71
Curs la distanţă – FORMATOR V1.00 – curs FORMATOR Pagina 1 din 71 © Copyright – Top Quality Management FORMATOR CURS IN SISTEM LA DISTANTA Autor: Prof. Elena Marcu Data realizării: Mai 2009

Modul Curs Formator

Embed Size (px)

DESCRIPTION

formator

Citation preview

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 1 din 71 Copyright Top Quality Management

    FORMATOR

    CURS IN SISTEM LA DISTANTA

    Autor: Prof. Elena Marcu Data realizrii: Mai 2009

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 2 din 71 Copyright Top Quality Management

    CUPRINS

    1. FORMAREA SI FORMATORUL - DELIMITARI CONCEPTUALE 2. INVATAREA PRODUSUL DE BAZA AL FORMARII 3. COMUNICARE, INVATARE SI FORMARE 4. MANAGEMENTUL UNUI PROGRAM DE FORMARE

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 3 din 71 Copyright Top Quality Management

    CAPITOLUL I

    FORMAREA SI FORMATORUL - DELIMITARI CONCEPTUALE

    Obiective:

    Dupa parcurgerea acestui capitol, cursantii vor fi capabili: O1 sa defineasca conceptul de formare si sa

    mentioneze care sunt beneficiile acestuia O2 sa indice pe ce planuri se desfasoara formarea si ce

    domenii ale cunoasterii umane sunt vizate O3 sa mentioneze diferentele intre conceptele de

    predare si formare O5 sa precizeze ce este formatorul O6 sa rolul, functiile, abilitatile si sarcinile formatorului

    I.1. Formare educatie - dezvoltare

    I.1.1. Conceptul de formare

    Au fost date nenumarate definitii conceptului de formare. De cele mai multe ori, acesta este descris ca fiind un proces sistematic de dobandire de noi cunostinte, abilitati si atitudini necesare indeplinirii mai eficiente a atributiilor unui anumit post, prezent sau viitor. Conceptul de formare este inglobat intr-unul mai cuprinzator, acela de dezvoltare. Acest concept trebuie explicat alaturi de cel de educatie, invatare si instruire. Spre deosebire de formare (training), care este oportunitatea oferita unui individ de a invata, dezvoltarea reprezinta rezultatul pe termen lung al actiunilor de invatare. Noua terminologie reflecta schimbarea orientarii dinspre proces (training) catre rezultat (dezvoltare). Educatia este diferita de training si dezvoltare prin setul de cunostinte, abilitati si atitudini de natura generala. Ea se poate realiza prin cursuri de formare in afara companiei (cursuri de limbi straine, masterate, cursuri postuniversitare etc.).

    Toate acestea implica invatare, o permanenta schimbare relativa a cognitivului cu implicatii la nivel comportamental si atitudinal. Din aceasta perspectiva, formarea este un proces intentionat care provoaca invatare si care este aplicabil la postul de lucru.

    Formarea presupune doua dimensiuni: 1. Formarea initiala care asigura pregatirea necesara pentru dobindirea competentelor profesionale minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca. 2. Formarea continua, ulterioara celei initiale, care asigura dezvoltarea competentelor profesionale deja dobindite sau dobindirea de noi competente. Acest tip de formare apare in urma evolutiei, a dezvoltarii constante, a schimbarii. Aceste schimbari se petrec insa in mod diferit, astfel incat nevoile pot fi diferite, iar scopul diferitelor formari este altul de fiecare data.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 4 din 71 Copyright Top Quality Management

    I.1.2. Beneficiile formarii

    In management, formarea este un mijloc de dezvoltare a organizatiilor prin imbunatatirea continua a serviciilor prestate de angajati. Exista o legatura intrinseca intre organizatie si angajati. Cu cat acestia isi dezvolta permanent abilitatile profesionale, cu atat organizatia are de castigat. Legatura dintre aceste doua entitati poate fi reprezentata schematic astfel:

    dezvoltarea organizatiei dezvoltarea angajatilor

    Formarea este deci mijloc de dezvoltare a organizatiilor prin imbunatatirea continua a serviciilor prestate de angajati. Formarea aduce beneficii numai daca continutul si modul lui de organizare se concentreaza asupra acelor competente (cunostinte, abilitati, atitudini) necesare imbunatatirii performantei postului.

    Beneficiile trainingului sunt:

    a) Cresterea eficientei organizationale prin: Imbunatatirea performantelor; Optimizarea relatiilor interumane; Atingerea obiectivelor organizationale; Rentabilitate.

    b) Cresterea satisfactiei in plan personal prin: Sporirea abilitatilor/competentelor; Imbunatatirea viziunii de sine; Cresterea motivatiei; Cresterea calitatii vietii profesionale.

    c) Cresterea satisfactiei clientilor prin: Eficienta si competitivitate; Servicii mai bune.

    I.1.3. Planurile formarii

    Formarea este un proces care, din punct de vedere organizational, se desfasoara atat pe orizontala cat si pe verticala, pe planuri bine structurate. Astfel, politicii de formare ii corespunde dirijarea formarii, programelor stabilite in urma analizei nevoilor de formare, gestiunea formarii, iar actiunilor de formare, executarea propriu-zisa a acestora.

    Formarea in sens restrans se apropie de instruire. Instruirea este termenul suport pentru procesul sistematic prin care un individ este ajutat sa stapaneasca indeplinirea unor sarcini bine definite sau unei arii de caracteristici la standarde stabilite. Instruirea trebuie intotdeauna facuta astfel incat sa fie in concordanta cu nevoile identificate si trebuie sa prezinte obiective clare, masurabile.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 5 din 71 Copyright Top Quality Management

    1.1.4. Ce formam?

    Formarea vizeaza trei mari domenii ale personalitatii umane:

    Cunostinte: o Idei, principii, concepte, reguli, legi, termeni noi ce trebuie insusiti;

    Atitudini: o Interese, aprecieri, idealuri; o Comportamente concrete vizibile.

    Abilitati: o Modul in care abordeaza/ prezinta problemele; o Modul in care evalueaza; o Modul in care folosesc cunostintele dobandite.

    1.1.5. Caracteristicile formarii

    Pentru a observa caracteristicile formarii, trebuie sa facem distinctia instruire formala instruire non-formala. Instruirea formala (sau mai degraba formalizata) este acel tip de educatie care opereaza intr-o institutie reglementata de reguli si norme.

    Instruirea non-formala trebuie inteleasa ca o realitate educationala mai putin formalizata, care opereaza in afara structurilor sau rutinelor sistemului educational formal, diferenta constand in metodele si tehnicile de invatare folosite. Schematic, aceasta dihotomie poate fi prezentata astfel:

    POLITICA

    PROGRAME

    ACTIUNI

    DIRIJAREA FORMARII

    GESTIUNEA FORMARII

    EXECUTAREA FORMARII

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 6 din 71 Copyright Top Quality Management

    INDICI

    PREDARE

    FORMARE

    Ce provoaca? Invatare si dezvoltare a individului

    Imbunatatiri in organizatie

    Ce fel de continut?

    Continuturi inchise Continuturi flexibile, gradate

    Relatia predare-invatare

    Depinde de ceea ce se preda Ceea ce trebuie predat depinde de ceea ce trebuie invatat

    Relatia grup-instructor

    Ritmul grupului se adapteaza profesorului

    Formatorul se adapteaza ritmului grupului

    Cat timp? Limitata in timp Nelimitata in timp (continua) Ce format? Format mediu/lung Format scurt/mediu

    In tabelul urmator, putem observa diferenta dintre conceptia clasica in legatura cu formarea si conceptia moderna in legatura cu aceasta:

    ELEMENTE CONCEPTIA CLASICA CONCEPTIA MODERNA Program Rigid

    Centrare pe materie Flexibil Centrare pe cursanti

    Climat Orientare spre autoritate Formal, incredere scazuta Competitiv Castigator invins

    Relaxat, bazat pe incredere, respect si colaborare Informal, cordial Castigator castigator

    Coordonare Profesorul domina Nu se stabilesc relatii intre cursanti Control ridicat, dependenta Valorificare scazuta a experientei participantilor Risc redus

    Receptivitate la dorintele participantilor Relatii frecvente intre participanti Relatii adult adult Valorificarea experientei participantilor

    Planificare Conform planurilor si programelor in vigoare

    Colaborare in evaluarea nevoilor de instruire Negociere, centrare pe problema

    Motivare Extrinseca (note) Recompense si sanctiuni

    Intrinseca (curiozitate, interes) Contracte de invatare

    Comunicare Intr-un singur sens Reprimarea sentimentelor

    In ambele sensuri Exprimarea sentimentelor

    Evaluare De catre profesor elevului Calificative

    Reciproca Standarde stabilite de comun acord

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 7 din 71 Copyright Top Quality Management

    1.2. Formatorul

    Sarcina formatorului este una dificila pentru ca trebuie sa beneficieze de calitati innascute sau dobandite care sa ii confere autoritate in domeniul cunostintelor si informatiilor oferite, abilitati de comunicare, adaptabilitate si gandire flexibila. Formatorul se contureaza ca o persoana importanta, cu o influenta considerabila asupra cursantilor pentru ca este un model de gandire si actiune. Astfel, formarea implica mai mult decat continut, metode si suport deoarece stilul si comportamentul formatorului vor fi potential limitate.

    De asemenea, este foarte important ca formatorul sa practice ceea ce formeaza pentru a se putea constitui un model eficient. Un formator eficient este capabil sa ofere participantilor si siesi o deosebita oportunitate de a invata si a dezvolta capacitati.

    A fi formator inseamna a face sa functioneze un grup care, pe langa achizitia unor cunostinte si deprinderi, trebuie sa faca si dovada ca este capabil sa produca. In acest sens, grupul celor formati nu se reduce la o suma de indivizi de o anumita formatie, ci devine o entitate sociologica animata de un obiectiv comun care va realiza un produs in sens pragmatic/ideatic. In plus, formatorul transmite cunostinte asupra procedeelor si metodelor folosite in formare, deoarece scopul acestora este de a simula situatii reale intrunite in activitatea celui format. De aceea, un formator isi va perfectiona continuu aptitudinile de animare a grupurilor de stagiari.

    Formarea formatorilor reprezinta prima etapa a activitatii de formare si dezvoltarea personalului. Formatorii trebuie sa dobandeasca cunostinte specifice si sa isi dezvolte competente in urmatoarele domenii:

    formare asupra procedurilor; formare asupra metodelor; formare asupra evaluarii.

    Formarea asupra procedurilor cuprinde cunoasterea modului de organizare, a unui stagiu de formare si analiza nevoilor ce vizeaza nevoile de formare ale grupului-tinta.

    Formarea asupra metodelor duce la dezvoltarea unor aptitudini de a aplica metode de predare si de a organiza activitati interactive cu grupul de stagiari, precum si insusirea unor cunostinte de psihologie si pedagogie necesare in procesul de animare a grupurilor. Formatorul va trebui sa isi dezvolte si abilitatea de a folosi mijloacele tehnice si audiovizuale necesare organizarii activitatilor sale. Fiind managerul cursului, formatorul trebuie sa dobandeasca anumite cunostinte asupra intocmirii unui program de formare, a gestionarii financiare, a alegerii locului de formare, a gestionarii timpului alocat etc.

    Formarea asupra evaluarii, pe langa insusirea teoretica a unor procedee de monitorizare si evaluare a cursantilor (intocmirea unei fise de observatie, a unui chestionar de evaluare etc.).

    Este de mentionat faptul ca in Romania aceasta activitate este reglementata legal prin existenta unui standard ocupational care stipuleaza punctual competentele pe care trebuie sa le aiba un formator.

    In concluzie, formatorul este specialistul in formare care proiecteaza, deruleaza, evalueaza si revizuieste activitati teoretice/practice si/sau programe de formare si dezvoltare a competentelor profesionale, derulate in institutii specializate, sau la locul de munca.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 8 din 71 Copyright Top Quality Management

    1.2.1 Rolul formatorului

    Scopul unui formator este de a elabora si implementa programe de formare care sa faciliteze participantilor intelegerea completa a continutului, a importantei si aplicabilitatii acestuia, sa le dezvolte capacitatea de a gandi critic si de a folosi continutul in mod eficient.

    Pentru a atinge acest scop formatorul are mai multe roluri importante, care includ: analizarea nevoilor de formare ale participantilor in contextul continutului

    informational vizat; dezvoltarea obiectivelor instructionale ale stagiului de formare; incorporarea acestor nevoi in cadrul sesiunilor; selectarea si pregatirea continutului; selectarea metodelor instructionale care faciliteaza invatarea in modul cel mai

    eficient; selectarea mijloacelor/instrumentelor de invatare care vor imbunatati

    invatarea; adecvarea rolului formatorului la structura sesiunii de formare; evaluarea stagiului si incorporarea rezultatelor evaluarii in structurarea

    stagiului urmator; reevaluarea obiectivelor initiale pentru a determina daca acestea au fost cele

    mai adecvate pentru atingerea scopului formarii si valorificarea concluziilor.

    In ceea ce priveste grupul cu care interactioneaza, formatorul trebuie: Sa ajute participantii sa atinga obiectivele vizate; Sa implice participantii in procesul de invatare; Sa demonstreze relevanta materialului; Sa vegheze ca timpul/obiectivul sa fie respectate; Sa trezeasca interesul participantilor; Sa monitorizeze intelegerea; Sa asculte activ; Sa creeze un cadru de invatare sanatos pentru adulti.

    1.2.2 Functiile formatorului

    - organizare; - reglare; - producere;

    El este model/ persoana cu resurse/ motivator/ supervizor/ facilitator/moderator/ coordonator/animator/sustinator/sprijin in activitati/constructor de grup. In acest sens, iata comparatia intre functiile unui formator si cele ale unui profesor. Desi ambii furnizeaza invatare, formatorul trebuie sa promoveze o invatare de tip activ, participativa, prin care formatorul foloseste cunostintele si abilitatile deja dobandite pentru a stimula invatarea in grup si valorificarea la maximum a competentelor fiecaruia. Din acest punct de vedere formatorul este un facilitator, omul care genereaza invatare prin activitatile propuse in cadrul grupului. Din acest punct de vedere, este important ca formatorul sa cunoasca metode moderne de predare-invatare prin care sa realizeze aceasta facilitare.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 9 din 71 Copyright Top Quality Management

    FORMATOR PROFESOR Facilitator Expert Viata reala Teorie Activ Pasiv Fa chiar tu! Priveste-ma! Ce ai face tu? Uite cum se face!

    I.2.3 Abilitatile formatorilor

    1. Autoritate: Cunoasterea subiectului/a tehnicilor de predare si practicarea lor cu succes.

    2. Competenta: trebuie sa fie competenti intr-o serie de tehnici de instruire si sa aiba abilitatile necesare armonizate acestor tehnici cu subiectul discutat si cu audienta.

    3. Receptivitatea : trebuie sa poata lucra eficient cu orice tip de participanti. 4. Credibilitate: trebuie sa demonstreze credibilitate bazata pe pozitiv, experienta

    si/sau impactul personal. Credibilitatea crescuta face ca participantii sa accepte mai usor materialele si tehnicile prezentate.

    5. Entuziasm: trebuie sa fie entuziasti cand prezinta subiectele si deschisi a le face cunoscute participantilor.

    6. Curiozitate: trebuie sa fie deschisi si sa doreasca sa cunoasca organizatiile si sistemul de lucru al acestora pentru a le oferi exemple concrete in procesul de formare.

    7. Comunicare: trebuie sa fie buni comunicatori pentru a se face intelesi si a facilita interactiunea in cadrul grupului, celula de baza a formarii.

    8. Eficienta: capacitatea de a implementa programul de formare pe care si l-au propus.

    9. Organizarea: capacitatea de a organiza un program mulandu-se pe interesele de formare solicitate de cursanti.

    10. Rabdare: capacitatea de a respecta caracteristicile individuale ale fiecaruia dintre membrii grupului, de a ii asculta si de a le facilita interactiunea in cadrul grupului.

    Pe scurt, iata care sunt calitatile personale pe care trebuie sa le aiba un bun formator (conform lui Josef Schiffer):

    Incredere in sine Gestionarea mediului Abilitatea de a construi poduri a relationa vechiul cu noul Abilitati organizationale Dorinta de a invata Abilitate de a asculta Simtul umorului Abilitate de comunicare/teatrale Flexibilitate Rabdare Cap rece si inima calda

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 10 din 71 Copyright Top Quality Management

    CEI 5 F AI FACILITARII

    Pentru a fi un bun formator, trebuie sa fii inainte de toate un bun facilitator. Iata cei 5 F ai facilitarii de care trebuie sa tineti seama intr-un program de formare:

    FOARTE PRIETENOS Facilitatorii au o influenta considerabila asupra tonului general si atmosferei

    imprimate unei intalniri/formari. La inceput, oamenii se uita mai mult la propriile scaune decat unii la altii. O atitudine preietenoasa ofera participantilor un sentiment de relaxare care contribuie la imbunatatirea calitatii contributiei lor. Aceasta atitudine este si contagioasa un zambet atrage dupa sine alt zambet.

    FERM Intotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are responsabilitatea de a duce

    discutia mai departe, desi unii participanti se vor impotrivi.

    FOCALIZAT Fiecare sesiune de curs necesita o focalizare, urmarirea continua a obiectivelor

    de invatare proiectate. Fiecare sesiune trebuie sa respecte mai mult sau mai putin proiectul/ planul initial. A ramane focalizat poate insemna si a fi ferm.

    FLEXIBIL Unele dicutii pot devia de la programul intial. Facilitatorul trebuie sa hotarasca

    situatiile in care acestea pot fi continuate sau in care acestea necesita o redirectionare.

    FAIR PLAY Toti participantii trebuie tratati in acelasi fel si tuturora trebuie sa le fie oferite ocazii

    de implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toata lumea sa invete.

    UN DECALOG UTIL PENTRU FORMATORI :

    1. Sa cunosti inainte caracteristicile grupului. 2. Sa te informezi despre motivatiile generale. 3. Sa propui grupului deschis ceea ce este nevoie si sa multumesti pentru

    participare. 4. Sa tatonezi progresiv grupul ( a cere treptat ). 5. Sa creezi o atmosfera de participare. 6. Sa planifici dinainte activitatile pe grup si sa folosesti tehnicile de grup. 7. Sa incurajezi reusitele echipelor, chiar daca nu sunt perfecte. 8. Sa nu te infrunti niciodata cu un grup. 9. Sa lauzi in public si sa corectezi in particular. 10. Sa inveti de la grup.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 11 din 71 Copyright Top Quality Management

    Pentru asigurarea unei invatari activ-participative, formatorul trebuie sa aiba in vedere:

    Impartasirea experientelor; Descoperirea individuala a lucrurilor; Invatarea din greseli; Experimentarea; Implicarea tuturor; Amuzament; Sa-i provoci pe ceilalti sa gandeasca; Sa reflectezi asupra a ceea ce ai invatat; Dezvoltarea increderii; O multime de activitati; Accesibila oricui; Oamenii care comunica, impartasesc, discuta.

    Sarcinile formatorilor : - incurajarea unei comunicari directe a experientelor personale de invatare; - implicarea participantilor in procesul de invatare; - argumentarea oportunitatii selectarii unor anumite metode, tehnici, mijloace

    didactice; - respectarea limitelor temporale proiectate; - atingerea obiectivelor vizate atat de proiectantul programului de formare, cat si de

    participanti, identificate in urma analizei de nevoi; - stimularea interesului participantilor; - monitorizarea interiorizari experientelor de invatare prezentate; - mijlocirea comportamentelor cursantilor de a asculta activ; - crearea unui cadru de invatare adecvat pentru adulti.

    I.2.4. Tipuri de formatori

    Oricat am tine seama de toate atributele prezentate mai sus, este evident ca acestea vor interfera cu personalitatea fiecaruia. In functie de acest criteriu, literatura de specialitate ofera cateva tipuri, pe care le vom prezenta in randurile de mai jos.

    Perfectionistul

    Vorbeste pe un ton didactic; Pune intrebari cu raspuns sugerat, asteptat ; Se adreseaza adultilor ca si cand ar fi copii ; Are tendinta de a folosi adresarea critica, asemanatoare cu cea a parintilor

    catre copiii lor ; Ex : Ar fi trebuit sa fi stiut deja aceste lucruri , Ai inteles gresit Nu ofera feedback pozitiv participantilor; Contactul vizual are loc mai ales cu persoanele cunoscute.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 12 din 71 Copyright Top Quality Management

    Turbo-educatorul

    Implicat profesional, activ; Pune accent pe comunicare; Uita sa obtina feedback de la participanti; Intrerupe imediat ce a auzit prima parte a unui raspuns, sau a unei intrebari; Nu-i lasa pe participanti sa isi exprime ideile in intregime; Pastreaza inconstient o pozitie defensiva (in raport cu participantii).

    Vede numai actiuni, activitati si crede ca adultii invata numai ceea ce le spune el/ea;

    Se exprima in general folosind un limbaj tehnic; Nu mentine decat intamplator contactul vizual cu participantii; Discuta numai cu participantii care dovedesc - la randul lor - interes pentru

    tehnica; Foloseste cuvinte simple, pe intelesul participantilor mai putin familiarizati

    cu subiectul.

    Educatorul antena

    Se identifica atat de mult cu participantii, incat pierde din vedere aspectul profesional al sesiunii de formare;

    Are abilitatea de a citifeedbackul non-verbal; Asculta activ; Ofera exemple relevante pentru a se face inteles de participanti; Pune intrebari relevante; Prezinta contextul de lucru, starea de moment; Isi intrerupe singur expunerile si este usor de intrerupt; Pierde contactul cu participantii orientati spre rezultate; Are probleme cu stabilirea autoritatii in sala de curs.

    Interactiunea cu sala este foarte importanta. Daca au fost identificate tipuri de formatori, practica va face sa identificati deopotriva tipuri de cursanti, care isi pot juca rolul cu incapatanare, pentru ca de obicei aceste tipuri sunt artificile, cautate, vizand adaptarea individului la grup.

    - conciliantul - certaretul/combativul

    Tehnicianul

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 13 din 71 Copyright Top Quality Management

    - bataiosul - inteleptul - marele senior - atotstiutorul - guralivul - glumetul - bufonul - timidul - opozantul - somnorosul - vicleanul - the lady - don juanul - marea diva - femeia fatala - ingenua - curiosul - idealistul - moralistul - specialistul - dogmaticul

    Recapitulare Capitolul 1

    In acest capitol am invatat ca:

    Formarea este un proces intentionat care provoaca invatare si care este aplicabil la postul de lucru.

    Formarea este mijloc de dezvoltare a organizatiilor prin imbunatatirea continua a serviciilor prestate de angajati. Beneficiile formarii sunt: cresterea eficientei organizationale, cresterea satisfactiei in plan personal si cresterea satisfactiei clientilor. Formarea are urmatoarele caracteristici: - aduce imbunatatiri in organizatie - are continuturi flexibile, gradate - ceea ce se preda depinde de ceea ce trebuie invatat - formatorul se adapteaza ritmului grupului - este continua - formatul este scurt/mediu

    Formatorul este specialistul in formare care proiecteaza, deruleaza, evalueaza si revizuieste activitati teoretice/practice si/sau programe de formare si dezvoltare a competentelor profesionale, derulate in institutii specializate, sau la locul de munca. Rolul formatorului in cadrul grupului de cursanti este acela de facilitator al prcesului de invatare. Pentru aceasta el trebuie sa posede abilitati specifice precum: autoritate, competenta, receptivitate,credibilitate, entuziasm, curiozitate, comunicare, eficienta, organizare si rabdare.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 14 din 71 Copyright Top Quality Management

    Test Capitolul 1 Pe baza informatiilor din curs, incercuiti raspunsul corect sau completati cu

    informatiile potrivite.

    1. Formarea este: a. program prin care se asigura dobandirea competentelor profesionale minime b. proces intentionat care provoaca invatare, aplicabil la postul de lucru c. proces ce asigura dobandirea unor cunostinte profesionale de baza

    2. Ce formam? a. abilitati, cunostinte, atitudini b. organizatia, cunostinte, obiective c. abilitati, competente, interese

    3. Indica planurile formarii pentru fiecare nivel: Politica de formare:................................... Programele de formare:............................. Actiunile de formare:.................................

    4. Efectele formarii asupra angajatului sunt: a. imbunatatirea bazei salariale b. rentabilitate c. cresterea calitatii vietii profesionale

    5. Formatorul este ......................in formare care...................., ....................., ...................... si ......................... activitati teoretice/practice si/sau programe de formare si dezvoltare a competentelor profesionale, derulate in ................................................sau la........................................

    5. Formatorul este: a. pedagog b. autoritate c. pedagog

    6. Indicati trei dintre sarcinile formatorului pentru asigurarea unei invatari activ-participative:

    a. ........................................................................................................ b. ........................................................................................................ c. .........................................................................................................

    7. Functiile formatorului sunt:

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 15 din 71 Copyright Top Quality Management

    a. organizare a stagiilor de formare, reglare a relatiilor de grup, producere a invatarii

    b. expertiza in domeniu, prezentare pasiva, competenta c. prezentarea metodelor, redactarea obiectivelor de invatare, rabdare 8. Abilitatile dobandite in formare se refera la: a. Modul in care ................................................ b. Modul in care................................................. c. Modul in care..................................................

    9. Formarea presupune doua dimensiuni: a. formarea in organizatie si formarea individuala b. formarea initiala si formarea continua c. formarea profesionala si formarea specializata

    10. Cei cinci F ai facilitarii sunt: a. ............................................. b. ............................................. c. ............................................. d. ............................................. e. .............................................

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 16 din 71 Copyright Top Quality Management

    CAPITOLUL 2

    INVATAREA PRODUSUL DE BAZA AL FORMARII

    Obiective: Dupa parcurgerea acestui capitol, cursantii vor fi capabili:

    O1 sa precizeze principiile invatarii la adulti si importanta cunoasterii si aplicarii acestora in redactarea programului de formare

    O2 sa aplice cunostintele de predare si instruire centrate pe cursant

    O3 sa integreze caracteristicile invatarii la adulti in programe de formare

    O4 sa identifce si sa contracareze barierele de invatare ale cursantilor

    II. 1 Invatarea

    INVATAREA (definitia din PSIHOLOGIE) este un proces evolutiv, de esenta informativ formativa, constand in dobandirea/receptionarea, stocarea, valorizarea interna de catre fiinta vie, a experientei de viata, si pe aceasta baza, in modificarea selectiva si sistematica a conduitei, in ameliorarea si perfectionarea ei controlata si continua sub influenta actiunilor variabile ale mediului inconjurator/ambiant.

    II.1.1 Tipuri de invatare - didactica - sociala - din experienta proprie - din experienta altora

    din punct de vedere al surselor

    perceptiva verbala conceptuala motorie

    din punct de vedere al continutului

    prin discriminare prin receptare prin asociere prin transfer prin generalizare

    din punct de vedere al lucrului cu stimuli

    algoritmica euristica programata creatoare

    din punct de vedere al modului de organizare al informatiilor

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 17 din 71 Copyright Top Quality Management

    II.1.2 Invatarea la adulti

    Pentru cei mai multi dintre noi, invatarea este un dat al pedagogiei. Acest termen provine din greaca (paid = copil si agogos = ghid). Pentru formare insa, unde actorii sunt adulti, termenul care ar trebui folosit este andragogie (andros = om, fiinta umana adulta).

    Relativ recent, specialistii americani si canadieni au propus o noua abordare privind formarea: sinergogia. Aceasta reprezinta o cale de mijloc intre pedagogie si andragogie vizand obtinerea unui efect sinergic pozitiv rezultat din combinarea principiilor care stau la baza acestora.

    Pedagogia Andragogia Sinergogia Abordare centrata pe

    profesor; Profesorul este

    responsabil pentru realizarea invatarii;

    Profesorul are o autoritate puternica asupra celui care invata;

    Permite transmiterea eficace a continutului;

    Profesorul preda, iar cursantii asculta;

    Motivarea cursantilor se realizeaza predominant prin mijloace externe cum sunt notele, aprobarea/dezaprobarea profesorului, presiunile parentale.

    Abordare centrata asupra celui care invata;

    Cursantul isi asuma o mare parte a responsabilitatii in legatura cu ceea ce si cum va invata;

    Permite cursantilor sa invete in ritmuri si prin mijloace diferite;

    Cursantii constituie o parte activa in procesul de formare si sunt responsabili pentru performantele lor;

    Motivarea cursantilor este predominant de natura intrinseca (stima de sine, dorinta de crestere a satisfactiei profesionale etc.).

    Cale de mijloc care inlocuieste figura autoritara a profesorului cu structuri si metode interactive de invatare;

    Nu considera ca participantii stiu deja ceea ce ar trebui sa invete;

    Cursantii sunt resopnsabili pentru performantele lor ;

    Invatarea se realizeaza prin sinergie in cadrul grupurilor de cursanti : invatarea care rezulta din si prin lucrul in echipa este mai puternica si mai ampla;

    Colegii cursantului constituie o sursa de motivatie pentru invatare.

    Totusi, formatorul trebuie sa aiba in vedere anumite principii ale invatarii adultilor pentru a putea optimiza lucrul cu participantii la curs.

    II.1.3 Principiile invatarii la adulti

    1) Adultii sunt autonomi si au interese proprii; 2) Adultii au acumulat experiente si cunostinte de viata; 3) Adultii sunt orientati spre scopuri; 4) Adultii sunt orientati spre relevanta; 5) Adultii sunt practici; 6) Adultii au nevoie de respect.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 18 din 71 Copyright Top Quality Management

    1) Adultii sunt autonomi si au interese proprii

    Pentru a avea succes, strategiile aplicate trebuie sa le permita cursantilor sa isi asume responsabilitatea pentru procesul de invatare si pentru conducerea grupului, daca pregatirea se face la nivel de grup. Formatorul va actiona ca moderator, iar in aceasta calitate ii va indruma pe cursanti sa isi valorifice propriile cunostinte si sa se implice activ in discutii. Prin urmare, formatorul va evita sa ofere fapte si informatii. Este recomandabil sa le permita cursantilor sa se axeze pe proiectele care ii intereseaza.

    2) Adultii au acumulat experiente si cunostinte de viata

    In calitate de formatori, trebuie sa tinem cont de studiile si experienta profesionala ale cursantilor. Ar fi util sa cunoastem punctele de vedere ale studentilor, sa punem in valoare experienta si cunostintele lor ce au relevanta pentru programul de pregatire, stabilind o legatura intre ceea ce se invata la curs si experienta/stocul de cunostinte a cursantilor.

    3) Adultii sunt orientati spre scopuri

    Adesea, adultii sunt constienti de deficientele lor in materie de cunostinte si deprinderi sau capacitati profesionale si stiu de obicei ce scop doresc sa atinga.

    Aceasta particularitate a studentului adult poate fi valorificata prin stabilirea de la bun inceput a scopurilor si obiectivelor pregatirii. Programul de pregatire va fi unul bine organizat si structurat pe elemente clar definite. Adultii doresc sa isi petreaca timpul de curs cu folos.

    4) Adultii sunt orientati spre relevanta

    Dupa cum s-a mentionat mai sus, adultii stiu de cele mai multe ori ce tip de pregatire le este necesara pentru a-si corecta deficientele. Prin urmare, este important sa li se demonstreze relevanta cursului pentru nevoile lor specifice. Programul de pregatire trebuie sa aiba aplicabilitate in activitatea profesionala a studentilor de varsta adulta. Este bine ca studentilor sa li se permita sa isi aleaga proiectele pe care le reprezinta cel mai bine preocuparile si nevoile de pregatire.

    5) Adultii sunt practici

    Aceasta particularitate este strans legata de interesul pentru relevanta si orientarea spre atingerea obiectivelor. Formatorii trebuie sa explice in ce va consta utilitatea cursului pentru cursanti. Adultii prefera sa rezolve probleme in cadrul pregatirii pe care o urmeaza; de asemenea, doresc o pregatire adaptata personalitatii si stilului lor de invatare, o pregatire in cadrul careia sa isi puna in valoare simtul responsabilitatii si independenta.

    6) Adultii au nevoie de respect

    Cu toate ca Knowles a considerat ca respectul este o atitudine esentiala in primul rand in raporturile cu studentii adulti, autorul sustine ca o atare abordare poate fi generalizata cu privire la toate categoriile de varsta. In contextual oricarui pregatire, formatorii trebuie sa recunoasca si sa accepte bogatul bagaj de experienta al

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 19 din 71 Copyright Top Quality Management

    participantilor la curs. Studentii trebuie tratati de pe picior de egalitate, atat in privinta experientei, cat si in privinta cunstintelor, fiind recomandat sa li se permita sa-si exprime liber opiniile in clasa.

    II.4 Caracteristicile invatarii adultilor

    Pentru a fi eficiente, programele de formare pentru adulti trebuie sa ofere urmatoarele:

    Crearea si mentinerea unui climat de respect intre formator si participanti si intre toti participantii;

    Luarea in considerare a experientei participantilor. Adultii vin la formare cu o experienta anterioara bogata - atat pozitiva cat si negativa. Acest lucru va colora felul cum vor aborda programul de formare respectiv;

    Corelarea cu nevoile participantilor si disponibiliatea/predispozitia lor de a participa la programul de formare respectiv. Adultii invata numai cand percep ei insisi o nevoie pentru aceasta. Formatorul trebuie sa determine nevoile participantilor si sa le utilizeze ca motivatie. Trebuie insa sa mearga si mai departe si sa determine cat de predispusi sau rezistenti sunt participantii fara de aceasta formare. Aceasta evaluare a predispozitiei va deveni baza motivarii si selectarii metodelor de formare;

    Asigurarea unei aplicabilitati imediate si specifice a continutului. Adultii sunt de obicei foarte pragmatici si vor invata cel mai bine cand vor intelege ca formarea are o aplicabilitate imediata;

    Implicarea participantilor in rezolvarea problemelor relevante pentru situatia acestora. O modalitate de invatare este bine selectata daca ajuta adultii sa rezolve probleme relevante pentru situatiile lor concrete;

    Ghidarea participantilor pentru a actiona si apoi a reflecta asupra rezultatelor. O metoda principala in educatia adultilor este experimentarea. Formatorul trebuie sa faciliteze si sa ghideze acest proces prin care participantii reflecta asupra experimentelor efectuate si asupra lectiilor. Acest lucru creeaza o invatare relevanta in mod personal pentru adulti.

    Incorporarea gandirii critice si utilizarea perspectivelor multiple. Adultii trebuie sa inteleaga ca presupozitiile pe care le fac si ipotezele pe care le emit trebuie testate prin examinarea unor perspective alternative.

    Abordarea invatarii ca efort de colaborare intre formator si participanti. Adultii trebuie sa fie participanti activi in toate aspectele invatarii, sa isi asume responsabilitatea acesteia.

    Asigurarea unei baze pentru directionarea proprie si invatarea continua. Cea mai buna experienta de invatare pentru adulti include proiectele independente, cercetarea si descoperirea.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 20 din 71 Copyright Top Quality Management

    II.1.4.1 Regulile elaborarii programelor de formare pe baza caracteristicilor de formare a adultilor

    Caracteristicile formarii adultilor au implicatii la nivelul interactiunii in grup. Astfel, formatorul trebuie sa tina seama de anumite aspecte pentru fiecare cursant si sa incerce sa cristalizeze grupul de invatare, pe baza urmatoarelor principii.

    1) CREAREA SI MENTINEREA UNUI CLIMAT DE RESPECT

    Formatorul stabileste de la bun inceput niste reguli de baza care sa fie respectate de toti cursantii, impreuna cu acestia.

    Exemplu: Toata lumea trebuie sa asculte in mod activ; Participantii nu trebuie sa intrerupa atunci cand cineva pune intrebari pentru a-

    si clarifica intelegerea; Toti vor fi incurajati sa-si exprime opiniile si vor fi interzise remarcile referitoare

    la personae in particular; Comentariile trebuie sa fie constructive si la obiect;

    2) LUAREA IN CONSIDERARE A EXPERINTEI PARTICIPANTILOR

    Pentru ca sa utilizeze experienta participantilor, formatorul trebuie sa afle ce fel de expriente si nevoi au acestia. Experientele pozitive pot fi incluse in formare pentru imbunatatirea invatarii. Experientele negative trebuie dezghetate, recunoscute si depasite. Exista diferite metode de a afla despre experientele anterioare ale participantilor:

    Conduceti interviuri structurate sau desfasurati o activitate de deschidere in care participantii conduc interviuri structurate impreuna cu partenerii lor si apoi raporteaza rezultatele.

    Organizati o discutie structurata de grup si ascultati in mod activ. Desfasurati un exercitiu structurat de grup, cum ar fi clarificarea valorilor

    sau brainstorming in grupuri mici.

    3) STRUCTURAREA PROGRAMULUI PE BAZA NEVOILOR SI DISPONIBILITATILOR PARTICIPANTILOR

    Programul de formare trebuie sa combine continutul despre care formatorul stie ca este util sa fie prezentat cu ceea ce participantii percep ca au nevoie. O sugestie ar fi sa administrati un scurt chestionar de evaluare a nevoilor. Este de preferat sa rugati participantii sa analizeze in scris o situatie particulara si relevanta, nu doar sa ii intrebati pe acestia daca ei considera ca au nevoie de asta si asta. Oamenii nu se poate referi la ceea ce nu stiu si nu trebuie pusi in situatia de a raspunde in mod neinformat.

    4) PUNEREA LA DISPOZITIA PARTICIPANTILOR A APLICABILITATII IMEDIATE SI SPECIFICE A CONTINUTULUI

    Formatorul trebuie sa selecteze metode si exemple care se bazeaza pe situatii reale din viata participantilor. Daca nu are timp pentru gasirea acestor informatii, se pot solicita exemple din partea participantilor. Este foarte eficienta desemnarea participantilor

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 21 din 71 Copyright Top Quality Management

    sa propuna studii de caz, analize situationale si incorporarea acestora in activitatile ulterioare.

    5) IMPLICAREA PARTICIPANTILOR IN REZOLVAREA PROBLEMELOR RELEVANTE PENTRU SITUATIA ACESTORA

    Formatorul trebuie sa selecteze metode si exemple care sa ajute participantii in rezolvarea problemelor. Pentru a afla care sunt problemele acestora, in special ale grupurilor cu disponibilitate redusa, este indicata utilizarea unui exercitiu in care participantii sunt rugati sa descrie in doua paragrafe o problema specifica pe care au intalnit-o, relativ la continutul formarii, precum si modul in care au rezolvat-o. In acest fel se genereaza multe idei constructive si in acelasi timp se formeaza o imagine despre tipul problemelor intalnite.

    6) GHIDAREA PARTICIPANTILOR SPRE ACTIUNE SI REFLECTIE, INCORPORAREA GANDIRII CRITICE SI UTLIZAREA PERSPECTIVELOR MULTIPLE

    Iata cateva din modurile in care, ca instructor, puteti facilita aceste aspecte importante ale instruirii:

    Utilizati metode care solicita participantii sa aplice ceea ce au invatat. Conduceti discutii pe tema lectiilor invatate in urma exercitiilor, rezumati

    lectiile. Incercati sa atrageti atentia participantilor cand acestia fac o presupozitie

    netestata si intrebati cum ar testa validitatea ideii. Incurajati participantii sa foloseasca date specifice si anecdote care sa le

    confirme relatarile. Intrebati frecvente De ce credeti acest lucru?, atunci cand participantii au

    raspuns la o intrebare. Incercati sa folositi intotdeauna mai mult decat o singura perspectiva in

    discutiile pe care le moderati. Implicati participantii intr-o permanenta evaluare a formarii; in acest fel

    acestia reflecteaza asupra propriei dezvoltari profesionale si personale.

    7) ABORDAREA INVATARII CA EFORT DE COLABORARE INTRE FORMATOR SI PARTICIPANTI

    Formatorii trebuie sa implice participantii in planificarea formarii cand este posibil, prin intermediul interviurilor, focus-grupurilor sau chestionarelor. De asemenea este foarte utila solicitarea in mod permanent a unui feedback structurat, cum ar fi raspunsuri periodice la intrebari de evaluare. In acest caz, participantii trebuie sa inteleaga cum va fi utilizat acest feedback.

    8) ASIGURAREA BAZEI PENTRU PROPRIA DIRECTIONARE SI INVATAREA CONTINUA

    Formatorul trebuie sa incurajeze initiativele de cercetare ale participantilor, proiectele acestora precum si aprofundarea materialelor prezentate. Cand este posibil, este bine ca formatorul sa urmareasca modul in care participantii au utilizat programul de formare.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 22 din 71 Copyright Top Quality Management

    In ce masura tipul de invatare impune forma de activitate formatoare?

    2) Sa invete mai ales sa faca = ATELIER 3) Sa invete unii de la altii, prin dezbatere, grupul sa creeze = SEMINAR 4) Sa invete dupa un plan teoretic/practic = CURS 5) Sa se realizeze un schimb reciproc, sa se dezbata, sa se expuna pe marginea

    studiului de caz = ZI DE LUCRU/CONGRES

    II.1.4.2 Stiluri de invatare

    Din punct de vedere pedagogic, stilurile de invatare reprezinta recunoasterea faptului ca oamenii invata diferit ; de exemplu, in timp ce unii oameni invata mai repede citind carti, altii invata mai rapid prin imagini si diagrame, in timp ce unora le place sa invete in grup, altora le place sa invete singuri.

    Exista un studiu din literatura de specialitate, bazat pe teoria doctorului Howard Gardner, privind conceptul inteligentelor multiple. El este cel care a descoperit conceptul si a identificat initial sapte, apoi opt, adaugand-o, in cele din urma, si pe noua., cea existentiala.

    1. Lingvistica 2. Logico matematica 3. Muzicala 4. Spatiala 5. Naturalista 6. Kinestezica 7. Interpersonala 8. Intrapersonala 9. Existentiala = de tip filosofic

    1. Inteligenta lingvistica Cei care poseda acest tip dominant de inteligenta gandesc cu predilectie in cuvinte si folosesc cu usurinta limba pentru a exprima si intelege realitati complexe. Ei au o deosebita sensibilitate pentru intelesul si ordinea cuvintelor, sonoritatea si ritmurile limbii. Copiii cu inteligenta predominant lingvistica invata repede limba materna si limbi straine, citesc cu placere, folosesc metafore si isi aleg mai tarziu cariera pe baza capacitatilor lingvistice.

    2. Inteligenta logico-matematica Prevalenta ei determina analiza cauzelor si efectelor, intelegerea relatiilor dintre actiuni, obiecte si idei. Abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propozitii si efectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva si inductiva si capacitati critice si creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligenta logico-matematica isi aleg meserii de contabil, matematician, chimist, fizician etc.

    3. Inteligenta muzical-ritmica Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet, ritmuri, melodii si rime. Sunt sensibili la tonalitatea, intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului; recunosc, creeaza si reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Ei se implica intr-o ascultare activa si sensibila si stabilesc o legatura puternica intre muzica si emotii.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 23 din 71 Copyright Top Quality Management

    4. Inteligenta spatiala Inseamna a gandi in imagini si a percepe cu acuratete lumea vizuala. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni, de a transforma perceptiile si a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatlei sunt caracteristice acestei inteligente. Posesorii ei au capacitatea de a intelege relatiile din spatiu si de a lucra cu obiecte. Aceasta inteligenta o poseda cu precadere pictorii, arhitectii, fotografii.

    5. Inteligenta naturalista Persoanele la care aceasta inteligenta este dominanta inteleg lumea naturala, iubesc plantele si animalele. Au abilitatea de a recunoaste si clasifica indivizi si specii si de a stabili relatii ecologice. Interactioneaza eficient cu creaturi vii si pot discerne cu usurinta fenomene legate de viata si de fortele naturii. Astronomii, biologii, ecologii care o poseda nu opereaza cu simboluri sau scheme ca matematicienii, fizicienii sau chimistii, ci mai degraba organizeaza tiparele observate clasificandu-le si categorisindu-le.

    6. Inteligenta interpersonala Inseamna a gandi despre alte persoane si a le intelege, a avea empatie, a recunoaste diferentele dintre oameni si a aprecia modul lor de gandire, fiind sensibili la motivele, intentiile si starile lor. Ea implica o interactiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Persoanele cu inteligenta interpersonala dominanta sunt conducatori, vanzatori, psihologi care inteleg cum "functioneaza" oamenii.

    7. Inteligenta intrapersonala Determina o gandire si intelegere de sine, a fi constient de punctele tale tari si slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale, monitorizarea si controlul eficient al gandurilor si emotiilor, abilitatea de a se monitoriza in relafiile cu altii. Este vorba de cunoasterea de sine si de luarea deciziilor pe baza acesteia.

    8. Inteligenta kinestezica (coporala) Gardner precizeaza ca, pentru a forma o deprindere, trebuie exercitiu, lectura sau urmarirea unei demonstratii nefiind de ajuns. Cei care poseda acest tip de inteligenta ca tip prevalent au o coordonare motrica buna si fac sport si activitati fizice in mod regulat. Sunt indivizi carora le e greu sa stea nemiscati mai mult timp, iar cele mai multe idei le vin cand se plimba, fac jogging sau desfasoara o activitate fizica (tesut, cusut, cioplit, tamplarie). Acesti oameni simt nevoia sa atinga obiectele pentru a afla mai multe si adora experientele fizice care le ridica adrenalina, de tip montagne russe. Prefera sa-si petreaca timpul liber in natura si folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal cand vorbesc cu altii.

    9. Inteligenta existentiala Gardner este convins ca este o modalitate de cunoastere a lumii care ii caracterizeaza pe filozofi, pe cei care pun intrebari despre sensul fericirii, inceputul universului etc. Probabil ca si spiritualitatea apartine acestui tip de inteligenta.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 24 din 71 Copyright Top Quality Management

    Pentru instruire este foarte importanta cunoasterea acestor diferente de percepere a lumii pentru ca implica selectarea unor strategii diferite de invatare, pornind de la individ spre grup, ce vizeaza INVATAREA ACTIVA SI DIFERENTIATA, pentru ca, retinem:

    10% din ceea ce citim 20% din ceea ce auzim 30% din ceea ce vedem 50% din ceea ce auzim si vedem 70% din ceea ce repetam verbal si scriem 90% din ceea ce repetam verbal si experimentam

    In ciuda multor critici aduse conceptului sau tipurilor de inteligenta, este important pentru formatori sa stie ca exista stiluri de invatare diferite atunci cand lucreaza cu grupuri, pentru a putea respecta particularitatile fiecaruia si de a le adapta in activitatile de invatare propuse.

    Iata principalele critici aduse: stilurile de invatare par sa se schimbe cu trecerea timpului; sunt afectate de contextul social al celui ce invata ; oamenii au mai multe stiluri de invatare dar au preferinta pentru unul

    sau unele dintre ele.

    Pornind de la constientizarea faptului ca fiecare minte functioneaza altfel, doi psihologi americani, Dr. Peter Honey si Prof. Alan Mumford au identificat patru stiluri de invatare, pornind de la ciclul invatarii stabilit de Kolb (1984) vizand invatarea diferentiata.

    1) Invatare prin experimentare ACTIVISTUL 2) Invatare prin observare GANDITORUL 3) Formularea unei reguli/teorii TEORETICIANUL 4) Testare organizata PRAGMATICUL

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 25 din 71 Copyright Top Quality Management

    ACTIVISTII Activistii se implica pe deplin si obiectiv in noi experiente. Le place sa traiasca aici si acum si sa se lase condusi de experientele imediate. Sunt deschisi, lipsiti de scepticism, lucru care ii determina sa devina entuziasti oricand se intalnesc cu un lucru nou. Traiesc dupa filozofia: Voi incerca orice o data. Au un program zilnic foarte incarcat si incearca sa atace diverse probleme prin brainstorming. De indata ce entuziasmul provocat de o activitate se epuizeaza, se grabesc sa caute o alta experienta. Tind sa fie atrasi de experintele noi, dar se plictisesc in momentul implementarii si consolidarii pe termen lung. De obicei, sunt viata si sufletul petrecerilor si cauta sa faca acele activitati care au o legatura directa cu ei insisi.

    Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Exista mai multe experiente, probleme si oportunitati noi care ii provoaca.

    Trebuie sa asculte prelegeri cu explicatii lungi despre cum trebuie facute diverse lucruri.

    Li se cere sa caute miezul lucrurilor si primesc sarcini pe care le considera dificile.

    Trebuie sa lucreze mult singuri, de exemplu sa citeasca sau sa scrie foarte multe notite.

    Li se ofera libertatea de a veni cu idei. Li se cere sa stea deoparte si sa nu se implice.

    Au ocazia de a conduce sau organiza pe altii.

    Trebuie sa urmeze instructiuni ca la carte, fara libertate prea mare sau posibilitate de schimbare.

    Experienta concreta a evenimentelor in lumea reala (Eu fac)

    Ocazii de a reflecta asupra acestor experiente (Eu simt)

    Emiterea de generalizari si concluzii ca urmare a reflectiei, si exprimarea de idei si teorii de aplicat (Eu gandesc)

    Pregatirea testarii intelegerii si cunostintelor achizitionate (Eu incerc)

    CICLUL INVATARII LUI KOLB

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 26 din 71 Copyright Top Quality Management

    GANDITORII

    Ganditorilor le place sa stea si sa mediteze la experiente, dar si sa le observe din diferite unghiuri. Ei aduna informatii, prima data direct de la sursa, apoi si de la altii si prefera sa le rumege bine inainte de a formula orice concluzie. Cel mai mult conteaza adunarea si analiza riguroasa a datelor si evenimentelor, deci tind sa amane cat mai mult posibil formularea unor concluzii definitive. Filozofia lor spune ca trebuie sa fii precaut si sa nu lasi nici un lucru necercetat. Uita-te inainte sa sari, Gandeste-te mult la ceea ce faci. Sunt oameni ganditori carora le place sa analizeze toate perspectivele si implicatiile posibile inainte de a face orice miscare. Prefera sa ocupe un loc in spate, la intalnirii si discutii. Le place sa observe modul de actiune al oamenilor. Ii asculta pe altii si asteapta sa vada directia discutiilor inainte de a face orice observatie. Atunci cand spun sau fac ceva, se bazeaza pe o imagine de ansamblu care include trecutul, dar si prezentul, observatiilor altora, dar si ale lor.

    Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Pot lucra in propriul ritm, fara termene limita scurte.

    Isi fac probleme din cauza termenelor limita sau sunt grabiti sa treaca de la o activitate la alta.

    Li se lasa timp de gandire inainte de a actiona sau comenta, de exemplu li se acorda timp pentru pregatiri.

    Sunt fortati sa fie in centrul atentiei, de exemplu ca lideri sau atunci cand trebuie sa faca o prezentare.

    Au ocazia de a analiza ce s-a intamplat si de a se gandi la ce au invatat.

    Nu au timp sa se pregateasca, de exemplu cand li se cere sa actioneze su emita observatii imediat, fara planificare.

    Au capacitatea de a efectua cercetari foarte detaliate si prelungite.

    Sunt obligate sa se implice pana la capat.

    TEORETICIENII

    Teoreticienii adapteaza si integreaza observatiile in teorii complexe, dar foarte logice. Ei analizeaza problemele pe o linie verticala logica, pas cu pas si asimileaza lucruri disparate in teorii coerente. Tind sa fie perfectionisti si nu se opresc pana cand lucrurile nu sunt aranjate bine si se incadreaza intr-o schema rationala. Le place sa analizeze si sintetizeze. Le place sa emita prezumptii, principii, teorii de baza, modele si sisteme de gandire; daca sunt logice, sunt bune. Intrebarile pe care si le pun cel mai frecvent sunt : Are sens?, Cum se potriveste acest lucru cu celalalt?, Ce prezumptii de baza pot formula?. Teoreticienii au tendinta de a fi detasati, analitici si dedicati unei obiectivitati rationale mai degraba decat oricarui lucru subiectiv sau ambiguu. Prefera sa extinda orice certitudine si se simt inconfortabil cand se confrunta cu judecati subiective, gandire laterala si cu orice lucru care nu este fix.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 27 din 71 Copyright Top Quality Management

    Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Exista o organizare clara si un scop clar si stiu ce li se cere.

    Sunt pusi in situatia de a face anumite lucruri fara sa cunoasca scopul sau contextual acestora.

    Au timp sa gandeasca logica dintre idei, evenimente si situatii.

    Simt ca nu sunt pe aceeasi lungime de unda, intelectual, cu ceilalti participanti, de exemplu daca se afla printre multi activisti.

    Sunt provocati intellectual, de exemplu pusi in situatii complexe in care sunt obligati sa utilizeze abilitati si cunostinte.

    Activitatea nu este organizata sau sunt informatii intr-un mod dezorganizat.

    Observa ca ceea ce fac se incadreaza intr-un tipar logic.

    Nu li se ofera sansa de a-si utiliza abilitatile de a rationa.

    PRAGMATICII

    Pragmaticilor le place sa incerce idei si tehnici pentru a verifica daca functioneaza practic. Ei cauta, in mod pozitiv, idei noi si profita de prima ocazie pentru a experimenta practic respectivele lucruri. Le place sa faca diverse lucruri si actioneaza rapid si cu incredere cand este vorba de idei care ii atrag. Nu le place vorba in gol si tind sa-si piarda rabdarea in cadrul discutiilor deschise. Sunt oameni de esenta practica si cu picioarele pe pamant si le place sa ia decizii practice si sa rezolve probleme. Pragmaticii considera ca problemele si oportunitatile sunt provocari. Filozofia lor este intotdeauna exista o cale mai buna si daca functioneaza, atunci acel lucru este bun.

    Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Invata lucruri care prezinta evident avantaje practice, de exemplu cum sa economisesti timp, cum sa te descurci cu oamenii mai ciudati.

    Nu vad nici un beneficiu in ceea ce invata, iar notiunile nu au aplicabilitate practica.

    Li se ofera repede ocazia de a pune in practica ceea ce invata.

    Nu exista nici un castig material, de exemplu: intalniri mai scurte, reducerea volumului de munca.

    Li se ofera ocazia de a incerca diverse lucruri singuri si primesc feedback de la un expert in care au incredere.

    Nu li se ofera instructiuni sau ocazia de a exersa diverse lucruri.

    Exista obstacole care le blocheaza accesul de a utiliza ceea ce invata, de exemplu: obstacole politice sau de conducere.

    Aspecte cheie Nu depuneti eforturi pentru a va aminti aceste etichetari. In primul rand, sunt doar un ghid o persoana poate detine o combinatie de stiluri care se pot schimba, in functie de activitatile in care este implicata la un moment dat. In al doilea rand, etichetele nu sunt atat de importante incat sa le permita recunoasterea caracteristicilor fiecarui stil, pe baza careia sa modificati apoi formarea si posibil, chiar propriile preferinte de invatare.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 28 din 71 Copyright Top Quality Management

    Pe scurt Cand oamenii trebuie sa invete, ei trebuie incurajati sa se schimbe. Cel mai

    eficient mod de a realiza acest lucru este sa ii ajutati sa inteleaga ce beneficii vor obtine.

    Oamenii invata cel mai bine cand pot desavarsi ciclul de invatare. Oamenii pot fi ajutati sa invete atunci cand formatorul este constient ca atat

    stilurile de invatare ale formatorului, cat si ale cursantului pot facilita invatarea sau o pot bloca. Prin urmare, este esential sa se conceapa un curs de formare care raspunde diferitelor stiluri de invatare.

    II.1.4.3 Bariere de invatare

    Orice sesiune sau curs este un proces bidirectional, necesitand implicare activa atat din partea facilitatorului cat si din partea participantilor. Lista participarii totale a membrilor grupului se poate datora unui numar de factori, multi dintre ei putand fi evitati daca ar fi fost luati in considrare in stadiul de planificare a sesiunii. Mai jos sunt descrise cateva bariere de invatare de care un facilitator trebuie sa fie constient.

    Participantii simt ca materialul nu este relevant Aceasta bariera nu ar trebui sa existe daca obiectivele sesiunii sunt

    explicate/stabilite de comun accord de la bun inceput si afisate de-a lungul intregii sesiuni.

    Participantii nu stiu cu siguranta ce sa faca Un facilitator trebuie sa explice cu claritate grupului cerintele fiecarei activitati, si sa

    verifice ca toti participantii au inteles, furnizandu-le ocazii de a pune intrebari. Este necesar de asemenea ca facilitatorul sa observe grupul pentru a acorda sprijin celor inca nesiguri.

    Participantii se simt prost / nu au incredere in ei Unele persoane pot intampina dificultati atunci cand doresc sa ceara explicatii

    suplimentare pentru clarificare si au sentimentul ca toata lumea, cu exceptia lor, stie ce sa faca. Lucrul in grupuri restranse ii pune in situatia de a participa cu o constiinta de sine diminuata. Este necesar ca facilitatorul sa modifice componenta grupurilor pentru a oferi fiecaruia in parte ocazia de a contribui.

    Incapere lipsita de confort / zgomot / distragerea atentiei Este necesar ca facilitatorul sa verifice locatia inainte de inceperea sesiunii, pentru

    a se asigura ca este confortabila si dotata cu facilitate corespunzatoare pentru participanti; de exemplu : existenta unor toalete dezafectate, zgomotul sistemului de ventilatie etc. Facilitatorul ar trebui de asemenea sa intrebe managerul locatiei respective daca anumite activitati ce se desfasoara acolo in timpul seminarului ar putea distrage atentia participantilor. Repetam, pregatirea si planificarea sunt esentiale.

    Participantii se simt presati / simt ca se merge prea repede In timpul sesiunii, facilitatorul trebuie sa verifice daca ritmul cursului este potrivit

    pentru toti participantii. Oamenii isi pierd interesul daca simt ca nu pot face fata ori au

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 29 din 71 Copyright Top Quality Management

    pierdut firul discutiei. Ca atare, planul sesiunii trebuie sa permita timp pentru reflectii, observatii sau intrebari.

    Se vorbeste prea mult Facilitatorul trebuie sa furnizeze o combinatie de activitati si informatii, pentru a

    veni in intampinarea diferitelor stiluri de invatare existente in cadrul unui grup. Unii participanti prefera sa se concentreze pe teorie si sa ia notite, in timp ce altii prefera sa se implice activ si sa colaboreze cu ceilalti in indeplinirea sarcinilor.

    Expirarea timpului Daca sesiunea se incheie inainte ca participantii sa fi atins toate obiectivele

    stabilite pentru acea sesiune, ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare si insatisfactie. De asemenea, este improbabil sa existe timp pentru a evalua sesiunea impreuna cu participantii. Pentru a evita aceste lucruri, facilitatorul trebuie sa proiecteze in prealabil un ghid sau plan al sesiunii cuprinzand timpul alocat fiecarui exercitiu/subiect si sa conduca sesiunea astfel incat limitele de timp sa fie respectate.

    Recapitulare Capitolul 2

    In acest capitol am invatat ca: Conceptul modern in formarea adultilor este sinergogia, cale de mijloc intre pedagogie si andragogie care vizeaza obtinerea unui efect sinergic pozitiv in privinta invatarii adultilor In formarea adultilor, pentru a asigura o invatare activa se respecta sase principii fundamentale, care trebuie sa fie respectate in elaborarea proiectelor de formare

    1.Adultii sunt autonomi si au interese proprii; 2.Adultii au acumulat experiente si cunostinte de viata; 3.Adultii sunt orientati spre scopuri; 4.Adultii sunt orientati spre relevanta; 5.Adultii sunt practici; 6.Adultii au nevoie de respect. Fiecare om invata diferit, are un stil diferit de invatare in functie de tipul de

    inteligenta predominant. Oricare ar fi stilul de invatare, pentru asigurarea unei invatari reale, active, trebuie parcurse patru etape, denumite ciclul invatarii la Kolb In cadrul grupului de cursanti pot exista situatii in care implicarea activa din partea cursantilor poate fi alterata. Aceste situatii sunt cunoscute in domeniu ca bariere de invatare,carora trainerul trebuie sa le dea o deosebita importanta.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 30 din 71 Copyright Top Quality Management

    Test Capitolul 2 1. Adultul invata cand:

    a. este platit b. este controlat c. este motivat

    2. Calea de mijloc in invatarea adultilor, ce cuprinde relevante din pedagogie si andragogie este..............................

    3. Precizati doua dintre principiile invatarii la adulti care vi se par relevante pentru activitatea unui formator. Justificati.

    a. ........................................................................................ ........................................................................................................................................

    ........................................................................................................................................

    b. ......................................................................................... ........................................................................................................................................

    ........................................................................................................................................

    4. Precizati termenul generic pentru fiecare din cele patru stiluri de invatare: Invatare prin experimentare - ................................ Invatare prin observare - ....................................... Formulare de teorii - ............................................ Testare organizata - .............................................

    5. Din tipurile de invatare din punct de vedere al surselor nu face parte: a. Invatarea didactica b. Invatarea euristica c. Invatarea sociala d. Invatarea din experienta proprie e. Invatarea din experienta altora

    6. Dr. Howard Gardner a descoperit conceptul de inteligente multiple si a identificat in cele din urma un numar de:

    a. zece inteligente b. sase inteligente c. noua inteligente

    7. Precizati tipul de activitate de formare impus de tipul de invatare: a. sa invete sa faca:................................... b. sa invete unii de la altii, sa dezbata:.................................... c. sa invete dupa un plan teoretic/practic:................................ d. sa se realizeze un schimb reciproc:........................................

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 31 din 71 Copyright Top Quality Management

    8. Este importanta cunoasterea teoriei inteligentelor multiple si a diferentelor din punctul de vedere al stilurilor de invatare pentru:

    a. invatare rapida b. invatare activa si diferentiata c. invatare reala

    9. Elaborarea programelor de formare pe baza caracteristicilor de formare a adultilor ara la baza:

    a. 5 reguli b. 10 reguli c. 8. reguli

    10. Precizati trei dintre barierele de invatare intalnite frecvent: a. ........................................................................... b. .......................................................................... c. ...........................................................................

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 32 din 71 Copyright Top Quality Management

    CAPITOLUL 3

    COMUNICARE, INVATARE SI FORMARE

    Obiective: Dupa parcurgerea acestui capitol, cursantii vor fi capabili:

    O1 sa precizeze structura, functiile si factorii comunicarii

    O2 sa aplice axiomele comunicarii in interactiunea cu grupul de cursanti

    O3 sa integreze strategiile de comunicate interactiva si de control al comunicarii in programele de formare

    O4 sa identifce importanta paraverbalului si nonverbalului in comunicarea in cadrul grupului de cursanti

    III.1 Definirea conceptului de comunicare

    Nevoia de comunicare, de a transmite sau de a afla de la semenii nostri idei, informatii, sentimente este o trasatura fundamentala a omului, o necesitate vitala. Teoria comunicarii este o stiinta realtiv noua, datand de aproximativ o jumatate de secol, iar conceptual deruteaza si tinde sa se constituie intr-o sursa permanenta de controverse. Pentru fiecare domeniu (biologie, sociologie, psihologie) exista o alta intelegere si definire a conceptului de comunicare. Exista in acest moment peste 126 de definitii reprezentative ale conceptului. Din punct de vedere psihologic comunicarea este un proces prin care un individ (emitatorul) transmite stilul (de obicei verbal) cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi (auditorul)(Carl I. Hovland, Irving I. James, Harold H. Kelly).

    Astfel, din punct de vedere semiotic, comunicarea, Poate fi privita in sens larg si comunicarea reprezinta orice transfer de informatie

    (astfel, intr-o sala de spectacol comunicarea se face prin aplauze, rasete, plans etc., dar nu prin acelasi tip de semne ca actorii; se poate vorbi nu de o cumunicare, ci de o comuniune, de o contaminare).

    Poate fi privita ca si grefare pe limbaj verbalizat. Cele doua instante, emitator si receptor isi schimba rolurile si fluxul de semnificatii inversat se realizeaza prin acelas tip de semne.

    Dificultatile legate de formularea unei definitii convenabile a comunicarii se datoresc in mare masura vechimii termenului. Se presupune ca la temelia formarii verbului latin communico ar sta adjectivul munis,-e, al carui inteles era care isi face datoria, indatoritor, serviabil. Acest cuvant a dat nastere unei familii lexicale bogate din care retinem adjectivele immunis scutit de sarcini, exceptat de indeplinirea unei datorii si communis care isi imparte sarcinile cu altcineva. Mai tarziu, in epoca clasica ajunge sa insemne ce apartine mai multora sau tuturor (sursa pentru sensul de astazi comun,

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 33 din 71 Copyright Top Quality Management

    banal). Acesta il poate explica pe communicare din mijlocirea derivatului communicus, termen insemnand la inceput punerea in comun a unor lucruri indiferent de natura.

    Odata cu raspandirea crestinismului s-a conturat sensul sacramentar, euharistic. Romanii au retinut sensul cultural, ecleziastic mostenit sub forma cuminecare a se inpartasi de la, intru ceva. Constantin Noica reuseste sa surprinda acest fapt comunicarea nu e totul, comunicare e de date, de semnale sau chiar de semnificatii si intelesuri; cuminecarea e de subintelesuri.

    Preluarea recenta pe cale savanta a sensului laic al cuvantului, reprezentat de neologismul communicare a condus la aparitia unui dublet etimologic ce releva ambivalenta procesului de comunicare, dubla sa dimensiune comunitara si sacra. O definitie uzitata in domeniul formarii vine din spatiul nord american (Nicki Stanton) Ori de cate ori scriem sau vorbim, incercand sa convingem, sa explicam, sa influentam, sa educam, sau sa indeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare urmarim patru obiective principale:

    Sa fim receptati Sa fim intelesi Sa fim acceptati Sa provocam o reactie

    Cand nu reusim sa atingem unul dintre aceste obiective, comunicarea este compromisa. Se remarca o evolutie a perceperii acstui termen. Daca in secolului al XIV-lea se confunda cu cel de limbaj, incepand cu secolul al XVI-lea, odata cu dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie (posta, drumurile), el capata o noua semnificatie, aceea de a transmite. In secolele al XIX-lea si al XX-lea apar trenul, automobilul, avionul, telegraful, telefonul, radioul, cinematograful, televiziunea, iar comunicarea este sinonima cu difuzarea. De la comunicare directa care presupune obligatoriu prezenta fizica in acelas timp a emitatorului si a receptorului de mesaje, se ajunge la comunicare indirecta mediata.

    III.1.1. Structura comunicarii

    Primele incercari de a defini actul comunicarii ligvistice dateaza din 1934. Karl Bhler defineste actul comunicarii lingvistice prin analogie cu transmiterea radiofonica adoptand termenii emitator, mesaj, receptor. Dupa cel de al doilea razboi mondial lingvistul Roman Jakobson stabileste elementele comunicarii structura acesteia si functiile care se grefeaza pe fiecare constituent al situatiei de comunicare.

    a) Elementele comunicarii:

    context mesaj

    Emitator Receptor

    cod contact

    feed - back

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 34 din 71 Copyright Top Quality Management

    III.1.2. Functiile comunicarii

    Potrivit conceptiei lui Roman Jakobson, cele sase functii corespunzatoare fiecarui element al comunicarii coexista practic in orice comunicare. Diferita de la caz la caz este numai ierarhia lor de importanta. Structura verbala a unui mesaj depinde in primul rand de functia predominanta. Diferitele focalizari pe constituentii comunicarii creaza urmatoarele functii:

    Focalizare pe emitator functia conativa; Focalizare pe receptor functia emotiva; Focalizarea pe mesaj functia poetica; Focalizarea pe cod functia metalinguala; Focalizarea pe context functia referentiala; Focalizarea pe contact functia fatica.

    III.1.3 Factorii comunicarii

    Comunicare implica interactiunea unor categorii de factori ce nu tin numai de capacitatea de exprimare, ci cumuleaza elemente psihologice, sociale si situationale.

    Principalii factori sunt: A. Factorii psihologici:

    1. cognitivi: cunostinte generale; cunostinte specifice despre subiect, interlocutor, situatie, context; aptitudinii generale; inteligenta, memorie; nivel de dezvoltare intelectuala; grad de instruire; nivel de stapanire al codului lingvistic, al codului cultural; intentii constiente si inconstiente.

    2. afectivi: atitudini generale; atitudini specifice in fata subiectului, a interlocutorului, a situatiei

    sau a contextului; sentimente personale fata de subiect, interlocutor, situatie, context; motivatie fata de subiect, interlocutor, situatie, context; gesturi personale; interese personale.

    3. comportamentali: personalitate; caracter; experienta generala; experienta verbala, orala, scrisa, autovizuala; caracteristici personale (tinuta, voce, varsta, apartenta sociala).

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 35 din 71 Copyright Top Quality Management

    B. Factori interpersonali: 1. lingvistici:

    cod(limba); registre; norme; contexte;

    2. sociali: statut social; rol general; distanta sociala; cod cultural; bagaj comun;

    C. Factori obiectivi: 1. situationali:

    loc fizic/distanta/spatiu; timp/epoca/ durata; numar de interlocutori; dispozitia interlocutorilor; comportamente personale; zgomote materiale; ritm; canal.

    2. contextuali: subiectul comunicarii; continutul comunicarii (informatia); distanta formala in cod (registru); forma de prezentare (stil); zgomote in comunicare (redundanta, inteligibilitate); inlantuirea enunturilor.

    Pentru a vorbi, emitatorul actualizeaza o serie de aptitudini: o cognitive (prefigurarea si organizarea logica a mesajului); o lingvistice (formularea enuntului); o fonologice (pronuntie, emitere).

    Pentru a recepta un mesaj sunt necesare aptitudini perceptive auditive: o lingvistice (identificare codului in care se transmit mesajele); o semantice (intelegerea semnificatia intelegerii mesajului); o cognitive (interpretarea mesajului).

    III.1.3 Feed-back-ul in comunicare

    Feed-back-ul aduce emitatorului informatii despre mesaj, in felul acesta el poate verifica daca mesajul a fost primit si inteles corect.

    El poate fi: o POZITIV incurajeaza sursa sa emita similar o NEGATIV descurajeaza

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 36 din 71 Copyright Top Quality Management

    INTERN provine din perceptia subiectiva a emitatorului EXTERN provine de la altcineva

    IMEDIAT la un discurs politic AMANAT la o carte, un articol

    Feed-back-ul este folositor nu numai pentru emitator, ci si pentru receptor el este o forma sui-generis de comportament in comunicare.

    Feed-back-ul vizeaza: 1) Anvergura transferului; 2) Urgenta efectuarii transferului comunicational; 3) Perturbatia existenta in sistem, in raport cu mesajul respectiv; 4) Lipsa de pregatire sau abilitatea de a stabili calea transferului; 5) Lipsa educatiei necesare pentru interpretarea informatiei transferului; 6) Controlul informatiei (emitatorul verifica daca si in ce masura

    mesajul/informatia a ajuns la receptor, iar acesta ii ofera emitatorului oportunitati de influentare).

    III.1.4 Axiomele comunicarii

    Pentru a cunoaste in adancime mecanismele proceselor de comunicare, trebuie sa studiezi situatiile in care acestea sufera dereglari sau blocaje (Institute of Mental Research, Paul Waltzlawick, Don D. Jackson, in localitatea Palo Alto, San Francisco). Paloaltistii, in urma cercetarilor de ordin medical, semiologic si terapeutic au formulat cateva principii ale comunicarii interumane numite axiome. Acestea sunt:

    Comunicarea este inevitabila.

    Se comunica chiar si atunci cand se tace. Pozitia corpului, coloratia obrazului, orientarea privirii, expresia gurii si alte numeroase indicii, unele aproape insesizabile, dar percepute subliminal, ne ofera indicatiile metacomunicationale necesare pentru a descifra semnificatia reala a tacerii sale.

    Comunicarea se desfasoara la doua niveluri : informational si relational, cel de-al doilea oferind indicii de interpretare celui dintai.

    Comunicarea e un proces continuu, ce nu poate fi tratat in termeni de cauza-efect sau stimul-raspuns.

    Comunicam cu intregul nostru trecut si ar fi inutil sa cautam o ocazie unica pentru fiecare replica pe care o dam celorlalti.

    Comunicarea imbraca, fie o forma digitala, fie una analogica.

    Termenii provin din cibernetica, unde un sistem este considerat digital atunci cand opereaza cu o logica binara si analogic atunci cand se utilizeaza logica cu o infinitate continua de valori. Componenta informationala a comunicarii e transmisa cu precadere pe cale digitala, pe cand cea relationala prin mijloace analogice.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 37 din 71 Copyright Top Quality Management

    Comunicarea este ireversibila.

    Oricare comunicare are proprietatea de a produce odata receptata, un efect oarecare (intens/slab; efemer/de lunga durata; prompt/intarziat).

    Comunicarea presupune raporturi de forta si ea implica tranzactii simetrice sau complementare.

    In acest sens, exista doua tipuri principale de interactiuni: sociale si personale. In cele dintai, rolurile participantilor raman neschimbate pe parcursul comunicarii (exemplu: comunicarea profesor-student, medic-pacient implica raporturi fixe, eliminand din start posibilitatea realizarii egalitatii in comunicare.) Interactiunea personala (prieteni, colegi, soti) nu presupune disparitia rolurilor, ci numai fluidizarea lor. In principiu, egalitatea deplina a participantilor la interactiune constituie una din conditiile unanim recunoscute ale comunicarii eficiente.

    Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare

    Intelesul cuvantului nu exista nicaieri altundeva decat in mintea vorbitorului, iar semnificantul sonor fiind doar un simplu stimul senzorial, il poate evoca receptorului doar in masura in care acesta il poseda deja.

    Unicitatea experientei de viata si lingvistice a fiecaruia dintre noi atrage dupa sine necoincidenta sensurilor pe care locutori diferiti le acorda acelorasi cuvinte. Pentru ca intelegerea sa se realizeze este necesara o negociere a sensurilor.

    III.2. Moduri si mijloace de comunicare

    III.2.1 Moduri de comunicare

    Marshall McLuhan in Galaxia Gutenberg (1962) considera ca istoria omenirii se imparte in patru mari etape, stabilite dupa mijloacele de comunicare. Acestora le corespund patru moduri de comunicare:

    a) tribalismul prealfabetic comunicarea directa, orala b) era scrisului comunicarea indirecta c) era tiparului comunicarea multipla d) era electronica comunicarea colectiva

    Iata o caracterizare succinta a fiecareia dintre ele.

    1) Comunicarea directa Actul comunicarii se realizeaza prin mijloace de transmitere a informatiilor de catre

    o persoana spre o alta persoana, de catre o persoana catre un grup de persoane sau de catre un grup de persoane catre alt grup.

    Comunicarea directa este o forma completa de comunicare. In acest caz, intre parteneri se stabileste un anumit tip de relatii, pe care sociologia le numeste relatii primare. Comunicarea are loc imediat si este reciproca. Aici se realizeaza conexiunea inversa, feed-back-ul, prin care raporturile dintre emitator si receptor se modifica. Este o comunicare interpersonala, fara intermediar.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 38 din 71 Copyright Top Quality Management

    Comunicarea directa inseamna: A) comunicare prin cuvant (comunicare verbala de care ne-am ocupat in mod

    special in capitolul anterior) B) comunicare prin gest, primara (comunicare umana non-verbala)

    A) Tipuri de comunicare orala: - interventia (exprimarea unui punct de vedere personal, cu argumente intr-o discutie

    libera); - alocutiunea (comunicare scurta, spontana, prilejuita de un eveniment festiv, cu mare

    incarcatura afectiva); - toastul (discurs foarte scurt, avand o formula de inceput si de sfarsit, prin care se

    exprima urari, cu prilejul unei mese festive, in cinstea cuiva, prin ridicarea paharului); - discursul (cuvantarea prin care se sustine, argumentat, in fata unui auditoriu, o

    problema, o idee). Discursurile pot fi : politice, culturale, stiintifice, solemne, ocazionale, academice (conferinta, prelegerea).

    Scopul unui discurs verbal este acela de a convinge si de a emotiona. Pentru aceasta, vorbitorul trebuie sa respecte regulile logicii formale precum si procedeele stilistice prin care se realizeaza expresivitatea comunicarii:

    o interogatia o invocatia retorica o exclamatia o apostrofa o reticenta o suspensia o aluzia o dubitatia o deprecatia

    In discursul oral intervin elemente ale comunicarii non-verbale, cum ar fi: gesturile, mimica, accentele, pauzele, tacerile, debitul verbal, repetitiile, modulatiile tonului, replicile in suspensie, enunturi incomplete, ambiguitatea. Toate acestea pot fi numite muzica si dansul care insotesc verbalul si care, atentie, conform studiilor mai vechi, constituie 75% din comunicare, pe cand verbalul doar 25%. Iata ce inseamna fiecare dintre ele:

    Cuvintele: ceea ce am scrie daca ne-am decide sa facem o transcriere. Muzica: cum ne folosim vocea volumul, intonatia, emfaza si expresivitatea. Dansul: cum utilizam corpul gesturile, ochii, fata si miscarile corpului care acompaniaza cuvintele.

    Cecetari recente efectuate in USA au aratat faptul ca mai mult de 90% din comunicarea noastra vine din muzica si dans, nu din cuvinte. In momentul in care dorim sa exercitam o influenta asupra celorlalti, inclusiv intr-o sala de curs, este esential sa gasim muzica si dansul care sa se potriveasca cu ceea ce spunem. Cand exista orice fel de incongruenta intre cuvinte si sablonul non-verbal care le insoteste, oamenii vor crede intotdeauna in ceaea ce transmite non-verbalul.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 39 din 71 Copyright Top Quality Management

    Muzica(paraverbalul) are urmatoarele componente: presiune putere viteza pauze ton emfaza ritm inaltime timp debit

    Dansul(nonverbalul) se refera la: miscare apropiere atingere postura privire; contactul privirilor expresii ale fetei utilizarea spatiului gesturi jocul cu obiectele

    De fiecare data cand comunicam, incercam sa fim acceptati si sa provocam o schimbare prin influentarea celorlalti. In acest sens exista patru modele comunicationale care au caracteristici ce tin de: - utilizarea sau nu a resurselor comunicationale; - modificarea pozitiei celuilalt; - folosirea energiei; - respectarea agendei; - dihotomia castig pierdere;

    Aceste modele sunt: - asertivitate - responsivitate - agresivitate - pasivitate

    Pentru fiecare dintre ele exista comportamente specifice: asertivitatea - imi exprim deschis sentimentele in legatura cu situatia curenta; - imi exprim optica si opiniile bazate pe argumente indeajuns de puternic pentru a fi luate in serios:

    responsivitatea - demonstrez ca ascult activ oferind atentie completa, reflectand informatiile si

    sentimentele, sumarizand; - folosesc intrebari care sa imi asigure intelegerea pozitiei celuilalt si care sa ateste

    faptul ca intelegerea cu interpretarea coincid;

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 40 din 71 Copyright Top Quality Management

    pasivitate - ma concentrez si cladesc pe o baza comuna; - ma deschid din punct de vedere personal si procesez informatia relevanta pentru situatia curenta de influentare;

    agresivitate - declar ce vreau sau ce actiune voi intreprinde;

    - spun care sunt beneficiile daca celalalt face ce vreau eu si/sau consecintele negative daca celelalt nu se ridica la nivelul asteptarilor mele;

    Dialogul o forma completa de comunicare orala

    Dialogul reprezinta esenta limbajului. Afectivitate si inteligenta au si celelalte animale, intelect are numai omul, deoarece numai el a reusit sa vorbeasca. In plus, o trasatura fundamentala este capacitatea de a dialoga. Animalele reactioneaza la semnale, nu raspund la intrebari, pandesc, nu se intreaba, atac, nu contrazic. Ele comunica intre ele, dar nu dialogheaza. Omul este insa prin esenta sa o fiinta dialogata. (Henri Wald, 1983) Numai omul este capabil sa dialogheze cu ceilalti, prin conversatie, cu sine insusi, prin meditatie. Dialogul realizeaza cel mai bine feed-back-ul si totodata, echilibrul dintre individual si social, afectiv si rational, mijloc si scop.

    El presupune o confruntare libera de pareri, capacitatea pune intrebari si a primi raspunsuri, un schimb dialectic de argumente, o demonstratie a caracterului democratic al relatiilor dintre parteneri.

    Tipuri de dialog: a) de informare reciproca (atunci cand pozitiile partenerilor coincid) b) de influentare (intentie de a schimba opinia interlocutorului) c) de comunicare (asumarea reciproca a unei solutii)

    B) Comunicarea umana non-verbala Cai de realizare:

    Limbajul gesturilor Gestul = orice miscare corporala, involuntara sau voluntara, purtatoare a unei semnificatii

    de natura comunicativa sau afectiva (Lucia Wald).

    Acest limbaj cuprinde: Gesturi propriu-zise miscari ale extremitatilor corpului (cap, brate, degete) Mimica miscari ale muschilor fetei Privirea

    Gesturile constituie un mijloc auxiliar, de subliniere sau evidentiere a expresiilor sonore. Fata de limbajul sonor, limbajul gesturilor are un randament mai redus, dar compenseaza prin gradul mare de universalitate.

    Gradul de folosire a gesturilor difera in functie de: a) varsta (mai frecvente la copii decat la adulti) b) gradul de cultura si civilizatie (mai numeroase la populatiile tribale decat la

    cele civilizate) c) spatiul geografic (mai frecvente la popoarele meridionale decat la cele

    nordice) d) gradul de afectivitate al comunicarii.

  • Curs la distan FORMATOR

    V1.00 curs FORMATOR Pagina 41 din 71 Copyright Top Quality Management

    KINETICA SI PROXEMICA

    Se vorbeste in ultimul timp tot mai mult despre regulile de politete, salut, despre eticheta, despre limbajul timpului, ca manifestari gestuale care diferentiaza oamenii in functie de aria geografica si gradul de cultura, varsta si temperament. Alaturi de kinetica (stiinta care studiaza limbajul trupului, al comunicarii prin gest si mimica), a aparut o noua stiinta, proxemica, modul in care omul percepe si isi structureaza spatiul, distantele de interactiune personala, sociala si publica, precum si maniera in care isi construieste si organizeaza microspatiul.

    Spatiul personal s-a ocupat de cea mai mare atentie din partea cercetatorilor. Acestia au delimitat patru zone caracteristice:

    zona intima 14-46 cm. Omul isi apara acest spatiu ca pe o proprietate. Doar celor apropiati emotional le este permis sa patrunda in ea.

    zona personala 46-1.22 m. Este distanta pe care o pastram fata de altii la intalnirile oficiale, ceremonii sociale, intalniri prietenesti.

    zona sociala 1.22 -3.60 m. Aceasta distanta o pastram fata de necunoscuti, fata de postas, fata de vanzatorii din magazine.

    zona publica peste 3.60 m. Este corespunzatoare de fiecare data cand ne adresam unui grup mare de oameni.

    Aceste distante sunt determinate cultural, ca de exemplu: - japonezii s-au obisnuit cu aglomeratia; - englezii au tendinta de a se plasa la aproximativ 60 cm. unul de celalalt; - cei din culturile meridionale se simt bine la distanta de 30 cm.

    KINETICA Limbajul trupului este fascinant, poate comunica mai convingator decat cuvintele

    pentru ca este mai autentic, mai sincer, mai deschis si incarcat de o anumita receptivitate, care i se transmite si receptorului. De multe ori, cand mesajul non-verbal intra in conflict cu cel verbal, suntem inclinati sa dam crezare mesajului non-verbal. Pozitia corpului, a picioarelor, m