limitarea birocraţiei.
- G2E (Government-to-Employee) pentru relaţii de tip Guvern-angajaţi guvernamentali.
G2E presupune managementul on-line al relaţiilor dintre guvern şi angajaţi prin intermediul
tehnologiilor informaţionale.
30 Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md
15
- G2C (Government-to-Citizens) pentru Guvern-cetăţeni. G2C acoperă relaţiile dintre
guvern şi cetăţean realizate prin intermediul tehnologiilor informaţionale. Serviciile din această
categorie înseamnă aducerea Guvernului mai aproape de cetăţeni. Aplicaţiile G2C asigură:
transparenţa şi schimbul liber de informaţii între cetăţean şi stat; votul electronic etc.
- G2B (Government-to-Business) pentru Guvern-companii. Relaţiile dintre Guvern şi
companii reprezintă cele mai disputate şi mai analizate relaţii din sfera guvernării electronice.
Principala cauză este determinată de faptul că, pe de o parte, firmele private reprezintă motorul
creşterii economice a unei ţări, iar pe de altă parte, achiziţiile guvernamentale şi licitaţiile se
„mută”, din ce în ce mai mult pe Internet, ceea ce înseamnă mai multă transparenţă şi costuri mai
scăzute. Există două mari tipuri de aplicaţii G2B:
sistemele de achiziţii publice prin Internet;
servicii oferite de către stat sectorului privat.
Guvernarea on-line este strîns legată de teledemocraţie, e-democraţie, care, bazîndu-se pe
tehnologiile informaţionale, deschide cetăţenilor drumul spre autoguvernare.
16
Concluzii
Considerăm că nenumăratele probleme cu care se confruntă administraţia la moment
generează necesitatea stringentă de modernizare a serviciilor publice.
Căile principale de modernizare ar putea fi:
Implicarea utilizatorilor în procesul de prestare a serviciilor publice;
Perfecţionarea în continuu a legislaţiei în domeniu;
Asimilarea practicii pozitive internaţionale de organizare şi gestionare a serviciilor publice,
Implementarea noilor tehnologii informaţionale, etc.
Viitorul aparţine tehnologilor informaţionale, iar prin implementarea acestora în actul
guvernării, administraţia va redefini modul în care statul interacţionează cu comunitatea,
aducându-l mai aproape de cetăţean şi implicându-l pe acesta în procesul de guvernare.
Guvernarea Deschisă schimbă fundamental modul în care trăim şi guvernăm şi oferă soluţii
pentru problemele cu care se confruntă ţările lumii. Noile tehnologii sporesc accesul la
informaţii, promovează transparenţa în guvernare, contribuie la lupta împotriva corupţiei, asigură
participarea cetăţenilor la actul de conducere socială şi îmbunătăţesc simţitor calitatea serviciilor
publice.
17
Bibliografie
1. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală. nr. 436 din 28.12.2006.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 032 din 09.03.2007
2. Hotărîre Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru o
Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013, nr.195 din 04.04.2012, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.65-69 din 06.04.2012
3. Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa, prevăzute în Recomandarea
R(97) 7, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, la 1 aprilie 1997
4. Bulgari Valeriu, Administraţia publică locală în contextul reformei economico-sociale,
Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 1998
5. Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md
6. Cojocaru Ala, Sisteme comparate în administraţia publică locală, Revista “Administrarea
Publică”, nr.4/1998
7. Cojocaru Ala, Modernizarea sistemului administraţiei publice, Materialele conferinţei
internaţionale ştiinţifico-practice din 19 mai 1998 „Formarea funcţionarilor publici şi rolul
lor în realizarea reformelor administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare
Publică, Chişinău, 1998
8. Deliu T. Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Revista „Administrarea
publică”. Nr. 1/2003
9. Ganenco Luminiţa, Modernizarea administraţiei publice – necesitate a vremii, Revista
“Administrarea Publică”, nr. 1/2000
10. Ghidul alesului local, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2007
11. Mocanu V. Costul şi administrarea serviciilor publice locale de interes general,
http://www.viitorul.org/public/359/ ro/Studiu%20Mocanu-%2020pagini_cor.pdf
12. Victor Mocanu, Descentralizarea serviciilor publice: Concepte şi practici, Editura Tish,
Chişinău, 2001
13. Guvernarea Deschisă - un pas spre o lume ideală // http://www.zdg.md/social/guvernarea-
deschisa-un-pas-spre-o-lume-ideala
14. Orlov Maria, Negru Boris, Quo vadis Moldova? Administraţia publică, Editura Tipografia
Centrală, Chişinău, 2002
15. Platon Mihail, Sîmboteanu Aurel, Popescu Teodor, Deliu Tudor, Reforma administraţiei
publice în Moldova: realizări şi perspective, Editura Academiei de Administrare Publică,
Chişinău, 2001
18
16. Popa Victor, Munteanu Igor, Mocanu Victor, De la centralism spre descentralizare.
Chişinău: Cartier, 1998
17. Popescu Teodor, Reforma administraţiei publice în Republica Moldova (1990-2001),
Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 26 aprilie 2001 „Probleme
actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare
Publică, Chişinău, 2001
18. Sîmboteanu Aurel, Reformarea administraţiei publice în Republica Moldova în contextul
ajustării el la standardele europene
19. Studiul serviciilor publice locale. Chişinău: Editura Programului de Dezvoltare Locală
Integrată, 2008
20. Tincu V. Rolul administraţiei publice centrale în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor
publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2010 “Teoria şi
practica administrării publice”, Chişinău: Editura Academiei de Administrare Publică pe
lângă Preşedintele Republicii Moldova, 2010
21. Tincu V., Modernizarea şi eficientizarea activităţii serviciilor publice, Materialele
conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2008 “Academia de Administrare
Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldova”, Editura AAP,
Chişinău, 2008
22. Ţepordei Aurelia, Metode administrative moderne/Managementul serviciilor publice,
Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2002
19