După un răstimp de un an, la începutul lunii martie a.c., tarifele percepute pentru serviciile poştale interne şi externe au fost majorate de Regia Autonomă Poşta Română, aplicîndu-se un indice de 1,43 - 2,86, faţă de cele anterioare. Începînd cu ziua de ieri, 2 iunie, tarifele regiei au fost din nou majorate. De astă dată, majorarea tarifelor a;

fost moderată, graţie faptului că indicele - inflaţiei a avut aceeaşi tendinţă. De astă dată, au fost corectate doar tarifele la serviciile interne ale poştei. Graţie menţinerii aceluiaşi curs de schimb leu-dolar, serviciile externe au rămas la acelaşi nivel

Creşterile de tarife sînt următoarele: pentru o corespondenţă simplă, în localitate, de la

200 lei, la 250 lei; în alte localităţi din ţară, de la 400 lei, la 450 lei; carte poştală simplă, de la 150 la-200 de lei; carte poştală ilustrată de la 300 lei, la 350 lei.

Telegramele aveau, ieri, preţurile nemodificate. însă, astăzi vor veni noile tarife ale Romtekcom-uhii. Nemodificate au rămas pentru, mai multă vreme serviciile de

mesagerie.' în schimb, tarifele pentru servicii suplimentare au fost majorate, astfel: recomandat şi expres, de la 450 lei, la 500 lei; confirmarea poştală de primire, de la 600 lei, la 650 lei; post restant, de la 300 lei, la 350 de lei; confirmare telegrafică de predare pentru localităţi, 725 de lei, iar pentru alte localităti, 1490 de lei.

ANUL IX NR. 1987 ISSN 1220-3203

MARTI 3 IUNIE 1997

16 PAGINI SOO LEI

____ETEOVremea va fi !n general

instabilă cu cerul temporar noros. Local, după amiază vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice.

Vîntul va sufla slab, la moderat din sector vestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16°-l8°C. Ieri, la ora 14, la Chij-Napoca se înregistrau 16°. Meteorolog de serviciu Ioan GIURGIU

In pagina a 16-a: harta privind starea p robabilă a vremii, valabilă pentru azL ,

Moţiunea care ra fi respinsafALER CHIOREANU

Parlamentul României se va afla într-o situaţie inedită. Senatorii şi deputaţii vor trebui să analizeze cu discemămînt şi să ia hotârîrile cele mai bune în legătură cu două

joiiuni: una de cenzură - a Opoziţiei (care va fi prezentată astăzi) jiu de încredere - a Guvernului Ciorbea. Sigur, datorită aponenţei Parlamentului, dominat copios de o majoritate supusă Mor săi, votul final este dinainte cunoscut. Opoziţia ştie acest ta, la fel şi premierul Ciorbea. Totul va decurge în favoarea ului ministru, moţiunea de cenzura va fi respinsă, iar votul de :te cerut (în aceste condiţii, în mod propagandistic) de el va

iaprobat De ce este contestat guvernul Ciorbea? La prima vedere tarile par foarte simple. Pentru că el este, în plan executiv, îsponcntal unei coaliţii majoritare care a cîştigat alegerile ca urmare miei ample campanii de dezinformare a electoratului. Este un

pe care nici unul dintre reprezentanţii actualei puteri nu ifeneşte să-l conteste. întrebarea de ce a promis atît demult şi 1 o:, după cîştigarea alegerilor, au foast lăsate de o parte multe piiisitini, în timp ce altele au fost încălcate în mod evident,

bfără răspuns în" cazul tuturor celor intervievaţi în presa isau la radio şi televiziune. în schimb, la uncie categorii de

Mări răspunsurile sînt amplificate tocmai pentru că nimeni (sau pape nimeni) nu are posibilitatea sau răbdarea să le verifice, tanieml Ciorbea, mai ales, dar şi alţi membri ai executivului feri că au fost alcătuite sute de proiecte de legi, în condiţiile în ® inclusiv parlamentari ai Puterii recunosc că în Senat şi Camera Viilor este o atmosferă de somnolenţă din cauza lipsei iedelor de dezbatere. Premierul Ciorbea şi unii miniştri ai săi (privesc în ochi de pe ecranele televizoarelor şi-ţi spun cu mîna Jttonâ că au privatizat peste 600 de întreprinderi în condiţiile •ore, uitîndu-te în jur, abia le poţi enumera pe degetele de la tamiinL Ce uită ei să precizeze este faptul că cifra respectivă, Şrantă probabil, numărul întreprinderilor cărora li s-au întocmit

de privatizare la FPS, fiind gata să se vîndă în momentul m mire investitor străin se va ivi şi va dori să ofere preţul Asta poate să însemne orice, numai privatizare - nu. FPS

Nuce pe stoc, mai mult decît poate vinde, procedînd exact ca întreprinderi care par eficiente deoarece produc foarte mult,

lorul vinzare sînt deficitare. De altfel, în general producţia jKfent în România, consumul românilor s-a micşorat şi el, ca şi "Mul, doar sărăcia a crescut. ,Si asta, în ciuda unor promisiuni al căror soroc (200 de zile)

I e r i , l a m a l u l M ă r i i N e g r e

Preşedinţii Constantinescu şi Kucima au semnat, fără cordialitate,

Tratatul de bază dintre România si UcrainaPreşedinţii Rom âniei şi al M ării Negre, precum şi

Ucrainei, Emil Constantinescu posibilitatea de a se recurge laşi Leonid Kucima, au semnat, Curtea Internaţională de Justiţieluni, la Neptun, Tratatul privind de la Haga, în cazul nerezolvăriirelaţiile de bună vecinătate şi acestor chestiuni în termen decooperare între cele două ţări, document parafat pe 3 mai, la Kiev, de cei doi miniştri de Externe, A drian Severin şi Ghenadi Udovenko.

Textul Tratatului este însoţit de un acord rpmâno-ucrai-nean,

- consemnat într-un schimb de scrisori în tre m iniştrii de Externe, ce a fost semnat odată cu Tratatul. Acordul conţine o serie de principii referitoare la soluţionarea unor probleme în suspensie între cele două state, în special în ce priveşte delimitarea platoului continental

doi ani.La ceremonie au fost prezenţi

ministrul de Externe, Adrian Severin, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Petre

, Roman şi Ion Diaconescu, ca şi ' p reşedinţii PNL .şi1 UDMR, M ircea Ionescu-Quintus şi Marko Bgla. Deşi invitaţi, liderii

, partidelor din Opoziţie ri-au participat la ceremonie.

Semnarea documentului a fost precedată de două runde de convorbiri oficiale între cei doi

■ sefi de stat. - 1 ■ ■

Uniunea Românilor Bucovineni protestează faţă de semnarea .tratatului cu Ucraina, apreciind că un astfel de act reprezintă “trădare de neam şi. dejară”.

într-un material primit la redacţie din partea preşedintelui U niunii, Lorin Fortuna, se afirmă că “a renunţa definitiv la

idealul reîntregim României, aşa cum intenţionează actualii . guvernanţi, înseamnă a renunţa şi la semnificaţia Zilei Naţionale a României, precum şi a imnului naţional, şi înseamnă a răpi

; speranţa tuturor Românilor din teritoriile româneşti incluse, în

continuare In pagina a 16-a

romano-ucraineanA proxim ativ o sută' de

persoane au participat, luni, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la o manifestaţie de protest faţă de încheierea Tratatului de bâză româno-ucraincan.

Organizatorii, printre care Uniunea Vatra Românească, Sfatul Ţării, Solidaritatea Rom ânească şi Consiliul Naţional al Reîntregirii (condus

de M ircea Druc), au cerut Parlamentului, prin scrisorile înaintate celor două Camere, să nu ratifice Tratatul cu Ucraina.

Autorii scrisorii consideră că acceptarea sau respingerea acestui tratat nu are caracter politic, astfel încît “disciplina de partid nu se cade să impună parlamentarilor un anumit vot”.

Wâfor» din întreaga ţară se înfîlhesc Ia Cluj

AXlV-a Conferinţă Internaţională de Itirnătorie începe, astăzi, Ia U.T.Jnnp de două zile, astăzi şi organizaţie nonguvemamentală, ţc, la Facultatea de Ştiinţa non-profit, care-şi asigură sursele ingineria Materialelor a financiare din cotizaţiile membrilor

săi (persoane fizice şi juridice), dar' şi din acţiuni proprii. Preşedintele X.T.T.R., prof.univ.dr! Iulian Ripoşan, şeful catedrei de turnarea metalelor de Ia F.Ş.I.M. a Universităţii Politehnice din Bucureşti, prezent la Cluj-Napoca,

a găzduit a IX -a . şi-a dcclarat optimismul în ceea ce priveşte viitorul profesiei de metalurgist. „Fără turnătorie, nu există industrie” a subliniat domnia sa, plcdînd pentru oportunitatea manifestărilor ştiinţifice de profil, în pofida impedimentelor financiare specifice tranziţiei.

Cu toate că, la actuala confcrinţă de la Cluj, unii specialişti

jVrsităţii Tehnice din Cluj- ' ţoca, se va desfăşura cea de­lii. ^ ' a Conferinţă

.J^ţională de Turnătorie, i j ^a- organizată din doi ®Uni, se ţine în diverse

■ tară- Ultima dată, S \ aferinţă, in anul 1983,

jjltima reuniune a i ,8l0r*lor avînd loc la Braşov, "•nul 1995. '^motorul acţiunilor 3 f‘cc ale specialiştilor de la tumtorii este Si ®la Jehmcă de Turnătorie

rânia. Aceasta este o

din întreprinderile de stat nu vor veni din cauza lipsei de bani, încrederea în viitorul profesional este stabilă, turnătoria fiind apreciată drept ca o activitate propice privatizării. Dl Iulian Ripoşan a remarcat, în context, că în ţară sînt multe şi foarte rentabile turnătorii, private sau cu capital de stat, investiţia în respectivul domeniu de activitate economică fiind o „afacere de... miliarde”. în privinţa efectelor tranziţiei asupra meseriei, dl profesor a apreciat că nu a fost o criză specifică acestei profesii, ci o criză a întregii economii.

Dl nrof.univ. dr. Gheorghe Zirbo, şefukCatc5Si metalelo

^ LUJ-N A P O cjir

U.T.C.N. a apreciat chiar că s- a revenit asupra necesităţii de specialişti în metalurgie, cererea pentru acest profil pe piaţa muncii fiind în creştere, atît în ţară cît şi în străinătate.

Astăzi, la Cluj-Napoca, vor participa la conferinţa ce se deschide la ora 10, turnătorii din toate oraşele ţării care au turnătorii: Galaţi, Iaşi, Călăraşi, Reşiţa, Braşov etc. Numărul participanţilor este estimat la peste 160.

în paralel cu conferinţa, se va desfăşura şi şedinţa A .T.T.R., au declarat organizatorii.

A .V .

PUTCD pariază§s@ aefuaSa ®g»®zifi©

din Hsifparia; Victor Orban, preşedintele partidului FIDESZ din Ungaria,

a fost pentru două zile oaspetele ţărăniştilor clujeni. El ă sosit la Cluj-Napoca invitat de prefectul Alexandru Farcaş. Potrivit liderilor PNŢCD Cluj, FIDESZ este partidul cu şansele cele mai mari la cîştigarea alegerilor generale din Ungaria, ce vor avea loc în cursul anului următor. In aceste condiţii, ţărăniştii l-au primit pe dl Orban ca pe viitorul prim-ministru al statului ungar.. Legăturile dintre cele două partide datează din 1991, prima întîlnire avînd loc la Bucureşti, din iniţiativa regretatului Corneliu Coposu. Cele mai strînse legături, însă, între FIDESZ şi un partid din România sînt acelea eu UDMR. “Ca orice alt partid parlamentar din Ungaria” - spune Victor Orban. Liderul FIDESZ promite că, din 1998, anul cînd el crede că partidul va accede la putere, va sprijini eforturile României de integrare în structurile europene. Oaspetele ungur recunoaşte că ţara sa are prima şansă de integrare, fapt care îl determină să considere că este necesar “un plan de măsuri pentru a trata consecinţele intrării mai rapide a Ungariei în UE pentru România”. “Vom avea grijă ca această asimetrie să nu dăuneze relaţiilor româno-ungare” - declară Orban.

Vizita, încheiată, ieri, a d-lui Orban la Cluj-Napoca este şi un răspuns la vizita din această primăvară a prefectului Alexandru Fărcaş la sediul FIDESZ din Szolnoc (Ungaria). Dl Orban a avut întîlniri şi cu liderii locali ai UDMR. De altfel, la conferinţa de presă găzduită la Prefectură, “rolul" de traducător a fost “jucat” de preşedintele UDMR Cluj, Janos Boros.

Dan BRIE

A D E V Ă R U L , d e AGENDA marţi, 3 iunie 1997 (7

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.M c.Luchilian, Ipatie, Paul şi Paula; Calendarul greco-catolic: Ss.Lucilian şi Paula cu fiii: Claudiu, Hipaţiu, Paul şi Dionisiu, m. (s.lll); Calendarul romano-catolic: Ss.Carol Lwanga şi îns., m.

• M îine: Calendarul ortodox: + S f Muccnici Zotic, Atal, Camasis şi F ilip de la N icu liţe l; Sf.Ierarh Mitrofan; Calendarul greco-catolic: S s.M itro fan , arhiep.Constantinopolului (+ 314); Zoticos, Atalos, Camasis şi Filipos, m.de Ia Niculiţel (Dobrogeas.IV); încheierea Sărbătorii înv ierii; înconjurarea S f.A lta r ca la Paşti; Calendarul romano-catolic: Sf.Francisc Caracciolo, pr.

© I n E C E F O Â N E

• PR£FECTURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRlMÂRlAaUJ-NATOCA;19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRlMÂRIA1URDA:31-31-60• PRIMĂRIA CFMPIATUR2I:3&«M)1■ PR1MĂRJÂHUEDIN:25-I548 a PRIM ÂR1A CHERLA: 24-19-26■ POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

43-27-27P0LTI1A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POU1IADEJ:2l-2I-21• POU'llATURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURTII: 36-82-22

POIJ'IIA HUEDIN: 25-15-38• POU'PAGHERLA:24-14-14• IXJMP1ERII: 981• PROIECŢIA CIVILĂ: 982• GARDAflNANCIARÂCLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70,ini. 15S • ! .• SALVAREA: 961■ SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORAEXACTĂ 958• REGIA AUTONOMÂDE

TERMOFICARE- DISPECERAT: 19-87-48 SCMONTENAYSA [SSPECERAT:4I-51-71

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02S.C. "SALPREST'SA DISPECERAT: 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 , : SC PR1VAL: 1743-86

• DISTRIBUI! A GAZELOR NATURALE: INTERVENTII GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRULAUTOROMÂN: . Şefreprizentanlâ: 43-38-10 infoimaţii: 43-38-11 ■ • : HaSiimpectii: 43-38-04.

( I R S l g E R M i

T M iO M ; Iun i-vineri Cluj Cluj -> Huo.

7,00 S,00 X.’ O 9.30 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) S îm bătă - prin OradealV cţ bilet: români - 200.000 lei'

străini - 45 dolari.' TELEFOANE: 43-25-24; .

43-26-69 - pentru externen .u : v iu :

începind cu data de 5 ruui xu opera şi pe ru tj:

Cluj ■> Timişoara -> Budapesta 6,45 -7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -> Timişoara -> Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 Jl-ilul Lroilor 6-8

11 r . : 1'>-14-7(1 1V-20-K7;ii :i r .w w-78-ofi

SCURSE#ĂU.TOCURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătâ la o ra lj,0 0 .

INFORMAŢIIA utogara I : 14-24-26

A u to g ara I I : 43-52-78

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA prinapalele direc)ii:

trenuri accelerate, rapide şi intercity •BAIA MARE,SATU MARE . v (prin Dej): 14,57

•BISTRITA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): " 4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,48

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SAIU MARE: 4,08;14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMATIEl 5^5 •TIMIŞOARA (prin Alba IuKa): 5,46; 22,47 (prin Oradea): 14,35; 16,22;

•TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNAŢIONAL CR.\COVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE V O IA J C FR •INFORMAŢII: 43-20-0! (intern)

19-24-75 (internaţional)

POLICLINICA FARĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

2 - 6 iunie 1997Medicină generală. Dr. M. Suciu

2 (14-16), dr. C. Popa 5 (12-14), dr. S. Loga 6 (14-16), dr. L. Rasa 2 (16-17), dr. D. Stăncscu 5^(14-16), dr. D. Beldean5 (14-16), dr.M.Maa 5 (12-14), dr. R. Cotârlă4 (10-12), dr. I. BoiIă2, 3, 5, 6 (10-12), dr. V.Tâtaru 4 (12-14), dr.L;BarbăaIbă 4, 6 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 2, 4 (10-12), dr. A. Iancu 3 (11-13), dr.Gh.Uza 2 (13-15), dr. Cs. Szakacs 4 (14-16), dr. C. Vlad 4 (14-16), dr. D. Pîrv 2 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 4,6 (14-16), dr. I. Alb 3 (12-14), dr. C. Zotta 6 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 3, 5 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma3, 5 (10-12), dr.P.Pitea 5 (10- 12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 3(13-15), dr. M. Fritea 3 (14-16), dr.L.Toma 5 (10-12), dr. M. Bayrakdar 6 (14-16); E cografie. Dr.I.Ghilean 6 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu 5 (12-14); P sih ia trie . Dr. C.Stefan 5 (14-16); A le rg o lo g ie . D r.I.Itu 2 (13-14); O rtopedie. Dr. Z. Popa 2 (11-12);0.R .L . Dr. C. Rădulescu 2 (12-14), dr.1. Mihali 6 (12-14); N eurologie. D r.C .Trandafirescu 3 (13-14); P s ih o lo g ie . Psiholog L. Boilâ 3 (15,30-17).

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap.12.

0 fereastră deschisă spre lume!

M ărfi, 3 iunieJVC

5.00 Deschiderea programului; 5,05 V idco lcx t; 21,00 Film : în numele datoriei; 22,35 Vidcotext;3.00 închiderea programului.

Canalul Discovery18.00 O am enii ex trem elo r;

18.30 Maşini de lux: Austin; 19,00 C ă lă to ri în tim p: C ine au fost isracliţii ?; 19,30 Dosarele justiţiei;20.00 F ascinaţia na tu rii: Inim a sălbatică; 20,30 Fascinaţia naturii: Am fibicnii; 2 1,00 Dincolo de anul20001. 21.30 Dezastre: Pierdut în cîteva secunde; 22 ,00 M agazin Discovery: Teama; 23,00 Acoliţii Iui H itlcr: G ocbbcls: agitatorul; 0,00 Sem nat D iscovery: M ăreţia egip tenilor; 1,00 P rofesioniştii;2.00 Prim ele zboruri: Un salt pe ccr; 2 r3 0 Războaie în timp dc pace:

Războiul de 6 zile; 3,00 Dezastre: P ie rd u t în c îteva secunde; 3,30 d in c o lo d e an u l 2000; 4 ,00 Program D.W,

M a rţi, 3 iunie9,00 Desene animate; 9,15 Trei

d e s tin e - s e r ia l; 10,00 M atinal NCN; 10,20 M ireasa diavolului - film (r); 11,45 Europa în obiectiv - m agazin politic european; 12,15 Paris „ lum in i” - reportaj; 17,15 Curiozităţi clujcnc; 17,30 Arte fără lim ită - m agazin cultu ral; 18,00 D esene anim ate; 18,15 Invitatul să p tâ m în ii; 18,30 A genda medicală; 18,45 Agenda culturală; 19,00 Ş tiri NCN ; 19,10 „Totul d esp re sp o r t” - în d irect; 20,10 D iv e rtism e n t; 20 ,25 T eroare ascunsă- film ; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 D-na A rris Ia Paris - film; 23,35 Paris „lumini” -reportaj.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;■ 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIANGOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: hini-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri; 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL , DE DOCUMENTARE EUROPEANA ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ Biblioteca Academici (strada Kogălniceanu 12.- 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca: Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marii, miercuri, jo i -12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 -16 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, jo i, vineri: 9 - 1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13; duminică închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) . Orar: marii: 18 -19; joi 19'-20.

■ Biblioteca Centrului C ultural' Francez (strada I.I.C. Bratianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului C u ltu ra l C erm an ”H erm ann O berth* (str. Memorandunraluil 8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. -

■ Biblioteca "V aleriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Fannacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închiv

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca C reştină ” Biblos” (str.Clinicilornr.28). Orar: luni 13-17;. marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul National de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis ■ >

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi marii: închis

■ Muzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis. ' '

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ M uzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; tuni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

■ P arcu l E tnografic ”RomuIus Vuia” : zilnic între orele 10-17; lnni- închis

Mărfi, 3 iunie Program ul 1:6,00 România: o ra6

fix!; 8,35 Serial: Un bunic fericit; 9,05 Misterele Sankt-Petersburgului (r);10.00 Ş tiri; 10,05 L im bi străine: franceză, engleză; 11,05 Film: Strada Preriilor (r); 12,40 Remember: Georgc Gershwin; 13,05 Contele Mac Duckula (desene animate); 13,30 Tradiţii; 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi. Est M eridian M agazin; 15,35 Legenda A lbei ca Zăpada (desene anim ate); 16,00 T ribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ştiri; 17,10 K atts şi cîinele; 17,35 Pro Patria; 18,30 SailorM oon (desene animate); 19,00 Căsuţa cu poveşti;19.05 Interpreţi ai cîntecului popular: V iorica F lintaşu; 19,25 M edicina pentru toţi; 19,50 300 de secunde. La zi în agricultură; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Baywatch;22.00 F lagrant (anchetă); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Memoria exilului românesc (documentar); 0,00 Scena. Em isiune de ac tualita te teatrală; 0,30 Întîlnirea de la miezul nop ţii; 1,20 Tenis R oland G arros (rez.j.

P ro g ra m a i 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Comori ale lumii;8.30 Atenţie, Păpuşi!(desene animate);9.00 Teatru :„”Jocu! vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” (r); 10,30 Tenis Roland Garros (r); 11,00 Documentar Satelit; 12,00 Tenis Roland Garros - sferturi de finală; 17,15 Zodia Balanţei (magazin); 17,40 Şeicul; 18,30 Club 2020 (m agazin); 19,00 O pţiuni (m agazin); 19,40 M erid ianele dansului; 20,05 Puterea, pasiunea;20.30 Forme şi culori; 21,00 7 zile - 7 arte; 21,05 Ce-i de făcut (dezbatere);22.05 TVM Mesager; 22,35 Misterele SP; 23,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 23,30 Film Nopţile Cabiriei (Italia 57). -

PR O TV: 7,00 O ra 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 M.Â.S.H. (ep. 1); 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Aventurile lui B risco County; 12,55 Ş tiri; 13,00 Operaţiunea Pro NATO - Ziua Marilor P uteri (r); 14,00 D esene anim ate; 14,55 Povestea zilei; 15,00 Matlock';16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45Fdrţa dragostei;17,3â Peştera m onstrului

sacru; 18,15 Sport la m inut; 18,25 Chestiunea zilei; 18,35 Cine-i şeful?; 19,00 Ştiri şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 C hicago H ope; 21 ,00 Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pagină (revista presei); 23,30 Profesiunea mea - cultura; 0,30 Sport la m inut - ştiri sportive; 0,45 Film : G lisando (R om ân ia 1984); 3,45 Chicago Hope (r).

Miercuri 4 iunie Program ul 1:6,00 România: ora 6

fix!; 8,35 Serial: Un bunic fericit; 9,05

Ziua de m îine; 2 1,00 7 zile. 7 (magazin); 21,05 Credo; 22,05 Mesager;22,35Serial:*'^- ■ -

Misterele Sankt-Petersburgului (r);10.00 Ştiri; 10,05 Videolexicon; 11,05 C întecel de dor şi o f ...; 11,40 Orizonturi culturale; 12,00 Ştiri; 12,05 Serial: Şeicul (r); 13,05 Contele Mac D uckula (desene an im ate); 13,30 Scena (r); 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru to ţi; 14,35 TV R Iaşi. E st Meridian Magazin; 15,00 TVR Cluj- Napoca; 16,00 De la o zi la alta; 16,35 Legenda A lbei ca Z ăpada (desene anim ate); 17,00 Ş tiri; 17,10 V iaţa şcolii; 17,40 M agazin sportiv auto- m oto; 18,30 S ailo r M oon (desene animate); 19,00 Căsuţa cu poveşti; 19,05 Lupii aeru lu i; 19,55 D oar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 20,50 Fotbal Finala Cupei României 1996/1997 (dj;23.00 Jurnalu l de noapte;_ 23 ,20 Secolul XX (m agazin)0,00 în Top. V iolonistu l E ugen Sârbu; 0,20 Studioul şlagărelor, 0,50 Tenis Roland Garros (rez.)

P ro g ra m u l 1: 7 ,00 TVM Telematinal; 8,00 Agenda culturală europeana; 8,30 A ten ţie , păpuşi! (desene animate); 9,00 Ora de muzică ... la Palatul Şuţu din Bucureşti; 10,00 Lumină din lumină (r); 11,00 Lumea, altfel decît o ştim (documentar); 12,10 Tenis M arele Turneu de la Roland Garros (r); 12,40 Punct de întîlnire;13.00 Tenis Marele Turneul de Roland Garros - sferturi de finală - masculin (d ); 17,15 T rib u n a p a rtid e lo r parlamentare; 17,40 Serial: Şeicul; 18,30 Emisiune în lim ba maghiară;20.00 Arte vizuale (magazin); 20,30

Petersburgului; 2 3 ,2 5 Doar ova- săţ-i mai spun! (r); 23,30 Ion 80 de ani. Reluarea Seratei MiizJ rea liza tă de Iosif Sava (p.ljjo* Documentar satelit: Lecţia des»' fantome. -•

P R O T V : 7,00 Ora \ ^ dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit c9.45 Sport la minut - ştiri spoiţi,10.00 Cine este şeful?(r); IO,30Forj dragostei (r); 11,15 Capcana tim*12.00 Accapulco HEAT; 12,55 Sto Pro TV ; 13,00 Scalphunters (SL* ’68); 14,40 Desene animate; Mij Povestea zilei cu Magicianul; 15’u M atlock; 16,00 Tînăr şi neliniş16.45 F o rţa dragostei; ljjţ Serial:Război în viitor, 18,15 Spuij m inut- ştiri sportive; 18,25 Chestiia9 zilei; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35Ci* este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19 Ş tir ile P ro Tv; 20,00 F ik Fiid maharajahului (SUA 1974, Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro lv22.00 Familia Bundy; 22,30 Viaiacj în film e; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Prim a pagină (revista presei);23,® Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu; 0,30 Sport la m inut - ştiri sportive; 0,ti Film: Fiica maharajahului (r, p.!);2,3t Accapulco HEAT (r); 4,15 Matlock (r); 5 ,00 Război în viitor(r);5,45 D esene an im ate (r); 6,15 Ştii şi cîştigi!(r).

Redacţia nu îşi asumi respat sa b ilita lea pentru sc/urstei!» in te r v e n i te în progresul; posturilor d e televiziune.

M M i m n u nF a rm a c ii cu servicii

p e rm a n e n t: Farmacii ”Corafarm ” , str. Ion Meşter jt 4 , telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacii nr.3 “H Y G IEIA AESCULAP”, P - ţa M ih a i V iteazul ir.36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

R I L I V l E t30 M A I - 5 IU N IE

REPUBLICA - Tw ister - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) 1 IUNIE - ZIUA BUCURIEI (9) * VICTORIA - G raba strică treaba - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Nevastă de om bogat - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Fetele m ortale -Hong-Kong (13; 15; 17; 19); sala B: A tît de aproape de cer - SUA (13,30; 15,30; 17,30) *

FAVORIT - La m arginea iadului - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

NOTĂ: Cinema „Mărăşti” - luni închis.

TURDA: FOX - întoarcerea lu i J e d i - SUA - prem ieră ; TINERETULUI - Poliţist la San Francisco - SUA - premieră.

D E J: A RTA - A tacu l m arţien ilo r - SUA -' prem ieră; închisoarea în g e rilo r - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Im periul contraatacă - SUA - premieră; în frun tarea - India.

v RADIO CLUJ ;J' M arţi, 3 iunie

6,00 Bună dim ineaţa (vă spune astăzi Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - E m isiunea D epartam entulu i S tud iourilo r T erito ria le R adio. Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, R adio _Tg. M ureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Banciu.11.00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 D iapazon, redactor C iprian Rusu.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia de m arţi:

redactori M e lan ia D răgan & Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 M icrofonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră! Tele­fonul nostru 064 / 420031, redactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri.16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radiofax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 R adiojurnal. 19,15 Partidele po litice , T ra ian Bradea. 19,20 R eporteri pe d rum urile Transilvaniei - Expediţia de marţi - redactor Constantin Mustaţă. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, p rezin tă Codruţa Aroo Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 Închiderea programului.

' POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheofgha -INTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ NHM

LOG1K ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERG01XXB; DERMATOLOGIE ♦ CfflRUROE

ORTOPEDIE ♦ OJU>*OFTALMOLO(3< GINKCOIXXÎE ♦ ONCOLOGE i

PEDIATRIE ♦UROLOGIE . ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFH EBBiiin Doppler - Histfr«al|ţii|if

; peiin sterilitate ftiiiiii LABORATOR

(Biochimie - Bacteridogie Imnnologit- Parazitologie Determinare Rh - Talii sarcină - Antigen HBS - Elisi M-; Eiaminări citologice pentru cancerolui de col uterin sterilitatea feminină ^ masculină) ZILN IC , inc lusiv DUMINICI

o re le 7 - 21 Medic de gardă: orele 21 -1 R e z e r v a r e , consultaţii

. I a te L 41.41.63. ^

M arţi, 3 iunie6,00-12,00

Radioprogram “ P r i m u 1 salu t” . 7,00 R a d io ju rn a l R o m â n ia A c tu a l i tă ţ i .

8.00.9.00.10.00, 11,00,12,00 Ştiri locale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 R evista presei centrale. 10,50 “P lus” . Adrian Suciu. 11,30 “3 minute”, interviul zilei. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD.14.00, 15,00, 16,00 Ştiri locale.14.30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus” r.16.30 “Ce mai crede lum ea", r.

17.00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,00-17,30 "Diferiţi, dar egali”, realizatoare Cristina Bugnaru. 17,30-19.00 Muzică, publicitate, 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport” . 19,10-21,00 “Retro Gold”, realizator Tiberiu Crişan. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00, 2,00,4,00,6.00 Retrospectiva ştirilor zilei.

M arţi, 3 iunie Contact ştiri: 5,30-

nd io — 2130 (dinmncT lk l

excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea "H.R.C. World Service la ora 18,00. 5 ,00-8 ,00 Bună dimineaţa, Romănia!-(’.’Actuali(atca”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo,

Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 R ev ista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj- Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda cultu rală ,' H oroscop şi Aniversări, Cursul valu tar, 9:05 M icrobiografie sonoră). 11,00- 19,00 Contact FM (M uzică non- stop, In fo rm aţii d iverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca. 22,00-24,00 Contact G old - rea liza to r A lexandru Gheorghiaş. E m isiune dedicată muzicii anilor ’50-’80. 24,00-1,00 Contact astronom ic - rea liza to r Dânuţ Ioncscu. Emisiune realizată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri la întrebări legate dc acest fascinant' domeniu. 1,00-3,00 Top 50 (r).

SC. Dental ROM- SOCOLOV

Calea Moţilor 106, ap î T ra ta m e n te stomatologi"

complexe:>■ terapie 5» protetică (ceramică)

’ > chirurgie (rszecţii, inţ^Programări la tel.: 430028

Z ilnic o ra r: 9-19 sîm băta 9-14

P en tru s tu d e n ţi, pension*1' şomeri, reducere 20%.

inenii

'«ii

PROF. UNIV. Dr.Dr. AHGELfl CĂJJJGAflS

Str. Prahovei nr. 11(Engă blstrka Boi)

PBnr.RAMOFTALMQIipL, Mi, V -17-20 S , - 8-12.

Tel.: 42.56.18; te l / f a x :^

ALIANŢA ANTIS01C1DML I F E L I N E U - '

| SultouInosWtâg^dumneavoastn. 1“ '” - <

f ^ r A de noapt tcl'-'f® !]1 9 16 47

G ardă dc noapte,

{

7îy marţi, 3 iunie 1997 ROZA V1NTURILOR A D E V A R U L

d e C l m

Cartacooperăriispecifice

(AFP)

mTO şi Ucraina au ;,,lizatjoi “o cartă” de Operare specifică, punînd Btft| încă o piatră la jjsiucţia unei noi arhitecturi jt securitate în Europa, imeitnl negociat cu

p i a fost parafat de jjjural general al NATO, jji Solana, şi de ministrul

externe, Ghenadi “deschizînd calea

ji semnări oficiale la 0 , in luna iulie” după jtideclarat J. Solana. jo cursul acestui summit, ijiiţj trebuie mai ales să A mai multe ţări din jrţa de est să i se alăture.

Republica Cehă şi şuia s în t cele mai bine sate pentru a. adera la

începind din iulie, taxmia semnării, care s- ş j iz a t în marginea unei

a i semestriale de două zile miniştrilor de externe ai JO, la Sintra (Portugalia), j d esfăşu ra t în prezenţa aera d in urmă. “Carta”,

un parteneriat p lic ” intre Alianţă şi Bina, n u prevede şi f i la re a unui Consiliu i», precum cel stabilit a t de NATO şi Rusia, a razat o sursă diplomatică. Ucraina îşi exprimă lic ţia f a ţ ă de finalizarea a i “carte” , regrctînd totuşi

iu a obţinut garanţii ksecnritate “mai specifice şi ai puţin vagi”, a declarat ’UKiev, o oficialitate a

i ^ j i s t r a ţ i e i prezidenţiale ie, precizînd totodată

i Ucraina ar fi preferat ca taratul să se numească

! & ■ v - \ - "ta l încheiat cu Kievul

crearea “unei comisii ®4Jcraina” şi continuarea sinilor “16+1” (cei 16

" a i NATO, plus la diferite niveluri

stat, miniştri de externe 3, ambasadori). Ca fondator” NATO-

semnat la Paris, “carta” :'0-Ucraina, mai simplă,

principii generale, e de consultare şi

de cooperare..3® deosebire dc Moscova, N nu critică extinderea ’WO către Europa de est şi ’ Kcsidcră că este vorba de

împărţire a Europei, şi-a înscris chiar ca

legic” aderarea pe ÎJ® lung la Alianţa r ţ i Moscova consideră ^ aderare a unei foste

sovietice la Alianţă ... je întregul sistem de

dintre Rusia şi NATO”, ^ tocmai a fost lansat Cu W semnării, la Paris, a ..^i fondator” NATO- 5 preşedintele rus, Boris

% ce îşi reafirma faţă de extinderea

< 3 w a reamintit totuşiVîsij ameninţare la adresa^ republici.gliile dintre NATO sih , care nu mai posedă /'Wcbrc pe teritoriul său sji l"c '"6 , erau stabilite k ltllm doar în cadrul l mului de cooperare

k 11 Parteneriatului iv Pl« , Căruia i s-a J l U |c,,| din 8

D e fin ire a une i n o i s tru c tu r i m ilita re a NATO

Un general al NATO şi-a exprimat îngrijorarea structuri militare. Vizita a. inclus Spania, Italia, faţă de decalajul crescrnd dintre potenţialul militar Marea Britanie, Turcia şi Grecia. Potrivit al Europei şi cel al Statelor Unite, cerînd ţărilor diplomaţilor, debutul turneului generalului europene membre să-l elimine. Experţi militari Naumann nu a fost încununat de succes, fiecare apreciază că Statele Unite continuă să stimuleze ţară vizitată menţinîndu-şi cererile iniţiale. Acestea cercetările şi dezvoltarea viitoarelor generaţii de au provocat la sfîrşitul lunii aprilie eşecul unei arme, ceea ce ameninţă să transforme principalele reuniuni a şefilor de stat major ai ţărilor membrestate europene membre ale NATO în ţări de rang ; ale NATO însărcinaţi cu definirea unei noi

(Reuter, AFP)structuri militare, redusă în raport cu cea actuală. O adaptare de acest gen trebuie să reducă numărul

cartierelor generale de la 65 la circa 20, fiecare, ţară încercînd să m enţină maximum, de infrastructuri pe teritoriul ci.

La aceasta se adaugă, includerea Spaniei în structură şi necesitatea unui Stat-Major râter-arme la nivel subregional în zona Europei, avînd competenţe asupra Insulelor Canare (Spania)

inferior pe plan militar.Industria de apărare

fragm entată ă E uropei se confruntă deja cu o provocare serioasă din partea. firmelor americane şi va întîmpina dificultăţi mai mari dacă uriaşelor firme producătoare de avioane şi echipament militar McDonnell Douglas şi Boeing Co li se va permite să fuzioneze, aşa cum f este proiectat. Dar în special Marea Britanie şi Franţa deţin firme influente în domeniul militar şi ar putea avea dificultăţi în a explica din punct de situate din punct de,vedere geografic în zona vedere politic de ce doresc să cumpere echipament acoperită de Comandamentul Atlantic. Persistă, american. Principalele ţări europene nu reuşesc să , de asemenea, problema încă nerezolvată a revenirii convină nici măcar asupra unui model unic de Franţei în cadrul Comandamentului integrat, avion de atac din viitoarea generaţie, permiţînd în sudul Europei, nivelul subregional (nivel3) Statelor Unite să avanseze şi mai repede. Se al noii structuri opune în special Grecia şi Turcia, aşteaptă ca Marea Britanie, Germania, Italia şi Ankara s-a declarat în favoarea menţinerii unui Spania să construiască avionul din viitoarea singur Cartier General de nivel 3, preluat succesiv generaţie “Eurofighter”, dar proiectul comun a de Turcia, Grecia şi Italia, soluţie respinsă de fost tergiversat din cauza unor dispute fără sfîrşit celelalte două ţări. Unii prevăd un stătu quo cu asupra costului. în acelaşi timp, Franţa se un Cartier General de nivel 3 în fiecare din aceste concentrează asupra propriului ei avion “Rafael”. ţări, dar cu cel proiectat în Spania, “reducerea”

NATO trebuie, de asemenea, să găsească structurii nu va aduce schimbări suplimentare, modalitatea de a integra din punct de vedere militar ' Marea Britanie, principala sacrificată în cadrul cele trei ţări din fostul bloc sovietic - Polonia, proiectului global al unei noi structuri, refuză înRepublica Cehă şi Ungaria r care ar urma să fie invitate să iniţieze negocieri în vederea aderării. Cele trei ţări deţin cu precădere echipament şi armament din perioada Uniunii Sovietice, ceea ce reprezintă o altă provocare pentru NATO. Generalul Klaus Naumann, de origine germană, a efectuat un turneu în capitalele ţărilor membre pentru a găsi o soluţie privind definirea linei noi

acest sens să fie "singura victimă”.Una din ultimele posibilităţi de a ajunge la un

compromis între cele 16 ţări membre ale NATO înaintea Reuniunii la nivel înalt de la Madrid (la 8 şi 9 iulie), care trebuie să garanteze reforma internă a Alianţei, va fi o reuniune semestrială a m iniştrilor apărării din cadrul organizaţiei, prevăzute la 12 şi 13 iunie la Bruxelles.

Slovacia face figura aparte în rîndul fostelor tari comuniste orienfîndu-se spre Rusia

(Associated Press)în timp ce majoritatea statelor

post-comuniste din Europa centrală se îndreaptă spre Occident, Slovacia înclină spre Rusia. Majoritatea slovacilor ar prefera ca lucrurile să stea altfel, argumenlînd că locul lor este în alianţa miliară occidentală, dar obstacolul este primul ministru Vladimir Meciar. Stilul său autoritar nu este agreat de Occident, aşa că s-a îndreptat spre Rusia, fiind mai puţin probabil că Moscova să-l penalizeze pentru lipsa democraţiei decît ar face-o statele membre ale NATO. Iar

Moscova este îneîntată să-şi păstreze un fost aliat. încă înainte de eşecul recentului referendum din " Slovacia consacrat aderării, la NATO, orientarea' spre Est a Slovaciei era evidentă.

Moscova formează agenţi'ai serviciilor secrete slovace. Noi

. acorduri încheiate în domeniile gazelor şi petrolului au făcut . Slovacia şi mai dependentă de Rusia. O bancă mixlă slovaco-rusă este implicată în majoritatea . tranzacţiilor economice dintre cele două ţări. Slovacia şi Rusia s-au angajat recent să extindă cooperarea militară ; ,

Occidentul nu pare îngrijorat, Slovacia este mică, în urma separării de Republica Cehă, a rămas cu o populaţie de numai 5,3 milioane de jocuitori. Nu este “un stat situat pe linia frontului”, nu are graniţă comună cu Rusia, precum Polonia. Dar îndreptarea Slovaciei spre Esf survine într-un moment crucial. “Este un adevărat test pentru Rusia. Este important pentru Moscova să poată împiedica o fostă ţară comunistă să intre în NATO”, alimentează Igor Cibula, fost şef al serviciului de contraspionaj din Slovacia. r

1996 - an de contraste profunde şi nelin iştitoare pentru Terra

(EFE)în anul 1996 au existat

contraste p ro fu n d e : şi neliniştitoare în ce priveşte consumul de energie, poluarea, SIDA şi evoluţia demografică, potrivit unui studiu asupra semnelor vitale ale Terrei dat publicităţii la Washington şi realizat de Institutul “Worldwatch” în colaborare cu Fondul pentru Populaţie din cadrul ONU.

Acelaşi raport arată că, anul trecut, cantitatea dc petrol şi cărbune consumată a fost cu 2 la sută mai mare, iar cca de gaze naturale cu 4,5 la sută cxistînd o marc cerere de petrol, în ciuda faptului că preţul acestuia a urcat la peste 20 de dolari barilul, înregistrîndu-se astfel cel mai ridicat preţ după terminarea războiului din Golful Pcrsic, în 1991.

1996 a fost cel do-al patrulea an din seria celor mai călduroşi ani de după 1866 şi cel de-al

treisprezecelea după 1979, fapt atribuit în mare măsură creşterii cantităţii de bioxid de carbon în

. atmosferă, deci poluării, din pricina înm ulţirii numărului automobilelor. Pe plan mondial, numărul acestora a crescut în 1996 cu 36 de milioane, ajungîndu-se la un total de 496 de milioane, se arată în raportul Institutului Worldwatch.

în ce priveşte creşterea rezervei de cereale, raportul evidenţiază faptul că aceasta s-a datorat creşterii cererii de came. în perioada 1950-1996, producţia de came a crescut de 4 ori, adică de la 44 la 195 milioane de tone. Din cele patru feluri de came care se produc - vită, miel, pui şi porc - aceasta din urmă este cea mai solicitată, dar se observă o creştere din ce în ce mai marc a consumului de came de pui.

O altă veste pozitivă pe care o dă raportul este aceea că, în unele ţări a frica n e ' a scăzut numărul deceselor pricinuite de

SIDA. In 1996 au apărut 5,6 milioane de noi cazuri de SIDA,. boală care, în perioada scursă de la descoperirea ei, în 1982 şi pînă în prezent, a afectat deja un număr de 36 de milioane _de persoane.

Islanda, Panama şi Haiti s-au alăturat statului Costa Rica, formînd grupul de ţări pentru care dezarm area ne fiind suficientă au hotărît ,să-şi desfiinţeze armatele naţionale.

în ce priveşte cele 6000 dc limbi cîte se vorbesc pe glob, jumătate din numărul acestora este în pericol de dispariţie, unele dintre ele fiind chiar deja pierdute, cum este cazul limbii “ainu”, care se vorbea în Insulele Kurile, Iiokaido şi Sahalin, în timp ce limba nativilor din Iowa (SUA) nu mai este vorbită decît de cinci persoane. în anul 1996, rele mai puternice limbi au fost în continuare engleza, spaniola, franceza şi araba, care se vorbesc cu precădere într-un număr dc 70 de târî.

(EFE)

Costurile extinderii alianţei sînt perfect asumabiie

în pregătirea reuniunii de vîrf de la Madrid, miniştrii afacerilor externe ai celor 16 ţări membre ale NATO s-au întrunit în localitatea portugheză Sintra pentru a lua în dezbatere, în principal, reforma structurii, comandamentelor şi candidatu­rile statelor est-europene dornice să facă parte din NATO. în ce priveşte tema reformei comanda­mentelor, dezbaterile s-au blocat la sudul Europei din cauza dezacordului survenit între Spania şi Portugalia în legătură cu exercitarea controlului asupra apelor cuprinse între arhipelagul Insulelor Canare şi Peninsula Iberică. Spania - care; prin integrarea sa în structura mililară, speră şă-i fie încredinţat un cartier general sub-regional, a cărui conducere să se extindă asupra întregului teritoriu naţional - doreşte să deţină controlul asupra acestui culoar de ape aflat sub conducerea Comandamentului strategic european al NATO (Saceur), situat la Mons (Belgia). La rîndul său, Portugalia susţine că aceste ape, aflindu-se din punct de vedere geografic în Oceanul Atlantic, trebuie să depindă de Comandamentul strategic al acestei zone (Saclant)’ situat la Norfolk (statul Virginia din SUA).

Problema de fond a accstci neînţelegeri rezidă din aceea că Portugalia deţine la Oieras (în apropierea Lisabonei) un cartier regional superior celui care-i va fi încredinţat Spaniei,. iar guvernul portughez se teme să nu-şi piardă competenţa şi influenţa în cazul în care controlul asupra apelor dintre Insulele Cariate şi Peninsulă ar trece la comandamentul spaniol.

în legătură cu lărgirea Alianţei către centrul şi estul Europei şi cu statele care au cele mai mari şanse de a se integra într-un prim val, cele 12 rapoarte orale prezentate de secretarul general Javier Solana s-au referit la fiecare dintre ţările candidate - în tolal 12, deşi evaluările au av u t, în : vedere numai 11, Albania nefiind luată în seamă din cauza situaţiei sale interne.

Chestiunea lărgirii Alianţei şi, mai ales, a ţărilor care vor fi invitate să se alăture NATO la reuniunea la nivel înalt de la Madrid prezintă două tendinţe clare: pe de o parte, cei ce preferă să fie doar trei ţări - Ungaria, Polonia şi Republica

: .Cehă iar pe de altă parte partizanii a cinci ţări, adică cele trei dinainte plus România şi Slovenia. Ţările sudice - Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Grecia - precum şi Turcia şi Canada, exercită presiuni pentru a fi invitate şi România şi Slovenia, “în scopul echilibrării spre sud â lărgirii către Est”.: Ministrul britanic de externe, Robin Cook, întrebat dacă este partizanul unei lărgiri mari sau mici, a răspuns că, dacă aderă Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, “aceasta va însemna deja o lărgire mare”, avînd în vedere populaţia şi dimensiunile geografie ale ţărilor respective.

(AFP)

NATO nu considera că m gmern sec/allsf va Irina reintegrarea Franţei -

europeni, în special. în ce priveşte Comandamentul de Sud al Alianţei cu sediul la Napoli. Franţa a făcut din- aceasta o condiţie pentru reîntoarcerea sa în structurile militare integrate ! ale Alianţei, părăsiterde. ea în 1966. Washingtonul refuză să : cedeze comandamentul unui european. : . : ■.

Purtătorul de cuvînt al D epartam entului de Stat, Nicholaş Bums, a reinterat joi, cu ocazia reuniunii ministeriale de la Sintra (Portugalia), că americanii nil şi-au schimbat poziţia. “Credem că SUA trebuie să-şi păstreze comanda capacităţilor m ilitare de la

. Napoli”. Aceste capacităţi includ şi Flota a Vl-a, vîrful dâ lance al M arinei am ericane în Mediterana.

La încheierea întrevederii sale cu H. de Charette, doamna Albright declarase că au fost evocate unele propuneri “privind creşterea responsabili-, tăţii europene în cadrul NATO”, nu însă şi problema Comanda­mentului de Sud al Alianţei.

. NATO nu consideră că venirea socialiştilor francezi la putere, în urma alegerilor de dum inică, va frîna în mod. obligatoriu apropierea iniţiată de Franţa de structura militară a NATO, a afirm at jo i un responsabil al Alianţei.

Responsabilul NATO a subliniat că Alianţa “încearcă să ajungă la un acord cu Franţa” cu p riv ire la problem a C om andam entului de Sud, principalul obstacol în calea continuării reintegrării franceze în organizaţie. Acelaşi responsabil a subliniat că problema relaţiilor dintre Franţa şi structura militară integrată poate fi rezolvată punctual prin in term ediul aranjam entelor “bilaterale şi neoficiale”, cum s-a întîmplat în cazul participării franceze la forţa NATO din Bosnia. •

Parisul insistă asupra “unei împărţiri echitabile” a respon­sabilităţilor între americani şi

A D E V A R U Ld e O lu l POLITICA marţi, 3 iunie 1997

Falia din cadrul coaliţiei guvernamentale se adinceste

PNŢCD avertizează PD că nu va putea repeta strategia divorţului profitabil

Secretarul general al PNŢCD, Radu Vasile, a respins, luni, criticile formulate de conducerea Partidului Democrat la adresa unora dintre miniştrii PNŢCD, etichetînd acest fapt drept un act de ingratitudine.

Răspunderea guvernării se împarte, a spus Radu Vasile, precizînd că PNŢCD nu poate accepta “criticile virulente” aduse de Partidul Democrat unei părţi a echipei guvernamentale

, în privinţa modului de realizare a programului de reformă şi că o astfel de delimitare “este tardivă”.

Totuşi, senatorul PNŢCD a admis că funcţionari din Ministerul Finanţelor şi diri Ministerul Industriei şi Comerţului sînt tributari vechilor mentalităţi şi că oferă adeseori soluţii antireformiste conducerii celor două ministere.

Acest fapt fusese afirmat de Bogdan Niculescu-Duvăz (PD), ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, la consfătuirea conducerii PD desfăşurată sîmbătă la Piteşti. Niculescu-Duvăz a susţinut chiar că Mircea Ciumara şi Călin Popescu-Tăriceanu “au devenit prizonierii ■ structurilor din, subordine”. Secretarul general

, al PNŢCD a anunţat că prestaţia unora dintre miniştrii partidului va fi analizată de conducerea partidului la una din şedinţele viitoare ale Biroului de Conducere, Coordonare şi Control.

La originea nemulţumirilor formulate de PD la adresa SGG sînt unele “scurtcircuite informaţionale”, ceea ce demonstrează că la nivelul Executivului este necesară o mai bună comunicare între ministere, a afirmat senatorul PNŢCD.

El s-a referit apoi-la situaţia ministerelor conduse de reprezentanţi ai PD, afinnînd că atît ministerul Transporturilor, cît şi cel al Cercetării “nu au un bilanţ strălucit”. .

în plus, Radu Vasile a amintit că PNŢCD â trecut cu vederea, în momentul realizării coaliţiei cu PD, bilanţul negativ al guvernării acestui partid între anii .1990-1991.' El a formulat chiar un avertisment la adresa partenerului din coaliţie,1 spunînd că strategia divorţului din vina unei părţi; strategie la care FSN a recurs în momentul scindării de PDSR, nu vă avea sorti de izbîndă cu CDR.

TVR a protestat în faţa bustului lui Corneliu Coposu, fată de criza din TeleviziuneS in d ic a tu l L ib e r d in

Televiziune (SLTVR) a protestat, luni, în faţa bustului lui Corneliu Coposu, din Piaţa Revoluţiei, faţă

, de “criza” d in Televiziune.S in d ic a l iş t i i c o n s id e ră că

această criză a avu t d rept cauză fa p tu l că to a te p e r s o a n e le perindate la conducerea TVR “au av u t de în d e p lin it u n m andat politic şi nu unul m anagerial” . In opinia p rotestatarilor, această atitudine a condus la absenţa unei politici de program e în interesul n a ţiu n ii , la c o n s titu ir e a unei organigram e alterate de structuri a d m in is tr a t iv e , o sc h e m ă de p e r s o n a l n e r a ţ i o n a l ă ’ şi su p ra d im e n s io n a tă . C o n fo rm organizatorilor m anifestării, ce l mai grav efect a l acestei formule de conducere este datoria publică acum ulată, de peste 60 m iliarde le i , şi s c ă d e re a a u d ie n ţe i Televiziunii.

S in g u ra s o lu ţ i e p e n tru rezolvarea acestei crize este, în opinia lid e r ilo r SLTVR, num irea im ediată, de către Parlam ent, a C o n s iliu lu i de A d m in is tra ţ ie ,

p revăzut de L egea 41/1994.D u m itru Iu g a , p r e ş e d in te le

S L T V R , a d e c l a r a t , p e n t r u M E D IA F A X , c ă a o r g a n iz a t acţiunea de p ro te s t de luni “ cu un profund sen tim ent de triste ţe” , î n t ru c î t e a e s te în d r e p ta tă îm potriva “ u n o r oam eni ca re ne sînt prieteni şi cu care îm părtăşim aceleaşi convingeri politice”. Iuga a apreciat că d iverse “ grupuri de in terese p ro fită , în p rezen t, de Televiziunea N aţională , la fe l Ca şi pînă acum ” . E l a ad ăugat că i se p a re in c o r e c tă in te n ţ ia G uvernului d e a a lo ca fonduri pentru m icşorarea dato riei de 60 de m iliarde de le i , în tru c ît “este vorba de b an u l p ub lic” . -

Iuga speră ca ac ţiunea de luni să fie recep ta tă d e ; f a c to r i i ' de răspundere d in TV R, cu care să poată angaja u n dialog.

“ în caz c o n tra r , SLTV R va organiza m anifestări sim ilare în faţa sed iilo r p a rtid e lo r şi ch iar în fa ţa P a la tu lu i C o t r o c e n i” , a conchis liderul Sindicatului L iber d in TVR. '

: Directorul TVR' Stere Gulea, acuzatei îndeplineşte m, mandat politic

P.D.S.R., P.S.M. si P.R.M.> ■ .'-J' <au semnat

un protocol de colaborare

Organizaţiile din Dej alâ P.D.S.R., P.R.M. şi P.S.M. au stabilit un protocol de colaborare pe plan local, se arată într-un comunicat dat publicităţii după întîlnirea d e ' ; sîmbătă a conducerilor celor trei filiale.

Comunicatul precizează că, “în contextul politicii partidelor noastre, Iuînd act de acţiunile promovate de actuala guvernare pe plan intern şi extern, în totală contradicţie cu cele anunţate în campania : electorală, organizaţiile municipale Dej ale P.D.S.R., P.S.M. şi P.R.M. au convenit - să promoveze următoarele acţiuni comune: susţinerea reciprocă în atingerea obiectivelor de interes comun; intervenţia la nivel central al celor trei organizaţii în vederea promovării unor interese locale; acţiuni comune ce vizează realizarea aspiraţiilor cetăţenilor municipiului Dej”. . ; '

1»NL D EJ Ş I-A INAUGURAT NOUL SEDIUDupă patru ani de la desfiinţarea vechiului sediu,

PNL Dej a reuşit să obţină şi să amenajeze un ; spaţiu elegant Ia parterul clădirii ce adăposteşte Primăria oraşului. La inaugurarea de sîmbătă, 31 mai, au fost prezenţi: dl deputat Anton Ionescu, preşedintele organizaţiei judeţene, dl Titus Nicoară, prim vicepreşedinte, dl Horia Uioreanu, vicepreşedinte, dl Nicolae Gaicu, secretar, d l < Mircea Marian, membru în Biroul permanent, judeţean, reprezentanţi ai organizaţiei de tineret, membri şi simpatizanţi ai PNL. Prilejul festiv a ocazionat o serie de discuţii axate asupra stării politice a PNL, ca partid de guveraămînt precum

şi o scurtă analiză a rezultatelor Congresului; unde s-a demonstrat coeziunca şi maturitatea partidului.

PNL, carc dispune de 17 senatori, 27 deputaţi, 12,viceprimari în marile oraşe şi peste 300 , de primari în oraşe şi comune, îşi propune pentru viitor o mai bună reprezentare în teritoriu. De altfel, la rîndul său, Biroul Permanent Central, are, în componenţa sa 7 membri din provinciile istorice ale ţării, buna comunicare “de sus în jos” şi de “jos în sus” fiind unul din dezideratele viitoare. Filiala PNL Dej este deja un exemplu în acest sens. ...

Magdalena VAIDA

Comisiaconsultativă de dialog social

Se convoacă în data de 4 iunie 1997, ora 11, la 'sed iu l Prefecturii judeţului, Comisia consultativă de dialog social C luj, în .vederea adoptării Regulamentului de organizare şi funcţionare a aqesteia, precum şi a stabilirii unei strategii funcţionale concrete pentru atingerea obiectivelor fixate prin Hotărîrea Guvernului României nr. 89/1997.

Subprefect, Peter Buchwald

Guvernul va discuta modalităţile de restructurare

a Regiilor AutonomeM inistrul Reform ei, Ulm

Spineanu, a afirmat, luni, că în cadrul şedinţei de Guvern de m iercuri se va analiza modalitatea de restructurare a Regiilor'Autonome.

In ultima sa şedinţă, Executivul a discutat despre transformarea Regiilor Autonome în .' societăţi comerciaje sau com panii

naţionale. Tot atunci s-a arătat că aceste companii naţionale ar urma să beneficieze de unele avantaje, cum ar fi unele subvenţii, precum şi să beneficieze de comenzi de la

: stat. 'Ulm Spineanu a declarat că,

personal, se opune acestei idei, comenzile către stat trebuind să se facă prin licitaţii.,

Filiala clujeană a PSDR sprijină realegerea Iul Sergiu Cunescu

în fruntea partidului

Filiala clujeană a PSDR sprijină realegerea lui Sergiu Cunescu în fruntea partidului. în ■opinia conducerii filialei, Cunescu este candidatul la funcţia de preşedinte al PSDR cu şansele cele mâi mari de izbîndă. Deocamdată, nu sc cunosc num elecontracandidaţilor dlui Sergiu Cunescu. Congresul al XX-lea al PSDR se va desfăşură intre 14 si 15 iunie la Bucureşti.

(D.B.).

Senatorul Eckstein

pierde biroul de li

Primărieîn urma cererii domnutofe

K ovacs Eckstein privit alocarea unui spaţiu în a acesta urma să-şi desfăşor; audienţele , Prri.municipiului Cluj-Napoca - pus acestuia la dispoziţie gfejsloi “Relaţii cu publicul” dinii Primăriei.. Cu toate eforturile Primilili

de a-i satisface cererea Jpt senator, acesta nu a ofertei de a-şi onora obligdii ■ faţă de cetăţeni în zilele de vif iţ

: şi sîmbătă îritre orele prin urmare; dl Ecksteii absentat de la întîlnirea locuitorii municipiului C Napoca, pe care acesfw, reprezintă în Pariam^#. României. -

Ca urmare a neprezentării; i i Eckstein în decursul a: săptăm îni la biroul pas dispoziţie cu atîta generai Prim ăria municipiului Ct Napoca îl anunţă pe aceasîic ic că spaţiul respectiv numit)» vacant şi îl invită pe dl sffi îjIi să facă o cerere similari UDMR-ului, formaţiune pes Jato reprezintă şi care c num eroase spaţii adecw -a misiunii dlui Eckstein.

; B iro u l d e presă*;; Primări*

foic

3a

îent

ins

i i^ r

cadrul PDSR are, ca un prim elem ent, aducerea la zi a evidenţei Evidenţă care, pe lîngă fluctuaţiile normale, suferă datorită epurărilor politice şi; intimidărilor. Manifestate prin schimbarea tuturor oamenilor, noştri din posturile cheie. Şi nu numai a acestora. Unii oameni au rămas pe drumuri, au fost. puşi în situaţia de a-şi căuta alte locuri de muncă. Un al doilea

Cluj. Sigur, sînt unii pe care nu am reuşit să îi contactăm în această perioadă scurtă. De asemenea, mai sînt oameni care s-au înscris foarte curînd în PDSR. Fapt este că am scăzut cu cel puţin 50 la sută.

R. Se pare , însă, că nu consideraţi ca pe un handicap această scădere a numărului de m em b ri!

G.Z. O organizaţie cu 3000

restruc tu reze . L uni, Conferinfa judeţeană Cluj a PDSR v-a acordat un nou vot de încredere. R ealegerea dumneavoastră în funcţia de preşed in te al filialei con trav ine, în tr-u n fel, tendinţei de reorganizare. Cît de departe merge, de fapt, reforma în PDSR?

G.Z. S-au produs cîteva modificări în structura de

îşi schimbe toate cadrele dc conducere. Atunci n-ar mai avea continuitatea necesară. Nici personalităţile care să_ fie exponenţiale pentru partid. în cc mă priveşte, organizaţia a considerat că e bine să menţin această funcţie (preşedinte al PDSR Cluj, n.r ). Principalii factori din conducerea anterioară au rămas activi.

R. In ipoteza unor alegeri

nu promit o ieşire nicăieri.R. Credeţi că se poate vort

de lipsă de profesionalism?* G.Z. Această lipsă 1 'profesionalism se simte?11

decizii şi în felul c® acţionează. Eu cred că actua® coalizaţi Ia putere nu sp®5 în cîştigarea alegerilor. A* forţat promisiunile. Mp festările care au fost pregăţ pentru eventualitatea âşti?®

• Interviu cu ~ dl Grigore Zattc,

liderul PDSR Cluj •

R. Trecerea partidului dumneavoastră în opoziţie a p rovocat m odificări însem nate. Unele fireşti, pornite din necesitatea unei restructurări, altele - sub presiune exterioară. Acestea din urină sînt tot mai des subliniate de către liderii PDSR. D espre ce este vorba?

G.Z. Rcstructurarca din

PDSR - victimă a ameninţărilor, intimidărilor şi a epurărilor politiceaspect al acestor intimidări este legat dc lansarea dc zvonuri şi acuzaţii.

R. V-aţi referit la actuali-zarca listei dc membri. Există, după această actualizare, o situaţie precisă a membrilor PDSR Cluj? Sc cunoaşte1 numărul acelora carc, după alegeri, au părăsit organizaţia clujeană a PDSR?• G.Z. Pc lista PDSR Cluj au

rămas 3216 persoane. Este cifra celor carc au dcclarat că rămîn si activcază în cadrul PDSR

de membri nu este o organizaţie slabă. Scădcrca numărului de membri nu este în detrimentul nostru. Trebuie să recunoaştem, au fost conjuncturişti, oameni carc au profitat... Dar, prin accastă scădere a numărului de membri, s-au “decantat” lucrurile. Rămîn cei activi, cei decişi să slujească ideile social- demoeraţiei modeme, pc care o promovăm noi.

R. După pierderea alegerilor, PDSR a începui sâ se

conducere a organizaţiei. Unii membri şi-au asumat răspunderea pentru cşccul, pentru rezultatele carc nu au concordat aşteptărilor. Chiar dacă aceste rezultate au fost mai bune decît în ccalaltă campanie elcctorală. Dar, la nivel de ţară, ele nu au fost suficicnt de semnificative. Schimbările din cadrul conduccrii nu înseamnă reînnoirea. Nu se poate ca, dc la o legislatură la alta ori dc la o Conferinţă la alta, un partid să

anticipate, este pregătită filiala clujeană a PDSR să facă faţă acum , unei a lte cam p an ii electorale?

G.Z. PDSR a elaborat un program de guvernare. Avem o idee aproximativă - care, fireşte, suferă modificări pe parcurs - cu privire la ce şi cu cine am candida, rcspcctiv am concura în alegeri. Nu se poate ignora faptul că actuala coaliţic guvernam entală a pornit-o oarecum haotic şi cu măsuri care

alegerilor dc către PDSR f degenerat în unele loc®® acţiuni agresive; sedic nostru a fost vandal©* P şi simplu. Acţiuni deaccş® au mai, fost şi în alte Ei dau acum dovadă dc jipde profesionalism $> 1demnitate. Fără picverticalitate sc acccptă'»*indicaţiile ^ internaţionale. ^ 0

tdi

'ibîJc

Sai

\%i« a

;tiiJţ»

■u

marţi, 3 iunie 1997 ARTA-CULTURA-tNVA TAMINTA D E V Ă R U Lcfle C i u l

C festiv a lu l «ie 1» '"yUshofeit )

a 99:

unui mare succes

ii

it t

Sumai cu aju torul u n o r b u n i p r ie ten i poa te ţinie viaţă un fes tiva l de o asem enea am ploare • strivit UNESCO, acest fe s tiva l se n u m ă ră în tre iernai importante din lu m e • M ulţum irea fa c e prte din viaţă, precum aerul este ind ispensabil ttspiraţiei • D ar cea m a i m are m u lţu m ire la adresa utiiror celor care au tru d it tim p de un an ş i pustiite înainte este fes tiva lu l însuşi, v ia ţa ,p u lsu l iv inconfundabil, atm osfera de co m u n iu n e prin 0 ,prin m uzică ş i dansu l care n u cu n o sc gran iţe

• O privire, un surîs ce surm o n tea ză bariere lingvistice valorează adesea m a i m u lt decît su te de m ii de cu v in te • E diţia 1 9 9 7 a F es tiva lu lu i Internaţional de Folclor de la Vilshofen (Germania) ă costat, n ic i m a i m ult, n ic i m a i p u ţin decît 70.000 de m ărci • în ciuda d ificu ltă ţilor econom ico- financiare, m a i există conducători de f irm e pen tru care aceste zile ale com un icării in tern aţionaleprin in term ediul artei popoarelor s în t im portante şi, în consecinţă, le ş i sprijină.

jl semnul unui venlabil “spirit olimpic” s-a desfăşurat în oraşul a Vilshofen cea de a 5-a ediţie a Festivalului Internaţional filelor, manifestare înscrisă în calendarul UNESCO. Peste 120

din 13 ţări ale lumii şi-au prezentat muzica şi|e sînt specifice, într-o multitudine de sonuri, culori,

1, menite să mîngîie ochiul şi auzul, şă apropie inimi, să-i facă îeni mai buni, mai prietenoşi. între aceştia - orchestra zii Transilvaniei” din Cluj-Napoca, orchestră fondată şi

fluieraşul Ion Fărcaş. înainte însă de a vorbi despre ala clujeană şi reeditarea succeselor sale anterioare (la ediţiile

şi 1995), cîteva cuvinte despre organizatori şi prim itorul; ţVilshofen. .... ; ‘ a / ' •im! pe cursul superior al Dunării, Vilshofen, cu cei 16.500 dori (potrivit datelor comunicate la 31 decembrie 1995) este al leaoraş, în ordinea mărimii, din Bavaria, pe axa Niimberg -

şajbuig - Passau; în ceea ce priveşte programul de dezvoltare udului Bavaria, oraşul este considerat ca fiind unul din punctele

i al: ale accstuia. Astăzi,- Vilshofen se numără - prin cei peste elevi care urmează cursurile şcolilor şi liceelor din • între cele m ai mari centre cultu rale şi de

iviifipniînt din estul Bavariei. Primul Festival in te rnaţional, folclor avea "loc aici în 1989. Anual; oraşul este gazda

n cele mâi renumite festivaluri de jazz din Europa, “Jazz Donau”, aici se desfăşoară manifestarea intitulată

şi tot la doi an i,, Festivalul Internaţional de sSfc sub egida UNESCO prin Organizaţia Internaţională B ^lor şi Artă Populară.

în spectacolul de gală ce a marcat inaugurarea miiiilâ din 21 mai a.c. a festivalului, “V irtuozii a i rtaniei” s-au produs pe scenele din Passau, Hauzenberg,® ţmSee,' Osterhofen şi, din nou, la Vilshofen, Şi„ca să nu.

pâ câ ne lăudăm, vă lăsăm plăcerea de a citi un fragment din Ct îentarea făcută “V irtuozilor Transilvaniei” de dl Max li; ier, preşedinte al ARGE “Volkskunst verbidet Volker” : it !»ar 3 al oraşului Vilshofen: “La 150 km de Sibiu se află

^universitar Cluj-Napoca, în germană Klausenburg, oraş ni işi află reşedinţa şi orchestra “Virtuozii Transilvaniei”, e5 fsitarea la municipiul Sibiu vine de la faptul că Vilshofen este

|cu oraşul Cisnădie din judeţul Sibiu, cu care de patru ani aifa dezvoltă o relaţie de parteneriat prin intermediul unui

n ce se cheamă “Hilfsverein Rumănienhilfe Vilshofen - iV," - n.a.) "Este o formaţie cu un palm ares bogat,

^lidat prin p rezen ţa la m ulte festivalu ri şi tu rnee Naţionale, al cărei fondator şi conducător este prietenul îri> Ion Fărcaş, fost solist (actualm ente pensionar) ai

rr . . i .

orchestrei de muzică populară a Filarmonicii clujene. Grupul s-a constituit pentru a face cunoscute lum ii frumuseţea şi d iv e rs ita tea m uzicii p o p u la re ro m ân e şti, ia r succesele înregistrate certifică justeţea acestei op ţiun i Form aţia prezintă un program muzical de virtuozitate, în care Ion Fărcaş se prezintă cu fluierele pe care el însuşi le construieşte şi ie dă viaţă. După 1991, “Virtuozii Transilvaniei” sînt pentru a treia oară oaspeţii noştri, de această dată şi cu două perechi de d an sa to ri” ... Simplul amănunt că pe coperta programului festivalului este imortalizat un moment surprins în iureşul “Căluşului” e; încă o dovadă a aprecierii p c , carc şi-au cîştigat-o clujenii în rîndul organizatorilor germani, i v j • ■; .

Festivalul s-a încheiat cu evoluţia tuturor participanţilor în cadrul solemn al Sfintei Liturghii de duminică, doina românească Ia caval sporind vraja cu tînguirea abia şoptită a tuturor dorurilor noastre. Liturghia a fost transmisă în direct de-postul “Unser Radio” care în zilele festivalului şi-a aniversat 10 ani de existenţă. , -

Fără cea mai mică îndoială, zilele Festivalului au fosţ ale unei frumoase şi adevărate poveşti, scrise, cum spuneam în corespondenţa transmisă din Germania, de muzica însăşi. O poveste la scrierea căreia clujenii n-ar fi putut participa fără sprijinul extraordinar al Fundaţiei Soros şi al Ministerului Culturii. La revedere dragi prieteni Max Lechner, Erich Fuchs, Peter Zacher, Lom şi Rudi Holzlberger, Udo Tolksdorf, Fritz Lemberger, Andrea Sţogbauer, Thomas Hofbriickl, Rudi Zacher, Wolfgang Englmlilier, Rudi Wanner, Wolfgang Salatmeier, cărora li se alătură Gerlinde Saller şi Fritz Biermeier (din Hauzenberg, un mare admirator al culturii româneşti tradiţionale), la revedere Vilshofen, în 1999! .

Michaela BOCU

Cei mai buni cardiologi din ţară s-au întâlnit la Covasna

jJ1 sfîrşitul lunii mai,/ de Recuperare Boli ^vasculare din Covasna '^format într-un mare şi

15 amfiteatru al inimii, ‘‘J . Şi-au prezentat prinţele ştiinţifice cei mai

cardiologi din ţară.1 Conferinţă Naţională

Cardiologie Preventivă şi. .^Pttarc a beneficiat de ^■parea unui num ăr vtsionant de specialişti din

Timişoara, Iaşi, T g .. ^il'\C[aiova. Sibiu, Arad,

felix, Covasna şi în k?,mare. din municipiul

Napoca.v f- ; <“'jrn acestei w‘cs«ri Ştiinţifice au fo st' " "'t univ. dr. DUMITRU

, preşedinte al

Com itetului de Organizare, director al Spitalului de Recuperare Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, prof. univ. dr. Carp Costin (Bucureşti), prof. dr. I. Branea (Timişoara), prof. dr. P. Kikeli (Tg. Mureş), prof. dr. A. Ivan şi A. Coşoveanu (Iaşi), Gh. Nandriş (Sibiu) şi Mihaela Suceveanu, directoarea spitalului din Covasna. Au lipsit din motive obiective specialiştii din. Elveţia şi Ungaria, care, deşi prezenţi în paginile programului, nu au putut facc deplasarea la Covasna.

Prin problem atica supusă atenţiei, manifestările au fost deosebit de in teresante şi benefice asigurării

metodologiilor de specialitate şi condiţiilor recuperării bolilor cardiovasculare în pragul mileniului trei, cînd sute de mii de oameni mor anual datorită condiţiilor de muncă, viaţă şi stresului ce se amplifică de la an la an. •

De remarcat faptul că medicii clujeni, pe lîngă o serie de com unicări interesante, au prezentat şi rezultatele preliminare ale programului SANCOR experim entat în cartierul Zorilor, ai cărui autori sînt; G. Vâidean, V. Ossian, M. Beudean, G. Bodisz, E. Gligor şi D. Zdrenghea. Chiar dacă la •Covasna a plouat tot timpul, temperaturile ureînd puţin peste zero grade, mediul ambiant unic în ţară sprijină procesele

recuperatorii pentru care vin anual aici mii de bolnavi cardiaci din întreaga ţară. Putem aprecia cu mîna pe... inim ă că cea de a şasea C onferinţă N aţională de Cardiologie Recuperatorie a fost o reuşită deplină. Covasna, .oraş al inimii, so licită M inisterului Sănătăţii, celui al Mediului şi organelor administraţiei publice locale o mai mare atenţie şi generozitate în acordarea sumelor de bani necesare pentru refacerea mediului ecologic, dar mai cu seamă a bazei materiale care este insuficientă şi depăşită sub toate aspectele.

Dumitru VATAU

“P ric h in d e lu l”Astfel s-a intitulat spectacolul prezentat sîmbătă 31 mai, în

organizarea Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca şi World Vision International, dedicat Zilei Internaţionale a Copilului; Genurile abordate au fost dintre cele mai variate; muzică clasică, popularăf uşoară şi muzică pentru copii. N-au lipsit dansul şi poezia. Potrivit. organizatorilor, s-a remarcat Horea Chintoan, elev. în clasa I la Liceul “G. Coşbuc”, care a reuşit şi de această dată să impresioneze prin calitatea prestaţiei sale artistice. Premiile oferite de organizatori i-au bucurat pe tinerii artişti, dar. n-au fosţ uitaţi nici copiii spectatori, care au primit daruri din partea următorilor sponsori: Venus SRL, Feleacul SA, Ferfelis SRL şi Grey SRL. C u , aceeaşi ocazie, la Casa Municipală de Cultură a avut loc vernisajul expoziţiei artiştilor plastici membri ai cenaclului Atelier 11, precum , şi a unor copii - pictori, ale căror lucrări au produs o plăcută impresie în rîndul vizitatorilor. . . .

Filarmonica de Stat “Transilvania” prezintă în această seară, la ora 19, în Sala mare a Casei Universitarilor, un concert vocal- simfonic care-1 va avea la pupitru pe dirijorul elveţian Christoph Rehli; solişti: Iulia Kirkosa, M arius Budoiu, Tatiana Lisnic şi Gheorghe Petean. în programul concertului Charles Gounod - Oratoriul “La Redemtion” p.a. ■ ■ ^

Elevi clujeni în lupta antifumatîn ajunul Zilei Mondiale fără Fumat, vineri 30 mai a.c. s-a'

desfăşurat o acţiune comună a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi a Ligii Contra Tabagismului (LCT) din municipiul Cluj-Napoca. Elevi de la Şcoala nr. 2 “Bob” (cl. a V-a Â, prof. Otilia Moldovan, cl. a Vl-a C, prof. Anuţa Mureşan), Grupul Şcolar de Industrie ■ Uşoară (cl. a X-a TL prof. Ileana Bota şi a IX-aT3, prof L. Cighi) şi de la Liceul “G. Coşbuc” au purtat postere cu mesaje antifumat şi în favoarea sănătăţii publice, pe, un traseu care a început la Librăria “Universităţii” şi s-a încheiat Ia sediul ;LCT. Conf. dr. George Petrescu - preşedintele LCT şi dr, Iuliâ Usineviciu au vorbit elevilor despre pericolul pe care îl reprezintă fumatul pentru sănătate şi efectele nocive ale acestei deprinderi. Acţiunea a fost organizată în cadrul orelor educative pe tema: “Educaţie pentru sănătate”, elevii fiind răsplătiţi cu dulciuri oferite de “Feleacul” SA şi rechizite şcolare de la “Mucart” . Asemenea activităţi vor continua în şcolile municipiului, iar faptul că tinerii conştientizează nocivitatea fumatului ni se pare cel mai mare cîştig. V' '

Qoncuvs de ^meîeDuminică, de 1 iunie, Organizaţia Regională pentru Sănătatea

Mediului, din Cluj-Napoca - “HERO” - a organizat pe Cefăluie un . reuşit concurs de zmeie, cu participarea unor elevi din şcolile şi liceele municipiului. Lista cîştigătorilor concursului se prezintă după cum urmează: Premiul I, la categoria clasele I-IV::Elekes Zoltan; : Şc. nr. 1, clasele V-VI: Cosmin Chirilă, Lic. Pedagogic, clasele Vn-Vm: Mihai Popa, Şc. nr. 22; Premiul II şi DI, clasele I-IV: Simon Blanka, Szakacs Jozsef, Lic. T. nr. 2, clasele V-VI: Istvaniy Tamas, Iszlai Albert, Lic. T. nr. 2, clasele VH-VID: Dan Codrean; ; Şc. nr. 1; Liviu Cirebea, Şc. nr. 22. Premiile au fost asigurate cu . sprijinul AIDROM. Juriul, alcătuit din elevi a acordat punctajele cu deplină seriozitate, iar atmosfera ă fost una excepţională - ne-a comunicat din partea organizatorilor dna Mâria Toth. Astfel îneît cei care au ezitat să participe, chiar în calitate de: spectatori^ au ce’ regreta.? La categoria deschisă elevilor de liceu nu au fost acordate premii, probabil timpul nefavorabil să-i fi ţinut departe pe mulţi potenţiali concurenţi. Concursul a constituit un schimb util de experienţă pentru cadre didactice şi membrii unor organizaţii neguvemamentale din ţară, pentru desfăşurarea unor, activităţi" participative de educaţie în vederea protejării mediului înconjurător.

Rubrică realizată de M. BOCU

Sîmbătă, 7 iunie:

Finala concursului66

Sîm bătă, 7 iunie 1997, ' L ic e u l T e o r e t ic“ G h e o rg h e Ş in c a i” o rganizează , cu începere de la o ra 9 , etapa finală a c o n c u rsu lu i “ L E C T U R I P A R A L E L E ’ . A f la t la p rim a sa ed iţie , concursul in i ţ ia t d e d n a p ro fe so r ; M o n ic a O n o jescu (L ic . T e o r e t ic “ G h e o rg h e Ş in c a i” se a d r e s e a z ă tu tu ro r e lev ilo r de liceu d in jude ţu l C luj şi constă în in terpretarea unui tex t lite rar. T ex tu l a les spre ana liză la p rim a ed iţie a concursu lu i se in titu lează “ A rdere” şi face p arte d in

n

v o lu m u l “ N e b ă n u ite le t r e p t e ” a p a r ţ in în d lu i L ucian B laga. D intre ce le 33 de lucrări ale elevilor, c e le m a i b u n e v o r f i p rem iate de către ju r iu şi c itite în e tapa finală de au torii lor.

O rganizat în colaborare c u In sp e c to ra tu l Ş c o la r J u d e ţe a n , co n c u rsu l v a beneficia de prezenţa d lu i L iv iu P e t r e s c u ,p r e ş e d in te le F u n d a ţ ie i “ L u c ia n B lag a” , a d lu i p ro f . I l ie R a d ( re v is ta “ E x c e ls io r ” ) ş i . reprezen tan ţilo r presei.

Laura MORAR

A D E V A R U Ld e O l u l OMUL ŞI SOCIETATEA marţi, 3 iunie 1997 U

Dr. Nicolae Deleanu, directorul IPSMP:

“Adresăm un apel consumatorilor să ne sesizeze”

Apărarea sănătăţii publice, respectarea legislaţiei existente în acest sector constituie obiectul activităţii Inspectoratului de polifie sanitară şi medicină preventivă. Despre problemele cu care se confruntă, în prezent, această importantă instituţie, ne-a vorbit dl dr. Nicolae DELEANU, directorul IPSMP.

- Cu toată complexitatea şi diversitatea problemelor de care ne ocupăm, am fost şi noi cuprinşi în reducerea de personal care a vizat domeniul sanitar. Procentul de reducere a personalului este de10,5 la sută. Citric, din 234 de angajaţi trebuiau reduse 24 de persoane. în rezolvarea problemei am avut în vedere şi considerente umanitare şi am avut grijă să nu perturbăm funcţionalitatea reţelei noastre. Au fost reduse posturile vacante neocupate, persoanele pensionabile şi cei cu abateri. Am practicat reducerea cu fracţiuni de normă (adică reducere de activitate 25 la sută şi 50 Ia sută), astfel că, efectiv, nici o persoană din instituţie n-a intrat în şomaj.

- Cum se desfăşoară, în prezent, activitatea de inspecţie şi control, de supraveghere a principalelor obiective care intră în raza dv. de competenţă?

- Avem în atenţie obiectivele de industrie alimentară, de desfacere, depozitare, transport a alimentelor, de mediu (aprovizionare cu apă potabilă, igiena solului, a aerului). Un alt segment de activitate este . epidcmiologia, care se ocupă cu depistarea, combaterea*şi împiedicarea răspîndirii unor boli transmisibile.

O altă activitate care decurge din prima şi ne ia un mare volum de muncă este activitatea de autorizare sanitară. Această activitate se destâşoară conform normelor de autorizare în vigoare, elaborate de Ministerul Sănătăţii, respectiv Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 201/1996. Trebuie să precizez că sînt supuse autorizării sanitare toate obiectivele în care se desfăşoară o activitate umană. Chiar, activitatea din birouri, din sediile Armelor etc. are nevoie de o autorizare sanitară (iluminat, asigurarea microclimatului şi altele, care în mod obişnuit se neglijează). în ultimul timp vin foarte multe documentaţii, dovadă că oamenii vor să intre în legalitate. . Pentru a avea o idee asupra volumului de muncă, amintesc că : numai în domeniul igienei alimentaţiei există în evidenţă, la nivelul judeţului, peste 8.000 de obiective. Evidenţa o ţinem pe calculator > însă există o mare dinamică în activitatea acestora. Unele firme se

. desfiinţează, altele îşi schimbă profilul şi numele. Aceasta înseamnă ' din nou dosare, cereri, adeverinţe, vize, proiecte etc. Uneori, sîntem, , pur şi simplu, sufocaţi. în acest context, reducerea de personal ne ; afectează foarte mult Faţă de primii ani de după revoluţie exigenţele au crescut considerabila In prezent, normele republicane, după care ne conducem, tind să se alinieze la cele europene. Din această cauză nu poate fi trecut nimic cu vederea. Apoi, în privatizare sînt implicate mai multe instituţii - Primăria, Inspectoratul de poliţie sanitar-veterinară, Oficiul pentru protecţia consumatorilor, Agenţia ; pentru proiecţia mediului etc. Nu întotdeauna comunicarea între aceste organisme este operativă şi eficientă. Din această cauză,’ j formalităţile de autorizare decurg mai greoi. Fără o sincronizare a ’ acţiunilor de privatizare, acest proces va fi măi lent. în ce ne priveşte ; pe noi, am scurtat termenul de eliberare a rezoluţiei lă o solicitare la 15-20 de zile. Am reuşit acest lucru prin sectorizarea oraşului pe cartiere. De fiecare cartier răspunde un medic ajutat de cadre medii, în acest fel, se poate face o planificare riguroasă a dosarelor.

- Ne confruntăm în prezent cu o avalanşă de produse

alimentare provenite din surse foarte diferite din ţară şi din străinătate. Poate Ii realizat un control efleient al calităţii acestora? ■

- Avem aici de-a face cu produse din import şi cu produse indigene. La ultima categorie situaţia este sub control. Probleme mari apar la produsele din import. Conform legislaţiei în vigoare, toate produsele din import care se comercializează în România trebuie să aibă avizul Ministerului Sănătăţii. Din păcate, acest lucru nu se întîmplă. Necazul este la punctele de frontieră, unde ar trebui să existe un filtru sever care să oprească produsele necorespunzătoare calitativ, cu termen de garanţie expirat sau aproape.de expirare. Astfel de produse le depistăm după ce au ajuns în ţară cînd, după ce au trecut la al doilea sau al treilea angrosist, este greu să mai refacem lanţul şi să depistăm sursa. Apoi; pentru multe produse nu avem stasul de calitate şi nu ştim care sînt valorile lor normale. Aşa îşi găsesc drum multe produse falsificate sau necorespunzătoare calitativ. Necazuri mai avem şi cu produsele interne. Producătorii acestora trebuie să deţină licenţe de fabricaţie. Cei mai mulţi însă nu le au. Dar nu noi sîntem organismul hotărîtor în obţinerea licenţei, deşi este necesar şi avizul nostru. _

- Sînt numeroase abaterile de Ja normele igienico-sanitare?- în acest an, colegii de la igiena alimentaţiei au aplicat 216

amenzi în valoare de 121 milioane lei. In aceeaşi perioadă s-au efectuat 32 de sistări temporare de activitate la diferite obiective cu profil alimentar. Urmează sezonul cald, cînd se manifestă o explozie de dozatoare pentru răcoritoare şi îngheţată. E nevoie ca şi consumatorii să fie mai exigenţi faţă de ceea ce consumă şi faţă de cei care îi servesc. La preparatele de carne este, iarăşi, nevoie de mare atenţie. Pericolele sînt mai numeroase. Pe această cale, adresăm un apel consumatorilor să ne sesizeze asupra oricăror abateri la telefoanele 192.983 sau 198.267, la medicul de gardă. Luăm în considerare orice reclamaţie în scris sau verbală, cu condiţia să fie de bună crcdinţă. Ion RUS

Foto: Ion PETCU

Eu fie tu l a re micritate• Guvernul a depus la Camera Deputaţilor proitehi

legii privind plata cu prioritate a oMigaţiUorbugetirifaţă de furnizorii de electrică, energie termică ţt, şi plata obligaţiilor faţă deoiit,

' alt creditor (persoană fizică juridică), în ordinea scadent

• Proiectul de lege mai instit obligaţia persoanelor juridice datorii bugetare de a transfon, în lei disponibilităţile în valeu pentru efectuarea acej|t datorii. De asemenea, sir

_ p revăzutei şi sancţionării, (amendă contravenţională m penalităţi) în cazul în cjk prevederile acestui proiect 4

- lege nu sînt respectate.■'V' “Astfel, efectuarea plă

altă ordine decît cea prevszmj în proiectul de lege, precum! nerespectarea obligaţiei du transforma in |. disponibilităţile în valută peitg efectuarea plăţilor constitui;

’ contravenţie şi se sancţioneazi cu amendă de la 5 milioane lei ’ la 10 milioane de aplicată persoanei juridice,

Constatarea contravenţiile aplicarea amenzilor efectuează de către organele 4 specialitate ale Ministemlt Finanţelor sau Minislenili Muncii şi Protecţiei Social după caz, sau de către organe împuternicite de le; Nivelul amenzilor poate!

'ac tualiza t prin hotărirei Guvernului, la propunem Ministerului Finanţelor.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a primit de la. Guvern proiectul d e -le g e privind plata cu prioritate ă obligaţiilor bugetare, spre a fi dezbătut în procedură de urgenţă. » 1 :: - - '

Iniţiatorul a arătat, în exjmnerea de motive, că, pentru asigurarea resurselor financiare ale statului, este necesar să“se realizeze întărirea disciplinei financiare a , agenţilor economici, carc să conducă la reducerea plăţilor 'restante', realizarea de fluxuri financiare pozitive şi • diminuarea blocajului . financiar în economie. Proiectul de lege : propus de Guvern stabileşte, în principal, ordinea de efectuare a plăţilor de către persoanele ’ juridice, indiferent de forma de organizare şi tipul de ' proprietate. Astfel, persoanele juridice au obligaţia să efectueze,, mai în tîi, plata drepturilor salariate, precum şi obligaţiile bugetare calculate şi ; reţinute prin stopaj la sursă din aceste drepturi datorate pentru luna în curs. După aceasta, - urmează plata obligaţiilor,, bugetare, reprezentînd impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri datorate bugetului de stat," bugetelor locale etc., în ordinea vechimii acestora. Pe ultimele locuri ale datoriilor persoanelor juridice se află plata obligaţiilor

Băsescu decide:

AEROPORTURILE - la consiUile judeţene

Aeroportul din Cluj-Napoca ar putea trece în administu Consiliului judeţean chiar din această săptămînă. Potrivit dec lan d-lui deputat Iuliu Păcurariu (PD), “în aceste zile”, printr-o bot ' de Guvern, se va decide transferul de responsabilitate- Ministerul Transporturilor către consiliile judeţene, fiind vizatei aeroporturile care găzduiesc rute interne. Lista nu ctpi aeroporturile din Bucureşti (Otopeni), Constanţa, Timişoara şi!»

Acest transfer face parte din planul de reformă al Ministc Transporturilor. Păcurariu consideră că Traian Băsescu "a fost cap de unul singur, să riezolve întreaga reformă din Transporturi.

Consiliul judeţean Cluj a contactat deja o firmă din Austiii vederea modernizării aeroportului. . . (D.B.)

Din “taxa Băsescu” vor fi pietruite

Ce se va întîmplă cu banii strînşi de Ministerul Transporturilor pe urma aşa-zisei “taxe Băsescu”? Din raportul pe care dl ministru l-a prezentat în cadrul întrunirii de" la Ploieşti a liderilor PD, raport citat de către deputatul Iuliu Păcurariu în cadrul unei conferinţe de presă, rezultă că 384 dc miliarde vor fi alocate pietruirii drumurilor de ţară. Numai în accst an. Această sunţă echivalează cu bugetul pe aproximativ patru ani de zile al judeţului Cluj.

Pietruirea drumurilor de ţară- mai puţin utilizate de către cei care vor fi siliţi să plătească taxa, automobiliştii - este o necesitate. Dar, este, în acelaşi timp, o prioritate? Mai ales acum cînd, aşa cum sublinia şi Băsescu, România'a reuşit să impună reconsiderarea liniilor de transport europene. Cele două axe, Constanţa - Borş şi Constanţa - Iaşi, via nordul Europei, sînt departe de a îndeplini standardele cerute.

(D.B.)

într-o societate în care nu mai avem sau nu ne mai facem timp pentru a-i asculta pe ceilalţi, o linie telefonică “fierbinte” poate prelua multe apeluri disperate.;

Principiile de funcţionare ale serviciilor de tip “hot-line” sînt variate, în lume ele există de peste 40 de an i; (1953 în Anglia). Partea comună este că la capătul receptor al firului solicitanţii găsesc o persoană formată pentru a asculta şi răspunde, a oferi un “prim ajutor”.

Majoritatea serviciilor telefonice d e . criză vizează persoanele preocupate de gînduri suicidare. Se are în

vedere faza de ambivalenţă, de conflict între tentaţia abandonării prin moarte şi nevoia găsirii unui fir de care să se agaţe dc viaţă. Momentul “strigătului de ajutor”

poate intra în dialog pe temele actuale sau urgente ale persoanei.

Ideea serviciilor de prevenţie sau intervenţie antisuicid a fost ca măcar o parte dintre cei care

0 linie telefonică fierbinteeste cel în carc persoana are nevoie de un “altul”, fie şi la capătul liniei telefonice.

In această fază, solicitarea ajutorului nu este directă, ea îmbracă diverse forme, iar anturajul de cele mai multe ori nu sesizează nevoia reală a solicitantului. O ureche avizată poate, însă, recepţiona corect şi

trec printr-o criză dc viaţă să ridice receptorul şi să se “întîlnească” cu cineva care să-i audă şi să le vorbească.

De obicei, aceste servicii sînt solicitate şi de persoane care, traversează perioade dificile pe plan sentimental, de familie, profesional etc.; de tineri în impas în relaţiile cu părinţii, cu

anturajul sau în tranziţia sf viaţa adultă;, de oameni« nelinişti, epuizaţi sau cal rămaşi fără serviciu,» devalorizează global

Ce li se oferă? Ascultare şi comunicareJ

procedează astfel ca persoa< care rămînc în cel mai sin* anonimat, să găsească în f însăşi alte noi resursei*

: răspunsuri în situaţiile criW A asculta, înseamnă dej*1,

ajuta.Deci, sunaţi la 186864, in*

8-22 în ziiele lucrâloi* telefonul Laboratorului # sănătate mentală.

Report®1

• Ceatrtbuţiuniau?• Care este mecanismul tor de funcţionare?. Atribuţiunile asociaţiilor de proprietari au un caractcr mult mai

larg, sînt precizate cu mai multă claritatc. în primul rînd, au grijă, să adopte bugetul de venituri şi chcltuicli, şi să-l amendeze. Odată

. cu accasta, slabilcsc şi fondul dc rulment. Activitatea de bază se rezumă la încasarea cotelor obişnuite şi spccialc pentru cheltuielile comunc de la proprietarii de apartamente şi de la proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie. Aceştia nu Ic pot folosi, fără aprobarea asociaţiei şi în condiţiilc pe.carc ea le stabileşte (în,urma negocierilor). Dacă administratorul şi ccilalţi funcţionari sau angajaţi nu-şi îndeplinesc, în mod conştiincios îndatoririle, îi- suspendă şi dispun încadrarea altora, închcind cu accştia contract, individual de muncă sau convcnţic civilă. Dacă proprietarii nu-şi achită cheltuielile accştia sînt acţionaţi în justiţie, în nume ,

propriu sau în numele proprietarilor de apartamente. Aplică penalizări pentru întîizieri în plata cotelor de întreţinere, completează la zi cartea tehnică a construcţiei, reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea proprietăţii comune.

în ce priveşte mecanismul de funcţionare a asociaţiilor de proprietari, există unele elemente încurajatoare. Astfel, la adunările generale, proprietarii pot fi reprezentaţi de alţi proprietari, care trebuie să aibă o împuternicire scrisă. în cazul unui vot paritar, poziţia preşedintelui este decisivă. Toţi proprietarii trebuie anunţaţi asupra oricărei întruniri a asociaţiei cu cel puţin 10 zile înainte ca accasta să aibă loc. Asociaţia dc proprietari poate adopta decizii,

■ dacă cel puţin 2/3 din numărul membrilor sînt prezenţi personal ; sau prin reprezentant. Dacă nu este întrunit cvorumul, adunarea i poate fi suspendată şi reconvocată. La reconvocare (proprietarii respiră uşuraţi), pentru că, în situaţia, în carc există dovada că toţi membrii asociaţiei au luat cunoştinţă de termen, deciziile pot fi

; luate, indiferent de numărul membrilor prezenţi. Deciziile asociaţiei pot fi luate, m general, cu un vot, reprezentînd majoritatea simplă din totalitatea voturilor obţinute. ' ' '

Adiinareagcrierală(a .proprictanippya, ayşa, joc cei puţin, o^dată (

pe an, iar cele speciale, oricînd, prin decizia comitetului exwjjj' sau a proprietarilor de apartamente, reprezentînd cel puţin ™ din cota de proprietate. Dacă o decizie a asociaţiei este cont11 legii sau acordului de asociere, sau este de natură să pflxi*1 daune considerabile intereselor unei minorităţi ale proprietari* de apartamente, orice proprietar poate acţiona în jus?\! Valabilitatea respectivei decizii, în termen de 60 de zile * < adoptarea acesteia. '

Acţionarea în justiţie nu trebuie să întrerupă cxccutaica decît în cazul în carc instanţa hotărăşte suspendarea respective. Asociaţiile de proprietari nu pot funcţiona lari unui comitet executiv, care poate reprezenta asociaţia dc prcp^ în administrarea şi exploatarea clădirii. Comitetul cxcculiv p^‘ angaja personal specializat, sau poate numi alte pfcrsoane j îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. Preşedintele asociaţia asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă obligaţii în ® ^ : acesteia, reprezintă asociaţia împotriva unui terţ, «iclusl' t f i acţiunile judecătoreşti iniţiate de asociaţia împotriva unui pro? care nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de asociaţie.

. ..Jurist, Ion

^ m a r ţ i , 3 iunie 1997 PUBLICITATE : CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SIBRKDACŢIATURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75.,

A D E V Ă R U L .d e O l u i

Trvm i; a c h i t ă r i e v t e g k a u ;

% REDUCERE

-aneport, nrcat şi montatg r a t u it

M O D B N ACluj-Napoca

Str. Oaşului nr. 42A tel: 433555,134822. ORAR 8-18 o Hala Agroalimentară P-ţa M ih li Viteazul etaj 1

teL: 132897, ORAR «MSCalea Victoriei nr. IOD

(Materna, TURDA) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET PALUX. ARACE",

LAC, DILUAN'CLEI DH0A5E.

S C M E C O S R LAPĂHIDÂ, str.Libertăţii nr.l

Telefon 231888

COSITORI ROTATIVE/ import Cehia

Pentru tractoare de 45 CP şi 65 CP- productivitate 0 ,8 - 2 ha/oră- lăţimi dc lucru 1,40 m şi 1,65 m

S T O C L IM IT A T -P R E T U R I C O M P E T IT IV E -

«jyl a iî r tT 1

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A EVALUATORILOR DIN ROMÂNIA

-ANEVAR-Centrul teritorial Cluj - organizează

LCurs fo rm are E valuatori de în treprinderi y perioada; 11-21 iu n ie 1997 y preţ: 6 0 0 .0 0 0 le i/c u rsa n t ( in c lu d e su p o r t cu rs)

,II.Curs ”Evaluarea ş i fin a n ţa rea proprietă ţilor obiliare”

y data în c ep e rii: 2 5 se p tem b rie 1997.

înscrieri şi re la ţii su p lim en ta re - str. O b se rv a to ru lu i ir.146 ap. 18, te l .0 6 4 -4 3 803 4 , 0 6 4 -4 3 8 0 3 3 . (mu5)

IN A TEM T IA P U B L IC U L U I WHWWPCĂ LĂ TO R îiPiPW PP

Incepînd cu data de 2 .06 .1997 linia nr.52 de autobuze

vafuncţiona în zilele lucrătoare între orele 5,00-8,30; 12,30-17,00; 21,00-23,30 după următorul program:

Plecări din Mănăstur (Bucium):•5,00; 5,15; 5,30; 5,45; 6,00; 6,15; 6,30;

6.45; 7,00; 7,15; 7,30; 7,45; 8,00.•12,30; f2,45; 13,00; 13,15; 13,30; 13,45;

14,00; 14,15; 14,30; 14,45; 15,00; 15,15; '5,30; 15,45; 16,00; 16,15.•21,00; 21,20; 21,40; 22,00; 22,20.Elecări din Piaţa 1 MaifCluianal:•5,00; 5,15; 5,30; 5,45; 6,00; 6,15; 6,30;

6.45; 7,00; 7,15; 7,30; 7,45; 8,00; 8,15;8,30. ■ '

■12,30; 12,45; 13,00; 13,15; 13,30; 13,45; '4,00; 14,15; 14,30; 14,45; 15,00; 15,15; 15.30; 15,45; 16,00; 16,15; 16,30; 16,45. •21,10; 21,30; 21,50; 22,10; 22,30; 22,50.

Orarul va fi afişat la chioşcurile de vînzare pletelor şi abonamentelor de pe traseu.

7.500 le i+ TVATel.16.07.65

C it it i z iln ic__________ 9________|__________

ADEVĂRULde Cluj

S .C . W E S T O N IM P - E X P S R L .

Str.Einstein nr. 14 J Tel&Fax: 64-43.22.97* Oferă oportunităţi de

perfecţionare şi afirmare într-o societate cu

capital american, unei persoane ce întruneşte : următoarele condiţii:

♦ Absolvent al unei facultăţi; '

♦ Cunoscător al limbii :- engleze; ;

♦ Cunoştinţe Windows (Excel, Qpro, Word);

♦ Prezentabii(â) şi dinamic(ă);

Se va depune CV+poza recentă ja sediul firmei, pînă la data de 6.06.1997.

« i l i l

TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ V[r>no MUsif r<ţoni'Ci iovI R

1l ii aiisii ■

6 - 7 IU N IE 1997

MPMOBILĂ ÎN R ATE FAR A D>O BÂ N D Ă «M »p* • : : ~

i _______ m . ?!

CLUJ-NAPOCA

. Vineri, 6 iunie - IN A U G U R A R E A O F IC IA L Ă A N O It FA B K IC l Sâmbătă, 7 iunie - Z IU A P O R Ţ IL O R D E S C H IS E L A S.C. U R S U S S.A.

Piafa LUCIAN BLAGA (PÂCÎl)Ora: 10.00

FANFARA CERCULUI MILITAR TT.ATRUL MASCA

ANSAMBLURILE FOLCLORICE STUDENTESTI MAU I ISOIUil., ROMAMASUL, MUGURELUL

şi PLAIURILE CLUJULUI ' 'O ra : 1 2 .0 0

R l1 HARLAS SA VA NEGREAN BRU PA ŞCU

DUMITRU SOPOK VFIAB1R1Ş

IOAN BOCŞA AURLL'IAM AS

N ICUL AL SABAU

O r a : 1 5 .0 0-TEATRUL M A SC A / V ICTOR SOCAC1U

AURELIAN TEMIŞAN MADÂLINA MANOLE

rS f tll

Platoul SĂLII SPORTURILOR Ora: 20.00

LOREDANA şi D IR EC ŢIA 5HOI.OGRAF

IRISSFINX EXPERIENt’h

D A N C C S H O W c u n w i M t u :C l A S S T - S h i r t B U . G

D ISCO lFCA ÎN A D U .IR F R si FOCTRI OF. ARTIFICII La toate aceste manifestări, intrarea este liberă

l l

k i& ii■

* Anunţ de licitaţie *SC SOMEŞ SA DEJcu sediul în Dej, str.Bistriţei nr.63, jud.Cluj, 1

în calitate de proprietar, organizează .

LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ CU STRIGARE,’ privind vînzarea unui mijloc fix după cum urmează:

Denumire mijloc f ix r Nr. inventar Valoare pornire licitaţieLocomotivă LDH 250 60.399 6.400.000 ;

Licitaţia va avea loc în data de 12.06.1997, la ora 10, la sediul societăţii, iar în caz de neîndeplinire a reglementărilor în vigoare, se va repeta în data de 19.06.1997, în aceleaşi condiţii. ^ ’ v

Taxa de participare este 1% din valoarea de pornire a licitaţiei, sumă carc se va plăti la caseria societăţii, pînă la începerea licitaţiei.

RELAŢII L A B.M .F. TE L E F O N 064/ 2 1 1 3 3 1 -5 , IN T.4 2 2

O soluţie simplăla o problemă complicată

O L Ar IZVORUL MINUNILOR

B ău tu ri răcoritoare oarbogazoase in butelii da plaatic d a 0 ,5 ; 1,5 ai 2 litri

- ediţia 1998 -Calea cea mai sigură pentru ca firma şi

afacerea d-voastră să fie cunoscută altor 60.000 de firme din ţară şi străinătate.

B-dul Eroilor nr.2, cam.4 ■■ ■ ■■ Telefon 195589

I I I

| S.C. TRflNSILVfiNIfi GENERAL || IMPORT - EXPORT S.R.L . Oradea, || angajează pentru zona Câmpia Turzii: || flGENT COMERCIfiL |I c o n d iţ ii: - experienţă în domeniu, I :I ’ - carnet de conducere categoria B, II - garanţie materială, II - domiciliul în zonă. II In fo rm aţii la telefon: 059/130508; 130745, p ^ in terio r 421,422, Serviciul M arketing .

kntru avă asigura intontinuare un abonament la ziarul : ADEVÂRULvjputeţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6. «te

A D E V Ă R U L f*|T|r»»» cLUJ-NAFOCA:luni-vincri»-16;simbâtâ9-14;tcI/raji]9-73-04;SL'BREI)AC|UrURDA: marţi. 3 iunie 1997 (jTCiO d j J J r UDHK^I lr \ i C luni-vineri 8-16; (el/fax 3M3-23; SUllREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fa* 21-60-75. _______ V ■

ACORDăm oREDUCERE

de preţ de pentru plata integrală

f ăC I ,1l.I-N A P O C A :

♦ Piaţa 1848 nr. 1 Tel. 43 7429; Tel/I 'ax 43 7430♦ Livezii 63 Tel. 43 7444 (Zona Carbochim - Clujana).♦ Str.Ec Teodora iu nr.56 - Tel. 215073

HUEDIN: ♦ Str.A.Iancu nr.l. - Tel. 253493Mai găsifi: PARCHET, PALUX, LACURI, ARACI. I. DIEUANT.

SC FLACARA SA Clui-Elapoca

convoacă Adunarea G enerală Extraordinară a Acţionarilor în data de 23 iunie 1997 la Cantina SC Flacăra SA, la ora 14, cu următoarea ORDINE DE ZI:

1. Alegerea Consiliului de Administraţie2. Alegerea cenzorilor3. A legerea cenzorului independent4. Diverse. P0309)

Preţ: de la 150$OPŢIONAL ŞI ÎN RATE!(Persoane fizice si inridkel:i»icesiiDn<

l i rTel/Fax: 064-413492

te]/fax: 198814-194917

i n t e r n e t ^de zile G R A T U IT »

S.C. "NAPOTEX" S.A.Depozite şi magazinstr. Traian Vuia nr. 208

NAPOTEX”

ENGROS |ţesături, lenjerie, mochete, covoare,

confecţii, mercerie - galanterie, | marochinărie -încălţăminte I

Vă oferim o gamă largă de produse de primăvară - vară fa preţuri avantajoase

Informaţii suplimentare la: telefon 064-416629, 416631

VINZARICUMPĂRĂRI

•; Vînd mochetă, linoleum 29.500 lei/mp, covoare. TeL 19-88-17. (557792)

• Societate comercială cum pără vite; porci vii şi miere de albine. TeL 13-03- 92 orele 9-16. (557852)

S.C. ONESTO S.R.L.CASĂ DE AMANET

în incinta Restaurantului g ,JFetiţele V ieneze”, 1

str. Memorandumului nr. 13 TeI.19-59-66

Vînd American Poker II pre .500 DM. Informaţii tel. 43-10- 75. (557824) ■

• Cumpărăm teren zona Calea Turcii 3-4000 mp. Tel. 19-75- 84. (557835)

• Vînd moară în stare foarte bună, montată în comuna Mănăstireni, judeţul Cluj. Relaţii între orele 18-21 ia'tel 13-80-53. (587782) - ■ '

. • Vînd teren intravilan în Făget la şoseaua principală, apă, curent aprobare gaz, gard piatră, fier foijat. Tel. 064/16-43-27. (557848)

• Vînd 30 ari teren intravilan ‘ Dezmir posibilităţi gaz, lumină, apă potabilă.-Tel. 15-55-91. (557863),

• Vînd teren Zorilor. TeL 12-19-28. (557749)

• Vînd teren bun pentru agrement 4,75 ba Ia km 19 spre Dej. Tel 14-19-52. (587630)

• Vînd 2950 mp teren lîngă Awa Gilău, pe drumul E60 O rad ea , cu toa te facilităţile, 58 m la şosea, 6 DM /m p. Tel 43-81-75. (587822)

• Vînd teren Grigorescu str. Uliului sau la schimb. Aştept oferte Ia,tcl. 41-51-66. (557845)

• Vînd teren lîngă AWA Gilău. Tel. 12-79-04 după masa. (557849)

• V înd ap a rtam en t 3 camere ultraiinisat Zorilor;' g a rso n ie ră confo rt 1 GheorghenL TeL 14-00-77. (557375)

• Vînd urgent în Dej a p a r ta m e n t 2 cam ere confort 2 finisat 25 milioane lei. Tel. 12-12-07. (557679)

• Vînd apartam ent 2 şi 3 camere Calea FIoreştL TeL 42-59-27. (557741)

• Vînd garsonieră confort m ărit str. Dîmboviţei rir. 87 bL D18 ap. 70,45 milioane; garaj demontabil. Tel. 19- 11-68 o rele 7-10; 18-22. (557745)

• Vînd* ap a rtam e n t 2 cam ere co n fo rt unic, decomandat str. Iugoslaviei nr. 70 sc. 2 et. 3 ap. 21, telefon 15-74-58 după ora 18 (zona Pata) (557761)

VA OFERĂPRODCOM IMPEX S.R.L. Soc, mixta rom4no-flermanâ

producător

OEKSliflBignifugă şi ecologică pentru zugrăvit pereţii

♦ calitate conform normelor germane♦ agrementată I.N .C .E .R .C .

PRETURI PROMOTIONAL2EPrin SC FILECO IMPEX SRL

Cluj-Napoca, str.Arieşului nr.22Telefon 0 6 4 /1 4 6 7 8 5 .ORAR luni-vineri 9 in

S C PORCELA1PI IVI AN U FACTU R E R S

cu sediul în B-dul Muncii nr.25A, telefon 415108, 415506, 415111 .

O R G A N I Z E A Z Ăcio n c u rls

în data de 9.06.1997pentru posturile de: ; .§ O ş o f e r c a te g o r i i le B ,C ,E , c u e x p e r ie n ţă în

d o m e n iu 'O ş e f s e r v i c i u a p r o v i z i o n a r e , c u

v e c h im e m in im ă d e 5 a n i şi p e rm is d e c o n d u c e re .

• Vînd ap a rtam e n t 3 cam ere . confo rt bloc cărăm idă , gara j, p ivn iţă , str. Gr. Alexandrescu nr. 24 e t 2 teL 16-30-39 după ora 16; preţ informativ 33.000 DM. (557763)

• Vînd apartament patru cam ere cartier M ănăştur. TeL 16-7644. (557766)

• Vînd apartament cu 3 cam ere în L uduş, s tr. R îndunelelor bl. 4 ap . 8 Informaţii Ia telefon 065/41- 18-31, p re ţ negociabil. (557802)

• Vînd u rg en t a p a rtam e n t 3 cam ere confo rt II p a r te r , în Gheorgheni, preţ negociabil 55 milioane. Informaţii Ia tel. 15-58-77 azi orele 151- 8 ; m iercuri orele 9-14. (557804)

'• - Vînd u rg en t apartam en t 3 cam ere cu telefon, mobilat, parchetat, faianţat, preţ 91 milioane. TeL 16-06-76 după ora 19. (557858)

• Vînd urgent casă pe str. P a ris nr. 54,960 m p, com pusă din 2 apartam en te : unu din 3 camere, bucătărie, baie şi unu o cameră, bucătărie, baie, beci şi anexe curte şi g răd in ă singur în cu rte ; p re ţ in form ativ 300 milioane negociabiL TeL 13- 37-09 în tre orele 13-20 zilnic. (557859)

• Vmd urgent 2 camere confort 2 etaj 4, cu telefon, p a rc h e t , , f in isa t,GheorghenL TeL 42-56-46. (557826)

• Vînd casă 4 camere cu g răd ină , zona C ipariu şi ap a r ta m e n t 3 cam ere M ărăşti. Tel. 43-13-12. (557862)

• Vînd garsonieră confort I, Zorilor, parter, finisată, te lefon, 50 m ilioane negociabil. Tel 12-28-41 (587760)

• Vînd ap a rtam e n t o cameră, str. Năsăud. Tel 41- 10-28. (587776)

• Vînd ap a rtam e n t 2 camere confort I. Tel 41-05- 64. (587779)

* Vînd cabană la Muntele B ăişorii. Tel 14-71-90. (587786)

• Vînd vilă mare, în curs de finisare, în Grigorescu. Tel 18-41-07. (587787)

* Vînd ap a rtam e n t 2 camere modificat, Zorilor, telefon, TV cab lu , zonă bună. Relaţii la tel 12-03- 80. (587798)

* Vînd ap a rtam e n t 2 camere şi garaj. Tel 16-33- 12.(587799)

• Vînd u rg en t, în Grigorescu, apartam ent 3 camere, finisat,, garaj. Tel 18-02-10. (587808)

JAZZ ENCICLOPEDIA MARŢI, 3 iunie, ora 21,30

"D E SP R E T O B E ” y prezintă: Lucian Pais g

• V înd casă , zonă u ltra c e n tra lă , s in g u r în curte, 250 m p, ocupabilă im ediat. T el 41-41-49. (587849)

• Vînd casă particulară cu teren 5.000 mp în Gruia şi apartam ent 2 camere, str. Bucium . Tel 13-59-25. (587854) " ' . '

• V înd a p a r ta m e n t 3 camere decomandat, finisat, parter înalt, bloc P+4, zonă excelentă, c a r tie rGrigorescu. Tel 18-85-58 seara. (587863)

• V înd a p a r ta m e n t 3 camere, str. P ata , p arte r, confort sp o rit (96 m p) canalizare separată, telefon, interfon, 2 familii pe etaj, 4 nivele, p a rc h e t, geam uri duble m ari. Vizibil zilnic orele 10-11; 17-18 pe str. Pata nr. 147, sc. III, ap. 31. (587864)

• V înd u rg en t a p a rtam e n t 2 cam ere în Clu/, str. Prim ăverii nr. 16. In fo rm a ţii te l 17-07-42. (587870)

.• Vînd casă particulară-str. Prof. M arinescu, 2 camere, bucătărie, singur în curte, cu grădină. Tel 13-32-37 orele 10- 18. (587796)

: • Vînd apartament 3 căruţ str. Zorilor, parter înalt TeL 48-90 (557742)

• Vînd apartament 2 cam Zorilor. Tel. 12-19-35 după % 16. (557748)

• Vmd apartament doij camere confort doi str. Alveiţ Tel; 41-03-32 orele 9-ll (557779)

; •; Vînd cameră, bucătăiiţ anexe pe str. Paris nr. 45 tel. li 44-60. (557785)- • Vînd apartament 2 cam#

. confort mărit, ultrafmisal ii garaj. Telefon 16-74-(l (557794) J

• Vînd 3 camere semicerţţ 83 milioane negociabiL Tel. I 22-53 (557806) - -

• Vînd casă 3 camere carii' Gruia. Tel. 13-11-50 după cui 17 (557818)

• ' Vîrid apartament 2 cameiîj grădină str. Donath. Tel. 18# 60. (557820)

■ Vînd urgent apartameil! camere, balcon închis, jm BCA în Baciu str. Nouă nr.fi bl. C et. 2rap. 8 (557844)

• Vînd apartament 3 cap pe Calea Dorobanţilor. Telll 06-23. (557856) ’

• Vînd garsonieră confoill etaj 10 Gheorgheni. TeL 411 10. (557860) ’

• Vînd apartament 2 ca» urgent str. Mehedinţi n r. Hi D15 sc.; 2 et. 3 ap. 88. (5511

• Vînd casă mare cu etaj, ari grădină, în lo c a l i i C hin ten i,. str. Praga n r . (587707)

• Vînd convenabil garsoiis . str. Cemei nn 5, ap. 37 . Tdf 00-79. (587830)

• Vînd casă cu grădină I mp, Ia 4 km de Cluj, în col Sopor nr. 29 şi teren d e fi m p- .cu ieşire - în dn®<

; Borhanci. Relaţii colonia Sojf nr. 29, Sajgo. (587855)

• Vînd apartament 3 ca# str. Vidraru. Tel 15-19-1* (587713)

Iii; la

im

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D oriţi o soluţie rapidă?

AL ZIARULUI NOSTRU!

leIM

■V115,1

liforlipi

'VI '» flian

ms,’tfori

ttttp"joci11)5.

VSidisîd 15

tolra

| | S t r | N a p o G ^ n r . . 1

T e le fo n */ F a x tî 9730

9) marţi, 3 iunie 1997 PUBLICITATE CI.UJ-N APOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; lei/lax 19-73-04; SUBREDACŢIATURJH : luni-vineri 8-16; tel/fai 31-43-23; SUBRF.DACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lai 21-60-75. s

a d e v ă r u l d e C i u l

AnFVÂRUL cotidian care satisface gusturile dumneavoastră!de Cluj

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această 1 urne în continuă mişcare?9 . -

Informaţiile pe care le găsiţi io paginile ziarului nostru vă pot salva!

Vizionaţi o v i d e o c a s e t ă

Silfi®^ s m e r e a nr.25,

m io ? C LU B U L C F R

Cele mâi ^ preţuri,

Cele mai MULTE U

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 camere finisat, Mănăştur, cu apartament 4 camere Grigorescu.. Tel. 43-24-48. (557758)

În c h ir ie r i

• V înd telefon mobil GSM. Informaţii la teL 16- 72-61. (557793)

• Vînd frigider 180 litri în stare perfectă. TeL 13-77- 54. (557812)

• Vînd mixer stereo 5 canale, nou. TeL 43-34-39 între orele 18-20. (557834)

î ; ;• V înd u rgen t, convenab il: b ibliotecă “ O tta n a ” ; frig ider; co n g e la to r; m aşină de spălat au tom ată; sobă de gătit. Tel 42-06-19; 18-01-09. (587838)

Vînd apartament 3 camerei Tel 15-89-59. (587860)

Vînd apartament 2 camere îs garaj, în Plopilor, pentru itenliosi. Tel 17-01-32.

105)",Vînd apartam ent cu 2

iere si garaj. Tel 13-14-91. 7861) - ' ;Vînd urgent casă particulară «radină 1200 mp în Căpuşul- lic, la preţ convenabil. Tel 17- W după ora 19. (587866)

Vînd camion Mercedes îlone 1989 cu prelată. TeL IM4-08. (557479)

Vînd urgent IFA L50 ’e bună înm atriculată .

W 41-41-47. (557762)

Vînd autocamion Raba JS, 10 tone, an fabricaţie

preţ 55 milioane leL M 41-53-18. (587800)

Vînd Dacia 1310 break fabricaţie .1987 şi

V lt21 T L an fabricaţie J%> în m a tr icu la te . Armaţii tel. 16-49-01. 9 7 9 0 )

Vînd F ia t 850.ii tel. 17-35-97

ora 18. (557772)

'Vînd Ford Sierra combi '--Iriculat, s ta re ‘«Pţională, 5500 DM fiabil. TeL 43-27-45; 5-49 (557825)

'înd combină recoltat ?f«e şi Mercedes 300 D. . 15-68-37 după ora 18. «174)

Vînd a rb o re co tit j**1™ Aro Cîmpulung. Tel ^■87.(587777) -

' Vînd Renault GTX an «Jkajie 1991, p reţ 9500

Parbriz + m otor cu ,le de viteză pentru dubă

r^Urvan. Tel 41-53-18.*18111)

M BMW 320i, 4 uşi, S i e 1986,

> ‘riculat p în ă în >l)rie 1997,3600 DM. 4^6-85. (587828)

J * * ur8ent Mercedes kJ}' stare bună, p reţ ^ leL Tel 13-00-33, \ ! H |ornr. 4. (587840)

• Vînd piese Trabant 601, elemente caroscrie, motor, cutie viteze. Apahida tel. 23-21-59. după ora 20 (557724)

• Vînd dubă izotermă 6,5 tone din aluminiu tip Saviem. Tel 14-10-32 (587709)

• Vînd Dacia 1310 fabricaţie 1991, 25.000 km. Telefon 14- 07-42. (557775)

• Vînd Mercedes 808. Tel; 42- 51-89. (557781) ' : :

• Vînd Dacia 1982. Tel. 13-: 59-58. (557783)

• " V î n d G o lf I 1978 înmatriculat carte identitate, pret 2500 DM. Tel. 14-34-52!:(557815) . ;

• Vînd Fiat Croma dcccmbrie 1989 numere Italia, motor nou, ’ pret 5000 DM. Tel. 14-35-42.(557816) ;

• Vînd Saab 900 1986 înmatriculat, carte identitate, pret 4000 DM. Tel. 14-35-42 sau 19- 34-55. (557817)

• Vînd VW G olf diesel înmatriculat pret 3500 DM. Tel. 14-60-36. (557823) '" • Vînd Dacia 1310 motor.

1410 an 1993 26.000 km. Tel.12-24-41. (557836) ’

• De vînzare Fiat Uno 60S 5 uşi an 1991 de culoare alb,60.000 km, m otor 1108 cmc benzină, preţ 5500 DM. Tel. G ilău 164A după orele 17. (557850)

• Vînd urgent Fiat Ducato preţ avantajos.' Tel. 41-06-23. (557857)

• Vînd Dacia 1310, fabricaţie 1986, stare foarte bună. Tel 14- 38-01 după ora 17. (587773)

• Vînd Oltcit, 1987, stare bună. Tel 14-84-85. (587784)

• Vînd Dacia 1300 Break, 1988, stare bună, preţ convenabil. Telefon 16-06-97 după ora 18. (587791)

• Vînd Dacia an. 1981, stare foarte bună, preţ 6 .200.000. Informaţii str. Donath nr. 194, Bl. A3, ap. 5. (587803)

• Vînd autoturism Dacia 0 km. Tel 41-25-31 după ora 18. (587847)

• Vînd M ercedes C 180, fabricat în 1997, ncridicat. Tel14-12-73. (587853)

• Vînd Renault Trafic din.1986, cu cutia defectă, preţ. convenabil. Informaţii lă tel 43-13-78. (587869) ,

• Vînd televizor color ieftin şi cu garanţie. Tel. 17-63-71. (557777)

• Vînd calculator 386, VGA color HDD 40 MB 2 MB RAM-1.950.000 lei, imprimantă Dotmatrix 850.000 lei Tel. 14- 64-44 B-dul N. Titulescu nr. 20 ap. 1 familia Kunze. (557839)

• Vînd televizor Philips nou ş i; Garacteroscop ŢY P 576 Tectronics. ’ Tel 17-01-32. (587806)

• Vînd calculator 286 cu im prim antă şi m onitor, preţ1.400.000 lei Str. Traian Vuia nr. 102, ora 9-17. (587868)

• Ofer spaţiu birou. TeL 19-81-48. (557833)

• Dau în chirie magazin şi clădire 70 mp. Str. Fabricii nr. 75. (587841)

• Dau în ch irie a p â r ta m e n ţ.; 2 cam ere Plopilor, telefon, T V Cablu, frigider, 140 do lari TeL 19-14-59 (557747) ■ ;

• închirierii apartam ent nem ob ila t 3 cam ere cu te lefon , pe str. H enry C o a n d ă , fosţa U nirii- Gheorgheni. Tel. 18-45-05 între orele 20-22. (557753)

• Dau In chirie casă zona A. M ureşanu sau a p a r ta m e n t 3 cam ere co n fo rt sp o rit, B -dul N. T itu lescu . Tel 41-43-04. (587837)

• Vînd şi închiriez maşini de tîmplârie. Vînd cherestea de brad uscată. TeL 19-96- 73. (557786)

• Vînd instalaţii de distilat rachiuri, instalaţii - .1 cazan’ cupru 500 l, 1 cazan cupru 2401, răcitor 4.0001, instalaţii pentru răcire cărămidă, şamotă pentru cuptoare, reductor pompă apă şi alte elemente de automatizare. Relaţii Dej, str.Kogălniceanu nr.5, B1.E1 ap.2, tel. 21-65-69. (342221) . ■

• SC Agromec SA Cîmpia Turai vinde la licitaţie tractoare, combine, utilaje agricole-zilnic, la sediul societăţii. (342283)

• V înd m otocom presor 2MC10 si MC5. Telefon 01/ 776-31-08 Bucureşti. (557808) :

• V înd com bină Class M atador. Informaţii tel. 41-13-08. (557634)

• Vînd tractor U650 cu remorcă şi plug, convenabil Tel. 13-28-59. (557796)

• Intermediem chirii. Tel. 19- 09-28. (557694) C

• închiriez rochii de mireasă import modele unicate. Tel. 18- 80-96 (557688) : ;

• Dau în chirie casă compusă din 1 cameră, bucătărie, baie, mobilată, pe str. Porumbeilor nr.. 29 între orele 17-19. (557674)

• Dau în chirie apartament 2 camere, telefon, mobilat. Tel.14-42-42. (557756) ,

, JDau în chirie două camere mobilate etaj casă particulară str. Tache Ionescu nr, 78. (557787)

• Dau în chirie una cameră, bucătărie, baie. Tel. 19-45-13 fam. Peter. (557805)

• închiriez-apartam ent 4 camere Calea Dorobanţilor, pe termen: lung. Informaţii tel 25- 11-51.(587732)

• Dau în chirie apartament 3 : camere, m obilat, în Grădini Mănăştur, pe valută. Tel 42-55- 94 oră 15-21 (587758) ; ;

•. închiriez apartament cu 2 camere în Mănăştur. Tel 26-57-1 64. (587816)

• Dau în chirie apartament 2 cam ere ,. . , c a r tie r , Zorilor, semimobilat. Tel 13-37-00 orele18-21. (587819) .-

• Dau în chirie 2 camere, mobilat, cu telefon. Tel 15-85- 68. (587839)

• Reînnoirea vanii alb- color. TeL 13-07-02 în tre orele 9-17. (557797)

• A ngajez strungari şi lă că tu ş de în tre ţin e re u tila je . S a la r 500.000-700.000 Iei. TeL 43-20-54 (557799)

* Angajăm vînzătoare şi bucătăreasă. Selecţia azi 3 iunie 1997 orele 17-19 în Com plex H aşdeu , chioşc lîngă Căminul X. (557813)

• Angajez Vînzătoare şi şo fer. T el. 14-02-22. (557821)

• Angajez casieriţe din M ă n ă ş tu r p e n tru jo c u ri electronice şi om de ordine. O re 21-03 tel. 16-12-13 (557829) .

• Firm ă importatoare cu filiala în C luj angajează a g e n ţi com ercia li cu ex p e rien ţă şi m aşină . P e n tru in fo rm a ţiisu p lim en ta re zilnic în tre o rele 10-17 tel. 43-25-60 (557832)

• A ngajăm v înză to ri, v în z ă to a re , şoferi şi m agaz ioner alim en taţie publică. Relaţii teL 42-00- 48; 42-03-09 str. Haţeg nr. 32. (557838) .

• Executăm deratizări. TeL 17-11-88 (557840)

• Societate comercială an g a je az ă v în ză to are în magazin de antichităţi TeL43-26-44 orele 9-17.(557853)

• A ngajăm o spă tare . Relaţii B ar My Time, str. Napoca nr. 6-8 după ora 9.(557854)

* Casă de schimb valutar pe s tr . B a riţiu n r. 20. C onsultaţi-ne şi cîştigaţi. Tel 43-00-21. (587702)

• F irm ă p a r tic u la ră , angajează barm an i-băie ţl Tel 17-57-37. (587802)

• ' D iscoteca A pollo angajează^ b a rm a n i, o s p ă ta r i şi perso n a l necalilicat. Preselecţia va av ea Ioc în: d a ta de04.06.1997, la sediul firmei din str. Sindicatelor nr. 7 (587825)

* !! Jaluzele plastic. Tel 16-39-34 (587829)

• C aut chirie, urgent. Tel 16-58-10. (587848)

• Vînd urgent tractor U650 cu remorcă. Tel. 15-43-37.(557776)

• Vînd urgent linie panificaţie. TeL 41-51-66 între orele 8-18. (557847)

• Vînd tractor u 650 din 1990, preţ 25 milioane,lei. Tel 13-30-63.(587852)

• . Caut de închiriat apartament2-3 camere,-plata în lei. Tel. 17- 63-71 (557778) :

DIVERSE

• Vînd I lard disk. Tel 14-07-84. (587820)

• Vînd 5 scaune plastic de terasă la jum ăta te preţul. TeL 42-70-11. (557780)

• Vînd apara t coxatroză şold SUA. Tel 17-36-05 după ora 16. (587809)

• De vînzare pian marca Cram er, an fabricaţie 1681. Tel 17-17-11. (587815)

• Vînd geam, uşă, uzate. Tel 13-15-95 (587823)

• C om atim T ra n s efectuează tra n s p o r t şi m u tă r i cu a u to d u b ă 7,5 tone. Tel. 14-00-77. (557373)

• T ransport marfă. TeL18-04-08. (557478)

•• Uscam cherestea150.000 Iei/mc negociabil. Tel. 16-22-27; 19-15-63 (557727)

• A n g a jă m a g e n ţi com erciali cu experienţă . TeL 43-80-55. (557750)

• Angajez cocător. Tel.42-06-33. (557774)

• Paralela 45 Exchange House caută casiere pentru schimbul valutar. Cerinţe: experienţă în gestionarea banilor, cunoştinţe PC, vîrsta maximă 25 ani. Tel. 19-24-50. (557690) -. • Transport marfa 3 4 tone în condiţii avantajoase. Tel. 42-51- 89. (557782)

• M C lub 'angajează fete pen tru servire ' bar fără experienţă.. Tel. 19-34-55. i (557814) , ;

• Angajăm vînzătoare pentru magazin mezeluri. Relaţii; SC Ercsil în Piaţa Agromărăşti - în hală. (557822)

• A ngajez 3 b a rm a n e : simpatice, cu simţul răspunderii. Tel. 16-85-86. (557827)

• Angajez şef'secţie mase plastice si muncitori, te l. 15-09- 86. (557841)

• Angajez bucătar; ajutor bucătar. Str. Brâncusi nr. 98 orele 14-16. (557842)’ .

• Angajăm brutari. Tel. 41- 51-66 (557846)

• Caut agenţi marketing, urgent. Tel. 15-29-82 după ora 18. (557855)

• Angajez, şofer, cunoştinţe mecanică. Calea Mănăştur nr. 103, ap. 35. ('587633)

• Ţin contabilitate avantajos, f e l 43-11-74 între orele 8-16.(587770)

• Angajez vînzător la depozit materiale coristructii. Tel 14-80-10 (587772) ' ;

• SC M ussy SRL, str. Salcîm ului nr. 37, et. 2, organizează curs de calificare ca şi confecţioner îmbrăcăminte, vîrsta pînă la 30 ani, cu loc de m uncă. V înd Dacia papuc (587792)

• Primăria comunei Ciucea . anunţă T îrgul Coaselor în perioada 6-9 iunie 1997, la Ncgrcni. (587795)

• Acum: se caută bucătar pentru pizza pe vatră si ospătară calificată . Tel 19-02-13. (587812)

• Important! Locuri de muncă • în . Germ ania şi Belgia, prin Program ul “Au Pair” (baby- sitting, fete), pentru tineri între18-28 ani (cunoştinţe germană, franceză sau engleză) , Tel 065/ 13-06-36, SC Nadine Comp. (587824) ;

• Repar frigidere şi congelatoare la domiciliu. Tel18-80-67. (587845)

• Siemens (Emcom SRL) angajează urgent excavatorişti cu experienţă în domeniu. Tel 42-54-70 sau 42-54-73. (587858)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC II Bica SRL anunţă începerea!’demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru, obiectivul chioşc alimentar situat în sat Pintic n r .l63. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune^ la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342220) , s

• în conformitate cu Legea , nr.137/1595 Bica Traian Ilie anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială situat în Mihai Viteazu, str.Ortodoxă nr.276. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr.99. (342282) ; . ^ ^

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Rusu Eugen anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele din Gherla:; brutărie pe str. V. Alecsandri şi . m agazin m ix t pe str. M. Em inescu nr. 20. Eventuale sugestii se depun la APM Cluj Calea D orobanţilor nr. 99. (587865) "A • Ofer împrumut. Tel 18-41-32. (587817) ' .

• Ofer împrumut, garanţii imobiliare. Dobînzi decente. Tel19-44-18. (587826)

• C aut îngrijitor animale. Asigur cazare. Tel 41-61-70. (587781)

• C a u t m e n a je ră , ca rtie ru l G heorgheni sau a p ro p ia t . Tel 13-16-57. (587811)

• C aut posesor paşaport pentru cumpărare valută. Tel.19-24-50. (557689)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 O ltean G iorjeta, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă în sat Săccl nr. 7A com una Băişoara. Eventualele sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (557765) .

A D EV Ă R U L. D ttD t CLUJ-NAPOCA: luni-vintri 8-16; simbâtâ 9-14; lei/lai 19-73-04;SUBREDACŢIATl K1JVCjg» C l u j - r l i i fL U s i Lrti £ luni-vineri 8-16; (eVfar 3143-23; SUBREDACTTA DEJ: luni-vineri 8-16; lel/fan 21-60-75 marţi, 3 iunie 1997

• C osm eticiană cu experien (ă, îm i ofer serviciile la firm ă particu lară . Tel 17-23-69 după ora 15. (587701)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Saico Anton anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială,

, situat în comuna Baciu, str. Principală nr. 402. Eventualele sugestii, sesizări sau reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (587788) .

• în confonnitate cu Legea nr. 137/ 1995, Rezmiveş Stoian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul grajd animale, situat în comuna Baciu, str. Principală . nr. 301. Eventualele sugestii, sesizări sau; reclamaţii se vor depune la sediul APM : Cluj, Calea, Dorobanţilor nr. 99. (587789)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Marcu Nicolae anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă de: locuit, situat în localitatea Gherla, str.,,1 Decembrie 1918 nr. 28. Eventualele sugestii; şi sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (587834) :

PIERDERI

• P ierdu t CEC b a ra t seria F00200216601, bloc fac tu ri seria 075651- 075700, bloc aviz de însoţire a m ărfii seria 581051 - 581100, ştampile firma cu an te t şi ro tundă ale SC Termoenergo Service SRL.Se decjară nule. (557764)• Găsit acte firmă pe numele

Chiş Constantin, sat Lupoaia judeţul Sălaj. Informaţii ghereta de lîngă cîntarul din Oser Cluj- Napoca d-1 Ilieş. (557746)

• Pierdut contract ICRÂL nr. 100324 pe numele Deak Iosif îl declar, nul. (557757) ; : ■

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Păvel Dumitru. O declar n u lă .' (557767)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pentru reducere. pe numele Pârtene Bogdan. O declar nulă. (587780)

• Pierdut carte identitate vehicul seria A 0355651. O declar nulă. (587785)

• , Sicoe Simona pierdut legitimaţie călătorie nr. 20375.O declar nulă (5 87814)

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Crişan Corina Elena. O declar nulă. (587856)

DECESE COMEMORĂRI

* Cu inimile îndurerate, an u n ţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru CSISZER KAROLY, în vîrsta de 80 ani, fost salariat a l SC M iicart SA. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 4 iunie, ora 14, la C im itiru l M ăn ăştu r. O dihnească-se în pace! F am ilia în d u re ra tă . (587842)

* Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru V IN C EN ŢIU BINDEA. S incere condo lean ţe şi com pasiune familiei greu încercate. Locatarii blocului R2 str. Plopilor. Dumnezeu să-I odihnească. (557752)

* Sîntem alături de Sisi, fam iliile Pera şi L upşe, îm p ărtăşin d u -le m area durere la despărţirea de cei dragi a cumnatului nostru, fost p ro cu ro r, PERA SEVER. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Rodica şi .V iorel T atu cu copiii C ris tin a şi H oria cu familiile. (557791)

• Cu adîncă' durere în suflet anunţăm încetarea d in v ia ţâ tf după p lungă suferinţă, a dragului nostru soţ, ta tă bunic BOJAN M ACARIE din C ara . Înmormîntarea va avea loc azi, 3 iunie, ora 13 în sat Cara. Soţia Ana şi familia Bojan Augustin. (557743)

S-a stins din viaţă, dupăo lungă şi grea suferinţă, dragul nostru tată şi bunic B O JA N M ACARIE. Te vom p ă s tra veşnic în am intire. Fiul Puiu, nora V eronica şi nepoata T eodora .(557744)

• Cu ad încă d u re re a n u n ţă m m oarteafu lg e ră to a re a so ţu lu i, ta tă lu i şi socru lu i CI UNG AN IO ANALEXANDRU, în vîrstă de 53 an i. S lu jba de înmormîntarea va avea loc azi, 3 iunie 1997, ora 14,30 Ia C apela Veche a. C im itiru lu i M ăn ăştu r. F am ilia în d u re ra tă . 557795)

* C u ad în că d u re re a n u n ţă m în ce ta rea d in viaţă a celui care a fost coL (r)dr. MIHAI MIRCEA, în v îrs tă de 73 an i. Inmorm întarea va avea Ioc miercuri, 4 iunie 1997, orele14, de Ia Capela Cimitirului C e n tra l. D um nezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (557830)

• Cu durere anunţăm în c e ta re a din. v ia ţă ă b u n u lu i nostru soţ, ta tă , socru şi bun ic , ing. B IN D EA IO N ELV I C E N Ţ I U . înm orm întarea va avea Ioc az i, 3 iunie, orele 12, în C im itiru l O rtodox d in o ra şu l G herla . F am ilia .(587771)

* Personalul de la SC Duplex SRL şi SC Bimexim SA îşi exprimă profundul reg re t p en tru d isp a riţia fulgerătoare a celui care a fost colegul şi p rie ten u l n o s tru BINDEAV IC EN ŢIU şi tran sm ite cele m ai sincere condoleanţe familiei îndoliate. (000100)

• P rofund afectaţi de tr is ta veste, lo ca ta rii blocului P8 sînt alături de durerea familiei Ciungan, p r ile ju ită de p ie rd erea neaşteptată a dragului lor A LEX A N D RU , om de a leasă om enie, sp ir it devotat şi în trep rinzăto r, s tim a t de to ţi loca ta rii. Dumnezeu să-I odihnească. (557755)

* Sîntem alături de finii n o ş tr i fam iliile A ntal şi M ih u ţ, în m area d u re re p r ic in u ită de m oartea fulgerătoare a distinsei lor m am e, soacre VERONA ANTAL din F ildu l de M ijloc. D um nezeu s-o odihnească în pace! Naşii: familia Matiş. (557770)

• Cu adîncă d u re re anun ţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, în v îrstă de 82 an i, BĂLTEANU M ARIN, înhum area va avea loc miercuri, 4 iunie,' ora 15, de Ia Capela Veche Mănăştur. Nu te vom uita niciodată, suflet bun. F am ilia. (587818)

• Cu adîncă d u re re an u n ţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă şi bunic, LĂPUŞAN VASILE. Inm orm înţarea Va avea Ioc azi, 3 iunie, ora13, în C im itiru l Vechi M ănăştu r. F am ilia . (587794)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea d in v ia ţă a scum pulu i nostru soţ, ta tă şi bunic, GĂZDAC - IOAN. Înmormîntarea are loc azi,3 iunie, ora 13, Ia Cimitirul M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească. F am ilia îndurerată. (587804)

Sîntem alături de colega noastră Luci Gribovschi în d u re rea p ric in u ită de m oartea ta tă lu i d rag . Colegii de la Atelierele de Rezistenţă şi A rhitectură. (557754)

• S întem a lă tu r i de colegul nostru M arin e i Găzdac în aceste momente dureroase, datorită încetării d in v ia ţă a ta tă lu i său . S incere condolean ţe d in partea Orchestrei de muzică populară a Filarmonicii de Stat Cluj. (557759)

* Sîntem a lă tu r i de colegul nostru sing. Teodor B ojan , în m area d u re re p ric in u ită de p ie rd e re a tatălui drag. Colegii de la SC Ruttrans SA (557768)

• îm părtăşim d u rerea colegului nostru sing. Teodor Bojan şi îi sîntem alături în clipele grele prin care trece. Sindicatul Liber SUT. (557769) ,

• Asociaţia de locatari din str. Horia nr. 72 aduce un ultim omagiu colocatarului no stru col. r . M IH A I M IR C E A .. S incere condoleanţe fam iliei. (557771)

* Marcel, sîntem alături de tine şi de familia ta în încercarea grea prin care treci. M em brii F ilia le i Interjudeţene. (557773)

* Sîntem a lă tu r i de familia M unte M arcel în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soacrei şi m amei d rag i. S incere condoleanţe. Ligia şi Dan Crişan. (557788)

* Sincere condoleanţe colegei noastre L ilian a M unte la trecerea prematură a mamei iubite. Dumnezeu să o odihnească în pace. Colegii de la RADJ Cluj. (557789)

• Colectivul CDEEM - Vest transmite condoleanţe şi în treaga com pasiune familiei ing. Lungu Ioan în urm a trecerii fulgerătoare în nefiinţă a celui ce a fost şef C entru de d istribu ţie En. EL Vest (557800)

• M edicii S p ita lu lu i M ilita r C lu j-N apoca îşi exprimă profundul regret şi în treaga com pasiune, la trecerea în nefiinţă a celui care a fost colonel Dr. (r) MIHAI MIRCEA, coleg de aleasă omenie. (557801)

• Deplîngem dispariţia prem atură a celui care a fost BINDEA VICENŢIU. îm p ă rtă ş im su ferin ţa întregii familii îndurerată. Fam ilia ing. V alentin Brumaru. (000100)

• S întem a lă tu r i de familia Bindea în m area d u re re p ric in u ită de moartea fulgerătoare a celui care a fost BINDEA IONEL VICENŢIU, soţ, tată, bunic. Sincere condoleanţe familiei în d u re ra te . F am ilia Fleşeriu, (557803)

• Sîntem alături de tine în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe D ianei B uburuz. Fam iliaMarfievicL (557809)

* Sincere condoleanţe Dianei Buburuz în greaua su ferin ţă p rin p ierderea, tatălui drag. Familia Pap. (557810)

* Sîntem alături de tine, Diana Buburuz, în aceste clipe grele r d a to ra te p ie rd e rii ta tă lu i d rag . Familia Maxim. (557811)

• Sincere condoleanţe doam nei M unte L iliana p en tru p ie rd erea . m am ei d rag i.. Colegii din Laboratorul Central - CTC. (557837)

• Pe distinsul şi generosul dr. MIRCEA MIHAI fl voi p ăs tra veşnic în suflet şi rămîn alături de Florica şi Diana ce-am fost de cînd ne ştim. Viorica. (587783)

• Sincere condoleanţe familiei, pen tru dispariţia p re m a tu ră a ing. CIUNGAN ALEXANDRU. Colegii de Ia Casa Agronomului (587790)

• Sincere regrete după FOD O R neny , bun icu ţa nelipsită dintre ntoi şi de ja joaca copiilor. I-am preţuit bunătatea şi {-am adm irat v ita lita tea la an ii săi. C ondolean ţe fam iliei. G rădiniţa nr. 40 şi copiii (587793)

• Sîntem a lă tu r i de prietenul nostru Ciungan Alin în durerea pricinuită de moartea ta tă lu i Sincere condoleanţe fam iliei Fane cu familia. (587832)

• M arcaţi p rofund de incredibila veste a trecerii în nefiinţă a celui care a fost prietenul nostru BINDEA VICENŢIU, ne a lăturăm durerii familiei îndoliate. L ivia şi C odrea Pop. (587797)

* Pios omagiu celui care a fost BINDEA VICENŢIU, ia r fam iliei sincere condoleanţe, din p a rte a familiilor Goga şi Lucuţă: (587807)

* Colectivul Catedrei de Fiziologie A nim ală este alături de colegul conf. dr. Ioan Petrescu în m area durere pricinuită de decesul tatălui drag. (557819) .

• S incere condoleanţe colegului n o s tru E iţgen L ăpuşan în d u re re a pricinuită de decesul tatălui său. Colegii de la Muzeul de Is to rie a T ra n silv an ie i. (557807)

• Cu durere în stL an u n ţă m îBceta fu lgerătoare din v«ţjiu b itu lu i nostru fin, Itita tă , bunic, frate CIOT PETRU în vîrstă de 48 mi Înmormîntarea va avea în data de 4 iunie la on yj în comuna natală Bistriţ, B îrg ău lu i, jnd.Bistriu N ăsăud. Odihneascâ.S( j, pace. Familia îndurerai! (O)

• Dragii noştri Lenuţa, A lin, A n a m a ria , îm p ărtăş im d u re re a p ric in u ită de m o a rtea scumpului vostru soţ şi tată, SANDU CIU N G A N şi sîn tem a lă tu r i de voi. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Fratele Puiu Berciu şi soră Doina Chiorean, cu familiile. (587831)

• Sîntem alătarTiT fam ilia Ciot în mai(1 d u re re pricinuita J, m o a rtea soţului, tafjty socrului şi bunicului CIOT P E T R U . Dumnezeu ijj od ihnească! - Famil# Spumă. (O)

» Salariaţii SC Institut Proiect SA Cluj sînt alături de colega ing. L ucia G ribovsch i, la decesul ta tă lu i, V A SILE LĂPUŞAN, fost salariat al institu tu lu i Odihnească-se în pace! (587833)

• Cu adîncă durere ij su fle t, ne despărţim di bunul nostru prieten,CIOT PETRU. Vei răroiae vejii i v iu în inimile noastre. Sincere condoleanţe fam® ' îndo lia te . Familia Rom * (587846)

----------------------L_-------- • J

• Ne despărţim cu durere în suflet de fostul nostru coleg, ing. BINDEA VICENŢIU IONEL, om de aleasă om enie, p rie ten nepreţuit. Dumnezeu să-l od ihnească. Fam iliei îndoliate, întreaga noastră compasiune. Colectivul SC Ruttrans SA Cluj-Napoca. (587835)

• Sîntem alături it " familia Bindea AlinaşiDori 11 şi regretăm nespus trecem în n e fiin ţă a tatălui k» c d ra g . Dumnezei iii “ o d ih n ească în pate. i Fam iliile Rusu şi Jimi i (587867)

----------------- —-------- ;-------- IV]

• Un ultim omagiu celui care a fost ing. LUNGU IOAN, şef CDEE Cluj Vest, la trecerea în eternitate. Ne exprim ăm pe această cale com pasiunea n o as tră şi sincere condoleanţe familiei în d u re ra te . C onducerea R E N E L -F T D E E C luj. (587836)

• S-au scurs 6 săptiii ®'f de c înd sufletul nobili In iubitei noastre soţii, na )ş şi b u n ic i MÂLC0.MK ::: M A R I A , . s-a ridicai iise ce ru ri Fie-i ţărîna nţoiiifeli so m n u l lin , iar noii uda regăsim mereu cu acett ÎFL) dragoste în visele noasl kt Familia îndoliată. (5577! m

* S în tem a lă tu r i de domnul Lăpuşan Gheorghe în m om entele g rele ale d espărţirii de ta tă l iubit. S incere condolean ţe. Colectivul de la SC Expo Transilvania SA. (587843)

• Pios omagiu, preţa^ n eu ita re , dragului boşi soţ, ta tă , socru şi bunic) fH| N IC A VASILE, lin îm p lin irea a 6 ani dt ^ deces. Soţia şi fiii1 iţij( familiile. (557760) sţj

• ”D ar mîne va mai fi păm înt?/ M ai fi-vor toate cîte s în t? / C înd n-ai de- acum să mai priveşti/ Pe cel frumos cum însuţi eşti, /De dragul cui să mai trăieşti,/ Tu soare sfint?”. Pentru noi nu mai sînt cuvinte. Rămîne doar cred in ţa că ne vom întîlni odată. Vom fi atunci din nou împreună. Celui ce a fost ing. LUNGU IOAN, în vîrstă de 57 de ani, şef centru CDE-Vest RENEL C l u j - N a p o c a . Înm orm întarea va avea loc miercuri, 4 iunie 1997, ora 13, la C im itiru l C entral. F am ilia în d u re ra tă . (557851)

• Se împlinesc 5 ani,ii ^ de dlureroşi, de la ple® ^ fu lgerătoare din mijfc » n o s tru a soţului, ta® J b u n ic u lu i, profe* u n iv e rs i ta r * G H E O R G H E BADE* ^ Lacrim ile şi amintirea > vo r însoţi mereu pe dr®1ce ne-a mai ti® Dumnezeu să-l odihno* Familia întristată. (58®

• La 3 ani de la W*® Wt în e te rn ita te a inbiţ)" Şwe nostru RADU SOPOM iîirea gînd pios, lacrimi ţi W ^ tristul lui mormînt F»»* ivi:(587862) . W

MtC• Mulţumesc p« ift], cale tînăru lu i colect medici conduşi de pr»1 ^ I. Acalovschi-Secţta W, Intensivă, Clinica ^ I I I , pentru profesionalism de d a t • dovadă în “l .. ■ încercare de a saly* t, ta tă lu i meu, col. (rL MIHAI MIRCEA A"; 1 ,* D iana Mihai Bal” < (587844) L':

• C u v in te le nu po t exprim a d u re re a ce o simţim Ia d espărţirea de d ra g u l n o s tru p rie ten , PE T R IC Ă C IO T . Nu te vom uita niciodată, dragă P E T R IC Â . S incere , condo lean ţe d in p a r te a fam iliei M atei O ctav ian , Cristian şi Viorica. (587859)

• Cu adîncă durere în ' suflet an u n ţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunică CÎMPEAN VERONICA în vîrstă de 56 de ani. înhum area va avea loc în data de 4.06.1997 ora 12 Ia C apela cim itiru lu i cen tra l. D um nezeu s-o odihnească în pace. Familia îndoliată: fiul M arius, nora Luci .şi nepoata Sanda. (O)

Cu adinei l an u n ţăm înceta»» 1 v ia ţă a_scumpei»“ (> l f cum nată {nVERONICA în v î r s t a |de ani. Duninf^1 ’ . p odihnească !• K, K Cum naţii Anuţa. . m Vaier, Anuca,Doina, Nelu, R® 1

(0 ) ^

marţi, 3 iunie 1997 ACTUALITATEA A D E V Ă R U Ld e C l u i 1

iOH

Consiliul Director a l Băncii Mondiale va lua în d iscu ţie

m arţi, 3 iu n ie , juptumuturile ' p e n tru , jomânia, c i f r a te la ^oximativ 705 m ilio a n e

lu n a r i . P re şed in te le B ă n c ii l/^llojdiale, James W olfensohn,

(declarat, cu ocazia vizite i pe „(e a făcut-o la B ucureşti, la. ,jjlocul lu n ii 1 m a i, - că *,preciază” m ă s u r i le d e itfonnă economică anunţate şi [liir o p a rte a d o p ta te de juvenilii C io rbea ş i c ă , în Ktslsens, Banca M ondială nu

,a ţj avea nici o re ţinere în a* ,proba îm prum utu rile că treHI,W Acordarea a c e s to r

iuprumuturi su rv in e după o perioadă în c a r e e ş e c u l jivernului V ă c ă ro iu în ijoplarea ; m ă s u r i lo r de liberalizare, a p re ţu rilo r şi a ;j*i valutare, precum şi de Blructurare a întreprinderilor,1 făcut ca F M I ş i B a n c a loodială să în g h e ţe to a te «prumuturile p e n tru limânia. , ■ .. .

Suma to ta lă e s te fo rm ată 350 m ilio a n e d o la r i -

toprumut A S Â L , p e n t r u ijricultură, 50 m ilioane dolari •pentru protecţie soc ia lă , 150 Bilioane d o la r i - p e n tru

reabilitarea drum urilor, 50 ~ milioane dolari - pentru educaţie,'

25 milioane dolari - pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi 80 milioane dolari - tranşă restantă din împrumutul FESAL pentru ajustarea structurală a întreprinderilor. în acest an, România poate lua din aceste împrumuturi numai 380 milioane dolari, din care 250 milioane

dar a avertizat că neîndeplinirea criteriilor, convenite cu FMI ar duce la blocarea împrumuturilor şi de către Banca Mondială, i Cel mai important împrumut este ASAL, destinat finanţării şi restructurării agriculturii. Acest împrumut este o noutate şi a intervenit în momentul , în care guvernul Ciorbea a decis să nu mai subvenţioneze agricultura

Banca Mondială va lua în discuţie, azi 3 iunie, împrumuturile pentru România

dolari din ASAL, 50 milioane dolari din împrumutul pentru protecţie socială, şi 80 milioane dolari din FESAL. - 4

Tranşele, - .din aceste împrumuturi vor fi eliberate după îndeplinirea, param etrilor dev performanţă economică şi legislativă asumaţi de autorităţile române faţă de FMI, precum şi • după realizarea unor anumite criterii specifice convenite, cui Banca Mondială.

Wolfensohn a apreciat că aceşti parametri de performanţă nu sînt de natură să pună probleme autorităţilor române,'

prin finanţarea oferită de BNR.; In timpul guvernului Văcăroiu,. acest mod de finanţare a fost considerat un eşec, deoarece, în ■ locul restructurării agriculturii, a dus; la; creşterea inflaţiei. Un ■ prezumtiv succes al programului ASAL ar determina o creştere substanţială a exporturilor agricole, care ar aduce în ţară importante resurse valutare, extrem de necesare în perspectiva “vîrfului de sarcină” al serviciilor de plată a datoriei externe-din 1998 şi 1999.: O altă noutate în programul de finanţare al Băncii Mondiale sînt

împrumuturile pentru protecţia socială, care au intervenit după anunţarea unui program de austeritate care va implica concedieri masive. împrumutul pentru protecţie socială este destinat plăţii alocaţiilor pentru copii şi acordării de compensaţii băneşti angajaţilor pentru pierderea locurilor de muncă. Guvernul Ciorbea a calificat împrumuturile din partea Băncii Mondiale şi a FMI drept absolut necesare pentru ieşirea României din criza economică. Premierul V ictor Ciorbea a spus ca România “nu-şi poate asigura singură costurile reformei”. Pe de altă parte, principalul partid de opoziţie, PDSR, a apreciat că finanţarea obţinută de la FMI şi Banca Mondială “nu este excepţională’’, considerînd că guvernul Ciorbea s-a comportat întrro “manieră lipsită de demnitate” la negocierile cu < Banca Mondială. Fostul ministru al Finanţelor în guvernul Văcăroiu, Florin Georgescu, a .declarat că, dacă PDSR ar fi negociat cu organismele financiare internaţionale împrumuturile "pentru România, ar fi obţinut condiţii mai bune de acordare a acestora.

Solicitare legislativăApartamentul de control al imului a solicitat, luni, lalui Permanent al Camerei ş t a ţ i l o r să propună plenului iproiect de hotărîre prin care ist c e a r ă Curţii de Conturi

a unui contro l' la i i iiia lia “Fondul Libertatea”4 fL).

t a s t ă solicitare a fost făcută ; TC imiare a faptului că plenul = Mii de Conturi a respins :V®%area unui control de fond , •f>0 iactivităţii acestei"fundaţii,

că verificarea nu intră tompetenţa de control a »|ii. Atitudinea conducerii “ ii i e Conturi de a-şi decima

în această cauză es te . ■Wemeiată, - a : apreciat ţîitamentul de control al '•“ ului. . . '

verificare a activităţii Fundaţiei efectuată la solicitarea Biroului Permanent. De aceea, acesta a ; cerut Curţii de Conturi, la data de 2 aprilie a.c., să efectueze un» control de fond. Deficienţele constatate de Departamentul de control se referă la făptui că au fost finanţate din "Fondul: Libertatea" ' cheltuielile, administrativ-gospodăreşti şi .salariate;' acest lucru nefiind legal. De asemenea; pentru perioada în care administrarea Fondului s-a făcut de CFSN judeţene (1.05-1.10,1990), nu au putut fi puse la d ispoziţia ' organelor de control documentele financiar-contabile- privind activitatea acestuia, iar bilanţurile contabile, nu au reflectat realitatea.

Totodaţă, s-a constatat că4 nereguli, pe perioada asocierea prin contract între FFL

1996, după o primă: şi SC Industrializarea Laptelui

SA Harghita nu a avut la bază un cadru legal. Mai mult, există suspiciunea că prin alocarea ncjustificată a sumei de 1.800 milioane de lei - participarea la capitalul social - s-a creditat

. “m ascat” această societate comercială pentru retumarea. creditului contractat de la FPS.

Departamentul de control al G uvernului propune să fie înştiinţat M inisterul Justiţiei asupra verificărilor, pentru a veni în sprijinul iniţiativei legislative priv ind regim ul ju rid ic de funcţionare, eventual de lichidare a fundaţiei, pe care o solicită Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. .’,: "Fondul Libertatea" este o

fundaţie de utilitate publică constituită din donaţii depuse la unităţile bancare şi CEC după 22 decembrie 1989. >

Biroul Permanent a hotărît că această solicitare să fie trimisă Comisiei juridice.

ATENTAT CU BILANŢ TRAGICbombe au explodat, prima deflagraţie, o bombă

■iică, în două autobuze ce artizanală a explodat într-un alttau în zona centrală a autobuz, ucigînd o persoană şi'

ţililci algeriene, proyocîndi; rănind 29, patru dintre acestea'S|||sa a şapte persoane ş i ; aflîndu-se în1 stare critică.-jiita gravă a alto r 77, Poliţia algeriană a calificattele avînd loc cu numai aceste atacuri drept “acte

' 1 zile înaintea alegerilor criminale”, acesta fiind termenul.^.relatează REUTER. oficial folosit pentru atentatele( ----- , care a explodat organizate de gherileleJle 15:00 GMT, într-un fundamentaliste musulmane.'

gtomerat, a omorît şase A proxim ativ 200.000 deprintre care şi un copil, soldaţi vor fi desfăşuraţi pe

■' it grav 48. teritoriul Algeriei, pentru a-imilioane de

alegători ce urmează să meargă la urne joi.

Algeria nu are Parlament din ianuarie 1992, cînd autorităţile, au anulat rezultatul alegerilor generale, pe cale de a fi cîştigate de Frontul Islamic al Salvării. :

în regim de urgenţă

Legea asigurărilor de sănătate va intra în regim de urgenţă în: dezbaterea Camerei Deputaţilor, a inform at, luni, ministrul Sănătăţii, prof. Şt I. Drăgulescu în conferinţa de presă. El a mai precizat că reprezentanţii Camerei Deputaţilor au cerut Guvernului şă prezinte un punct de vedere comun al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor, de Justiţie şi, implicit, al Sănătăţii, faţă de promulgarea acestei legi., '

Dr. Bogdan Marincscu, deputat PD, participant la conferinţa de presă, a precizat că este pentru prima dată în ultimii patru ani cînd un Guvern se implică în promulgarea acestei legi. Votarea Legii asigurărilor de sănătate va permite demararea procesului de reformă în sectorul sanitar. Ministrul Drăgulescu a mai spus că, după promulgarea legii,'vor fi create: casele asigurărilor sociale de -sănătate. Acestea, împreună cu Ministerul Sănătăţii- care va avea rol administrativ - şi Colegiul Medicilor, reprezintă cele trei “verigi” care vor permite descentralizarea reţelei sanitare şi care vor -asigura apariţia sistemului de asigurări de. sănătate. '

Victoria în alegeri a stfngii franceze ar putea “dilua” eforturile României

de integrare europeană şi euro-atianticăVictoria stîngii franceze în alegerile generale din Franţa nu poate

afecta prea mult poziţia României în ierarhia statelor care candidează pentru primul val al extinderii NATO, dar este de natură să “dilueze” eforturile României de a fi admisă, cît mai curînd posibil, în structurile europene şi euro-atlantice.

Timpul foarte scurt care a rămas pînă la desfăşurarea summit- ului de la Madrid şi relaţiile bune pe care socialiştii francezi.le au cu actuala putere de la Bucureşti nu pot produce modificări substanţiale în ceea ce priveşte poziţia României între candidatele la NATO, din perspectiva sprijinului asigurat de Paris. ,

Victoria de duminică permite, în opinia socialiştilor francezi, “să avem relaţii şi mai strînse cu România şi, împreună, să înfruntăm dificultăţile construirii unei Europe unite”, după cum a declarat agenţiei MEDIAFAX responsabilul cu relaţii internaţionale al Partidului Socialist, Pierre Guidoni. El a precizat că socialiştii francezi sînt “prieteni vechi şi fideli ăi României şi că au relaţii excelente cu actuala putere de la Bucureşti”. în acelaşi timp, Guidoni a criticat optimismul afişat de preşedintele Jacques Chirac în ceea ce priveşte includerea României în NATO şi UE, arătînd că decizia în această privinţă aparţine tuturor statelor care alcătuiesc aceste organizaţii. “Preşedintele Jacques Chirac a ţinut Ia'Bucureşti discursuri generoase pe caie le cunoaştem. De exemplu, el a promis că România va intra în UE înainte de anul 2000, ca şi cum aceasta ar depinde numai de el şi nu ar face subiectul unor negocieri. Să dea Dumnezeu să aibă dreptate”, a spus Guidoni ^

Poziţia de “forţă” de pe care preşedintele Jacques Chirac s-a angajat să susţină candidatura România a facilitat, evident, intrarea

' Bucureştiului “în graţiile” altor guverne din lîndurile statelor membre ale. Alianţei. Dar, un guvern francez socialist, potrivit poziţiilor exprimate în perioada electorală, va adopta o poziţie mai circumspectă privind integrarea europeană. Socialiştii spun că sprijină, în principiu, integrarea europeană, dar însuşi punctul forte cu care au cîştigat alegerile, respectiv respingerea măsurilor de. austeritate impuse de cabinetul Juppe pentru alinierea la criteriile monedei unice europene, arată că nu sînt dispuşi să forţeze nota în defavoarea imaginii lor în rîndurile electoratului francez. în acest context, pe viitor, România se poate sprijini în continuare pe lobby- ul francez, în măsura în care socialiştii, pentitf â se menţine la' putere, nu vor ceda presiunilor populaţiei şi vor renunţa la condiţiile dure pe care le impune atingerea criteriilor necesare aderării la moneda unică europeană. Şi asta întrudt, daca Franţa renunţă la poziţia de “motor” al integralii europene, atunci şi cuvîntul ei îşi pierde din greutate. -■ , • l

Cît priveşte perspectiva deciziei pe care statele membre ale Alianţei o vor lua la Madrid, în afara argumentului strategic al coerenţei flancului sudic al NATO, îmbrăţişat de toate ţările aflate în această regiune, la care se adaugă poziţia fermă a Franţei, România: trebuie să-şi încerce ultimă şansă în cercurile puterii de la Washington, Bonn şi Londra. Dacă scepticismul şi conservatorismul britanic indică faptul că Londra, ca în majoritatea cazurilor, se va: alinia la poziţia Washingtonului, administraţia de la Casa Albă, ; prin vocea secretarului de Stat, Madeleine Albright, s-a arătat favorabilă unei extinderi limitate, care se presupune că ar urma să includă doar Republica Cehă, Polonia şi Ungaria. Opinia Statelor Unite ar putea să sufere modificări în situaţia în care Bonn-ul s-ar declara în favoarea includerii României între primele state invitate să adere la structurile Alianţei. Cu prilejul vizitei pe care şefiil diplomaţiei germane, Klaus Kinkel, a întreprins-o la Bucureşti, cu aproximativ o lună în urmă, acesta a arătat că decizia Bonn-ului se va baza pe criterii strict obiective. Mai mult, atitudinea lui Kinkel a sugerat o poziţie favorabilă României, dar decizia unitară a autorităţilor germane se ia cu acordul tuturor membrilor coaliţiei de guvemămînt Din această perspectivă, vizita neoficială a preşedintelui .’ Emil Constantinescu în Germania, programată pentru data de 2 iulie, cu numai şase zile înaintea summit-ului de la Madrid, şi întîlnirea cu cancelarul german, Helmut Kohl, capătă valenţele ultimei şanse a României de a fi nominalizată pentru primul val al . extinderii NATO. " ■ - ’ ■ ; ’ ; 1 • '

Jacques Santer infirmă temerile referitoare la evoluţia Uniunii Monetare Europene în urma alegerilor parlamentare din Franţa

Comisia Europeană a' infirmat temerile privind o posibilă schimbare a politicii' Franţei în domeniul integrării europene, după ce opoziţia franceză, condusă de socialişti, a obţinut victoria în alegerile parlamentare care au avut loc duminică în Franţa, relatează REUTER.

In cadrul unei întîlniri a organismului executiv al Uniunii Europene, ce a avut loc dum inică' seara, preşedintele Comisiei Europene, Jacqucs Santer, a insistat pe ideea că procesul unificării economice şi monetare europene (EMU) va

. continua. :întrebat de reporteri dacă

rezultatele alegerilor din Franţa ar putea __afecta

credibilitatea preconizatei monede unice şi calendarul instituirii acesteia, Santer a replicat: “Nu, calendarul este prevăzut de Tratatul de la Maastricht, iar noi trebuie să ne conformăm prevederilor acestui tratat”. Santer a mai adăugat că este mulţumit de triumful în alegeri ăl stîngii franceze, ţinînd să precizeze că Tratatul de la Maastricht a fost negociat de un guvern francez format de socialişti. “Cunosc programul preşedintelui Jacques Chirac şi sînt conştient de faptul că el se află încă în funcţie. Aştept cu nerăbdare să văd care va fi programul noului guvern” , a declarat Santer. • :

Com isarul însărcinat cu- problemele concurenţei,, Karel van Miert, a declarat, la rindul

său, că nu vede nici un motiv pentru a pune la îndoială data lansării EMU, programată pentru luna ianuarie a anului 1999.

“Se pare că o largă majoritate a stîngii se va pronunţa în

‘ favoarea integrării europene. Nu cred că acest lucru se va schimba”, a declarat Karel van Miert.

“Din punctul nostru de vedere, integrarea europeană constituie un obiectiv şi o vom începe la data de 1 ianuarie, 1999”, a mai adăugat com isarul irlandez, Padraig Flynn.

“Nu cred că diferenţele de opinie dintre partidele politice . franceze în legătura cu politicile europene sînt enorme”, a declarat com isarul finlandez, Erkki Liikanen.

Stînga franceză şi-a declarat

sprijinul condiţionat pentru EMU, însăr doreşte o interpretare flexibilă a Tratatului de la Maastricht, admiterea Italiei şi Spaniei în prima fază a integrării economice şi monetare europene, precum şi instituirea unui “guvern . economic" european, care să coordoneze politicile promovate ; în interiorul zonelor europene.

Analiştii politici sînt, de părere că, în pofida faptului că socialiştii ar dori, o reluare ; a dezbaterilor pe marginea a ceea ce- doreşte Europa din partea EMU, este puţin probabil că ei vor întreprinde ceva.de natură a puije în pericol proiectul integrării economice ş i ' monetare europene.

A D E V A R U Ld e O l i i i SPORT marţi, 3 iunie 1997

rFază din partida-

dezastru "U" - Steaua 1-7, disputată sîmbâtă la Cluj*Napoca. Mă mircă ecusonul "U" ce strâjuie tribuna oficială nu s-a prăbuşit de ruşinosul şi catastrofalul scor.

Fotografia: Ion PKTt'V

Telespectator la "Repriza a lll-a" şi "Procesul etapei"Oaspeţii "Reprizei a lll-a"Emisiunea s-a derulat duminică după-amiază, pentru evitarea

concurenţei. Prezenţi în studio Grigore Sichitiu (preşedinte Rapid), George Stanca (suporterul de onoare al giuleştenilor), Comei Ţălnar (Dinamo) şi “omul casei”, Aurel Ticleanu. Mare parte a dezbaterilor s-a derulat pe tema disputei Dinamo-Rapid 2-0. N-a fost pusă în cumpănă victoria dinamoviştilor, ci acordarea nejustă ă acelui penalty din finalul primei reprize pentru faultul în careu comis de Cristi Dulca asupra lui Tîlvan. “Probele” furnizate de “camera de luat vederi”, prezentate cu încetinitorul atestă graba cu care arbitrul Adrian Stoica - îndelung criticat - a dictat 11 metri. Drept pentru care scriitorul George Stanca s-a adresat, prin intermediul microfonului, ştabului arbitrilor, Dan Petrescu, cu rugăciunea de a nu-1 mai delega pe Adrian Stoica la partidele Rapidului. în încheierea luării cuvîntului, George Stanca ă conchis: “Dinamo merita să cîştige dar prin golul lui Ilîldan şi nu prin acel 11 metri inventat de Adrian Stoica”.

C ite v a s c u r te d e c la r a ţ i i la "Repriza a lll-a"Jean Pădureanu (Gloria Bistriţa): “Şi autogolul face parte

din recuzita jocului de fotbal”; şuşoteli cu... iz: “Ia te uita! De abia acum am înţeles de ce a intrat Glăvan în teren: ca să egaleze, că ăştia de la Sportul nu au fost în stare!" O li ştiut.autorul şuşotelilor ceva. Ion Marin (FC Farul); “La Piteşti elevii mei au fost marcaţi de contradicţiile existente la ora actuală între

I conducere şi jucători pe tema unor drepturi” (deci o temă la modă, care la Cluj-Napoca a b a t forma cea mai acută).

Cu citeva excepţii - numai invitaţi din provincie ia "Proces"

Adică: Vasile Brătianu H. (ex-căpitanul lui “U”), Flavius Domide (UTA), Sorin Cîrţu (Craiova), Gh. Ştefan (Ceahlăul), Marius Stan (Oţelul), Ion Crăciunescu (Craiova), un domn inginer

din Deva, la care s-au adăugat Sabin Ilie şi Hie Dumitrescu (venit din Mexic). Centrul de greutate al emisiunii a fost axat pe turnura luată la “U” după “revolta celor 11”, în frunte cti ex- căpitanul Vasile Brătianu E (zis “"Stîlpul dc control” şi “Pluto”).

• - A existat şi un duplex Bucureşti - Cluj-Napoca, în Studioul ProTV dc pe Someş acţionînd Costi Mocanu şi Ioana Costna* ca invitat fiind Ioan Maja, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie “U” (s-a declarat, la începutul duplexului că

, preşedintele Sorin Bagiu s-a “dat bolnav” şi a refuzat să facă act de prezenţă). A mai fost prezent “purtătorul, de cuvînt” al “greviştilor”, Alin Bănceu. Acuzat principal a fost Sorin Bagiu, judecat m contumacie. S-au spus multe şi mărunte, cu atacuri “sub. centură”. Din moment ce însuşi Vasile Brătianu II a recunoscut situaţia dificilă prin care trece clubul “tP’ din punct de vedere economic, atunci de ce a fost inflexibil ,şi s-a răzvrăti^ refuzînd să se deplaseze la Ţîrgovişte?: Mâi cu perdea, Ilie Dumitrescu a cam lăsat să se înţeleagă că refuzul lui B II a fost un gest cam deplasat şi neavenit, afirmaţie care l-a cam supărat pe “Pluto” care a declarat tare şi fără echivoc că dacă nu este plătit el nu joacă! N-am prea înţeles apelul adresat lui Vasile Brătianu ca să răspundă de: este. adevărată povestea că la

. despărţirea de colegii de echipă “Stîlpul de control” a plîns, la• care cel interpelat a spus că da, fiindcă aici la Cluj-Napoca a : cunoscut momente pe care' nu lş va uita niciodată şi că

mulţumeşte tuturor, inclusiv clubului, pentru modul cum l-au primit la Cluj-Napoca. Atunci de ce graba de plecare şi semnarea din vreme a contractului cu Oţelul? S-a mai spus la “Procesul etapei” că undeva adevărul este la mijloc (şi de fapt aşa este). Un lucru este clar - s-a dat să se înţeleagă - că “u n-a rămas datoare nimănui şi că nu va rămîne nici de astă dată. Păcat că

‘ Sorin Bagiu n-a avut diplomaţia necesară stingerii acestui conflict nedorit şi neavenit. In restul emisiunii faze discutabile pe marginea deciziilor date de arbitri în unele partide.

Romeo V. CÎRŢAN : ’ P.S. Nesemnificativă şi neinteligentă intervenţia “purtătorului dc cuvînt” Alin Bănceu.

Divizia C de fotbal - 20La Turda, un scor m ai rar

în tiln ît pe terenurile noastreîn confruntarea de la Turda,

dintre Cimentul şi Prodfuraj Iclod, s-a înregistrat un scor cum nu cred , că a mai fost consemnat în analele fotbalului din judeţul nostru: 26-0. în favoarea turdenilor. Ce se poate spune despre un astfel de scor dedt că echipa din Iclod a tratat această partidă, ca şi altele dealtfel, cu toată ■ neseriozitatea, lucru care nu le-face cinste.; Derbyul de la Gherla, dintre

Olimpia şi Minerul Ocna Dej, a* revenit, la limită, gazdelor care astfel stopează seria de victorii a minerilor din ultimele 10 etape. Şi un alt eveniment demn de consemnat este următorul: Clujana a urcat pe locul secund în clasament, ocupanta acestuia de. pînă acum( Turdeana CASEROM, capotînd la Someşeni, în timp ce “pielării” au, cîştigat pe terenul Metalurgistului.

Rezultatele etapei, avind trecute în paranteze scorurile din partidele de juniori: Aricşul C. Târzii - • ASA Electroceramica Turda 1-1 (2-18), ASA Victoria Someşeni • Turdeana CASIROM Turda 2-0 (1-0), DROMEX Cluj-Napoca - Minerul Aghircş 1-0 (11-0), OL'mpia Gherla • MinerufOcna Dej 1-0 (11-0), Cimentul Turda - Prodfuraj Iclod 26-0 (3-0, neprezentare), CONSAUR Quj- Napoca - Minerul Iara 1-2 (0-3, neprezentare!!), Metalurgicul Onj-Napoca - Otajana M (W3),

FC RomhiDs Cluj-Napoca ■II Cluj Napoca 2-0 (1-5).

Clasamentul:

CFR

1. Olimpia*2. Clujana3. Turdeana4. FC Romhills5. Cimentul6. Min. O. Dej7. Metalurgistul8. CONSAUR9 Minerul Iara10. ASA Victoria11. DROMEX12. Min. Aghireş13. Arieşul**14. ASA Electro.15. Prodfuraj16. CFR n

29 109-21 76 29 69-27 65 29 64-28 63 29 48-26 59 29 67-37 53 29 57-29 50 29 49-38 42 29 48-40 42 29 4041 42 29 4145 40

; 29 3640 34 .29 35-60 28 29 41-66- 23 29 3^-51 19 29 25-140 11 29 21-100 8

* Echipă penalizată cu 2 puncte f* Echipă penalizată cu 3 punte în clasamentul echipelor de

juniori conduce ASA Electroceramica avînd 79 de puncte.

Ultima etapă a campionatului (azi, marţi 3 iunie, dc la ora 17): Turdeana CASIROM - Aricşul (3- .2), ASA Electroceramica - DROMEX (2-2), Minerul Aghircş r Olimpia (1-7), Minerul O. Dej - Cimentul (1-1), Prodfuraj - CONSAUR (0-6), Minerul Iara - Metalurgistul (1-0), Clujana - FC Romhills (0-1), CFR II - ASA Victoria (0-2). în paranteze rezultatele din tur. ’

. . . . . Eugen HANG

Campionatul judeţean de fotbal - 27

Poşta Română cîştigă în faţa liderului!

Derbyul etapei s-a disputat Intre liderul clasamentului, Sinterom, «ţj revelaţia acestui retur de campionat, Poşta Română, victoria revenind “poştaşilor”, care se â f lă la 'a l11-lea succes consecutiv. Graţie , acestui retur în forţă, învingătoarea a urcat pe locul 3 şi are mari şanse de a promova in eşalonul superior.

Surpriză pe terenul din Gheorgheni unde gazda, Motor IRA, nu a putut trece de modesta Vlâdeasa, astfel că şansele ei de promovare s-au redus simţitor. în rest rezultate normale, pigmentate

şi de o neprezentare ce anunţă finalul de campionat. ’

Rezultatele: Carbochim - ! Unirea Jucu 4-1, Poşta Română'■ - Sinterom 2-1, Motor IRA - Vlădtasa Huedin 4-4, Chimia Turda - A vin tul Luna de Sus 3-0. ATL Selena Dej - Autobuzul 5-0, Someşul Bonţida - Apollo Livada 3-4, NAPOPAN Pata - Sanex 3-0 (neprezentare),

1 Sănătatea Horeşti - FC “U” II 5-4, partidă restantă din etapa 16: Sanex - Apollo Livada 2-3.

Clasamentul1. Sinterom 27 99 40 662. ATL Selena 27 97-39 583. Posta Română27 72-37 58 ’4. Apollo 27 72-40 56

Pase subiectiveLupta

si umbra sa...9

jocul!Să zăbovim o clipă asupra

veşnicului război italo-gcrman care a dominat şi săptămîna trecută fotbalul european. Să privim cu detaşare şi cu linişte ccle petrecute la Miinchen. Echipa fâră şansă şi fără artişti, cenuşie în acest an, clasată chinuit doar pc locul 3 în propriul campionat, Borussia Dortmund a învins Juvcntusul. cu a .lui trei coroane puse una peste alta: cea europeană de cum un an, cca mondială şi cea din II Calcio. Meşterii, cei ce trăiesc prin . forţa brută şi trudnică şi inumană alergare,

. au învins. Aşa se întîmplă deseori şi în politică! Artiştii, care te fac mai tînăr, mai înţelept şi parcă mai nemuritor, deci italienii, a u ' pierdut. De ce? Doar cu cîtcva zile, 3 sau 4 m ai înainte, italienii cîştigau campionatul lor, care e incomparabil mai greu decît o cupă europeană, oricare ar fi eal Puneţi Borussia: sau orice echipă germană în II Calcio şi dacă , va cîştiga un titlu va fi cine ştie peste cîte decenii cîrid noi vom da samă sau vom primi premii la Judecata .de Apoi! , Şi poate nici atunci! Psihic băieţii lui Lippi şi Lippi însuşi nu au putut păstra echilibrul, intensitatea m ax im ă ., a concentrării care să creeze joc; gol şi spectacol. După 20 de, minute în care nemţii au trecut cam jalnic şi doar de trei ori de centrul terenului, ei, nemţii au avut două mari şanse: au ratat V ieri şi Zidane (ce repriză . prim ă a avut francezul!) mingea a-lovit: şi; stîlpul porţii, pentru ca să vină! şi a doua şansă: la două faze fixe R iedle să înscrie în disperare tipic germană două

goluri pe lîngă _r „iaiuI1 martori şi un portar, Per® doar de decor! Ce vreţi m mult?! r- Lippi a încercat să aducă un plus prin Del Piero, da, acesta, fără meciuri, a izbutit doar un gol antologic după o fază antologică, pe care nani nu o vor realiza nici peste o mie de ani! A fost un CURS universitar despre arii fotbalului.

Victoria a fost a care s-au bătut fără şi au reuşit să nu greşească. Au avut iar, ca la atîtea alt dispute din ultimele decenii, şanse de speriat Fotbalul lor e cel mai norocos din luu Mă gîndesc cu ce baftă teribili au trim is acasă cea mi frumoasă echipă a Franţei m 1982, în Spania, la El

. Mundial. 8-7 la torturi• penaltiuritor... Şi, doamne,la cîte altele am mai. fost martor. Nu neg truda, seriozitatea, abnegaţia , şi disperarea nemţilor, ci doar faptul ci pentru ei jocu l e doare bagatelă, un fapt minor, pierdut în umbra luptei afîtde dragă lor. O luptă departe de spectacol, dc. farmec ii culoare, dar atît de aproape de cu totul alte sporturi de fotbaluL

Viorel CACOVEANU

. Un alt spectacol care i cucerit lum ea este cel baschetului american. Dt aproape 8 luni de dispute infernale, a început azi noapti finala NBA între. Chicaji Bulls şi Utah Jazz. Unuli cei mai mari antrenori din NBA, Pat Rayli, declarau durere : ' v izib ilă: deşi nem ărturisită: “Poţi construieşti o echipă foarttj bună, dar dacă ai neşansa s;> te naşti in acelaşi timp cu V ’ Jordan, totul se duce de rîpi’ Pentru că Jordan este ceva mi mult decît im super-star: m fenomen! Avem aşadar şa® de a urm ări ce înseanui sportul, talentul, arta jocului

5. Motor IRA 27 76-69 536. Carbochim 27 76-50 46,7. Chimia ... 27 49-43 41 .8. Unirea 27 54-59 359. NAPOPAN 27 56-66 3410. FC “LI” II 27 .46-65 3111. Someşul 27 42-66 2912. Vlâdeasa 2? 44-72 2913. Sănătatea 27 58-78 2814. Autobuzul 27 41-76 2315. Sanex 27 33-71 2116. Avintul 27 29-73 14 . Etapa viitoare: Sinterom

Carbochim (3-6),. Motor IRA - Poşta, Română. (2-5), Unirea’ -- Chimia (0-0), Avîntul - ATL Selena (2-8), Autobuzul - Someşul (1-2), Apollo - NAPOPAN (2-1), Vlâdeasa - FC “U” II (0-0), Sanex - Sănătatea (2-2). în paranteze rezultatele din tur.

Eugen HANG

Fotbal internaţionalItalia - Ultima

etapă• Bologna - Inter 2-2• Juventus - Lazio 2-2• Milan - Cagliari 0-1• Napoli - Vicenza 1-0• Picenza - Perugia 2-1 .• Reggiana - Atalanta 0-3• Sampdoria - Fiorcntina 1-1.• Verona - Parma 1-2 Milan cedează acasă în faţa

lui Cagliari şi complică ecuaţia retrogradării: Perugia, Verona şi Reggiana părăsesc “Seria A” în tiinp, cc Piacenza şi .Cagliari se.

vor întîlni pe teren neutru pentru a prinde locul salvator. Chiar dacă Milan a devenit o echipă de pluton, eşecul din ultima etapă este cel puţin ciudat. Juventus, a remizat pe propriul teren, dar să nu se uite că a jucat fară griji, avînd titlul asigurat. Alături de Juventus, în Liga Campionilor va evolua şi Parma.

Clasament: pe primele locuri Juventus 65, Parma 63, Inter 59 puncte. Pc ultimele locuri: Cagliari 37, Piacenza 37, Perugia 37, Verona 27 şi Reggiana 19 puncte:. , .......

Spania - 40• Oviedo - Sevilla 1-0• Racing Santander -

Compostela 2-2• Real Madrid - Extremadura

5-0• R. Sociedad - Tenerife 1-0• Celta Vigo - Athletico Bilbao

0-2• Deportivo - Valladolid 0-2• Espanyol - Logrones 5-1

(Răducioiu a marcat în min. 26)• Hercules - Barcelona 2-1în fruntea clasamentului Real

Madrid are 5 puncte în faţa Barcelonei, în timp ce la subsol situaţia se prezintă astfel: Extremadura 41, Hercules 38, Sevilla 32 şi Logrones 32 puncte,

v M ihaiH O SSU

Divizia S de foiM, seria a IV-a > 35

UMT este virtual promovată

în Divizia AParcurgînd rezultate^

mai jos vă veţi convingefl Industria Sînnei C. Tui®1 scăpat din nou promovai aceasta revenind, pe m® echipei timişorene UW Pentru Sînna a mai răffl8 şansa unui eventual bau}

R ezu ltate le Phoenix Baia Mare-1® Timişoara 2-2, ASTR. Deta - Minerul Ştei M ineru l Baia Borş* ’ M otoru l IM Arad (neprezentare), FC Bl01 O radea - West Petro» Pecica 7-1, Arroilfrl Zalău - Mecanica MW3-1, Mobila Silvaniei - CPL Arad ’ FC Telecom Arad • Viitorul Victoria Ora^2-0, Electrica Timişo^’ Metalurgistul Cugir/j Şoimii Sibiu - Ind. Sirtf Cp. Turzii 0-0. SticH Arieşul Turda a sttt.

Amănunte despre *" şi clasamentul în m nostru de mîine.

Eugen HAN“

m ) marţi, 3 iunie 19 9 7 SPORTA d E v A r U L ! d e C l u i I

mRUGBYAm aşteptat cu interes acest ,ii meci test al naţionalei

ţoastie. Aflată, duminică,' junie, în faţa unui adversar „dutabil, pe care, din motive jfsne de înţeles nu-l mai prezint. Care se prezintă singur, prin rezultatele ţ i n u t e şi mai ales, prin jugbiul practicat Rapid, în forţă, cursiv, penetrant, de jje inventivitate tactică. , :

Unde sîntem noi? în orice a d e p a r te de elita rugbiului jondial Cauze sînt multe şi obiective. Slaba comportare a.

noştri rezidă din calitatea

Incă nu avem galoşi!organizatorice, grevat de inventivitate la nivelul atacului interesele oculte la nivel federal, aproape zero; circulaţie De aici un în treg lanţ al stereotipă a balonului; lipsa slăbiciunilor: demisii, renunţări, jocului la intercepţie; grămadă schimbări de tehnicieni la lotul lipsită de forţă; imprecizii şi reprezentativ, suspiciuni, nemulţumiri, arbitraje mediocre.

Ce au scos în evidenţă m eciurile test susţinute de România în com pania Ţării Galilor (3342) şi Franţei (20-51)? în p rim ul rînd , că se încearcă o întinerire a lotului, dar şi o selecţie la nivelul cluburilor din ţară, stranierii convocaţi fiind puţini şi cam aceiaşi (Gontineac, Bînză, Brănescu,

slabă a Vlad). în teren, Rom ânia a apionatului n a ţio n a l prezentat o apărare şvaiţer, Desfăşurat de la un an la altul, penetrabilă, • incapabilă de •

diferite; formule replieri rapide, de reg rupări;'

pripeli în construcţia atacului şi în finalizare, aglomerarea jocului pe centru. Capitole la care atît galezii cît şi francezii ne-au fost superiori.

Pentru România urmează, maceastă toamnă, debutul în preliminariile C.M. Pmă atunci urmează, în cursul lunii august, un turneu în Ţara Galilor, Şi mai urmează ceva. Un final de campionat naţional sub semnul multor întrebări.

Şi poate pînă în toamnă vom avea şi galoşi.

Demostene SOFRON

"Dezastrul «colului" aTorontofcordman mondial şi campion olimpic la Ifflm, Donovan Bailey era “posesorul de drept” llillului de cel mai rapid om al planetei. Că a acceptat să-şi pună la bătaie titlul, rămîne treaba ii Dar modul cum a bătut în retragere înaintea isei.de la-Toronto, pregătind psihologic înfrângerea, nu-i prea* face. cinste. In replică,

Johnson exulta de încredere: “L-am fa! să aleagă ţara, arena, culoarul, ce mai vrea? M învinge şi voi dovedi că sînt cel mai rapid din lume!”regătirea meciului a dat o tentă naţionalistă

iiîregului show organizat pe “Sky Dome”, adversarii atleţilor americani în celelalte probe iad puternic încurajaţi de cei circa 35.000 de ţectatori. Dar întreaga afacere respira un aer licial, nici măcar atleţii înscrişi “hors-concurs”

şind să se convingă că se află acolo în alt decît ca acompaniament la duelul celor,

ii sprinteri. Tentativa lui Okkert Britts de a kpăşi recordul mondial la prăjină, ridicînd ttela cu 26 de centimetri după ce americanul Şohnson ieşise din cursă, a fost aproape hilară, hfine, cu o întârziere de aproape un sfert de fajâ de momentul anunţat al startului, cei Şi-au făcut apariţia pe pistă. Anterior fiecare

că “nu are în obicei să fure startul”, şi •Qtr-adevăr - primul foc de pistol a fost şi

il necesar. Teoretic Donovan Bailey avea

Michael Johnson sau "cacealmaua" de la Toronto

un start mai bun (“de sutist”), dar Steve Cramm ne amintea că el a avut cel .mai prost start în finala olimpică. în replică, “Expresul de Waco” era renumit pentru forcingul său la mijlocul distanţei Răsturnare totală a previziunilor, Bailey a avut un start fantastic şi, la ieşirea din viraj, avea 1 metru avans - ceea ce i-ar fi adus, probabil, victoria chiar dacă Johnson ar fi dus cursa pînă la capăt Americanul a clacat, însă, transformînd mtregul show într-un fiasco. în final, Bailey a simţit că “ceva nu e în regulă” şi a întors capul înainte de a termina alergarea, pe care a încheiat-o în 14,99”, lăsînd în picioare recordul stabilit de Lindford Christie (14,73”).

Radu C. MUNTEANU

JENIS Roland Garros în faţa sferturilor

Spârlea a raflat surpriza, Draâcmir nu!

. Duminică, pe un vînt puternic ce ar putea anunţa schimbarea vremii în a' doua săptăinînă a Internaţionalelor Franţei, s-au disputat optimile la fete şi 4 din • optimile masculine. Coniirmînd aşteptările, Ruxandra Dragomir a trecut lejer de americanca Nicole Arendt (6-1, 6-1), un / rezultat ce lunea viitoare o va sălta pe locul 17 în clasamentul WTA (cea m ai : bună performanţă din carieră). Iar, în cazul în care va reuşi să-şi ia revanşa contra Ivei M ajoli pentru, finala pierdută la Hamburg, ar putea urca pe un senzaţional loc 14 !

Cu fruntea sus a ieşit Irina Spârlea, învinsă cu 7 -6 ,2-6 ,2- 6 de StefB Graf. Aceasta a fost a doua întîlnire dintre cele două, după cea survenită acum trei ani, tot la Roland Garros, în 1/16 d e . finală (cînd germanca, atunci nr.1 mondial, s-a impus cu 6- 1 , 6- 0). Cu excelente passing-uri în cros sau lung de linie pe forehand, cu numeroase stopuri şi voleuri reuşite, Irina şi-a vîndut acum mult mai scump pielea. Evoluînd constant la un nivel bun, ea a condus cu 4-2 în primul set, pentru ca apoi Graf (oscilantă în deschidere) să conducă cu 5-4, avînd două mingi de set Irina a rezistat presiunii şi a cîştigat cu 7-4 la tiebreak, adjudecîndu-şi primul set Setul 2 a debutat cu un break Graf, care a făcut 2-0 şi apoi 3- 1 (cu o minge dubioasă în final),

BLITZ-#, B L IT Z * BLITZ • BLITZ • BLITZ # BLITZ • B L IT Z * B L IT Z *

1^cursultru Cupa Mondială

* floretă*®la Rochester

‘Pioana olimpică la floretă, Laura p3. a fost eliminată în sferturile de finală Cursului pentru Cupa Mondială de

'to,°C*lester fiind învinsă de"a maghiară Gabriella Lantos cu

i r yIxiurci Badea a |jm£i

wncursul, învingînd-o în finală pe Anna Rybicka, cu 15-8 - rcsuitaţclti ditt semifinale:>

<'t,a Rybicka - M om ka W ebei1

Raliul Harghitei 1997 r Camplpaţul.Mon(Ual_ .. . | _ i : % | ;;;;RusiaEchipajul Constantin Ăur| m

Dumitru Boboescu (Tc^ola Celicâ ’T u rb o 4 W D ) a o c u p a t p r im u N o c ^ Hîn c la s a m e n tu l g e n e r a i a l R a l iu lu r i -Echipa R u s ie i l i L u ce n t tU de*«l H a rg h ite i C a s tr a i tS Q Z ^ c u J i r n p u î^ d o i l r â k u i i t l u l ln o îid ia l’ la h*ndM l d e 1 h 3 0 2 9 , fiind u rm a t d e G . m ascu lin , g ra ţie v ic to r ie i o b ţin u te

dum inică , în f in a la C a m p io n a tu lu i M ondial de la K um am oto (Japon ia ) cu scorul de 23-21 (11 -10 ), în fa ţa se lecţionatei Suediei.

M edalia de b ro n z a rev e n it ech ipe i F ra n ţe i, c a m p io a n a m o n d ia lă d in 1995, care a înv in s în m cciu l pen tru lo cu l 3 s e le c ţio n a ta U n g a r ie i scorul dc 28-27 (15-12).

pentru a reuşi un al doilea break. Irina părea resemnată să cedeze setul, încercînd să o alerge cît mai mult, dar s-a agăţat de serviciul germancei şi a avut cinci m ingi de break (11 egalităţi) înainte ca Graf să facă -5-1 şi 6-2. Deşi a mai reuşit lov itu ri frumoase (la 2-4 comentatorii apreciind că long- line-ul ei, după un cros superb al Iui Graf, a fost “mingea turneului”), Irina s-a stins în final, pierzînd cu 6-2 setul decisiv.

în sferturi, Graf o va întîlni pe A m anda Coetzer, mvingătoarea ei de la Melboume şi Berlin. Sudafricam a reuşit prim a victorie în 11 întîlniri contra Conchitei Martinez: 6-7,6-4, 6-3. Spaniola a condus cu5-2 în setul 1, pe care . şi l-a adjudecat cu greu în tiebreak, şi cu 4-1 în setul 2. O revenire senzaţională a avut şi Majoli, condusă cu 7-5, 4-1 de Davenport, pentru ca în final campioana olimpică să piardă ultimele seturi cu 6-4, 6-2. Monica Seles şi-a luat revanşa pentru înfiîngerea de Ia Roma, cîştigînd cu 6-4,7-5 în faţa lui Mary Pierce. Iar Barbara Paulus a reuşit senzaţia' de a cîştiga un set la zero în faţa lui Hingis, de care a fost întrecută cu 6-3,0-6,6-0. în celelalte partide, Arantxa . Sanchez a trecut cu 6-4,6-2 de Zvereva, iar Mary-Jo Femandez cu 6-2, 6-2 de Lisa Raymond.

Senzaţia turneului masculin a produs-o F ilip Dewulf. A l 122-lea în ierarhia ATP (după alte surse 124), acesta a devenit primul belgian care să acceadă în sferturi la Roland Garros şi totodată al treilea jucător din istoria turneului care să atingă această fază ureînd din calificări. Dewulf a trecut cu 5-7, 6 -1 ,6- 4, 7-5 de Alex Corretja, unul din marii favoriţi ai ediţiei, şi îl va întâlni pe suedezul Magnus Larsson (65 ATP), care şi-a bisat succesul contra lui Sampras cu “scalpul” unui alt cap de serie, fostul campion olimpic Marc Rosset Revenit la forma de anul trecut cînd, poate, nici el nu mai credea, Evgheni Kafelnikov a trecut cu un sec 6-2,6-3,7-5 de tânăra speranţă australiană Marc P hilippoussis, deţinătorul recordului de viteză din serviciu, în sferturi el îl va întîlni pe A ndrei M edvedev sau brazilianul Kuerten (învingătorul lui Muster într-o revanşă pentru aprinsul meci de Cupa Davis de la Sao Paulo), a căror partidă s-a în tre rup t d in cauza întunericului la scorul de 7-5, 1-6 , 2-6, 6- 1, 2-2.

Radu C. MUNTEANU

Grigorescu/R. Dumitriu (Renault Clio Maxi), 1 h34’37” şi de F. Nuţă/ G. Nem eş (Audi Coupe S2), 1 h3Ş’53’V.......E ch ip a ju l Ăur/Boboescu a

ocupat primul loc şi în clasamentul grupei A şi î n ’ cel de open, Oîştigînd toate cele 12 probe

... _ -- „speciale {150 ,km) ale acestei a■w) 15-9 şi Gabriella Lantos - Iris doua e tap e a Cam pionatului

itnnann (SUA) 15-14. Naţional de Raliuri.cu

t$ iu n i e• Cu 130 de ani în urmă,

în 1867 a fost înfiinţată la Iaşi asociaţia sportivă specializată pe gimnastică “J a s se r M ă n n er T u rn V are in ”. Fondatorul asociaţiei, care a funcţionat numai cu secţie de bărbaţi, a fost . arhitectul Ju liu s Reinicke. Asociaţia a activat pînă în anul 1901.

• Au trecut 35 de ani de cînd, în 1962, la C.M., de fotbal, din Chile (cea de-a Vl-a ediţie) s-au disputat ultimele jocuri ale etapei a doua din serii; în grupa I echipele U .R .S .S .. şi Colum biei au terminat la egalitate. Rezultatul a fost 4-4! în grupa a D-a R.F.G. n-a trecut decît după o luptă înverşunată, de modesta, dar am biţioasa formaţie a Elveţiei, rezultatul final fiind 3-1. In grupa a ni-a Spania cu S antainaria , Del Sol, Snarez, G ento şi fostul căpitan al “echipei de aur” a U ngariei din anii 50, Puskăs, una dintre decepţiile întrecerilor, n-a învins decît cu un 1-0 ncconvingător formaţia Mexicului. In line, în grupa a: IV-a Ungaria a dispus de Bulgaria cu 6-1, trei dintre, goluri fiind opera lui A lbert, care urma să devină mai târziu posesorul “Balonului de au r”. De menţionat, că România n-a luat parte la această ediţie a C.M., fiindcă dintr-un “ordin superior”, conducerea de a tu n c i! a federaţiei de speciah’tate a retras eehipa încă din preliminarii. România a fost repartizată iniţial în grupa - preliminară europeană II/A, alături de I ta lia . “C ei de sus” au apreciat că selecţionata ţării nu are şanse în faţa peninsularilor şi aii retras nominalizarea echipei...

LÂSZLO Fr.

Turneul de calificare

la Campionatul Mondial de volei

(m+f) junioriDuminică, la Bucureşti, în

ultim a zi a turneelor de calificare la C amp ionatul M ondial de volei (m+f), zona europeană, echipa feminină a României a învins Grecia cu 3-2 (15-11,12-15, 15; 6, 4-15, 15-7).

în turneul masculin, echipa României a pierdut în faţa Iugoslaviei cu 1-3 (17-16,8- 15, 6-15, 8-15). T ot în turneul masculin Rusia a învins Cehia cu 3-0 (15-12, 15; 12, 15-6).

în clasamentul final la fete, primul loc a; fost ocupat de echipa Iugoslaviei, cu 4 puncte, urmată de România, cu 3 puncte, şi Grecia cu 2 puncte.

Primul loc al clasamentului final al băieţilor a fost ocupat de R usia, cu 8 puncte urmată de Iugoslavia cu puncte, Cehia cu 6 puncte şi România 5 puncte.

A D E V Ă R U L . cge C I u i ECONOMIA marţi, 3 iunie 1997

Nu pun în discuţie datele oferite de Comisia Naţională de Statistică din care aflăm că prin 1994 a reînceput creşterea ' economică, după o cădere a producţiei spre 50 %faţă d e l989, anul cu cele mai slabe realizări din deceniul precedent. Nu am senzaţia că ut 1995 şi 1996 s-a înregistrat o creştere economică sănătoasă. Creşterea în sine a ; producţiei industriale , a Produsului Intern Brut nu sînt indicatori exclusiv definitorii ai unei ‘dezvoltări economice de - substanţă.

\

.jjinafc rmnr J

• f

' r \ * < ,

J

însusirea unei false teorii

Economia merge de la sine de peste şapte ani, iară nici o influenţă substanţială pozitivă din partea executivului. S-a pornit din 1990 prin însuşirea unei faisc teorii după care în economiile de piaţă,

. statul, în special prin guvern, nu trebuie să se amestece în treburile agenţilor economici, să-i îndrume, să-i orienteze etc. Evident, aşa ceva nu .

:' mai mergea, dar statul, în calitatea sa: de cel mai mare proprietar nu-şi poate lăsa avuţia în voia sorţii. Are anumite obligaţii, unele chiar foarte mari, pentru bunul .mers al activităţii, ca orice mare sau mic patron. Politicienii şi guvernanţii noştri au dat o interpretare greşită politicii neoliberale djn Germania Federală care era la modă în perioada 1960-1970 şi se rezumă la următoarea apreciere a rolului statului îrl economie: “Statul are rolul unui arbitru, care stabileşte regulile i jocului şi “fluieră” ca într-o întrecere sportivă: atunci cînd regulile sînt încălcate”. Numai că unii lideri politici carc au fost la conducerea ţării nu au înţeles că întîi şi întîi trebuie să stabileşti regulile jocului pentru ca economia de piaţă să înceapă să funcţioneze. Dacă totuşi ceva s-a mai stabilit, fie că a fost greşit şi nu a oferit fluiditate jocului, fie guvernul a fost în postura arbitrului care a lăsat

. jocul liber, nu i-a fluierat nici pe unii, nici pe alţii- pentru a ieşi cu faţa curată.

Trebuie să fii nebun, incult sau aventurier pentru a crede că o ţară - o economie , şi societatea ei, cultura, învăţămîntul, sănătatea, ordinea publică etc. pot evolua pozitiv doar prin mecanismele economiei de piaţă, Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate. Cu atît mai mult la noi şi în celelalte ţări din centrul şi estul Europei, pînă dincolo de Urali. .

Nesocotirea ideilor marilor noştri

*economişti

în perioada guvernării Roman un mare colectiv multidisciplinar de oameni de ştiinţă, specialişti din diverse domenii, condus de academicianul Tudorcl Postolache a realizat un document în care se stabilea vinde vrem să ajungem şi prin ce mijloace. Era o primă schiţă-proiect de dezvoltare economico socială a României pînă după anul 2000. Acadcmia Română a realizat şi ea un proiect de anvergură, cu bătaie lungă. Apoi, acelaşi acadcmician Postolache a condus echipe de specialişti care au realizat ccca ce urma să se numească “Programul de la Snagov”, un program pentru aderarea României Ia Uniunea Europeană, program înaintat instituţiei respective. Acest program a fost semnat de liderii tuturor partidelor parlamentare de pe vremea aceea (în timpul guvernării Văcăroju).

Ce s-a'ales din munca de luni de zile a elitei cercetării ştiinţifice româneşti, a specialiştilor din

Domnul Dimitrie Sturza, mare om de afaceri de origine română, ne întinde mîna şi ne dă sfaturi bune de cîţiva ani. Dar politicienii noştri, plini de orgolii, se cred atotştiutori. Prinţ legat de glia românească, domnia sa spunea nu demult un mare adevăr; "prea ne^ mîncăm, noi între noi, românii. îri timp ce polonezii sau ungurii sau bulgarii sîntatîtdesolidari între ei şi luptă pentru interesele patriei".

Integrarea României.în Uniunea Europeană a fost lăsată pe planul doi ca obsesie şi speranţă, pînă trece 8-9 iulie 1997, cînd la Madrid se va decide dacă sîntem printre cei chemaţi pentru a intra în NATO. Despre lărgirea UE, care ne interesează, doamna Karen Fogg, şefa delegaţiei Comisiei Europene fn România â declarat: "Procesul va fi, fără îndoială, complicat, foarte tehnic şi dificil pentru populaţie şi va necesita angajare, dar şi răbdare din partea tuturor".

cele mai diverse sectoare şi domenii de activitate? Nimic. Nu ştiu dacă Petre Roman a vrut sau nu ‘ să detalieze programul şi să treacă la aplicarea lui. Poate o fi avut alte opinii sau l-a oprit, în septembrie 1991 Miron Cosma să-şi aplice proiectul. ”

Cînd a venit la putere guvernul Văcăroiu, în 1992, presupun că întreaga politică a guvernului din care a emanat a fost subordonată dorinţei de a se menţine la putere pînă cel puţin în anul 2000, cum avea să afirme la început de 1996 vicele PDSR, ieşeanul Solcanu. Preocupaţi de această obsesie, liderii PDSR au uitat de cele două “programe Postolache” şi de cel al Academiei Române. Şi au rezumat politica economică şi socială la cea mai uşoară “metodă de muncă”: peticirea sacului., Dorinţa de menţinere la putere o perioadă cit mai îndelungată îi orbeşte pe cei mai mulţi dintre oamenii noştri politici, cu toate că o bună parte dintre ei sînt foarte slabi politic şi profesional, cu o moralitate îndoielnică.

Cam de astfel de oameni a fost şi este condusă ■ ţara de aproape şapte ani şi jumătate. Şi atunci de ce ne mai întrebăm cum de a ajuns populaţia Ia un nivel de trai sub standardele minime, iar mulţi oameni au ajuns muritori de foame.

Electoratul a fost permanent minţit

întrebarea care se pune este următoarea: cine este de vină? Aparent, electoratul, deoarece fiecare cetăţean îşi exprimă dreptul de vot după cum doreşte. într-o mai mare măsură sînt vinovaţi principalii lideri politici ai partidelor angajate în cursa electorală pentru două motive: primul, că amăgesc electoratul cu felurite promisiuni şi îl derutează prin denigrarea neîntemeiată a adversarilor, iar în al doilea rînd pentru că propun pe liste, în locuri eligibile, persoane mai mult sau mai puţin compromise sau competente. Şi atunci cum arată imaginea partidului respectiv, a Parlamentului României în ansamblu? In acelaşi stil de “politică de cadre” s-au constituit şi guvernele de după 1989, inclusiv cel actual.

Guvernul Roman a zis că îşi ia mîna de pe economie, deoarece mergem spre economie de piaţă; guvernul Stolojan n-a zis nimic deoarece era. plătit pentru un interimat cu principala misie de a pregăti şi organiza alegerile din 1992. Guvernul Văcăroiu, arătat cu degetul că are premier fost înalt funcţionar în fostul Comitet de Stat al Planificării din regimul Ccauşcscu a stat mai blînd o vreme, pentru ca mai apoi să îmbine într-un mod nefericit o anume dictatură a

executivului/statului cu elementele specifice unei economii cu elemente incipiente de piaţă:

Reforma înregistrează randamente scăzute nu doar la noi ci şi în Polonia, Cehia şi Ungaria (să nu mai vorbim de Bulgaria şi Albania) pentru simplul motiv că instituţiile de bază ale statului - legislativul şi executivul - nu înţeleg că piaţa nu este o idee abstractă, ci o instituţie cu o evoluţie şi un destin istoric. în Occident această instituţie a fost clădită, cărămidă cu cărămidă, în cîtcva decenii, iar statul a fost un factor ..exterior, dar activ - uneori decisiv - al acestei construcţii.

Nu este vorba să revenim în România la planificarea rigidă, pînă la detaliu precum ce feluri de şuruburi să facem şi în ce cantităţi. Dar nici să ai un .guvern pasiv, precum cele de după 1989, care consideră, contrar cursului normal al istoriei economice postbelice, că nu trebuie să intervină pentru a asigura funcţionarea norm ală a mecanismelor economiei de piaţă. Experienţa ultimelor două decenii demonstrează că în cele mai dezvoltate ţări ale lumii, inclusiv în Germania care se declară că promovează cea mai liberală politică economică, statul nu că îşi întăreşte controlul asupra economiei, ci găseşte şi aplică cele mai perfide politici de protejare a economiei > naţionale şi de stimulare a ' exporturilor, prin găsirea de portiţe între prevederile tratatelor internaţionale.

Cele mai evidente exemple despre modul în care statul este factor de primă mărime în dezvoltarea economică şi socială a unei ţări sînt experienţele din Japonia şi din unele ţări sud- asiatice, din Franţa, Suedia etc.

Succesul reformei depinde de

calitatea echipei guvernamentale şi de voinţa liderilor

politiciSpuneam, mai.înainte, că şi în alte state “foste,

surori” există o percepţie, precum la noi, privind rolul statului în economie, în procesul de concepere şi derulare a reformei. Construcţia unei reforme precum cea de trecere de la o economie supercentralizată, la o economie modernă şi • competitivă de piaţă, restructurarea industriei şi agriculturii, modernizarea infrastructurii nu se pot realiza aşa după cum îl taie capul pe fiecare manager sau patron de dugheană. O economie este un sistem complex, unitar, compus din

subsisteme cu relaţii de conexiune reciproci aceea este nevoie de un stat - în context amin * vedere guvernul - puternic, hotărît, care ştie ce

.vrea şi care prin mecanisme eeonomico-linanciait promovează interesul naţional de prosperitate si bunăstare a populaţiei, de verticalitate în afacei cu lumea care ne înconjoară. ■

Dar de ce reforma în “ţările foste surori” mage cum merge? Vina o poartă exclusiv decizia politii prin care se nesocotesc mergînd pînă la sfidare i opiniilor oamenilor de ştiinţă din ţările respectivi şi în nebunia după sprijin financiar de la instituţiile de profil internaţionale,' de la marile compact transnaţionale. Aceasta este drama noastră şi i vecinilor de suferinţă.

Nu am reuşit să înţeleg politica economici a socială a guvernului Ciorbea. Cel pe termen scurt,

‘care se încadra în cele “200 de zile” din “Contractul CDR eu România”, a omis foarte multe din promisiunile electorale. Cred că singurul angajament îndeplinit a fost cel cu alocaţiile pentra copii de 50.000 de lei pe lună. Programul care vizează perioada de pînă în anul 2000 scris in stilul “academic” al ministrului Reformei Ulm Spineanu nu ne dă o imagine clară a viitorului Am înţeles, d6ar, că se lichidează întreprinderi, ci se închid sau se vînd complexe zootehnice, ti fostele iAS-uri se vor privatiza dacă mai râmine ceva din ele după împărţirea pămîntului foştilor proprietari şi urmaşilor acestora.

Am înţeles că premierul Ciorbea se va ac naţiunii la împlinirea celor 200 de zile. Sînt extras de curios să aud ce .va raporta despre realizările guvernării sale şi care sînt proiecţiile de viitor.

Daca nu-i treaba statului, de ce se

implica?La conferinţa de presă extraordinară din 27 "54

premierul Victor Ciorbea a încercat să ne ex p f^ care este concepţia guvernului pe care îl condus privind rolul statului în economie. Primul minist a zis cam aşa: “nu guvernul sau FPS-ul au închiderea unor societăţi comerciale, ci econom de piaţă”, Dacă e aşa, de ce atunci cînd la “Rom Autocamioane Braşov şi la Fabrica de avi® din Craiova salariaţii au ieşit în stradă şi au bte şoselele, s-au dus la faţa locului reprezentanţi executivului şi FPS-ului pentru a face pace? S-i decis, pe loc, că Armata va cumpăra autocamioa* şi avioane şi astfel oamenii vor avea de luau Asta după ce, la începutul conflictului membri £ executivului au declarat că autocamioanele de b Braşov şi avioanele de la Craiova nu sit-

•performante - motiv pentru care nu au piaţă & desfacere corespunzător capacităţilor de producţii Deci, dacă economia de piaţă a confirmata “Roman” Braşov şi “Avioane” Craiova (să mai amintim de “Complexul Petrochimic Mk6 s.a.) nu-şi găsesc segment de piaţă pen® desfacerea produselor lor, de ce a interveni- guvernul/statul? Evident, salvarea va fi de sari durată, pînă după prima decadă a lunii iuIklC cînd se va fi consumat summitul de Ia Mj& privind extinderea NATO.

Astăzi, premierul Ciorbea se va prezenta în !'a Camerelor reunite ale Parlamentului să-şi a®* răspunderea politică pentru un program de refcns pe termen scurt. Acest eveniment coincide K dezbaterea, în acelaşi cadru, a unei moţiuni cenzură a Opoziţiei prin care se cere membnw legislativului să retragă încrederea, pringuvernului Ciorbea, deschizînd calea formăm n®

executiv responsabil, competent şi *•*? intereselor naţionale”.

Ion GWA

P.S. Am înţeles că la împlinirea celor zile - ca perioadă de realizare a “Contra cu România" bilanţul va fi făctd de şedinţele Emil Constantinescu. Normal, m fel, deoarece “Contractul" a repre Programul politic electoral al CDR,Ciorbea este o coaliţie care cuprinde pe - CDR şi USD ţi UDMR, cu proprii'

^ marţi,3 iunie 1997 EVENIMENT A D E V A R U Ld e C l u j

Markus Wolf - spionul tuturor legendelor (AFP) (II)

în anii ’80, cele mai interesante pagini ale wslului săptămînal al serviciilor secrete vest-, Lane ajungeau pe masa lui Erich Honecker,

unu din RDG, înainte chiar ca ele săi citite de cancelarul Helmut Kohl. Wolf a -us la Bonn o annatâ de Romeo care au sedus arctare singuratice din ministere. El a reuşit ■j recupereze” pe Hans-Joachim Tiedge, unul

şefii contraspionajului vest-german, care a îVCnit agent dublu înainte de a reveni în RDG11985. ~ >Wolf a părăsit HVA în anul 1986. El şi-a ţplicat retragerea prin ralierea la Mihai v.rbaciov şi la perestroika acestuia. In ultimele.

ale anului 1989, în timpul accentuării pitelor din RDG, Wolf s-a lansat în arena , viicâ împotriva lui Erich Honecker, iniţiativă V» i-a lăsat pe opozanţii lui mai mult. decîts j l i t t , ' ■

Cu trei zile înaintea reunificării, s-a refugiat la Moscova, apoi a revenit definitiv în Germania. Condamnat la şase ani de închisoare în anul 1993 pentru înaltă trădare, el a rămas în continuare liber. Această sentinţă a fost anulată în cele din unnă de Curtea Constituţională, care a decis, în 1995, că principalele oficialităţi ale spionajului est-german nu pot fi condamnate pentru înaltă trădare de RFG, deoarece au acţio­nat în numele altei ţări, RDG. Iar Wolf şi-a continuat activităţile, consacrîndu-se conferinţelor internaţionale şi literaturii. îi face o perfidă plăcere să provoace dezordine scriindu- şi “Memoriile”, pe care le va prezenta la începutul lunii iunie la Berlin: el îl acuză aici pe Herbert Wehner, o înaltă oficialitate a PSD, că a fost agent dublu. Pînă în prezent, Wolf nu a dezvăluit totuşi decît un secret important: cel al bucătăriei ruse, într-o culegere cu acelaşi nume.

Hoţul de ••• sape

- Se află la ordinea zilei întreţinerea culturilor. Pe cîmp, în grădini avem mult de lucru în această perioadă. Cresc şi

; pretenţiile unora faţă de calitatea uneltelor de muncă. Unii dintre noi le procură din magazine, alţii însă ajung să ie... fure. -

Aşa a procedat şi tînărul clujean Lucian Rus, în vîrsţă de 22 ani. Dorind cu orice preţ să

, facă rost de o... sapă, într-o seară, împreună cu un “prieten”, prin efracţie a furat mai multe unelte

: agricole aparţinînd unui cetăţean, iar apoi ă intrat, fără drept, în locuinţă- părţii vătămate, cu intenţia de a sustrage bunuri. A fost prins şi trimis în penitenciar.

Acolo va: lucra; în grădina puşcăriei cu uneltele unităţii..; ,

. ' ' ' S Z . C s .

VosabilZile grele pentru

automobilisti'-V

Ş rutieră înregistrează în- Dej, cu viteză de supersonic. La ik vineri cele mai grave volan, “automobilistul” Boejete inie de circulaţie. Orele “de Lorant (27 ani), din Baia Mare.

producerii sînt în Din cauza ploii şi a vitezei

i • i - J

/

WXm

după masa, pe fondul silui de viteză şi al grabei, a , o “vinere neagră”, cu imp nefavorabila dus la aicerea a patru accidente de ■lalie grave, din care imul alOra 1,40. Un bolid numit xl Vectra” nr. MM-02-JUZ ^tpe strada Bistriţei, din

excesive, nu a observat la timp autocamionul 31-CJ-5511, care circula cu viteză redusă în aceeaşi direcţie şi s-a tamponat cu acesta. Accidentul s-a soldat cu rănirea gravă a lui Cristea Iosif (40 ani), din Baia Mare, pasager în autoturism.

• Ora 3,35. In Turda, accident de circulaţie mortal. Brisc Vasile

Dorin (22 ani) circula cu Dacia 304 nr. SJ-02-PNV, pe. şoseaua E 81. Din cauza vitezei şi a neatenţiei a intrat în coliziune frontală cu autocamionul 21- VL-540, care staţiona pe marginea drumului. Accidentul a avut urmări grave. Maşina a devenit un morman de fier vechi. Tînărul Brisc Vasile a murit pe loc.

• Ora 15,30. în Cluj-Napoca,. pe strada Horea, a avut loc o “coridă”. Mureşan Vasile (41 ani), d in - Cluj-Napoca, conducînd maşina proprietate personală nr. CJ-01-LRF, din cauza neatenţiei în conducere, a depăşit axul străzii, tamponîn- du-se cu tramvaiul nr. 014; Autoturismul a fost grav avariat. M ureşan N icolae, în urma accidentului a fost internat în stare gravă în spital.

• O ra 19,15, Totul s; a petrecut pe neaşteptate. în localitatea Şoncutul Mic, jud. Cluj, şoseaua era umedă. Tăm aş! Andreea de>-6 ani, din Dej, nesupravegheată de părinţi a trecut strada în fugă, fără să se asigure şi prin loc nemarcat. A fost accidentată grav de Dacia nr. ■CJ-03-WXU, condusă de Mureşan Nicolae, din Dej, care nu a putut evita drama.

V. MOLDOVAN

In direct: strada

^ om n işoom cu  picioare lungi

m i

. . s g .

Ieri, a venit la redacţie o tînără brunetă, cu ochi albaştri. O femeie trăznet! Cum zicem noi bărbaţii. Avea picioare

* lungi şi purta o fustă scurtă. Poate n-aş' fi sesizat amănuntul, dacă domnişoara Lavinia Lungu, din Turda, nu ne-ar fi spus că necazurile zilei, abia începute i se trag tocmai de la aceste picioare lungi. Şi a început să-mi povestească cu

. multă tristeţe: “Aşteptam de 15 minute un autobuz 35, în staţia din Piaţa Gării. Mă grăbeam să ajung la cantina “Observator” să servesc masa. Cînd, în sfîrşit, a apărut “diligenţa”, am încercat să urc pe la uşa din spate - după ce, din politeţe, am lăsat persoanele mai în vîrstă să urce. Şoferul, care m-a observat, a închis brusc uşa. Crczînd că-i o greşeală, m-am îndreptat către uşa din mijloc, dar figura cu închisul uşii în nas s-a repetat. Aşadar,

I neavînd încotro, am urcat prin

faţă, întîm pinată fiind de zîmbetul sarcastic al şoferului- un tînăr brunet, cu mustaţă.

Era evident că vinovată pentru tot se făcea fusta mea. Vă întreb, oare, accesul în autobuzele RATUC, depind de lungimea fustei? Nu cred. Probabil a vrut să fie numai o glumă a şoferului, dar a fost una nesărată. în orice caz, dacă e aşa de glumeţ, de ce nu-şi caută un loc de muncă adecvat, unde să-şi pună în valoare talentele, nemai- abuzînd de timpul şi nervii - şi aşa întinşi - ai călătorilor”.

Sperăm că şoferul cu pricina nu a declarat embargo fustelor scurte şi că va da consideraţia cuvenită tuturor călătorilor, fapt pentru care nu trebuie să facă decît un singur lucru: să-si vadă de treaba lui.

B. ZAGOREP.S. Alături: o fotografie

cu... picioare lungi, pentru amatorii de senzaţii... scurte. ■

Rromi -poliţişti

R e p re z e n ta n ţ i i e tn ie i rrom ilor a r putea beneficia, în v iito r, de locuri special create p en tru adm iterea la Academia de P o liţie “Al. 1. Cuza” sau la ş c o l i le de su b o fiţe r i de p o l i ţ ie , a d e c la ra t , v in e r i, c o lo n e lu l P a v e l A b rah am , ş e fu l IG P , în tim p u l unei î n t î l n i r i c u r e p re z e n ta n ţi i rrom ilor.

Î n t î l n i r e a , la c a re au p a r t ic ip a t r e p re z e n ta n ţi ai IG P , a i . U n iv e r s i tă ţ i i L ou isv ille-S U A , ai Fundaţiei “ P r o i e c tu l p e n t r u r e la ţ i i e tn ice” , a i “Fundaţiei pentru r e s u r s e u m a n e ” d in SU A , precum şi a i rrom ilor, a avut d rep t su b ie c t o consultare cu p riv ire la reform a din cadrul P o l i ţ i e i R o m â n e ş i la in terac ţiunea d in tre poliţie şi co m un ita tea rrom ilor.

R eprezen tan ţii rrom ilor au c r i t i c a t f a p tu l c ă , în c o m u n ic a te le de p re să a le p o l i ţ i e i s e m e n ţio n e a z ă în to tdeauna term enul de ţigan sau d e rrom dacă autorul unei in f r a c ţ iu n i fa c e p a r te d in această etnie. De asem enea, rrom ii au dezaprobat raziile făcu te de po liţie în cartierele sau în zo nele locuite de ei, a p r e c i in d c ă a c e s te a t e n s io n e a z ă r e la ţ ia d in tre au to rită ţi şi etn icii rromi.

Ş e fu l P o liţie i R om âne â p r im it d in p a r te a P a r tid e i R o m ilo r u n p ro g ra m de m ăsuri p rin care să asigure d e z a m o rsa re a e v e n tu a le lo r con flic te interetn ice şi să se asigure in tra rea în legalitate a unora d in tre m em brii acestei etnii.

P ropunerile făcute de ţigani s în t : d e s e m n a re a u n o r r e p r e z e n ta n ţ i la n iv e l de ju d e ţe , o raşe , com une ce se v o r im p l ic a în p ro g ra m ; în tîln iri period ice în tre IGP şi c o m u n i tă ţ i l e d e r ro m i; c e n t r a l i z a r e a d a te lo r de ev idenţă a populaţiei rromilor; d e s c in d e r e a ş i r a z i i le în com un ită ţile de rrom i să se facă în cond iţii excepţionale, c u r e s p e c ta r e a le g i i ; o rg an iza rea unor sem inarii cu r ro m i p e n tru ca aceş tia să î n v e ţe l e g i s l a ţ i e p e n a lă ; d e se m n a re a u n o r cad re din IG P în v ed erea stab ilirii unor re la ţii de p arten eria t local cu c o m u n i t ă ţ i l e d e r ro m i. C o lo n e lu l A braham a declarat că e s te de aco rd cu o parte d in a ces te propuneri. A cestea v o r fi p u se în practică num ai d acă leg ea v a perm ite acest lucru .

A U T OCaravana IVECO

: în 4 iunie â.c., “Caravana IVECO” va lansa, la Cluj, noua gamă a vehiculelor comerciale “EuroCargo”: Ampla campanie de publicitate continuă seria prezentărilor de la Craiova, Timişoara şi Oradea, după oraşul nostru fiind organizate asemenea manifestări la Sibiu (6 iunie), Constanţa (9 iunie). Galaţi (11 iunie), Bacău (13 iunie), Iaşi (16 iunie) şi Braşov (18 iunie). ,

------ r-

* 4

,4 — 4

S n o p

n

o

■

w®*

ir:

ţ- '<

‘s.'r.-r-’V frr;i« v~?

- - > • C 11

m m

Euro Tech este replica lui Iveco pentru cerinţele transportului greu. Există game variate de 16-26 tone şi 40-44 tone, vehicule cu multiple funcţionalităţi.

Maşinile sînt deosebit de puternice. La cei şase cilindri în linie, autovehiculele sînt echipate cu motoare de 7.7, 9.5 şi 13.8 litri, la puteri cuprinse între 240 şi 420 CP.

; n

m m m

Cu toate că sună a reclamă, trebuie să spunem că “cele aproape 200 de modele în vreo 1000 de versiuni (de la trei tone p înă la m axim um de greutate permis de legile internaţionale) face ca Iveco să fie una din companiile cele mai bine cotate din lume. Aici se regăsesc vehicule de la cele mai uşoare Daily, pînă la TurboDaly, maşini de medie şi mare capacitate. Iveco este recunoscută ca o companie de înaltă tehnologie, dublată de un service eficient în toate zonele lumii unde acţionează. ■ ■

ADEVĂRULde Cluj ziar independent

ANUL DC M M 9 C 7 fS8N 1820-S803

MARfl 3 IUNIE 19B7

H M W M W Om

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA .

Harta privindstareaprobabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru marţi, 3 iunie, a.c. în jurul orei 15.

M o ţ i u n e a

c a r e v a f i r e s p i n s ăurmare din pagina 1

se apropie vertiginos. Ce reproşează românii actualei Puteri este greu de aflat pentru că sondajele de opinie ocolesc cu grijă tocmai o asemenea întrebare. Ce reproşează Opoziţia coaliţiei guvernamentale şi Guvernului ştim pentru că ea a întocmit un adevărat dosar pe care 1-â numit al neîmplinirilor. Un dosar în care se spune că salariul real a scăzut de la 76 la sută (în noiembrie 1996) la 49 la sută (în aprilie 1997) faţă de octombrie 1990, iar puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut şi ea în aceeaşi perioadă de la 68 la sută la 48 la sută. în opinia autorilor moţiunii de cenzură, Guvernul nu se preocupă de protecţia socială şi nici de asigurarea locurilor de muncă, realitate cu atît mai gravă cu Cît se înmulţeşte numărul unităţilor economice închise iar şomajul creşte. Coaliţia guvernamentală este acuzată de o acţiune programată de regres economic, reflectată în scăderea PIB cu 3 la sută faţă de toamna anului trecut. De asemenea, a fost abandonată susţinerea agriculturii, iar Guvernul nu deţine strategii în domeniul

^politicilor industriale, investiţionale şi comerciale etc., în timp ce falimentează şi lichidează numeroase întreprinderi. Prin politica bugetară dezastruoasă a Guvernului (se spune în moţiunea de cenzură a Opoziţiei) au scăzut posibilităţile de autofinanţare la nivel local, iar programele guvernamentale asumate la învestitură m l au fost nici măcar elaborate. Sînt numai cîteva dintre punctele cuprinse în moţiunea de cenzură a Opoziţiei care va fi discutată azi în Parlamentul României. Şi chiar dacă, în ansamblu, actuala Putere o va respinge, reprezentanţii ei nu vor putea spune că acele acuzaţii k care nu au răspuns şi nu vor răspunde nu sînt adevărate.

ULTIMA ORĂ marţi, 3 iunie 1997 (lî

Sava Negrean Brudaşcu călătoreşte pe cărările, cîntecului românesc, cu fizionomia aparte a împuternicitului de însemnele inconfundabile ale calităţii şi autenticităţii. Cîntecul ei acaparează, de ani, ritmuri şi rime numai de Ea ştiute, sentimente de o fermecătoare tiranie a ceea ce sîntem din vechime. Suflet din sufletul neamului, Sava Negrean Brudaşcu a reuşit să îngenuncheze zeii, topind în cînt tot ceea ce ţine de frumuseţea şi legănarea noastră nostalgică. Ascunsă în metafora firii “Sava - Doamna de pe uliţa îngerilor”

cîntă, plînge şi trăieşte cu heraldica celor aleşi, rostuind în cîntec şi viers' parfumuri aparte.

La Bucium sau în cele ţări unde a deschis lumii sufletul românesc, a gravat în inimi bucurii si necazuri - rezonanţe

de ea însăşi. O parte a fiinţei ei - caseta Editurii Sedan

"Mîndră fioare-i norocu’ “ a răzbătut şi ea spre lume. Aici, în “Săracă, căsuţa noastră”, se roagă Sava Negrean Brudaşcu, “pe Cîmpia Libertăţii”: “Doamne ocroteşte-i pe români”.

î

eflseunsn în m e ta fo raale unui timp revolut.

Şi-a povestit cu neasemuită gingăşie ce şi cum în colţul nostru de Iunie.

Ieri, Cercul Militar a găzduit lansarea cărţii în care “Sava - Doamna de pe uliţa îngerilor” se lasă... povestită de alţii şi

Tăinuită de metafora luminii marea noastră cîntăreaţă a ascultat cuvintele frumoase, mulţumind asistenţei cu modestia demnă a celei care ştie că nu vorbele ci minereul

• de fascinantă unicitate dă putere zămislirii şi mersului

nostru înainte. Cînd ^ confrate a găsit formula încrustînd în magic gîrxi, milioane de admiratori

” (“Sărut mîna, doamnă'”) ,lacrimă şi-a făcut loc în lineţipăt lăuntric filigranat, pţ care simţi nevoia săjjL ascunzi în căldura palmei s j să-l dezmierzi. '*

Plec, apropiind depărtării; vremilor de marmură st*

• care sălăşluiesc sufleteli străbunilor, oriunde s-ar afijei.. Rămîne doar sfînta galerii a Cîntului, sonorizînd n nume de neuitat, Eternitatea

Mulţumim, Doamnă Savj Radu VID/

Tratatnini româno-ncraineanurmare din pagina 1

prezent, în componenţa statului ucrainean de a se mai reuni cîndva cu ţara”.

Uniunea Rom ânilor Bucovineni, împreună cu filialele din Timişoara ale mai multor organizaţii nepartinice, între care “Pro Basarabia şi Bucovina” , “VatraRomânească”, “Avram Iancu”, “Fundaţia Naţională a Revoluţiei”, a convocat un m iting îndreptat îm potriva tratatului. M itingul era programat să aibă loc ieri seară la Timişoara.

Reacţii internaţionale la victoria stîngii• SUA au felicitat, duminică,

Partidul Socialist pentru victoria sa în alegerile parlamentare din Franţa oficialii guvernamentali şi analiştii politici declarînd că relaţiile dintre cele două state nu vor suferi modificări importante, relatează REUTER.

“Statele Unite felicită Partidul Socialist francez şi pe aliaţii săi pentru clara victorie în alegeri”, a declarat Julie Reside, purtătorul de cuvînt al Casei Albe, adăugind că guvernul american aşteaptă cu nerăbdare numirea premierului şi a noului cabinet francez. Relaţiile dintre cele două state au fost afectate, în ultimii ani, de dezacordurile privind extinderea

NATO, problemele din Africa, precum şi m legătură cu alte dispute internaţionale.

> OTTAWA - Canada va coopera cu noul guvern francez, a declarat, duminică, un oficial al Departamentului Afacerilor Externe de la Ottawa, adăugind că legăturile dintre cele două state a u . fost întotdeauna excelente şi nu pot fi afectate de rezultatul alegerilor.

• LONDRA - Premierul laburist britanic, Tony Blair, a salutat, luni, victoria liderului socialist Lionel Jospin in al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare de la 1 iunie. “Premierul Blair l-a felicitat telefonic pe Lionel Jospin pentru victoria sa, transmiţîndu-i şi

preşedintelui Chirac dormţj 4, continua buna cooperare Franţa”, a afirmat un purtata cuvînt al premierului britanici

• BONN - Liderul opcatidj : stînga din Germania a salut

victoria socialiştilor franc; afirmînd că aceasta reprezintă mare succes pentru Frânţi Europa”.

“Acesta victorie refla dorinţele oamenilor pire; reducerea şomajului şi întâia justiţiei sociale”, a afirmat Lafontaine. Guvernul consens: german nu a comentat vi© socialiştilor francezi, declami “a luat cunoştinţă de rezult alegerilor”.

Astăzi, în premieră,la Facultatea de Mecanică aU.T.

Primii absolvenţi specialişti în autovehicule rutiere

Astăzi, va absolvi prima promoţie de ingineri mecanici, cu specializarea autovehicule rutiere, de la U.T. C-N. Cei 20 de absolvenţi au deja asigurate locurile de ,muncă, cererea pentru calificarea acestora fiind ridicată, în special în domeniul atelierelor tip service.

Prof. univ. dr. mg. Nicolae Băţaga, şeful ca ted re i, de autovehicule rutiere, ne-a

declarat, fără falsă modestie, că profesia de inginer mecanic specializat în autovehicule rutiere este una dintre cele mai căutate.

Dl Băţaga a mai precizat că, urmare a solicitărilor mari, numărul de locuri scos la concurs a fost ridicat la 25, pentru noul an universitar.

G.M.

Privatizarea a fost o şansă:La vremea sa, Turnătoria

„Metalul" a fost o premieră în industria românească. Pentru prima oară, o secţie nerenlabilă din cadrul unei întreprinderi ce se confrunta cu dificultăţile tranziţiei, S.C.Jumaro” S.A., a fost preluată în locaţie de gestiune de către unul din salariaţi: ing. Petrişor Târlea, asociat unic al S.C.Tumătoria „Metalul” SRL. Ulterior, s-a dovedit că acţiunea a fost folositoare pentru toată lumea, întreprinderii, care şi-a asigurat,, prin locaţie, o sursă de venituri sigure, întreprinzătorului care s-a încumctat şi a reuşit să scoată bani dintr-un domeniu aparent demodat cum este metalurgia, salariaţilor, carc au scăpat de ameninţarea şomajului, cel puţin.

au coslat cca 30.000 de dolari, pe care se lucrează exportul pentru Austria. Săptămînal, trec frontiera spre Occident unul sau două 1TR-

La ora actuală, Turnătoria uri, încărcate cu piese turnate la „Metalul” din Cluj-Napoca are „Metalul”, firmă care şi-a sporit cu

liimitoria „ l e t a l i ” expertă m ia sută

din producţiedouă baze de producţie (una la Fimaro şi o a doua pe strada Fabricii de Zahăr, cumpărată dc la SIETA) şi exportă 80 la sută din producţie. Profitul societăţii a fost rcinvestit în utilaje, ultimele achiziţii constituindu-lc două maşini dc turnat, importate din Bulgaria, care

30 de procente numărul salariaţilor.„N-a fost simplu să ne asigurănv

piaţă în exterior, afirmă dl Târlea. Am început cu comenzi mici, pînă, am cîştigat încrederea partenerilor. Dar, concurenţa este foarte dură, trebuie să facem faţă preţurilor sub cele ale picţii practicate de polonezi

şi chinezi, principalii „adversari” pe piaţa franceză, de pildă.Pînă la urmă, participarea la tîrguri, la simpozioane s-a dovedit favorabilă contactelor de afaceri şi am reuşit”.

Problema de fond a firmei este, acum, accesul Ia creditele (promise) firmelor mici şi mijlocii. Evident, alături de altele provocate de îngheţarea, în ultimele luni, a cursului dolarului ( cu impact negativ asupra exportatorilor) şi de noile tarife ale energiei electrice, gazului metan; combustibilului, ce ridică mult costurile de producţie, în timp ce calculul iniţial s-a făcut cu vechile tarife.

„Dacă aş spune că o duc rău, aş minţi. Dacă aş susţine că mergem foarte bine, iarăşi aş minţi", a tras concluzia proprietarul Turnătoriei

: „Metalul”.M.S.

La Marşul poştaşilor, “alergărefi au fost descalificaţi

Premiaţii de ieri sînt toi cei de anul trecut

Ieri, în Făget, pe un traseu de 10 km, a avut loc M arşul poştaşilor, faza pe Oficiul teritorial C luj, după ce, în săptămîna precedentă s-a desfăşurat concursul pentru, oficiile din Cîmpia Turzii şi Huedin. La actuala ediţie a marşului au participat 70 de factori poştali, 42 de bărbaţi şi 28 de femei. De astă dată, s-a lăsat cu ceartă mare, provocată de faptul că m arşul a fost transform at de unii din participanţi în... cros. Aşa că primii ajunşi au fost descalificaţi.

Alarmă falsăî

în final, cîştigătorii recunos au fost tot cei de anul fev Liviu Vancca, factor poştali

- centrul regional de tranzil* de ani) la bărbaţi, şi D

. Sechei de la Oficiul i> Zorilor <32 de ani), la fi

Fază superioară, cea pe regie Cluj, este programată pe începutul lunii iulie. Li in terval de cîteva zile, staţiunea Beliş Fîntînele *

- organizată etapa final naţionala Marşului poştaşii*

U

iiie fe B e p e E1MUC ms se v@r scumpi

Vestea că în Capitală şi în alte localităţi din ţară, RATB, trapa? regiile surori, au mărit preţul biletelor şi abonamentelor, J 1 frisoane întregului „public călător”. M a j o r a r e a preţurilor transportul în comun, anunţată la finele săptămînii trecute dt1 parte a presei locale, s-a dovedit a fi o alarmă falsă!

Surse autorizate din cadrul regiei locale de transport uri® negat, ieri, scumpirile. Deocamdată nu este nici o intenţie de a tarifelor. Nu s-a făcut nici un fel de demers pentru obţinerea^ tarife şi preţuri. Ca eventualitate, ideea a fost luată în discut»? sfîrşitul lunii în curs. : j j

i i

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative al« agenţiilor de presă Rompras şi Mediafax^y

Autorizată prin S.C. nr. 12B/1991. judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2/308 din 22.03.1391 cod fiscal 204469

ILIE CĂLI AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). T el. 19 .16 .81 ; fax: 19 .28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197 .304 ; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490 , 192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 3 1.4 3 .23 ; Snhreriartia Dci: tel/fax: 21-60.73

G a r a m o f l d— npor*01 u

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

'!