I.L.CARAIGIALE

MM.Schile

TiM:

205 I.L.Cuag,ab . Maneate. s.hite

CUPRINS

m{i{lD#-

Ilustralia copertei: Timasse De C.afe, Delphin Enjolras

Descrierea dP a Bibliotecii Naliooale a RominieiCARAGIAI,E,ION LUC.A

Mom€ntq S.hit€ ,/ I. L. Caragiale. - Mugitegti: Tana, 2020rsBN 978€0G901+191

821.135.I-2

Textul ediliei de fali este reprodus dupi volumulI. L. Caragiak, Mamznte, Editwra pentru Literaturi, 1969.Selecfa textelor a fost realizati in redacfe.La finalul fiecirui text s-a menlionat anul primei publiciri.

Pentru comenzi qi infomafii, ne putefi contacta la:. te* O7 4Ul 46.67 3, 07 26-7 1.01.41. e-mait edituratana@Fhoo.com. wvrw.editumtana.ro

Tipar: ARTPRINT SAEmail offi ce@artprint.ro

LL.Ctasiolz . MoM.ta kh4e

25 DE MINUTT...

"... Fi.li toli joi tn gmd la-nd,lqim,ea patriotismului aoshu, care

nu s-a dezminSit niciod,atd, mai alzs tn a;a pld'cute, putem zi'ce

chi ar feri cite o caziuni !Cetd@i!!Sd,ptdm6,na uiiloare est? o zi solhmnd prntru magul noslru!!!"

Astel se-ncheia proclamada adresati de citeva zilede pirintele ori.qelului 2... cdte administralii sii, afi-

$aLe pe cale publici $i reproduse in capul ziarului ofi-cios Sentinela ordinii cr acest frumos motfo.'

,Eaenimentclr mari far loldzauna sd totd mi.citz pasiuni!"

Toati lumea era in adevir plini de entuziasm, desiDrapelul liberti&---------------'r, dirijat de decanul avocaqilor, i;i ter-mina articolul siu de fond cu cuvintele:

....Vom cd,uta sd, fm cAt se poate mni. partnmmtari'- in zada,r

miseii. d,e la primd,ri,e conaoatd lum,ea la gard! Decl'ard,m sus si' tare

rd joi nu xa f entuziasm, ci numai o mesrhina gi dngustdtoareparad.d ofici.ald,. Sd incetne dar cu dnfamele hr mistificaliuni!...Sd.ptdm6,na uiitoare nu poate f o zi solemnd; ea nu ua f' decdt unmoment tu'ist psnha concetd,,tenii no;tri!"

IANfr)*i 6

Directoml, care era insircinat a gira afacerile pre-fecturii - districtul neavind deocamdati titular - lacitirea acestor girrrri riuticiozse, a goptit cu zimbetul siudiplomatic:

- Om vedeal

Joia multagteptat; a sosit. Vodi qi doamna, plecindin striiinltate, trebuie si se opreasci douizeci qi cincide minute in gara din marginea oriqelului 2... De

diminea.ti, peronul girii, decorat cu impletituri debrad, cu marcajude ,tului, stegulele tricolore qi covorulcel roEu al primiriei, este infesat de lume - garzniz.oa-

na, garda civici, qcoalele, autoritilile, notabilii qi catpublic a mai putut incdpea.

Directorul a plecat de Ia gapte de-acasi spre a lua,impreuni cu primarrrl, cele din urmi dispoziliuni 1a

fala locului. Nevasta lui a rimas si se giteasci Ei si viemai tirziu la gari cu copiii qi cu amicul. Amicul este

un profesor foarte t6nir, care locuieqte la directorrrlde un an de zile; el di qi lecfi la copii 9i redijeazS,

Sentinela ordinii; e biiat bun qi scrie minunat: se di ca

aproape pozitiv ci tot el a scris proclamalia.Acum tot e gata... Directorul se duce la o extremita-

te a peronului Eili arunci privirile la mulqimea aduna-td pini in ceaialti extremitate... Atunci ii clipesc dedeparte in minte cuvintele Drapelului, 9i-9i mdngiiefavoritele cu mul1umire...

Dar sunt zece liri zece... gi cocoana nu mai vine...Ce si fie? Trenul domnesc s-a anuntat de la stalia apro-piatd... in patru minute trebuie si fie aici... Toli ochiijoaci intre ceasornic gi capitul liniei... inci trei mi-nute... Doui... Un minut... Saude suierul cald...

J l.t CaragaU'Monmt| S.hile

- La o parte, domr-rilorl zice grav seful girii potri-r,indu-si bine ;apca roEie.

latiJ! Pieptul lat al locomotivei s-arati 1a cotituraliniei. Aritarea creftc, cregte mereu, sfbriind serneatisi alunecind cu eleganti maiestoasi ciitre pcron.Cazanul fierbe, fanfara 1ipi, scolarii intoneaze imnul -un concert rnonstru... Vagonul domnesc intri laperon. Un freamit furnici de colo pini colo prinmultime. Deodati, si glasurile copiikrr gi tipete le tram-bitelor qi clocotitura norului fierbinte care se smacinicaptiv in pintecele maqinii sunt acoperite de uralezgnduitoare... Trenul se opreFte, confbrm programeioficiale, la zece ore precise; suveranii cobor din vagon

cu suita, iar consoarta directorului n-a sosit inci!Se face prezentarea autoritililor ;i notabililor, dupi

r:are vodi trece intre birbati, iar doamna intre dame.

intiiul clopot! Directorul, fbarte nervos, mini unvitiqel cilare s-aduci numaidecit pe cocoana, per opii si pc domnul prolesor.

Miria-sa doamna e foarte veseli de conversatia da-

rnelor; dar dumnealor o iau repede qi se-ntind 1a

vorbi... Una o poviluieEte pe doamna si se pizeascipe dmm de riceali:

- Nu te juca, soro! boala n-alege...

Doamna multumcqte de binevoitoarea pova,td qi asi-

guri ci s-a-ngrljit bine, a luat haine d-acas5... In acest

tirnp. directorul tremura de neastimpir.Al doilea clopotl Miriile-lor fac un pas inapoi pre-

gdtindu-se si se suie... Directorul, asudat gi inecat de

cmolie, s-apropie si lie un discurs. Lui Vodi:

- Miria-tal... nu plecali!... nu trebuie si plecali!... D-

abia al doilea clopot a sunat; n-a sunat nici micar al

Ht{Z)*a 8

treileal... A! daci ar fi sunat al treilea, atunci aS inle-lege si vi gribiti... Dar nu! $i chiar si fi sunat al trei-lea... si zicem!... n-avefi grije: nu pleaci trenul fbrimiriile-voastre... s-a dat ordin in consecinqi!... Aqadar,

avind aceasta in vedere, cu onoare sunteti invitali s;binevoiti a lua in consideraliune... ci acest district,acest orag, in fine toli concetitenii noqtri v-au iubitatat Si au ficut sacrificii!...

Apoi, cu mai multi cilduri, doamnei:

- Si nu plecati micar miria-voastril... N-a venitinci toati lumea!... mai sunt dame, mai sunt copii, maisunt amici, cari ar dori si vi vazi ca pe o mami!

Vodd, zdmbind loarte bucuros, zice:

- Mai stim, mai stim, domnule director.

- Mersi! rispunde acesta in culmea emo1iei...Si, lisAnd pe suverani, aleargi la capitul peronului,

se suie in picioare pe o banci ;i se-nal$ in vdrful deq-

telor, fbcAnd citre Eoseaua dinspre orag semne violen-te cu batista. in adevdr. pe sosea vine o trisura in goa-

ni, urmati de un vitisel cilare.

-Aide, soro! aide, nene, pentru numele lui Dumne-zeul ci m-ati omorit!

- Vezi! nu-1i spuneam eu ci-i tirziu! zice palpitindcocoana citre profesor-.

Directorul igi introduce pe peron familia qi strigisever citre macagiul care sti drept, cu mAna gata pecureaua clopotului:

- Si nu tragi!... Nu e voie si suni! Miriile lor n-auisprivit inci; mai au treabi aici!

Apoi citre suverani:

g l LAragiak . Monmk. S.hile

- Miriile-voastre, am onoare pentm ca si vi reco-

mand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amiculmeu!

$i pe urmi citre copii:

- Siruta$ mAna!

Copiii se arunci Ei executi ordinul. Miriilelor suntdin ce in ce mai veseli.

- Am auzit, dragi - zice doamnei nevasta directoru-lui - ci ali fostiri cam bolnivioare! Mi-a pirut grozav

de riu... inci-i ziceam lui dom' profesor, amicul nostr-u,

zic: vezi dumneata, daci o prinlesi Ei tot nu se poate

pune cu voia lui Dumnezeu; dar noi dgtia!... Dar acu te-ai

ficut bine... Se vede... Fie, ci firrmoasd egti! si nu-!i fiede deochi! si triiesti!

Totdeodati unul dintre copiii domnuiui director,cari privesc foarte curiogi pe suverani, igi scobeqte o

nari cu degetul. Mama ii dd o palmd peste mani.

- Nu !i-e rugine si bagi mina-n nas!... ;ezi frumos!te vede madam Carol!

Copilul plinge, domnul profesor il smuceqte de

rndni Ei-l bagi Ia arest in sala de aqteptare clasa a doua.

Miria-sa doamna interwine pe iAngi domnul directorin favoarea micului vinovat, care urli tare in arest.'Iatil cedeazi inaltei influenle qi di drumul biiatului:

- Taci din guri, rnigarule! Ei siruti mina miriei-sale : dumneaei s-a rugat si te iert!

Suveranii s-au urcat Ei se arati plini de veselie 1a

{ireastra vagonului. Directorul se hotiregte in sfirEit,dupi stiruinla gefului girii, sI permiti a se suna altreilea. Trenul se pune in miqcare. Urale qi muzici.Birbalii fac semne de adio cu piliriile, damele bezele

TTMF 10

cilduroase: directorul se sterge de sudoare obosit, iarnevasta lui strigi cit se poate citre doamna:

- La revedere! bon amusemenl!' Nu ne uitati p-

acolo! La revedere!Cdnd trenul a pornit bine, o alti trisuri sosegte in

goani mai turbat6. Decanul avocagilor coboaritrdgAndu-qi dupi dAnsul cocoana, care trage dupiddnsa o interminabili rochie de catifea verde cu fun-de de saan rose. Amdndoi iEi fac loc cu furie prin mul-

lime, care acum a rupt rAndurile gi iese in dezordine.

- A plecat? zice dezolatA cocoana.

- Da, a plecat, i se rispunde.

- Cum se poate? trenul sti totdeauna treizeci gi

cinci de minute!

- Asta era tren domnesc, ma chire2, zice nevasta di-rectorului.

- Ce? era si v-aqtepte vodi qi do:rmna pe dv.? adiogiprofesorul cu un zdmbet riuticios de superioritate.

- Aqa? vocifereazi decanul. Am infeles!... Astea suntiar intrigile lui dom' direcfor: care ra si zici numaidumnealui Ei familia gi... amicul dumnealui si lazi pe

miriile-lor.Pe urmi, intorcandu-se la lumea care se duce:

- Iati, frafilor, o probi mai mult cL astizi opoziliu-nea este considerati ca afard din naliune... Foartebine... Vom lua act Ei de aceasta Ei vom protesta!

1. Pebecere plicuti (f..,2. Draganea (fr).

11 Ll.C6oAiolz ' MoMta Schiq

Decanul qi familia sa au fost multi r.'reme la cuqite

cu directorul 9i iu familia acestuia, deqi damele erausurori. Chiar o polemicI, "cAt

s-a putut mai parlamen-tard", s-a urmat cu privire la aceasta, intre cele douiebdomadare Iocale, DrapeLuJ decanului gi Sentinelaamicului.

Tocmai la niEte alegeri, o persoani de-nalti influen-

!n, afland despre lT ajba celor doi cumnali, a stiruit de

i-a impicat, promil6nd serios ci qi anul viitor va fi o zisolemnl pentru ori;elul 2... qi atunci tremrl domnesco si se opreasci acolo un ceas... gi douizeci gi cinci de

minute.

1889

mNalii- l2

UN PEDAGOGDE SCOALA NOUA

D. Mariu Chicoq Rostogan, distinsul nostru peda-gog absolut, Ei-a inceput cariera printr-o memorabiliconferenti. didactic5.

Vom da aci mai la vale conferenl.a in rezumat, apoiciteva note, luate, dupe naturi, despre activitatea inpraxi a eminentului pedagog.

Trebuie prealabil si spunem ci d-sa, totdeaunainainte de e qi i pronunli pe:

n ca gn franluzesc,tcak,d ca gltg ca j'cca{.

Aceasta pentru ugurarea citatelor din vorbirea d-sale

pe cari voim si le transcriem pe cit se poate cu pro-nuntarea lor originali. Cititorul va suplini pirtile clincale afarii originale, pe cari ne-a fost prea greu sI letranscriem e\acl ct dc cx. grr si g'.

l3 LL.Catugialc . Mo alk. S.hile

I. CONFERINTA

,,Onorat aughitoriu,Vom ciuta si ne roskim astizi ghespre metoda ghe

a prida grimakica injenire qi apoi numai doari ghes-

pre metoda intuikivi qi ghespre rdspunsurile neapi-rake , nelisitake ghe lojica lucrului, amisurat inkelljin-lii gcolerului!"

Aqa incepe d. conferenl.iar. Cui nu a asistat la con-

ferinla aceasta trebuie si-i spunem ci pedagogul puneintrebirile ;i presupune ;i rispunsurile. Aqa ci urna-rea, degi sar pirea o conversalie intre pedagog qi gcolar,

este insugi corpul conferentii. Iati rezultatul acestei

superioare opere didactice:Urmeazi conferenliarul:

Pedagogul: No! ce-i grimakica?Scolerul: Grimakica ia;te...Pedagogul: No ci-z ce iaEte? cd-z doar nu ia$te \r.rn

lucru mare.

Sco1erul numai apoi se riculeje ;i rispunghe: grima-kica ia;te o qtiinfi ghespre cum lucri limba;i lejile maiapoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake pun-turile ghe veghere.

Pedagogul: Bravo, mi! prostovane! (ii zic age doarinu spre admoniliune, ci spre inghemn gi incurijare).No, acuma, spune-ne tu numai cum se impart substan-kivele? $colerul, la intrebarea aceasta a mea doari,

IANZ)i- 14

musai si rispunzi, nelisare, amlsurat priceperii si

ritiunii sale:

Scolerul: in substankivc care se viid $i substankivecari nu se vid - regpeckive concreke qi abstracke!

Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorulpedagojic qi punem cheskiunea doar:

A! auzit voi, copii, ghesprejin? Ce iastejinul?Scolerul rispunghe: Jinul cumu-i lucru: masculin,

femenin gi ekerojen alr neutrll, regpeckive ghe birbat,ghe femeic ;i ghe cc nu-i nici blrbat, nici f'emeie.

Pcdagoqul: Excmplt duali...Scolerttl apcti musai se exprime astfel:Calul ii substankiv masculin; iel se schimbi in iapi,

q-apoi ghevine feminin.PcdagctgIull: Nol dar ncutrrr?Scolerul (inotent cumu-i, el nu poake da exemplul

aghco'at; eu, pedagogul, atuncia-s gata s)i-i dau ilustri-tiunea keoriei)...

Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, daci-i calulmasculir-r ;i iapa femenini, neutru-i catirul, carele nu-inici cal, nici iapi, nici rnigar', nici cal: e cadr, aghicicorEituri., ghe imbele jenuri,;i mai gheparke pentruaceea se conzulti zoologhia, care-i o alti $tiinfi natu-ra1e, si doari natttralia uotl sunt turpia!...1

Dupi aceea doari, scolerul musai si fie, in ritiuneasa puerili, eghificat pe gheplin ghejinurile tutor subs-

tankir''elor-

l (lcle firesti nu sunt rusinoasel...1... (1ar)

15 rI Clo.Ei/lb ' Manatc Stttile

Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakici..Spune-ne tu dori, Birsiscule! (zic eu qcolerului) ce

intiteji tu prin curb)i, o linie curbi?

$colerul: Care nu i ghireapti...Pedagogul (zAmbind cu bundtate): No! care nu-i

ghireapti, bine! da' cumu-i, daci nu-i ghireapti?

$colerul mai apoi vine la aceea induplecare a riqiu-nii ci musai va sd rdspundd minken:

E o linie oabii, oabli, care mere $i mere Fi mere qi

iariqi se-ntoarce ghe unghe a purces.

Pedagogttl (jucAndu-Ei serios rolul): Bine! rispunslimpeghe! chiar'! reqpeckive esact... No acuma, spune-

ne cine au invintat numereie?

Scolerul acum dupi memorare numai, cici memo-

ria e, cum zice Tubinghen t, pur animali, rispungheca animalul: numerele pare, regpeckive cele cu sofiu,

le-au invintat Pitagora, iar mai apoi cele impare, re;-pcckive cele firi so1iu, le-au invintat Eratoskenes!

Bravo !

Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake rispunsurilescolerului dupi metoda intuikivi mogherni, sunt

nelesitake prin lojika lui, proprie vorbind niscindi, dar

completaminke formati printr-o educiqiune aghecvati

cercustanfelor, probiluike ca gherivind ghin natura

noastri, carea lucri pe cum e mAnati mai gheparke'

I. Clar2. Tubing"err este, in realitate, numele unui vechi centru universitar din

Germania.