MONEDA ÎN P L A T A T A X E L O R VAMALE ÎN S E C . X V - X V I ÎN TARA ROMÂNEASCA

de A D I N A B E R C I U DRÀGHI CE S CU

După cfşt igarea independenţei Γη 1330 , p a r t i c i p a r e a Ţ ă r i i Româ­neşti l a c i r c u i t u l economic c u c e n t r u l , n o r d u l ş i s u d - e s t u l E u r o p e i a s p o r i t c o n s i d e r a b i l faţă de p e r i o a d a precedentă 1 . A c e s t f ap t a f o s t d e ­t e r m i n a t de c r eş t e r ea f o r ţ e l o r de producţ ie , de c o n s o l i d a r e a o r a ş e l o r 2 , a c e n t r e l o r meşteşugăreşt i şi de s c h i m b c a r e a u p r i n s f h reţeaua d r u ­m u r i l o r c o m e r c i a l e p r i n c i p a l e l e ' z o n e a l e T ă r i i Româneşti . T rans fo rmă­r i l e e conomice pe t r ecu te , pe t e r i t o r i u l d i n t r e Carpaţi şi Dunăre au f os t puse f n evidenţă şi de circulaţia monetară c a r e a cunoscu t f o rme c a l i ­t a t i v n o i p r i n e m i s i u n i l e p r o p r i i a l e v o i e v o z i l o r m u n t e n i 3 , p r e c u m şi p r i n numărul f o a r t e m a r e a l monede l o r străine c a r e a u c i r c u l a t pe t e r i ­t o r i u l T ă r i i Româneşti f h s e c . X I V - X V I . T e z a u r e l e mone ta r e sau d e s c o ­p e r i r i l e i z o l a t e conţin atît e m i s i u n i muntene , cît şi monede bulgăreşt i , ungureşti , s î rbeş t i , p o l one z e , r a g u z a n e , g e r m a n e , tătărăşt i , b i z a n t i n e , eng l e z e , o tomane^ ,doved ind şi pe această ca l e o act ivă i n t e g r a r e a T ă ­r i i Româneşti îh c i r c u i t e l e economice internaţ ionale . I n c a d r u l v ie ţ i i e c o n o m i c e , moneda ş i -a găsit şi c o n s o l i d a t l o c u l şi în p l a t a t a x e l o r v a ­male p e n t r u p r o d u s e l e de e x p o r t , i m p o r t şi t r a n z i t în c e n t r e l e anume f i x a t e f n a c e s t scop de d o m n i e . A c e s t a spec t v r e m să-1 evidenţiem (a -bordîhd c r i t e r i u l d e s c r i p t i v m a i m u l t ) p r i n p r e z e n t u l m a t e r i a l şi p r i n anexe l e s a l e .

T o a t e p u n c t e l e vamale a l e Tăr i i Româneşti e r a u s i t u a t e pe p r i n ­c i p a l e l e d r u m u r i c a r e l e gau de—a l u n g u l şi d e - a l a t u l t e r i t o r i u l său şi c a r e e r a u părţ i componente a l e m a r i l o r r u t e c o m e r c i a l e e u r o p e n e . T a r a Românească r e p r e z e n t a capătul d r u m u l u i t r a n s c o n t i n e n t a l c a r e p o r n e a d i n F l a n d r a , s p r e Co l on ia 'Kb ln ) pe R i n , a p o i l a F r a n k f u r t pe M a i n , s p r e B o e m i a ş i P r a g a ; de a i c i o p a r t e se r a m i f i c a s p r e V i e na şi Buda şi m a i d e p a r t e în T r a n s i l v a n i a către O r a d e a , C lu j ,B is t r i ţa , S i b i u , Braşov , de unde p r i n t r ecă to r i l e Carpaţi lor m e r i d i o n a l i şi o r i e n t a l i a jungea l a p o r ­t u r i l e Mări i N e g r e . A doua rami f icaţ ie , c a r e se desfăcea de l a P r a g a , se îndrepta s p r e P o l o n i a , t r e c f h d p r i n C r a c o v i a şi ajungînd l a L i o v ; de a i c i d r u m u l c o b o r a de asemenea s p r e p o r t u r i l e Mări i N e g r e , străbătînd de l a n o r d l a sud t e r i t o r i u l M o l d o v e i , unde se i n t e r s e c t a c u un a l t c i r ­c u i t c o m e r c i a l , c e l c a r e venea d i n O r i e n t şi c a r e l ega Ceta tea Albă. C h i l i a , V i c i n a şi Brăi la de m a r e l e e m p o r i u L i o v .

încrucişarea d i n t r e a r t e r a e s t - v e s t c u d r u m u r i l e c a r e străbăteau c o n t i n e n t u l de l a n o r d l a sud se r e a l i z a l a Dunăre, a l e căre i v a d u r i l e ­gau a s t f e l lumea mediteraneană de s t a t e l e c e n t r a l e şi n o r d i c e a le E u r o ­p e i .

I n s e c . X V - X V I că i le de comunicaţie a le Tă r i i Româneşti uneau

129

www.mnir.ro

p r i n c i p a l e l e t recător i a l e Carpaţi lor s p r e T r a n s i l v a n i a c u v a d u r i l e D u ­năr i i , urmînd c u r s u r i l e c e l o r m a i i m p o r t a n t e r îu r i : J i u l , O l t u l , D îmbo­v i ţa , P r a h o v a , T e l e a j e n , Buzău. Aces te a r t e r e de comunicaţie l e găsim conc is e x p r i m a t e de V l a d i s l a v a l I I - l e a în 1451 în menţiunea despre că ­ruţele mănăstiri i Coz ia , c a r e puteau umbla s lobode pe toa te r u t e l e : "n ică ie r i să nu dea vamă, l a toate t î rgur i l e şi l a t oa t e v a d u r i l e , d e l a S e v e r i n pînă l a Bră i l a , n i c i pe d r u m u r i l e munţilor"^.

O seamă de punc te vama l e , aşa cum r e i e s e d i n documente l e s e c a i X I V - l e a , se a f l au în s p e c i a l fn t î rgur i ( vez i A n e x a ) . A c t u l p r i n c a r e l a 28 i u n i e 1358 L u d o v i c , r e g e l e U n g a r i e i , anunţa pe braşoveni să umble " s l o b o d şi n e t u l b u r a t c u mărfurile l o r şi c u o r i c e f e l de l u c r u r i între Buzău şi P r a h o v a , adică l a l o c u l unde se varsă de asemenea în Dunăre r îu l numit Ş i r e t 6 " , p r e supune existenţa l a acea dată a Bră i l e i şi a O r a ­şului de F l o c i . Un decen iu m a i t î r z iu , l a 20 i a n u a r i e 1368^ , V l a d i s l a v , v o i e v o d u l T ă r i i Româneşti, întărea braşoveni lor comerţul l o r de t r a n z i t p u r t a t în v i r t u t e a " l iber tă ţ i l o r ce l e - a u avu t e i d i n bătrîni în T a r a noastră Românească", s t a b i l i n d însă l o c u r i l e unde să plătească vamS şi moda l i t a t ea în c a r e să se facă a c e a s t a . Braşoveni i t r e b u i a u să dea vamă l a Cîmpulung şi Bră i la , unde e r a u impuşi g l o b a l p e n t r u mărfuri le l o r , r e s p e c t i v l a p l a t a t r i c e s i m e i (3%). A s t f e l , cînd "aceş t i n e g u s t o r i p u r ­c ed cu mărfurile l o r pe pomen i ta ca l e a Bră i l e i , s p r e ţăr i s t ră ine , v o r f i d a t o r i să ne plătească numai o dată t r i c e s i m a , l a Cîmpulung, nu l a du ­c e r e , c i l a în toarcere . Cînd însă aceşt i n e g u s t o r i î ş i v o r v inde sau cum­păra mărfuri le înlăuntrul ţăr i i n o a s t r e , a t u n c i nu v o r f i d a t o r i să ne plătească p e n t r u aceas ta n i c i vama, n i c i tr icesimă, decît l a Cîmpulung sau în a p r o p i e r e (ş i ) n u t r i c e s i m a , c i numai d r eap ta vamă de d e m u l t . Pe l îngă aceas t a , s c u t i m c u t o t u l pe toţi n e g u s t o r i i d i n B r a ş o v . . . . de vama noastră de l a S l a t i n a " . A c e s t r e g i m preferenţ ia l a f a v o r i z a t d e s i g u r d e z v o l t a r e a oraşului p o r t Bră i la , atrăgînd un număr mare de n e g u s t o r i ; în s e c a i X V - l e a şi p r i m e l e d e c en i i a l e c e l u i următor Brăi la s - a s i tua t pe p r i m u l l o c îh ceea ce pr iveş te e x p o r t u l şi i m p o r t u l T ă r i i Româneşti pe r u t a Mării Negre şi e r a u n u l d i n t r e c e l e ma i f r e c v e i i t a t e c e n t r e a le comerţului e u r o p e a n . P e n t r u braşoveni Brăi la e r a deoseb i t de i m p o r ­tantă p e n t r u comerţul de t r a n z i t pe c a r e aceştia î l e f e c t u a u , aşa după cum rezultă d i n p r i v i l e g i i l e c o m e r c i a l e a c o r d a t e de d o m n i i Ţăr i i Româ­neşti a c e s t o r a în s e c a i X V - l e a 8 . Cu această ocaz ie se s p e c i f i c a l o c u l şi modalităţile de t a x a r e a mărfur i lor . A s t f e l , în p r i v i l e g i u l d i n 1413 a¬c o r d a t de M i r c e a c e l Bătrîn braşoveni lor , i m p u n e r e a e r a g lobală ; pe c a r u l încărcat c u peşte sau c u o r i c e a l t c e v a 18 ducaţi^, i a r maja de peşte se impunea cu un p e r p e r 1 0 ; în p r i v i l e g i u l l u i Dan a l I I - l e a d i n 10 n o i e m b r i e 1 4 2 4 1 1 , p e n t r u maja de peşte se l u a 36 de d i n a r i . Aşadar , p e r c e p e r e a t a x e l o r se făcea atît în p e r p e r i (monedă bizantină), cît şi în monedă autohtonă. I a r p e n t r u p r o d u s e l e v en i t e d i n " t e r i t o r i i l e de peste m a r e " plăteau "de l a 100 de p e r p e r i , 3 p e r p e r i " 1 2 .

To t l a Brăi la îş i încărcau şi l i o v e n i i c a r e l e cu peşte , sau fşi p r o ­c u r a u p i p e r , şofran, bumbac , c a m e l o t , d i f e r i t e p i e i sau a l t e mărfuri sos i t e d i n t e r i t o r i i l e "de pes te m a r e " . Aceşt ia î ş i desfăşurau a c t i v i t a ­t e a comercială în v i r t u t e a p r i v i l e g i i l o r a c o r d a t e l o r de M i r c e a c e l Bă-

130

www.mnir.ro

t r în în 1403 , 1409 , a p o i de V l a d D r a c u l în 1439, cît şi a l e p r e v e d e r i ­l o r d i n p r i v i l e g i i l e a c o r d a t e l o r de d o m n i i M o l d o v e i în 1408 , 1434, 1456 şi 1460 sau a l e c e l o r d i n t r a t a t u l m o l d o - p o l o n d i n 1510 .

P o t r i v i t a c e s t o r a c t e , n e g u s t o r i i d i n L i o v pu t eau cumpăra peşte şi mărfuri o r i e n t a l e l a B r ă i l a 1 4 , c a şi f n a i t e c e n t r e , plătind taxe l e de r i ­g o a r e . P r i n u r m a r e , t e r i t o r i u l Mo ldove i a s i g u r a legătura p e n t r u r e l a ­ţ i i l e c o m e r c i a l e a l e T ă r i i Româneşti c u L i o v u l , ca şi c u a l t e c e n t r e c o ­m e r c i a l e a l e E u r o p e i . F a p t u l că ce l e două ţăr i române e r a u v e c ine pe m a r i l e a r t e r e de negoţ au c r e a t , aşadar , condiţii p e n t r u un comerţ m o l -d o - m u n t e a n m a i a l e s cu p r o d u s e s t ră ine . I n 1495 V l a d Călugărul a m e n i n ­ţa pe braşoveni c u închiderea d r u m u r i l o r de negoţ, p r e v e n i n d u - i în a -ce laş t i m p : "socot i ţ i că nu putem găsi po s t a v sau f i e r f n a l t e l o c u r i ? In Mo ldova şi în T u r c i a găsim cît ne este v o i a " 1 5 . ţ_,a această menţiune o m a i adăugăm şi pe cea a călătorului H e n r y C a v e n d i s h , c a r e r e l a t a în i u l i e 1589 , mergîhd de l a Focşani s p r e T e c u c i , că a înnoptat pe m a l u l Ş iretului în tovărăş ia u n o r n e g u s t o r i m o l d o v e n i , p o l o n e z i şi m u n t e n i poposiţ i a i c i c u c a r e l e dé mărfur i 1 ° .

A l t e vămi i n t e r n e l e găsim menţionate de M i r c e a c e l Bătrîn îh p r i v i ­l e g i u l d i n 1413 a c o r d a t b raşoven i l o r , şi anume l a T î r g ş o r , T î r g o v i ş t e , Cetatea Dîmboviţei şi T u r c i u şi c a r e a p a r în reconf i rmăr i l e u l t e r i o a r e a l e ace luiaş i p r i v i l e g i u 1 ^ .

L a T î r g ş o r şi T î r gov i ş t e i m p u n e r e a e r a t o t g lobală: "de c a r u l de peş t e , un p e ş t e " ; în 10 n o i e m b r i e 1424 se p r e c i z a că p e n t r u " c a l u l în­cărcat f i e c u o r i c e , 4 b a n i " .

L a Cetatea Dîmboviţei t a x e l e e r a u de asemenea g l oba l e p e n t r u p r o ­duse l e c a r e ieşeau d i n Ţara Românească. I n a c t u l d i n 25 august 1413 se l u a p e n t r u " o r i c e c a l înhămat l a un c a r 1 d u c a t , p e n t r u un c a r de peş te , un peş t e , p e n t r u un c a l c u s a m a r , o r i c e a r d u c e , 2 ducaţi, p e n t r u un c a l neîmpovărat, 1 d u c a t , p e n t r u un că lăreţ 1 d u c a t , p e n t r u un p e d e s t r u , 1 b a n " .

I n 1424 se făcea următoarea i m p u n e r e : "c î ţ i c a i l a c a r atîţia b a n i ; ş i de un c a r 1 peşte şi de c a l u l împovărat c u peşte 3 b a n i , i a r de a l t e mărfuri n i m i c . C a l u l s l obod 1 ban şi p e d e s t r u l 1 b a n " 1 8 .

Var ia ţ i i l e t a x e l o r au f os t f o a r t e m i c i sau aproape d e l o c , schimbîn-d u - s e d o a r un i t a t ea monetară în c a r e a c e s t ea s - a u p lă t i t .

Cît pr i veş te mărfurile c a r e se i m p o r t a u , r e s p e c t i v p e n t r u p o s t a v u ­r i l e aduse d i n ţăr i le c e n t r a l e u r o p e n e , t axa se l ua p e n t r u f i e c a r e marfă în p a r t e , d a r vama de l a Cetatea Dîmboviţei avea un r e g i m pre f e renţ ia l . A i c i t a xa se plătea pe jumătate cît l a Rucăr p e n t r u ace l eaş i p r o d u s e . A s t ­f e l , Γη p r i v i l e g i u l d i n 1413 , n e g u s t o r i i e r a u d a t o r i să plătească: " numa i jumătate d i n vamă d i n p o s t a v u r i l e p o m e n i t e " . I a r în p r i v i l e g i u l d i n 30 i a ­n u a r i e 1431 e r a u menţionate şi t a x e l e : " I p r i u 12 ducaţi şi de p o s t a v u l f r f h c e s c de asemenea ( Rucăr 24 ducaţ i ) , de c e l de L u v i a 9 ducaţi ( R u ­căr 18 ducaţ i ) , de c e l de Co lon ia 6 ducaţi (Rucăr 12 ducaţ i ) ,de Cehia 3 ducaţi (Rucăr 6 ducaţ i ) "19.

L a T u r c i u , mărfuri le se impuneau t o t g l o b a l ; pe "că lăreţul c a r e t r e ­cea (. . . ) 3 b a n i ; p e d e s t r u 1 b a n ; şi c e i c a r e t r e c c u peşte , de c a r 1 p e ş ­t e , i a r p e n t r u ce va f i pe dee.supra să nu dea n i m i c " 2 0 . Dacă se t r a n s -

131

www.mnir.ro

p o r t a u p i e i de an ima l e să lbat ice , "vever i ţă sau vu lpe sau i e p u r e sau j d e r s a u r i s " , taxa e r a de la 3 0 , 1 2 1 .

In 1494, în documentu l d i n 16 m a r t i e emis de V l a d Călugărul ma i e r a pomeni t un p u n c t : vama de l a S e c u i pe J i u " 2 2 , j a r l a 1500 ,Radu c e l M a r e dăruia mănăstiri i Govo ra p r i n t r e a l t e l e şi a şasea p a r t e d i n "vama R u n c u l u i " 2 3 , punct pe c a r e - 1 găsim şi în a l t e documente , pînă în 15 i u n i e 1 5 3 0 2 4 . P r i n t r e a l t e vămi pomeni te de documente se m a i a f l a u : "vama P r a h o v e i " , vama D o a m n e i " 2 ^ şi vama domnească de l a Ocna M i c ă " 2 6 .

In zona de graniţă a Tă r i i Româneşti c u T r a n s i l v a n i a se a f l a u " vă ­m i l e p l a i u r i l o r " , pe c a r e l e prezentăm pe l i n i a de l a v es t l a es t , f ă ră a ţine seama de c r o n o l o g i e . A s t f e l , de l a v es t l a e s t , pe va l ea J i u l u i l a n o r d de T g . J i u e r a instalară vama de Vâlcan. Ac eas t a a p a r e documentar p e n t r u p r i m a oară l a 1528^ ' şi a c on t i nua t să f i e menţionată pînă în 1 5 7 0 2 8 . Funcţiona d e s i g u r cu mul t înainte de p r i m a menţiune documentară, ca u r m a r e a legături lor str înse între Ţara Haţegului şi v o i e v o d a t u l l u i L i t o v o i de pe J i u , aşa cum r e i e s e d i n Dip loma c a v a l e r i l o r ioaniţi d in 1 2 4 7 2 9 .

A l do i l ea punct v ama l se a f l a pe va l ea O l t u l u i , în a p r o p i e r e de pa ­s u l Cîineni ( T u r n u Roşu) . L a 28 m a r t i e 1415 avem p r i m a menţiune docu­mentară a a c e s t e i a , c înd M i r c e a c e l Bătrîh dăruia mănăstiri i Coz ia " v a ­ma de l a Genune de ocină şi de o h a b ă " 3 0 . U l t i m a oară o găsim amintită l a 28 a p r i l i e 1556 de către Pătraşcu c e l B u n , cînd re întărea dan ia p r e ­d e c e s o r i l o r s ă i 3 1 . Pe toată această perioadă r e g i m u l de t a x a r e a rămas ace laş i , g l o b a l de 3%, aşa cum ne indică documentu l d i n 20 i a n u a r i e 1505, emis de Radu c e l M a r e : " vama de l a v a d u l O l t u l u i , l a Genune (să se i a - η . n s . ) d i n 1 0 0 , 3 , d i n toa te cumpărăturile turceşt i , şi cumpărăturile ungureşti, m a r i şi m i c i " 3 2 .

A l t e vămi de p l a i se a f l a u l a R u c ă r 3 3 şi l a B r a n 3 4 . L a B r a n se f ă ­cea o impunere globală. In 1424 se plătea p e n t r u un că lăreţ " c a r e t recea pe sub Cetatea B r a n , 2 d i n a r i ; p e n t r u un p e d e s t r u 1 d i n a r , p e n t r u p i e i de vever i ţă , de v u l p e , de i e p u r e , de j d e r şi p e n t r u o r i c e p i e l e de f i a ra sălbatică, d in 30 să i e i e numai u n a " 3 5 .

L a Rucăr t a x a r e a e r a făcută s e p a r a t , pe c a t e g o r i i de mărfuri şi p e n t r u f i e c a r e produs fn p a r t e . N i se p a r e interesantă p r e z e n t a r e a cîtor-v a t a r i f e v ama l e , f n t r v c f t aces tea sînt e x p r i m a t e în unităţi monetare d i n t r e ce le mai d i f e r i t e : f e r t u n i , p e r p e r i , ducaţi, d i n a r i , b a n i , a s p r i . A¬cest fapt dovedeşte pe de o p a r t e d i v e r s i t a t e a s p e c i i l o r mone ta re fo los i te în s t a b i l i r e a t a x e l o r vama l e , i a r pe de altă p a r t e este un i n d i c a t o r al complexităţii c irculaţ ie i băneşti d i n Tara Românească în s ec . X V - X V I .

I n 1413, în p r i v i l e g i u l a c o r d a t de M i r c e a c e l Bătrîn braşoveni lor 0 ' le Rucăr s e p lS tea de că t r e " c e i ce i e s din Ţara Românească", următoare­l e t axe : " p e n t r u un c a r de peşte , 7 peşti şi 36 de ducaţi, p e n t r u o majă de ceară , 12 ducaţi, p e n t r u un bou sau vacă ,3 ducaţi, p e n t r u un berbec, 1 duca t , p e n t r u un p o r c , 2 ducaţi, p e n t r u o p i e l e de c e r b , 1 duca t ,pen t ru c e l e l a l t e p i e i n i m i c . P e n t r u brînza frămfntată (...) 1 d u c a t , p e n t r u un c a l cu samar o r i c e a r duce , 3 ducaţi, p e n t r u un c a l ne^mpovărat 2 ducaţi, p e n t r u un că lăreţ , 2 ducaţi, p e n t r u un p e d e s t r u 1 ducat " . P i e i l e de

132

www.mnir.ro

6ălbăticiuni ce se s co t eau d i n Ţara Românească e r a u impuse g l o b a l , " d i n t r - o sută, t r e i " , iar p e n t r u un c a l ce se cumpăra în T a r a Româ­nească se plătea vamă 6 ducaţi. I n l i n i i m a r i t a r i f u l a rămas ace laş i în toa te c e l e l a l t e p r i v i l e g i i a c o r d a t e de v o i e v o z i i munten i braşoveni lor şi b î rsan i lo r , v a r i i n d d o a r unităţile m o n e t a r e . P e n t r u o ev idenţ iere ma i exactă l e dăm pe toa te în Anexă.

Mărfuri le i m p o r t a t e e r a u supuse l a Rucăr în 1413 l a următoarele t axe : " p e n t r u p o s t a v u l de Y p r e s sau franţuzesc, 24 de ducaţi,pentru c e l de L u v i a 18 ducaţi, p e n t r u c e l de Co l on i a 12 ducaţi, p e n t r u c e l de P o ­l o n i a 6 ducaţi, p e n t r u p o s t a v u r i l e începute, p e n t r u c i zme şi căciuli n i -m i c ( . . . ) , p e n t r u un vas de v i n t o t a c o l o , 6 ducaţ i " .

P r i v i l e g i u l l u i Dan a l I I - l e a d i n 10 n o i e m b r i e 1424 menţionează şi a l t e p r o d u s e c u t a x e l e l o r : "o c e r gă , 3 d i n a r i , p e n t r u o căciulă 1 d i n a r , ( . . . ) , p e n t r u o p i e l e de c e r b 1 d i n a r ( . . . ) , p e n t r u un b u r d u f de brînză 2 d i n a r i " 3 7 .

Pe l i n i a Dunării , t r e c e r e a mărfur i lor , de o p a r t e şi de a l t a a e i , s -a făcut în c o n t i n u a r e şi în s e c . X V - X V I t o t pe l a v e c h i l e v a d u r i uşor a c c e s i b i l e : C a l a f a t - V i d i n , B e c h e t - R a h o v o , T u r n u - X i c o p o l e , Z i m n i c e a -S iş tov , G i u r g i u - R u s c i u c , D f rs tor -Oraşu l de F l o c i , Hîrşova-Bră i la ,Ma­c i n - C h i l i a . P r i m a şt i re documentară a s u p r a existenţei vămilor l a Dună­r e o avem d i n 20 i a n u a r i e 1368, cînd V l a d i s l a v a c o r d a , p r i n menţionatul p r i v i l e g i u , braşoveni lor l i b e r t a t e a de a t r e c e c u mărfuri le l o r p r i n T a r a Românească, c u obligaţia ca " l a în toarce re , să ne plătească t r i ­c es ima lîngă Dunăre, ş i , după c e , d i n n o u , l i se va pune pecetea, să p l e ­ce m a i d epa r t e nestfnjeniţi p r i n ţara n o a s t r ă " 3 8 .

P u n c t e l e vamale le găsim menţionate şi în p r i v i l e g i i l e a c o r d a t e în s e c a i X V - l e a de d o m n i i m u n t e n i , b raşoven i l o r . A s t f e , în c e l d i n 30 i a ­n u a r i e 1431 , emis de Dan a l I I - l e a , se s p e c i f i c a : " t rec înd braşoveni i peste Dunăre cu marfă sau l a D î rs to r , sau l a G i u r g i u sau l a N i c o p o l e ' 3 ^ .

P r i m a vamă ca r e c o n t r o l a m a l u l n o r d i c pe o rază de 150 km e r a c e a de l a C a l a f a t , c a r e a p a r e p r i m a oară în documente l a 5 augus t 1424 , o¬caz i e cu c a r e Dan a l I I - l e a întărea mănăstiri i T i smana d a n i i a n t e r i o a r e . Confirmările documenta re u l t e r i o a r e de l a 3 a p r i l i e 1480 şi pînă l a 5 s e p t e m b r i e 1 568 dovedesc a c t i v i t a t e a neîntreruptă a a c e s t u i punc t v a ­m a l 4 1 . Impunerea se făcea p e n t r u f i e c a r e marfă în p a r t e l a p r o d u s e l e c a r e se e x p o r t a u , după cum r e i e s e d i n a c t u l emis de Radu c e l Mare l a 1502: " de l a un c a l 6 a s p r i , de l a un bou 3 a s p r i , de l a o vacă 2 a s p r i , de l a două o i , 1 a s p r u , de l a un sac de g r îu ,2 a s p r i , de l a 100 de b o l o ­v a n i de s a r e , 3 b o l o v a n i , de l a un b u t o i de v i n , 10 a s p r i " 4 2 .

In documentu l d i n 1 508 emis de Mihnea c e l Rău se m a i menţiona câ se l ua de " u n v i g ( su l de stofă) 3 a s p r i " 4 3 .

Impunerea globală se făcea în următoarele c a z u r i : " ce se căra c u c o r a b i a , de c o r a b i e , 30 a s p r i , de majă 15 a s p r i , de c a r 4 a s p r i , de marfă pe c a l 2 a s p r i " 4 4 . Pre ţur i l e au rămas ace leaş i şi în c e l e l a l t e confirmări a le vămii de l a C a l a f a t 4 5 . A n a l i z i n d t a r i f e l e de a i c i , se constată că c e l ma i scump a r t i c o l d i n c a t e g o r i a v i t e î l c o n s t i t u i a u " c a i i de V a l a h i a " , c a r e se t a x a u c u 6 a s p r i f i e c a r e , în a n u l 1502,cît p e n t r u 12 o i s au 3 b o i . Ace laş i t a r i f e s te menţionat şi într-un cod i c e din t i m p u l

133

www.mnir.ro

s u l t a n u l u i Mahomed a l I I - l e a . L a V i d i n e r a un a l t punc t v a m a l , cunoscu t în documente le i n t e r n e şi

sub numele de ' ' vadu l D i i u l u i " . Π găsim p r i m a oară fn documentu l din 1 2 ma i 1 529 emis de Moise v o i e v o d 4 ? şi a p o i f n conf irmări le u l t e r i o a r e pînă fn 1 5 6 8 4 8 . Taxa de l a aces t punc t e r a asemănătoare cu cea de la Ca la fa t : "de la o sută de bo l o van i de s a r e 3 b o l o v a n i de s a r e şi de ca l 6 a s p r i şi de bou 3 a s p r i şi de vacă 2 a s p r i şi de d o i b e r b e c i 1 a s p r u şi de s a c u l de grîu 2 a s p r i şi de b u t o i u l de v i n 10 a s p r i " 4 9 .D in faţa v a d u l u i de l a Cala fat mergea un drum,continuîndu-l pe c e l ce venea de l a V i d i n şi c a r e străbătea O l t en i a p r i n Bă i l eş t i -Cra iova-Ba lş -P ia t ra . Olt-Drăgă-şani-Rm. Vî lcea şi apo i p r i n p a s u l de i a Cîiaeni t r e c e a p r i n " vama de p l a i " de l a Genune şi a jungea în T r a n s i l v a n i a . In . faţa local i tăţ i i Ţibru , nu depar t e de B a l t a B i s t r e ţ , funcţiona d i n 1419 un a l t punc t vamal care va f i menţionat şi în s e c o l u l următor. Impunerea e r a aceeaş i ca l a vama de l a Ca la fa t , întrucît aflăm d i n documentu l d i n 18 a p r i l i e 1560 că ho ta ­r u l vămii de l a Calafat îngloba şi p u n c t u l de c o n t r o l de l a Bistreţ- ' 1 .

O altă vamă e r a plasată l a G i u r g i u , amintită deja în p r i v i l e g i u l d in 1431 . In 1560 se menţionează şi " ca l ea G i u r g i u l u i ' 0 2 . De a i c i un drum p o r n e a s p r e n o r d - e s t s p r e Bucureşti şi de a co l o la Braşov , p r i n T î r g ­şo r , pe Va lea P r a h o v e i sau p r i n T î r gov i ş t e , Cîmpulung; t r e c e a p r i n p u n c t u l de c o n t r o l de l a Rucăr şi a p o i a jungea în T r a n s i l v a n i a l a B r a ­şov . Un a l t d r u m se îndrepta s p r e v e s t , s p r e P i teşt i şi de a co l o mai d e p a r t e , p r i n vama de l a B r a n , a jungea t o t în T r a n s i l v a n i a .

D i n a doua jumătate a s e c a i X V - l e a şi p r i m a jumătate a c e l u i u r ­mător se constată o i n t e n s i f i c a r e a act iv i tăţ i i c o m e r c i a l e la v a d u r i l e du­nărene , doved ind şi o o r i e n t a r e m a i accentuată a n e g u s t o r i l o r de la n o r d de Dunăre către I m p e r i u l O toman- * 3 . Un i n d i c a t o r i m p o r t a n t a l ac­t iv i tăţ i i c o m e r c i a l e c u P o a r t a 1-a c o n s t i t u i t şi f a p t u l că p r i n emis iun i l e mone ta r e a l e l u i V l a d i s l a v a l I I - l e a (1447-1456) s - a încercat a l i n i e r e a d u c a t u l u i muntean l a a s p r u l o toman, c a r e deven ise moneda f o r t e a v r e -m i i ^ 4 . După încetarea e m i s i u n i l o r muntene , după 1477. asprul_începe să se impună în c a d r u l c irculaţ ie i monetare d i n Ţara Românească 3 3 . In con­secinţă, toa te t axe l e vamale au f os t plătite în această monedă,cu sub­d i v i z i u n i l e e i , după cum am dat deja cîteva exemple mai s u s . Totuşi în s e c . X V - X V I , după cum o dovedesc d e s c o p e r i r i l e n u m i s m a t i c e , au con­t i n u a t să c i r c u l e d i n a r i g a l b e n i şi o b o l i ungureşti, g roş i p o l o n e z i 5 6 j t a ­l e r i o l a n d e z i , s c u z i şi f r a n c i , e s t e r l i n i 5 7 ) monede g e r m a n e ^ 8 , ducaţi v ene ţ i en i^ 9 , d i r h e m i tătărăşti şi t u r c e ş t i 6 0 .

P e n t r u t axe l e c a r e s - a u plătit l a c e n t r e l e vamale de l a vadur i l e Dunării , după t r a n s f o r m a r e a uno ra în r a i a l e turceşt i , un i n t e r e s deo­s eb i t î l prezintă dispoziţ i i le otomane c u c a r a c t e r e c o n o m i c - l e g i s l a t i v emise l a începutul s e c a i X V I - l e a . Aces tea menţionează t axe l e ca re se plăteau l a v a d u r i l e de pe m a l u l d r e p t a l Dunări i . P r i n t r e aces te acte se numără l e g i l e p r i v i n d p o r t u r i l e V i d i n , Rahovo , N i c o p o l e , Ruse , Dîr-s t o r , T u l c e a , I saccea , Măcin, G i u r g i u , C h i l i a , H î r ş o v a 6 1 .Pe lîngă ce l e p u b l i c a t e în s e c a i X I X - l e a , r e c a n t cercetătoarea B i s t r a j v e t J t o v a 6 2

a p u b l i c a t date d i n t r - u n a l t document i m p o r t a n t şi anume r e g i s t r u l me-vlânului K i u c i u k P i r i , c a d i u l Local i tăţ i i A k c i a Kazanlîk, d i n 1520 .

134

www.mnir.ro

Pe baza a c e s t o r documente , p u b l i c a t e Γη anexa s t u d i u l u i menţ iona­t e i c e r c e tă t oa r e , s - a p u t u t cunoaşte modalităţile şi t a x e l e impuse măr ­f u r i l o r f n p r i m e l e d e c e n i i a l e s e c a i X V I - l e a . A s t f e l , t axe l e a s u p r a d i ­f e r i t e l o r mărfuri duse sau aduse d incoace sau d in co l o de Dunăre t r e b u ­i a u să f i e p e r c e p u t e după n a t u r a a r t i c o l u l u i r e s p e c t i v , după ca l i t a t e? şi c a n t i t a t e a l u i ^ . P lată se făcea de ce l e ma i mul t e o r i Γη ban i şi ma i r a r Γη natură. P e n t r u f i e c a r e p i e l e de b i v o l sau bou se plăteau 1-2 a s p r i ; p e n t r u c a i şi v i t e c o r n u t e i m p o r t a t e d i n T a r a Românească c f te 5 a s p r i de cap de v i tă ; p e n t r u c a r n e a de p o r c tăiată c f t e 2 a s p r i , p e n t r u p e r e ­chea de c i zme de i u f t românesc de c a l i t a t e in fer ioară , c f t e 1 a s p r u l a 4 p e r e c h i 6 ^ . U n e o r i t a x e l e vamale se c a l c u l a u f n p r o c e n t e c a r e v a r i a u după o r i g i n e a n e g u s t o r i l o r : m u s u l m a n i i aveau un r e g i m pre f e r en ţ i a l , plătind d o a r 3% d i n v a l o a r e a mărfur i lor , n emusu lman i i 4 f = , i a r străinii 5fo. O altă c a t e g o r i e de impune r e o c o n s t i t u i e t axa de " m a g h e r i e ' l a c a r e e r a u supuse o b l i g a t o r i u toa te vase l e de t r a n s p o r t c a r e aduceau mărfuri f n t r - u n a n u m i t p o r t , p r e c u m şi toa te mărfuri le descărcate fn a c e l l o c . E r a percepută numa i Γη b a n i 6 - ' . S p r e e x e m p l u , v i t e l e e r a u impuse după a n u m i t e norme l a următoarele t a x e : o i l e f n t r e 100-120 de capete se impuneau c u 20 de a s p r i ; c a i i pînă l a 20 de capete c u cîte 1 a s p r u de cap de a n i m a l , i a r dacă e r a u peste 20 de capete c u c f te 20 de a s p r i ^ U n t u l , m i e r e a , brînza aduse d i n T a r a Românească se impuneau după c a ­l i t a t e a l o r (în p o r t u l R u s c i u c ) . Dacă v a l o a r e a u n t u l u i şi a m i e r i i e r a sub 30 de a s p r i , " m a g h e r i a " e r a jumătate de a s p r u , i a r dacă preţul br înz i i aduse în b u r d u f e r a sub 60 de a s p r i , se impunea c u 1 a s p r u 6 ' .

Se constată, p r i n u r m a r e , i n t e n s i f i c a r e a l egătur i lor economice cu P e n i n s u l a Balcanică, c a r e s - a u desfăşurat atît pe Marea Neagră ,pe D u ­năre , c i t ş i pe d r u m u r i l e de u s c a t , une le d i n t r e e le f o l o s i t e încă d i n s e co l e l e a n t e r i o a r e . Mărfuri le c a r e au f o s t c o m e r c i a l i z a t e au r e p r e z e n ­t a t în p r i n c i p a l p r o d u s e t radi ţ ionale : g r îne , v i t e , s a r e , peşte , v i n , c e a ­r ă . D i n T r a n s i l v a n i a sau d i n " t e r i t o r i i l e de pes te m a r e " se aduceau în T a r a Românească p r o d u s e meşteşugăreşt i de c a l i t a t e , p o s t a v u r i , m i r o -c i en i i , mătăsuri , c o v o a r e e t c

Comerţul Ţ ă r i i Româneşti în s e c . X V - X V I a f os t e f ec tuat de b o i e r i , o răşen i , dregător i c a r e au împiedicat multă v r eme pătrunderea n e g u s t o ­r i l o r l e v a n t i n i pe p ie ţe le n o r d dunărene, aceeaş i n e g u s t o r i munten i f i i n d un t i m p şi p r i n c i p a l i i i n t e r m e d i a r i p e n t r u t r a n z i t u l mărfuri lor d i n I m ­p e r i u l Otoman s p r e T r a n s i l v a n i a . A c e s t fapt este doved i t şi de t i p u l de monedă f o l o s i t fn p l a t a t a x e l o r v a m a l e . L a începutul s e c a i X V - l e a a¬ces tea se plăteau în monedă emisă de d o m n i i m u n t e n i , în a doua jumătate a l u i se constată încercarea de a l i n i e r e a monede i au toh tone l a cea o t o ­mană, f ap t l e ga t de t o t m a i s t r f n s a dependenţă a a c e s t u i t e r i t o r i u de I m ­p e r i u l O t o m a n ; a p o i după încetarea e m i t e r i i de monedă p r o p r i e , p l a t a vămilor s - a făcut în e x c l u s i v i t a t e în a s p r i turceş t i . P r i n e x p o r t u r i l e şi i m p o r t u r i l e e f e c tua te în această per ioadă, p r i n o r g a n i z a r e a c o n t r o l u ­l u i c i rcu la ţ i e i mărfur i lor d i n ţăr i l e române s p r e P e n i n s u l a Balcanică şi i n v e r s c u c o n t i n u a r e a t r a f i c u l u i s p r e c e l e l a l t e zone c o m e r c i a l e e u r o p e ­n e , m i j l o c i t o r i i a c e s t u i s c h i m b a u îndeplinit un r o l i m p o r t a n t în f u n c ­ţ ionarea negoţului f n s u d - e s t u l e u r o p e a n ş i în i n t e g r a r e a a c e s t u i a Γη t r a f i c u l internaţ ional .

135

www.mnir.ro

O altă c o n c l u z i e caxe se d e s p r i n d e es te aceea că , d e - a l u n g u l sec . X V - X V I , vămile a u funcţionat neîntrerupt, asigurîhd a s t f e l şi îh această perioadă i m p o r t a n t e v e n i t u r i v i s t e r i e i domneşti sau d i f e r i t e l o r lăcaşuri cărora e r a u c o n c e s i o n a t e . Circulaţia permanentă a mărfuri lor p r i n a¬ces te c e n t r e vamale a f o s t pusă f n evidenţă şi de circulaţ ia monetară Z e c i de d e s c o p e r i r i v i n să a t e s t e , pe de o p a r t e , v a r i e t a t e a t i p u r i l o r de monede c a r e a u c i r c u l a t în Ţara Românească şi c a r e s fn t menţionate şi de i z v o a r e l e s c r i s e . Pe de altă p a r t e , e le c o n s t i t u i e mărturi i a l e r o l u ­l u i monede i îh viaţa economică a t e r i t o r i u l u i d i n t r e Carpaţi şi Dunăre şi a p u t e r i i c i r c u l a t o r i i a e m i s i u n i l o r v o i e v o z i l o r m u n t e n i d i n această p e r i ­oadă. A s t f e l de d e s c o p e r i r i s - a u făcut în Dobrogea ( N i c u l i ţ e l 6 8 , L u n c a -v i ţa , E n i s a l a , Tu l c ea , Cons tanţa 6 9 , S i l i s t r a 7 0 , Păcuiul l u i Soare 7 1 ,mă-năstirea C o c o ş 7 2 , V ă c ă r e a i 7 3 ) , pe l i n i a Dunării ( T u r a u S e v e r i n 7 4 , B i ­s t r i ţa , lîngă T u r n u S e v e r i n , B a s a r a b i 7 ^ , P i u a P e t r i i ) , în i n t e r i o r u l Tări i Româneşti ( T î r g o v i ş t e 7 6 , Gogoş i -Mehed in ţ i 7 7 , Snagov , B u c u ­r e ş t i 7 , Gura-Suţ i i -Găeş t i ) . A l t e d e s c o p e r i r i s - a u făcut în Moldova l a : ρ i f eş t i , Suceava , Ş i r e t , C îrp i ţ i , în T r a n s i l v a n i a l a S t u p i n i 7 9 , î n Banat l a Obad , p r e c u m şi f h t e r i t o r i i l e d i n P e n i n s u l a Balcanică. D i n t r e a¬ceste d e s c o p e r i r i menţionăm pe ce l e d i n B u l g a r i a , d i n j u r u l V i d i n u -l u i 8 0 . a p o i l a E c r e n e , N i c o p o l e , Ruse , f n I u g o s l a v i a l a R e ş a v a 8 1 şi Be l ­g r a d . E l e c o n s t i t u i e încă o dovadă a neîntreruptelor re la ţ i i economice a l e Ţăr i i Româneşti c u lumea sud-dunăreanâ c a r e aveau să cont i n u i e şi în s eco l e l e următoare. E m i s i u n i muntene s - a u găsit de asemenea în R.P. Ungară, R . S . Cehoslovacă, A u s t r i a , I t a l i a , R . S . Polonă şi R . S . U c r a i ­neană .

După cum se poate o b s e r v a , m a j o r i t a t e a d e s c o p e r i r i l o r monetare d i n ţinuturile româneşti s - a u făcut f i e pe t e r i t o r i u l v e c h i l o r c e n t r e v a ­male , f i e în imed ia ta l o r a p r o p i e r e , f i e pe r u t e l e c o m e r c i a l e c a r e stră­băteau Ţara Românească, confirmînd d i n n o u , p r i n c a n t i t a t e a de monede ş i conţinutul l o r , c omp l ex i t a t ea şi i n t e n s i t a t e a v ie ţ i i economice d i n sec. X V - X V I . O altă c onc lu z i e c a r e se d e s p r i n d e d i n a n a l i z a d e s c o p e r i r i l o r mone tare de pe t e r i t o r i u l românesc es te aceea că prezenţa în număr cc— v î r ş i t o r a monede i muntene c o n s t i t u i e încă o mărturie semnificativă a străvechi lor şi p e r m a n e n t e l o r legături c o m e r c i a l e d i n t r e T a r a Româ­nească şi c e l e l a l t e zone l o c u i t e de români, aşa cum re l e vă şi documen­t e l e emise de c a n c e l a r i a voievodală d e - a l u n g u l s e c o l e l o r . De a l t f e l uni­ta tea v i e ţ i i economice a ţăr i l o r române îh e v u l m e d i u , manifestată mai a l e s p r i n desfăşurarea u n u i sch imb i n t e n s şi neîntrerupt de mărfuri , a c o n s t i t u i t o trăsătură marcantă a dezvo l tăr i i l o r i s t o r i c e , c a r e a stat la baza p r i m e i unificări p o l i t i c e rea l i zată sub M iha i V i t e a z u l .

136

www.mnir.ro

A N E X A

T A X E L E V A M A L E A L E Ţ A R I I ROMANEŞT I ÎN S E C . X V - X V I

A b r e v i e r i : a s p r u : a ; ban : b ; d i n a r : D ; d u c a t : d ; f e r t u n : Γ; C e t a t ea Dîmboviţa: D-ţa; p e r p e r : p .

I I I I I I I V V V I

S t i b o r vv M i r c e a c e l M i r c e a c e l Radu P r a z n a - Dan I I , 2 3 - D a n I I , 2 3 - X -2 1 - V I I - 1 4 1 2 . Bătrîn 6 - V m - Bătrîn 2 5 - g l a va 2 1 - X I - X I - 1 4 2 2 . C o n ­ 1422.Poruncă Confirmă t a ­ 141 3 . P r i v i l e ­ V I I I - 1 4 1 3 . P r i ­ 1421. Confirmă firmă şi e l vameşi lor de

M A R F A xe l e vamale pe r c epu t e b r a ­

g i u a c o r d a t braşoveni lor

v i l e g i u c o m e r ­c i a l a c o r d a t

braşoveni lor p r i v i l e g i u l

p r i v i l e g i u l c o ­m e r c i a l a c o r ­

l a D-ţa şi R u ­c ă r , indicînd

şoveni lor c a r e şi b î rsani lor braşoveni lor a n t e r i o r , dat dat braşoveni­ t a r i f e l e vamale m e r g fn Ţ a r a ce v i n în Ţara şi b î rsan i lo r . de M i r c e a l o r de înain­ ce t r e b u i e luate Românească. Românească. c e l Băt r în . taşi i s ă i . braşoveni lor (

Un v i l a r Y p r e s 24 d 1 f Rucăr: 24 d D-ţa: 1 2 d

1 Γ 1 r Rucăr: 1 Γ

Pos tav franţu­zesc 24 d Rucăr: 24 d

D-ţa: 12 d

Un v i l a r L u v i a 18 d 1 Ρ

Rucăr: 18 d D-ţa: 9 d 1 Ρ 1 Ρ Rucăr : 1 ρ

U n v i l a r Co l on i a

12 d 12 d Rucăr : 12 d D-ţa: 6 d

12 d Rucăr: 1 2 d

Un v i l a r 6 d

Rucăr: 6 d Po l on i a

6 d D-ţa: 3 d

Un v i l a r C e h i a 6 d 6 d 6 d Rucăr: 6 ci U n vas mied 12 d 12 d Rucăr: 12 d Un vas (hu to i ) de

v i n 6 d 6 d Rucăr: 6 d U u c a r : 6 d

Un b u t o i m i e r e 12 d 12 ci O majă de ceară 12 d 12 ti R u c i i r : 12 d 12 d 12 <i R u c i i r : 12 d

www.mnir.ro

ι π m i v ν v i

P i p e r , şofran, 3% de l a 100 p, de l a 100 p, de l a 100 p, Rucăr: din c u i şoare,ghimber 3 Ρ 3 Ρ 3 Ρ 30, 1 d

Un c a l cumpărat 6 d 6 d 6 d 6 d Rucăr: 12 d Un po r c 2 d 2 d Rucăr: 2 d 2 d 2 d Rucăr: 12 d O vacă, un bou 3 d 3 d Rucăr: 3 d 3 d 3 d Rucăr: 3 d Un b a t a l (berbec ) 1 d 1 d Rucăr: 1 d 1 d 1 d Rucăr: 1 d O p i e l e de c e r b 1 d 1 d Rucăr: 1 d 1 d 1 d Rucăr: 1 d Brînză frămîntată 1 d 1 d Rucăr: 1 d 1 d 1 d Rucăr: 1 d Un că lă re ţ . B r a n : 1 d T u r c i u : 3 b D-ţa: 1 d T u r c i u : 1 b T u r c i u : 3 b

Rucăr: 2 d Un pedest ru . Tîrgovişte, T u r c i u , D-ţa, Rucăr: T u r c i u , D-ţa: 1 b Rucăr, D-ţa:

B r a n : 1 b D-ţa: 1 b 1 b D-ţa: 1 b 1 b Un c a l înhămat 1 d D-ţa: 1 d D-ţa: 1 d D-ţa: 1 d D-ţa 1 d D-ţa: 1 d Un c a r de peşte B r a n : 1 peşte. Turc iu :1 peşte. D-ţa: 1 peşte. Turc iu :1 peşte D-ţa:1 peşte D-ţa: 1 peşte

Brăila: 2 χ Tîrgşor: 1 Brăila: 18 d D-ţa: 1 peşte Turciu* 1 Tîrgşor: peşte. T î r go - Rucăr:7 peşti T î rgşor : 1 peşte; T î r g ­

1 peşte viştei 1 peşte şi 36 d .T î r g ­ peşte şor: 1 peşte; Tîrgovişte: şor , T î r go ­ Tîrgovişte Tîrgovişte

1 peşte vişte: 1 peşte 1 peşte 1 peşte O majă de peşte Brăi la: 1 χ Brăi la : 1 χ Brăi la: 1 χ Rucăr: 2 χ şi 7

peşti(crap) 9 χ şi 2 juveţi(cu-r e l e ) (morun)

Un samar Tîrgovişte Tîrgovişte: D-ţa: 2 d Rucăr: 3 d 3 d 3 d Rucăr: 3 d D-ţai 3 b

Un c a l s i n g u r : l d

D-ţa: 1 d D-ţa: 1 d D-ţa: .1 d D-ţa: 1 d Rucăr: 3 b Ί 2 d Rucăr: 2 d

Un c a l încărcat Tîrgovişte: Tîrgovişte: Tîrgovişte: 3 d ; D-ţa:3 b 3 d ; D-ţai 3 b D-ţa: 3 b

Mărfuri t r a n z i t peşti e w Dunăre şi i n v e r s J/o P i e i an in i i i e l e sălbatice din 100, 3 de l a 30 d, 1 d

Rucăr 1 d

www.mnir.ro

V I I V I I I I X X X I X I I D a n I I , 2 3 - X - Dan I I , 1 0 - X I - D a n I I , 1 0 - X I - D a n Π, 1 0 - X I - D a n I I , 1 0 - X I - D a n 1 1 , 3 0 - 1 -1422.Poruncă 1 4 2 4 . P r i v i l e ­ 1 4 2 4 . U n nou 1424 . Poruncă 1424 - 3 0 - 1 - 1431 .Confirmă vameşi lor de g i u a c o r d a t t a r i f v ama l că t re vameşi i 1431 .Poruncă braşoven i lor

M A R F A l a P r a h o v a i n -dicînd t axe l e

b raşoven i l o r , f . c o rda t b r a -c a r e - 1 reînnoia şoven i lor .mai

de l a Rucăr şi D-ţa i n d i -

t î r gov i ş t en i -l o r i n d i c înd

ş i b î rsani lor p r i v i l e g i i l e

vamale pe care pe c e l da t de i e f t i n . cînd t axe l e t a r i f e l e v a ­ a n t e r i o a r e . t r e b u i e să l e înaintaşii să i . vama le . ma l e . i a braşovenilor.

U n v i l a r Y p r e s Rucă r :1 f 36 D 36 b 36 b Rucăr 24 d D-ţa: 12 d

Pos tav franţuzesc Rucăr : 24 d D-ţa: 12 d

Un v i l a r L u v i a Rucăr : 1 ρ 24 D 24 b 24 b . Rucăr : 18 d D-ţa: 9 d

Un v i l a r C o l o n i a Rucăr : 12 d 16 D 16 b Rucăr : 1 6 b

Rucăr : 12 d D-ţa: 6 d

U n v i l a r P o l o n i a

Un v i l a r Ceh ia Rucăr: 6 d 8 D 8 b Rucăr: 8 b Rucăr : 6 d D-ţa: 3 d

Un vas mied 10 D 10 b Rucăr: 10 b Rucăr : 12 d Un vas de v i n 10 D 10 b Rucăr : 10 b Rucăr : 6 d Un b u t o i m i e r e 20 D 20 b Rucăr: 20 b Rucăr: 10 d O majă de ceară Rucăr : 12 d 16 D 16 b Rucăr : 16 b 12 d P i p e r , ş o f r an , c u i -şoare .ghimber

l a 100 D , 3 D de la 100 b , 3 b de la 100b ,3 b

Un c a l cumpărat 8 D 8 b Rucăr: 8 b Rucăr : 6 d Un po r c Rucăr: 2 d 3 D 3 b Rucăr: 3 b Rucăr : 2 d Un b o u , o vacă

Rucăr: 3 d b o u : 6 D v a c ă : 4 D

bou* 6 b v a c a : 4 b

b o u t 6 b v a c a : 4 b

Rucăr : 3 d

Un b a t a l (berbec ) Rucăr: 1 d 1 D 1 b Rucăr : 1 b Rucăr: 1 d O p i e l e de c e r b R u c a r : 1 d 1 D 1 b Rucăr : 1 b Rucăr : 1 d B r j i i z i i frămîntată Rucăr : 1 d 2 D 2 b Rucăr: 2 b Rucăr : 1 d

www.mnir.ro

V U v i n I X X X I X I I

Un călăreţ B r a n : 2 D T u r c i u : 2 b D-ţa: 1 d Rucăr: 3 b

Un p e d e s t r u Rucăr: 1 b B r a n : t D D-ţa: 1 b

D-ţa: 1 b Rucăr: 1 d

Un c a l înhămat D-ţa: 1 D D-ţa: 1 b D-ţa: 1 b D-ţa: 1 d Un c a r de peşte T î r g ş o r :

1 peşte ; T î r gov i ş t e :

1 peşte ; D-ţa: 1 peşte

T î r g ş o r : 1 peşte ;

T î r gov i ş t e : 1 peşte ;

D-ţa: 1 peşte

D-ţa: 1 peşte Bră i la : 18 d ; T î r g ş o r : 1 peşte ; D-ţa: 1 peşte ; Rucăr:7 peşti şi 2 p

O majă de peşte Rucăr: 2 ρ ş i 7 peşti ( c r a p i ) ; 9 ρ ş i 2 c u r e l e (morun)

Bră i l a : 36 D Bră i la : 36 b

Un s a m a r Rucăr: 3 d D-ţa: 3 b Rucăr: 3 d

Un c a l s i n g u r Rucăr : 3 b D-ţa: 1 d D-ţa: 1 b D-ţa: 1 b Rucăr: 3 b D-ţa: 1 d

Un çal încărcat T î rgov i ş t e T î r g o v i ş t e : 4 D ; D-ţa: 3 D 4b ;D- ţa :3 b

D-ţa: 3 b

Mărfuri t r a n z i t pes te Dunăre şi i n v e r s

D î r s t o r , G i u r ­g i u , N i c o p o l e : 3 $ ; Rucăr: 3% întoarcere

P i e i an ima le sălbatice

d i n 3 0 , u n a d i n 30 numa i una

de l a . 30 n u m a i f

d i n 100 , 3

O cergă Rucăr: 1 d 3 D 2 b Rucăr : 2 b O căciulă 1 D O zeghe 1 b Rucăr : 1 b

www.mnir.ro

xm XIV xv X V I X V I I x v m V l a d D r a c u l , V l a d D r a c u l Radu c e l Mare, V l a d înnecatuL V l a d Vint i lă , A l e x a n d r u 8 - I V - 1 4 3 7 . R e - 2 4 - 1 - 1 4 3 7 . R e - 3 0 - I V - 1 5 0 ? . 1 8 - I X - 1 5 3 2 . 1 8 - I X - 1 5 3 3 . M i r c e a , 5-ΓΧ-înnoirea p r i v i - Înnoirea p r i - întăreşte î n tă r e ş t eM- r i i întăreşte 1 5 6 8 . R e c o n -l e g i u l u i b r a ş o - v i l e g i u l u i v a - M - r i i T i s m a n a T i s m a n a vama vama de l a firmă M - r i i T is -v e n i l o r dat de m a l dat b raşo - vama de l a de l a C a l a f a t , v a d u l D i i u l u i mana vama de înaintaşii săi. v e n i l o r . Calafat . f ix înd M - r i i T ismana, l a C a l a f a t . f i -

t a r i f u l - fixînd t a r i f e l e , xînd t a r i f e l e .

U n v i l a r Y p r e s 1 f 1 f Un v i l a r L u v i a 1 Ρ 1 Ρ Un v i l a r C o l o n i a 12 d 12 d U n v i l a r P o l o n i a Un v i l a r C e h i a 6 d 6 d Un vas m ied Un vas de v i n 6 d 6 d C a l a f a t : 10 a C a l a f a t : 10 a V a d u l D i i u l u i :

10 a Ca l a f a t : 10 a

Un b u t o i m i e r e 12 d O majă ceară 12 d 12 d Un sac de grîu C a l a f a t : 2 a C a l a f a t : 2 a V a d u l D i i u l u i :

2 a Calaîat : 2 a

P i p e r , şofran, c u i -şoare . gh imber e t c .

- d i n 100 p , 3 ρ

d i n 100 p , 3 Ρ

Un c a l cumpărat 6 d 6 d C a l a f a t : 6 a C a l a f a t : 6 a V a d u l D i i u l u i : 6 a

C a l a f a t : 6 a

Un p o r c 2 d 2 d U n b o u , o vacă 3 d 3 d un bou : 3 a

o vacă: 2 a un b o u : 3 a o vacă: 2 a

un b o u : 3 a o vacă: 2 a

un b o u : 3 a o vacă: 2 a

Un b a t a l (berbec ) 1 d 1 d 2 o i : 1 a 2 o i : 1 a 2 b e r b e c i : 1 a 2 o i : 1 a O p i e l e c e r b 1 d 1 d Br înză frămîntată 1 d 1 d Un că lăre ţ Rucăr:3 b Rucăr: 3 b U n p e d e s t r u Rucăr: 1 b Rucăr: 1 b

www.mnir.ro

• X I I I X I V X V X V I X V I I X V I I I

Un »"·1 înliiirnal D- ţa : 1 d D-ţa: 1 d Un ca r de peşte Rucăr: 1 peşte; Rucăr:1 peş te ; Ca l a f a t : 4 a C a l a f a t : 4 a C a l a f a t : 4 a

T î r g ş o r : T î r g ş o r : 1 peşte ; T î r ­ 1 peşte ; T î r ­gov iş te : gov iş te : 1 peşte ; D-ţa: 1 peş te ; D-ţa: 1 peşte 1 peşte

O niajiï de peşte Bră i la : 1/2 Bră i l a : 1/2 Ca la f a t : 15 a C a l a f a t : 1 4 a Ca l a f a t : 15 a f l o r i n f l o r i n

Ι'ιι s amar Ca l a f a t : 2 a C a l a f a t : 2 a C a l a f a t : 2 a Un l ' a i s i n g u r D-ţa: 1 d D-ţa: 1 d Un c a l încărcat T î r gov i ş t e : T î r gov i ş t e :

3 d 3 d D-ţa: 3 b D-ţa: 3 b

Mărfuri t r a n z i t poste Duna i i ş i i n v e r s l J i e i an imale κ;ί I ba t i co () ci'r/ţii 0 căciula O ir.ef'Iie C) et» r a l «io C a l a f a t : C a l a f a t : C a l a f a t : »

30 a 30 a 30 a 100 bo l o van i 3 b o l o v a n i C a l a f a t : V a d u l D i i u l u i : C a l a f a t : s a r e 3 b o l o v a n i 3 b o l o v a n i 3 b o l o v a n i

www.mnir.ro

N O T E

1 P e n t r u evoluţia e conomica a Ţării Româneşti d i n p e r i o a d a anter ioară vezi D I N U C . G I U R E S C U , Relaţ i i le economice a l e Ţării Româneşti c u ţăr i l e P e n i n s u l e i B a l c a n i c e d i n s e c o l u l a l X I V - l e a pînă l a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l X V I - l e a , f n " R o m a n o s l a v i c a " , X I , 1 9 6 5 (în c o n t i n u a r e D I N U C .G IURESCU,Re l a ţ i i l e economice s e c . X I V - X V I ) ; i d e m , Ţara Românească în s e c . X I V - X V , B u c u r e ş t i , 1 9 7 3 ; Ş T . S T E F A N E S CU .Ţa­r a Românească de l a B a s a r a b întemeietorul pînă l a ' M i n a i V i t e a z u l , Bucureşt i , 1 9 7 0 .

2 S T . O L T E A N U , Cerce tăr i c u p r i v i r e l a geneza o raşe l o r m e d i e v a l e , în " S t u d i i " , X V I , 1963, n r . 6 , p . 1 2 7 6 - 1 2 8 0 ; i d e m , Comerţul pe t e ­r i t o r i u l Mo ldov e i ş i T ă r i i Româneşti în s e co l e l e X - X I V , în " S t u d i i " , X X I I , 1969 , n r . 5 , p . 8 5 0 - 8 7 4 . Creş terea sensibi lă a c i rcu laţ ie i măr­f u r i l o r a f o s t marcată şi p r i n a c t i v i t a t e a oraşe lor Cîmpulung ( a p a r e documen ta r l a 1300 ) , A r g e ş (1330) , S l a t i n a , R m . V f l c e a , P i t eş t i , T î r ­gov i ş t e , Bră i la a t e s t a t e do cumen ta r d i n a doua jumătate a s e c . a l X I V - l e a , T u r n u S e v e r i n , G i u r g i u , T î r g ş o r , Gherghiţa, Buzău, O r a ­şul de F l o c i ( a tes ta te în p r i m e l e d e c e n i i a l e s e c a i X V - l e a ) . M a j o r i ­t a t e a a u f o s t c e n t r e unde s - a u p e r c e p u t t axe v a m a l e .

3 P e n t r u t i p u r i l e de monedă a l e T ă r i i Româneşti d i n s e c . X I V - X V I v e z i O C T . I L I E S C U , E m i s i u n i mone ta r e a l e Tă r i i Româneşti în seco l e l e a l X I V - l e a şi a l X V I - l e a , în S C N , v o i . î l , 1958 , p . 3 0 4 , p r e c u m şi în t a b e l u l n r . 1 a l s t u d i u l u i ; i d e m , Moneda în România, Bucureşt i , 1970, p . 1 3 - 2 4 ; O C . L U C H I A N , C . B U Z D U G A N , C . C . O P R E S C U , Monede şi b i .ncnote româneşt i , Bucureşt i , 1977 , p . 3 - 3 5 .

4 P e n t r u s e c X T U - X I V , t oa te d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e se află menţionate f n anexa lucrăr i i l u i C . K I R I T E S C U , S i s t e m u l bănesc a l l e u l u i , B u ­cureş t i , 1974 , p e n t r u s e c . X V - X V I d e s c o p e r i r i l e l e vom i n d i c a pe p a r c u r s u l a r t i c o l u l u i n o s t r u .

5 Documenta Romaniae H i s t o r i c a , B . T a r a Românească, v o l . I , ( 1247¬1500 ) , 1966 , p . 1 8 7 ( f n c o n t i n u a r e D R H , B , I ) .

6 Documenta Romaniae H i s t o r i c a , D . Relaţ i i între ţăr i l e r omâne , v o l . I , ( 1222 -1456 ) , Bucureşt i , 1977 , p . 7 2 ( fn c o n t i n u a r e , D R H . D , I ) .

7 I b i d e m , p . 8 7 . 8 I b i d e m , p . 1 9 8 , 2 0 0 , 2 2 1 - 2 2 2 , 2 2 3 , 2 1 9 , 2 2 4 , 2 2 9 , 2 3 1 , 2 3 3 , 2 7 7 , 4 6 4 . 9 I b i d e m , p . 198 ; o majă sau cîntar v a r i a între 5 8 , 9 k g şi 5 9 , 8 k g . 10 I b i d e m , p . 2 0 0 . 11 I b i d e m , p . 229 şi p . 2 3 1 - a i c i , o majă de peşte e r a impusă c u 36 b a n i . 12 I b i d e m , p . 198 . 13 Relaţ i i le internaţionale a l e României în documente ( 1 3 6 8 - 1 9 0 0 ) , B u c u ­

r e ş t i , 1 9 7 1 , ed i t a t e de I . Ionaşcu, P .Bărbu lescu ,Gh .Gheorghe , p . 9 4 - 9 5 .

14 R . M A N O L E S C U , U n i t a t e a economică a ţăr i lor române în e v u l med iu ( s e c . X I V - X V I ) , în v o l u m u l " U n i t a t e şi c o n t i n u i t a t e în i s t o r i a p o p o r u ­l u i român" . Bucureşt i , 1968, p . 1 5 0 .

15 E . HURMUZ A K I , Documente , XV/1 , p . 1 4 3 . 16 R . M A N O L E S C U , o p . c i t . , p . 1 50. 17 Confirmările d i n s e c a i X V - l e a a l e l u i Radu P r a z n a g l a v a , D a n a l I I -

143

www.mnir.ro

l e a , V l ad D r a c u l , V l a d Ţepeş , f b D R H , D , I , p . 2 1 9 , 2 2 1 , 2 2 2 , 2 2 4 , 2 2 9 , 2 3 1 , 2 3 3 , 2 7 7 , 4 6 4 ; p e n t r u V l a d Tepeş menţiunea se af lă l a I . B o g d a n , Documente cu p r i v i r e l a re la ţ i i l e T ă r i i Româneşti c u Braşovul şi cu T a r a Ungurească, îh seco l e l e X V - X V I , v o l . I , Bucureşt i , 1905, p . 95¬9 7 . Nu s fn t menţionate t a x e l e .

18 D R H , D , I , p . 2 0 0 . 19 I b i d e m , p . 2 7 7 . 20 I b i d em, p . 198 . 21 I b i d e m , p . 2 3 1 . 22 D R H , B , I , p . 4 0 4 . 23 I b i d em, p . 4 9 6 . L o c a l i z a r e a nu a f o s t stabi l i tă. 24 D R H , Β , I I I , p . 148 d o c . d i n 15 i u n i e 1530 emis de V l a d înecatul,

c a r e confirmă această vamă mănăstir i i G o v o r a . 25 I b i d em, Π, p . 1 1 4 d o c . d i n 20 i u n i e 1507 ; reconfirmată şi fh d o c u ­

mente l e u l t e r i o a r e , s p r e exemplu fn c e l d i n 30 i u l i e 1 5 1 2 , p r i n c a r e Neagoe B a s a r a b întăreşte mănăstir i i G o v o r a " d i n vama P r a h o v e i jumătate şi d i n vama Doamnei a t r e i a p a r t e " , i b i d e m , p . 2 2 2 .

26 I b i d em, p . 2 9 0 d o c . d i n 7 i a n u a r i e 1517 ; reconf irmată şi de Radu de l a Afumaţi l a 9 f e b r u a r i e 1524, i b i d e m , p . 4 2 2 .

27 Ib idem,ΙΠ, es te v o r b a de documentu l d i n 2 f e b r u a r i e 1528 emis de Radu de l a Afumaţi.

28 I b idem, p . 8 0 , 9 1 , 1 1 4 , 1 1 7 , 1 2 4 ; Documente p r i v i n d i s t o r i a României, v e a c . X V I , B , T a r a Românească, v o l . I I I , Bucureşt i , 1951 , p . 109,116, 134 ,301 ,350 ('în c o n t i n u a r e , D I R , v e a c . X V I , B ) .

29 D R H . D . I , p . 2 4 - 2 8 . 30 D R H , Β , I , p . 7 9 . 31 P e n t r u confirmările a n t e r i o a r e d i n s e c a i X V - l e a : D R H , B , I , p .99 ,

1 1 1 , 1 4 0 , 1 6 7 , 1 8 8 , 2 4 9 , 3 4 0 ; s e c a i X V I - l e a : D R H , Β , I I , p . 7 2 ; D I R , v e a c . X V I , Β . ,111,p.42 d o c d i n 28 a p r i l i e 1556 .

32 D R H , B , I I , p . 7 3 . 33 I b i d e m , I , p . 8 5 , p o r u n c a l u i M i h a i l I d i n 1418-1420 către vameşii de

l a Cetatea Dîmboviţei şi de l a Rucăr . 34 D R H , D , I , p . 2 2 9 . 35 I b i d e m . 36 I b i d em, p . 2 0 0 . 37 I b i d e m , p . 2 2 9 . 38 I b i d e m , p . 8 7 . 39 Ib idem, p . 2 7 7 ; o nouă c o n f i r m a r e a a c e s t o r v a d u r i o găsim în men­

ţiunea pe c a r e o face B a s a r a b c e l T înăr în documentu l d i n 1 septem­b r i e 1479-31 august 1480 r e f e r i n d u - s e l a mănăstirea B o l i n t i n . Dom­n u l hotăra ca aceas ta să nu''dea vamă l a Brăi la şi l a D î rs tor şi la G i u r g i u şi l a Şiştov şi l a N i copo l e şi l a T i m b r u " - D R H , B , I , p . 2 6 8 .

40 I b i d e m , ρ . 106 . 41 Confirmările u l t e r i o a r e a l e a c e s t e i vămi şi a t a x e l o r ce se plăteau

a i c i în s e c a i X V - l e a : D R H , B , I , p . 2 7 9 ; p e n t r u s e c a i X V I - l e a : D R H , Β, Π, p . 4 2 , 1 1 9 , 1 4 5 , 4 2 7 ; D R H , Β, I I I , p . 9 , 1 2 2 , 2 1 4 , 2 2 4 - 2 2 5 ; D I R , v e a c - X V I , Β , I I , p . 1 1 8 , 3 4 9 ; D I R , veac . X V I , Β , Ι Ι Ι , ρ . 110 ,114 ; 116 şi u l t ima d i n 1 5 6 8 , p . 2 8 7 . T a r i f u l a f o s t ace laş i , cu o var iaţ ie de un a s p r u . Ast feL în documentu l d i n 1510 se spunea : 'Ş i pe acele bălţi (Bistreţ, B a l t a Albă, P la tă ţ -n .ns . )ce se v a căra 'cu c o r a b i a , de

144

www.mnir.ro

c o r a b i e 30 a s p r i , de majă, 15 a s p r i " , i a r în doc . d i n 1512 , t a r i f u l p e n t r u o majă e r a de 14 a s p r i .

42 D R H , Β , I I , p . 4 2 . 43 I b i d e m , p . 119 . 44 I b i d e m , ρ . 145 . 45 V e z i no t a n r . 4 1 ; c f . D I N U C . G I U R E S C U , Relaţ i i le economice s e c .

X I V - X V I , p . 1 8 4 . 46 M U S T A F A M E H M E D , De c e r t a i n s aspec t s de l a soc iété ot tomane à

l a lumière de l a lég is la t ion (Kanuname) du S u l t a n Mahomed I I , f n " S t u d i a et A c t a O r i e n t a l i a " , I I , 1 9 5 9 , p . 1 5 5 ; ş t i rea apud D I N U C . G I U R E S C U , Ţa ra Românească îh s e c . X V - X V I , p . 156-1 5 7 .

47 D R H , Β , ΠΙ , p . 1 1 8 . 48 I b i d e m , p . 2 4 4 , 2 7 2 ; D I R , v e a c . X V I , Β , I I , p . 1 3 0 , 2 9 5 ; D I R , v e a c .

X V I , Β , Π Ι , p . 2 0 . 49 D R H , Β , I I I , p . 2 7 2 . 50 I b i d e m , I , p . 9 4 . Confirmările: d o c . d i n 28 o c t o m b r i e 1 4 2 8 - i b i d e m , p .

121 , ş i c e l d i n 20 s ep t embr i e 1444, i b i d e m , p . 170 . 51 D I R , v e a c . X V I , Β , I I I , p . 1 1 6 . 52 D I R , v e a c . X I I I - X I V - X V , Β, I , p . 1 3 2 . 53 E . C O N D U R A C H I , începutul penetraţ ie i economice otomane îh B a l ­

c a n i , în " B u l e t i n u l Soc ie tăţ i i Numismat i c e Române " ,XXXVH, 1943, p . 6 3 - 7 7 ; N . I o r g a , I s t o r i a comerţului r o m â n e s c , v o l . I , e d . a 2 - a , 1 9 2 5 , ρ . 1 8 6 .

54 M . C A Z A C U , L ' i m p a c t o t toman s u r l e s pays r o u m a i n s e t ses i n c i d e n ­ces monétaires ( 1452-1504 ) , în "Revue Roumaine d ' H i s t o i r e " , X I I , 1973 , n r . 1 , p . 170 . V l a d i s l a v a l Π-lea a bătut ducaţi de a r g i n t de 0 , 6 0 g r şi b a n i de 0 , 3 8 g r c u un t i t l u r i d i c a t de 8 $ , c o m p a r a t i v c u g r e u t a t e a a s p r i l o r d i n aceeaş i per ioadă: 0 , 8 5 - 1 , o 5 - P r i n această nouă e m i s i u n e monetară Ţara Românească s - a p u t u t i n t e g r a mai bin-a ca înainte în comerţul c u P e n i n s u l a Balcanică.Noua monedă mun-teană avea un t i t l u r i d i c a t şi p r i n u r m a r e uşor acceptată îh s c h i m ­b u r i l e c o m e r c i a l e .

55 D i n t r e d e s c o p e r i r i l e mone ta re de a s p r i turceşt i menţionăm loca l i tă ­ţ i l e : Bucureşt i -Mi l i tar i , Gîş teşt i (în a p r o p i e r e de Bucureşt i ) , T ă r i -c e n i , Vădastra, T u r n u S e v e r i n , Păcuiul l u i S o a r e , P i u a P e t r i i , Co ­c o n i ( j u d . Uf ov) - l o c a l i t a t e necunoscută. P r i n t r e m a t e r i a l e l e c a r e a¬nal i zează aces te d e s c o p e r i r i menţionăm: O C T . I L I E S C U , Un t e z a u r de a s p r i turceşti d i n s e c o l u l X V I găsit l a Bucureşt i , îh SCN,111,1960, p . 2 8 7 - 3 0 8 ; E L E N A I S Â C E S C U , T e z a u r u l de monede med ieva l e de, l a Păcuiul l u i S o a r e , în S C N , V , 1971 , p . 3 4 5 - 3 5 4 ; N . C O N S T A N T I -N E S C U , C o c o n i , un sa t d i n Cîmpia Română în epoca l u i M i r c e a c e l Bătr în ,Bucureş t i , 1972 ; C O N S T A N T A Ş T I R B U , N o i t e z a u r e m o n e ­t a r e i n t r a t e în p a t r i m o n i u l Muzeu lu i de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a , în " C e r c e t ă r i n u m i s m a t i c e " , I , 1978 , n r . 1 2 , p . 9 1 .

56 Aces t ea s - a u găsit l a : U l m e n i (3000 de monede d i n s e c . X I V - X V I ) , N a -n o v , s a t u l Moşteni(poloneze şi ungureşti d i n s e c . X V I - X V I I I ) , G i u r g i u , T î r g o v i ş t e , Tăr icen i 1343 monede ( p e n t r u aces t t e z a u r v e z i E L E N A IS A C E S C U , L e s mona ies o t tomans en V a l a c h i e au X V e s i è c l e . L e t r é s o r de Ţăr i cen i , d i s t r i c t de Leh l iu , îh " S t u d i a et Ac ta O r i e n t a l i a " 1968 , 7 , p . 2 6 3 - 2 7 1 ) , P l o i eş t i , StÙpu ( l îngă Bucureş t i ) .

145

www.mnir.ro

57 T î rgov iş te - unu l d i n t e z a u r e l e găsite a co l o c u p r i n d e şi monede f r a n ­ceze ; p e n t r u aces te t i m p u r i de monede găsite pe t e r i t o r i u l românesc v e z i E L E N A ISA CES C U , Un t e z a u r de monede f r a n c e z e şi eng leze d i n s e c o l u l X V - X V I găsit în I l f o v , în S C N , I V , 1968 , p . 4 2 9 - 4 3 8 .

58 Nanov , T î r g o v i ş t e . 59 L a T u r n u S e v e r i n s - a d e s c o p e r i t o monedă veneţiană de a u r d i n s e c .

a l X V - l e a . 60 Cernavodă, Manga l i a , I saccea , T u l c e a , Calopăru - v e z i O C T . I L I E S ­

CU , Monede tătărăşti d i n seco l e l e X I I I - X V găsite pe t e r i t o r i u l R . S . România, în S C N , I I I , 1960, p . 2 6 3 - 2 6 4 .

61 Unele d i n t r e e le a u f o s t p u b l i c a t e l a începutul s e c a i X I X - l e a de I v . Hammer îh D e r osmanichen Re i ches S t a a t s v e r f a s s u n g und S t a a t s v e r -w a l t u n g , v o l . I , W i en , 1815, p . 2 9 0 - 2 9 3 , 3 0 5 - 3 0 7 , 3 1 3 - 3 1 7 .

62 B I S T R A T V E T K O V A , Reg imul s c h i m b u l u i economic d i n t r e t e r i t o r i i ­l e de l a n o r d şi sud de Dunăre îh s e c o l u l a l X V I - l e a , în v o i . "Re l a ţ i i româno-bulgare d e - a l u n g u l v e a c u r i l o r X I I - X I X " , Bucureşt i ,1 ,1971, p.105-120.

63 I b i d em, p . 116 . 64 I b i d em, ρ . 115 . 65 Ib idem. 66 I b i d e m . 67 I b i d e m . 68 Un t e z a u r de 6000 de monede d i n s e c o l u l a l X V - l e a emise f h T a r a

Românească. 69 P e n t r u aces te p a t r u local ităţ i d i n Dobrogea v e z i O C T . I L I E S C U , Mo­

neda în România, p . 2 4 . 70 S i l i s t r a - 4 2 0 de monede de a r g i n t , m a j o r i t a t e a aparţinînd l u i V l a d i s ­

l a v I şi l u i M i r c e a c e l Bătrîn; v e z i G H . P A P U C , Cîteva monede feuda­l e d i n T a r a Românească şi Mo ldova d e s c o p e r i t e f n D o b r o g e a , în "Pon­t i c a " , n r . 3 , 1970 , p . 3 9 0 - 3 9 5 .

71 V e z i E L E N A I S A C E S C U , T e z a u r u l de monede med ieva l e de l a P ă ­c u i u l l u i S o a r e .

72 A i c i s - a u găsit monede de a r g i n t de l a V l a i c u I şi M i r c e a c e l Bătr în, p r e c u m şi bulgăreşt i , tătărăşt i , turceşt i .

73 B . M I T R E A , T e z a u r u l de l a Văcăreni , îh " M a g a z i n i s t o r i c " , n r . 4 , 1978, p . 5 9 .

74 A i c i s - a u d e s c o p e r i t m a i mul te t e z a u r e c u monede muntene de l a M i r c e a c e l Bătr în, V l a d D r a c u l şi V l a d i s l a v a l I I - l e a - A L . B Â R C À -CILÂ, Monede de l a ce ta tea medievală a J e v e r i n u l u i , în S C N , 1,1957, p . 1 7 3 - 1 8 8 .

75 Aces t t e z a u r conţine 561 de monede de l a M i r c e a c e l Bătrîn şi M i h a i l I - G H . P O P I L I A N , T e z a u r u l med i e va l de l a B a s a r a b i , C r a i o v a , " C e n -i r u l de i s t o r i e , f i l o l o g i e , e t n o g r a f i e " , 1968. U n u l d i n t e z a u r e l e d e s cope r i t e a i c i conţine 6165 de monede de l a V l a i ­c u , M i r c e a , Dan I , Radu I , p r e c u m şi s î rbeş t i , bulgăreşt i . Este compus d i n 234 de p iese de l a Dan I şi M i r c e a c e l Bătr în .

146

www.mnir.ro

78 M A R I A G R I G O R U T A , Monede de l a M i r c e a c e l Bătrîn d e s c o p e r i t e l a Bucureşt i , în " M a t e r i a l e i s t o r i c e şi m u z e o g r a f i c e " , 1971 , n r . 8 , p . 2 4 7 - 2 5 2 .

79 Ε . CH IR ILĂ , V . L U C Ă C E L , T e z a u r u l mone ta r de l a S t u p i n i , ^ " R e ­v i s t a m u z e e l o r " , V I , 1962 , n r . 2 , p . 1 7 0 - 1 7 1 .

80 T . G H E R A S I M O V , Monede româneşti şi bulgăreşti d i n s e c o l u l a l X I V - l e a d i n n e c r o p o l a de l a Negovanovţ i , în S C I V , X V , 1 9 6 4 , n r . 1 , p . 1 4 9 - 1 5 2 . P e n t r u aoeeaşi problemă v e z i şi în SCN", I V , 1968, ρ .497

81 O C T . I L I E S C U , Moneda în România, p . 2 3 . 82 I d e m , Un t e z a u r de monede de l a M i r c e a c e l Bătr în găsit în R . S . F .

I u g o s l a v i a , în "Ce r ce tă r i n u m i s m a t i c e " , I , 1978 , p . 2 9 - 3 1 ; i d e m , E -m i s i u n i mone ta r e a l e o raşe lo r med ieva l e de l a Dunărea de J o s , în " P e u c e " , n r . 2 , 1 9 7 1 , p . 2 6 1 - 2 6 5 .

L A M O N N A I E D A N S L E P A Y E M E N T D E S T A U X D O U A N I E R S A U X XV^-XVI® S I E C L E S E N V A L A C H I E

Résumé

Après a v o i r c onqu i s l ' indépendance en 1330, l a p a r t i c i p a t i o n de l a V a l a c h i e a u c i r c u i t e économique avec l e c e n t r e , l e n o r d et l e s u d - e s t de l ' E u r o p e a augmenté considérallement p a r r a p p o r t à l a pér iode p r é c é ­dente .

Au c a d r e de l a v i e économique de l a V a l a c h i e l a monnaie a r e n c o n ­t r é et consol idé sa p lace a u s s i dans l e payement des t aux d o u a n i e r s p o u r l e s p r o d u i t s d ' e x p o r t a t i o n , d ' i m p o r t a t i o n et de t r a n s i t . Tous l es p o i n t s d o u a n i e r s étaient situés s u r l e s p r i n c i p a l e s r o u t e s q u i un issa i en t s o n t e r r i t o i r e de l o n g en l a r g e et q u i f a i s a i e n t p a r t i e des g r a n d e s r ou i e s européennes: Cîmpulung, Bră i la , S l a t i n a , T î r g ş o r , T î r g o v i ş t e , l a Cité de Dîmboviţa; d ' a u t r e s étaient situés dans l a zone f ront ière de l a V a l a ­c h i e avec l a T r a n s y l v a n i e , l e s a i n s i nommées douanes de "plaï" (plateau) Vâ lcan, Genune ( tout près du défi lé de Cî ineni ) , Rucăr ,Bran . S u r l e Danube l e passage des m a r c h a n d i s e s a été f a i t t o u j o u r s p a r l e s mêmes a n c i e n s gués: Ca la fa t - V i d i n , Beche t - P r a h o v a , T u r n u - N i c o p o l e , Z i m n i c e a - Ş i ş tov , G i u r g i u - R u s c i u c , D î r s to r , L a V i l l e de F l o c i ,H î r ş o -v a , Măc in-Chi l ia . L e payement de t ou t e s ces douanes a été f a i t e n d e ­n i e r s , d u c a t s , fertuns.hyperpères-bani et a s p r e s ( v o i r l ' Annexe ) . Ap r è s 1477 quand l es émissions valaques ont c essé , 1 'aspre s ' e s t imposé a u c a d r e de l a c i r c u l a t i o n monétaire i n t e r n e et en conséquence tous l e s t a u x d o u a n i e r s ont été payés avec l a d i t e monnaie

Quand-même pendant c e t t e pér iode, conformément aux nombreuses découver tes numisma t i ques . on t continué à c i r c u l a r l e s d e n i e r s , l e s d u ­c a t s d ' o r . l e s obo les h o n g r o i s , l e s g r o s p o l o n a i s , l e s t h a l e r s h o l l a n ­d a i s , l e s écus et l e s f r a n c s , l e s e s t e r l i n s , l e s monnaies a l l emandes , l e s d u c a t s de V e n i s e , l e s d i r h e m s t a r t a r e s et l e s a s p r e s t u r c s .

147

www.mnir.ro

Les marchans i s e s commercial isées ont représente p r i n c i p a l e m e n t des p r o d u i t s t r a d i t i o n n e l s : g r a i n e s , bé ta i l , s e l , p o i s s o n , v i n et c i r e .

T o u t au l o n g des X V e - X V T 2 s i èc les l e s douanes ont f onc t i onne sans i n t e r r u p t i o n et ont assuré pendant c e t t e pér iodes d ' i m p o r t a n t s r e v e n u s p o u r l a t r é so re r i e pr inc iè re o u p o u r l es dif férents établissements q u i l e s ava i en t p r i s en c o n c e s s i o n . La présence en g r a n d nombre de l a m o n ­na i e va laque dans l e s découverts f a i s es en T r a n s y l v a n i e , Mo ldav i e et D o b r o u d j a représente un s i g n i f i c a t i f témoignage des anc i ennes et pe rmanents l i a i s o n s c o m m e r c i a l e s e n t r e l a Va l a ch i e et l e s a u t r e s zones habitées P a r l e s r o u m a i n s .

1 4 8

www.mnir.ro