MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Iulie 2018

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XII, nr. 5 (93) – iulie 2018

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Ovidiu Pecican, Ionel Cos n,

Corina Huţan, Lucia Bibarț.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

iulie 2018 3

ED

ITOR

IAL

Născută la 12.12.1999, în Arad.Locuiește în orașul Chișineu Criș.Elevă la Colegiul de Artă „Sabin Drăgoi”- Arad , secţia Pictură. A participat la expoziţia organizată în cadrul Taberei Internaţionale de Caligrafi e şi Ilustraţie de Carte Bata 2017, Sala Clio.E-mail: lary_larisutza12@yahoo.com

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Ştefania-Larisa Chindriș

T ârgul de carte „Open Book” desfășurat în Piața

Avram Iancu din Arad, în perioada 6-10 iu-

nie 2018, a fost primul eveniment din România, de un

asemenea profi l și amploare, asociat unui festival de

literatură.

Deși nu sunt fanul infl ației de târguri de carte din

România, pe care le consider vârful aisbergului în

războiul dintre editori și librari, nu pot să nu aplaud

organizarea acestui eveniment la Arad. În condițiile în

care consumul de cultură scrisă din țara noastră se afl ă pe ul-

timul loc în Uniunea Europeană, iar în țara vecină Ungaria, cu

o populație pe jumătate cât cea a României, vânzarea de carte

este dublă, orice eveniment care aduce cartea mai aproape de

cititor, este binevenit.

Remarcabilă dorința organizatorilor de a nu se apela la

includerea în conceptul itinerant al marilor târguri de carte

românești (Bookfest, Gaudeamus). Chiar dacă s-au confrun-

tat cu unele probleme, inerente oricărui început, experiența

dobândită va fi de mare folos în viitor.

Câteva „reglaje” se impun a fi făcute pentru următoarele

ediții. Căldura prea mare din interiorul pavilionului mobil

și efi cienţa scăzută a aparatelor de climatizare, ar face mai

oportună organizarea târgului în lunile de primăvară sau de

toamnă. Evenimentele ar trebui diversifi cate, cu un accent

mai mare pe cele dedicate copiilor și adolescenților. Un spațiu

adecvat pentru conferințe, dezbateri și lecturi publice. Pentru

că un târg de carte înseamnă, în primul rând, oportunități

pentru întâlniri între scriitori, cititori, editori, traducători și

agenți literari. Fără aceste ingrediente, nu e decât o librărie

în aer liber.

Au lipsit multe edituri de top din România, probabil,

subestimând, din prudență, succesul unui astfel de târg local

afl at la prima ediție. Şi cum veştile în acest domeniu circulă

foarte repede, sunt convins că la ediţiile viitoare, participarea

va fi mult mai râvnită.

Surpriza ediției 2018 a Festivalului de Literatură „Discuția

secretă” sperăm să devină tradiție. Aradul are nevoie de un

târg de carte care să crească de la an la an. De cât mai multe

evenimente care să substituie lipsa programelor naționale

dedicate culturii scrise și trezirii curiozității pentru lectură,

în special în rândul tinerilor.

Ioan Matiuţ

Ștefania-Larisa Chindriș, reproducere 1

iulie 2018 5uralcultural

4 iulie2018

cultcultural

Vă invităm la Teatrul de Vară ETHOS!

La fel ca în fi ecare an, şi în această vară, în fi ecare miercuri, de la ora 20.00, pe scena din curtea

Centrului Cultural Județean Arad (str. Gheorghe Bariţiu, nr. 16) au loc spectacole de excepţie, cu artiști care se bucură de recunoaștere și apreciere la nivel național și internațional,

în cadrul stagiunii Teatrului de Vară Ethos. Intrarea este liberă.

4 iulie - ILEANA, PRINCIPESĂ DE ROMÂNIAdupă romanul autobiografi c ,,Trăiesc din nou”, dramatizare Edith NeguliciUn spectacol de şi cu Liana Ceterchi

În anul Cente-narului Marii Uniri, Asociaţia Femeilor din Teatru IF…/…DACĂ PENTRU FEMEI, în partene-riat cu UNITER, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Arhivele Naţionale ale Statului, Asocia-ţia România Cultu-

rală şi Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Pennsylvania, USA, a creat un spectacol care omagiază memo-ria celei care a fost Principesa Ileana a României, Arhiducesa de Austria, un destin care s-a desfăşurat între palat şi mănăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări din istoria Europei. Spectacolul Ileana, Principesă de România aduce la lumină o parte esenţială din istoria Bucureştiului şi a României.

11 iulie - ELIXIRde Éric - Emmanuel SchmittRegia: Marcel Ţop „Elixir”, cu Maia Morgenstern şi Marius Bodochi în rolurile

principale, este ,,un spectacol despre nevoia prezenţei celuilalt într-o lume în care totul devine din ce în ce mai virtual. Mă interesează să vorbesc despre virtualizarea excesivă a relaţiilor dintre oameni, cu predilecţie dintre bărbaţi şi femei, despre

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

separare, despre izo-lare, şi nu în ultimul rând despre teama de a te abandona ce-luilalt, într-un timp în care totul pare să îndemne la precau-ţie, un realism si-nonim cu dezuma-nizarea şi o aşa-zisă «obiectivitate» sino-nimă cu apatia. Un timp care pare stăpânit de frici şi angoasă.”

18 iulie - SLUGĂ LA 5 STĂPÂNIde Mihai Gruia SanduRegia: Mihai Gruia SanduCând mergem să vedem o piesă de teatru, suntem obişnuiţi

să urmărim subiectul piesei, fi rul acţiunii, şi ori de câte ori ieşim din sala de spectacol, avem instaurată în viziunea noastră o poveste de genul: el era îndrăgostit de ea şi existau mulţi oameni care erau împotriva iubirii lor, dar ei au înfruntat toate difi cultăţile, şi la fi nal el moare, şi ea e disperată etc. etc… „Slugă la 5 stăpâni”, e un spectacol ce ne spune o altfel de poveste. Îndrăznim să spunem că e vorba chiar despre o poveste care nu există. De ce? Pentru că nu există subiect, doar un chef nebun de a juca şi multă, multă libertate! Restul ia naştere în timpul reprezentaţiei. Vă invităm să vedeţi o piesă despre care tot ce

ştim e că se va juca în stilul Comme-dia Dell’Arte. În distribuţie îi regă-sim pe Andra Meda Topîrceanu, Ana Crețu, Alexandra Spătaru, Cezara Munteanu, Elena Scalețchi, Cristian

Jicman, Massimiliano Nugnes, Víctor Iván L. Espiritu Santo şi Răzvan Enciu.

25 iulie - EMIGRANȚII de Slawomir MrozekRegia: Dan GlasuPiesa de teatru „Emigranții” a fost publicată în 1974 și este

una dintre cele mai faimoase scrieri ale lui Sławomir Mrożek.

iulie 2018 76 iulie 2018

uralculturalcultcultural

Acțiunea, ce îi are în prim plan pe actorii Alexandru Malaicu şi Ioan Paraschiv, se petrece în noaptea de Anul Nou, în subsolul în care locuiesc doi imigranți: un pseudo-intelectual exi-lat politic și un muncitor pe șantier. Primul își do-

rește să scrie o carte, pe când al doilea economisește bani în speranța că se va întoarce acasă și va construi o locuință pentru familia sa. Ideea centrală a piesei „Emigranții” este dezumaniza-rea. Ca o comedie neagră, textul se desfășoară într-o criză existențială în care expatriații își pierd atât simțul identității cât și pe cel al umanității.

1 august - FĂ-MI LOC!de Anthony MichineauRegia: Radu Beligan„Fă-mi loc!” spune

povestea a doi tineri - interpretaţi de Medeea Marinescu şi Marius Manole - ce se regăsesc în ajunul Crăciunului în cușeta unui tren de noapte. Ea, o fată sin-gură, șarmantă, aven-turieră, el, un bărbat cu principii, pus in fața unui eveniment neprevăzut ce-i va răsturna întreaga existență.

„Fă-mi loc!” este un spectacol care ne invită să refl ectăm asupra propriei noastre existențe dincolo de orice convenienţă socială.

8 august - PASĂREA MĂIASTRĂ – MARIA TĂNASERecital: ADRIANA TRANDAFIRCopil fi ind, Adriana Trandafi r a avut ocazia să o întâlnească

pe Maria Tănase, cu prilejul unui recital susţinut de aceasta la căminul cultural din satul natal al actriţei. „Din acea clipă mi-am zis: dacă Dumnezeu mă iubeşte cu adevărat o să-mi dea şi mie măcar odată posibilitatea să fi u pe scenă, să primesc fl ori şi să fi u aplaudată”, mărturiseşte Adriana Trandafi r într-un inter-viu acordat anul acesta săptămânalului „Foaia românească”. În 1987, actriţa, angajată pe atunci la Teatrul „Odeon”, a conceput ceea ce avea să devină cel mai longeviv one-woman show din

teatrul românesc – „Pasărea măiastră, Maria Tănase”, un spectacol care prezintă viaţa cântăreţei, cu aspec-tele mai puţin cunoscute publicului. „Este un exerciţiu”, afi rmă Adriana Trandafi r, „pentru că nu mi-am propus să fi u nici mai bună decât ea, nici să arăt că pot să cânt mai bine”.

15 august - CE NE SPUNEM CÂND NU NE VORBIMde Chris Simion - MercurianRegia: Chris Simion – MercurianO poveste despre nesfârşitul confl ict dintre raţiune şi inimă...

şase tablouri despre şase variante de a înşela în cuplu. O doză de comedie despre nesfârşitul confl ict dintre raţiune şi inimă. Ce

avem în mintea noastră coincide foarte rar, să nu zicem întâmplător, cu ceea ce spunem sau cu ceea ce facem. De cele mai multe ori mintea nu trăieşte în acord cu sufl e-tul. De parcă am trăi per-manent cu o a doua persoană în noi înşine. Spectacolul din mintea noastră este al doilea

volum al romanului „Ce ne spunem când nu ne vorbim”. În cheie absolut comică... umorul fi ind singurul care ne salvează din absurd. Pe scenă vor urca Tania Popa, Cristi Iacob, Gabriela Iacob, Alina Teianu şi Vitalie Bichir.

Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean Arad.

Corina Huțan

iulie 2018 98 iulie 2018

uralculturalcultcultural

Târgurile în judeţul Arad (II)

Dar târgurile nu îndeplinesc doar funcţia de schimb eco-nomic, ci ele sunt şi adevărate manifestări socio-cul-

turale. La ele participă toată lumea, indiferent de sex. Sunt locuri de întâlnire pentru oameni din medii sociale diferite, din regiuni diferite, de diferite etnii, sunt locuri de întâlnire a mai multor moduri de viaţă. Aici se schimbă impresii, idei, gusturi, se stabilesc relaţii sociale, uneori chiar de rudenie, se leagă prietenii1. Uneori la târguri exista, pe lângă piaţa de mărfuri, şi o piaţă a muncii. Aici se făceau angajări şi pentru

zone destul de îndepărtate faţă de locul târgului.Târgul este de fapt sărbătoare. De altfel, zilele de desfăşurare ale

marilor târguri erau şi zile de sărbătoare. De exemplu, unele târ-guri se ţineau de Sf. Gheorghe, de Sf. Petru şi Pavel, de Sf. Ilie, de Sf. Dumitru, de Sf. Mihail şi Gavril etc.

Altele se ţineau în sâmbăta şi duminica cea mai apropiată de aceste sărbători. Exista un timp ritmic al târgurilor care avea în vedere şi cele patru anotimpuri ale anului şi muncile specifi ce acestora. „Târgul ... constituie prin importanţa şi semnifi caţiile sale un „eveniment” prin raportare la care, timpul ţărănesc este mai pre-cis măsurat, în comparaţie cu alte repere cronologice mai laxe: cele ale muncilor agricole, de pildă, - „vremea săcerii”, „vremea culesu-lui” etc., sau chiar cu cele liturgice – în „Postul Mare” 2.

Participarea la târg reprezenta în sine o zi de sărbătoare. Lumea se îmbrăca frumos, cu cele mai bune haine, muncile obişnuite, agricole în general, erau întrerupte, adesea mâncarea şi băutura erau diferite faţă de zilele obişnuite, se făceau excese3. Alexandru Alimăneşteanu, într-un studiu din anul 1927, intitulat Organizarea muncii rurale, face o trecere în revistă a zilelor dintr-un an în care ţăranul român nu munceşte, acestea fi ind zile de sărbători la care sunt calculate şi zilele de târg. Autorul ajunge la cifra de 86 de zile de sărbătoare pe an, din care mai bine de jumătate sunt zile de târg 4.

O clasifi care a târgurilor se poate face după data de desfăşurare: existau târguri anuale, altele care se desfăşurau de câteva ori pe an, de regulă în funcţie de muncile specifi ce celor patru anotimpuri, altele lunare, altele săptămânale. Ele mai pot fi grupate şi după natura produselor vândute: târguri de cereale, de vite, de animale sau mixte. Există şi târguri desfăşurate la ocazii speciale: târguri de seceriş, de cules, de tunsul oilor etc.

Judeţul Arad, care prin structura sa administrativă înglobează şi cea mai mare parte a Ţării Zărandului a avut şi are o serie de târguri de tradiţie. Majoritatea dintre ele îşi au originea în veacul al

XVIII-lea, când apariţia şi dezvoltarea lor a fost încurajată de Curtea de la Viena.

De altfel, rodnicia pământului din această zonă a făcut ca produsele agricole obţinute să fi e, de timpuriu, principala sursă de schimb la târgurile din regiune. O descriere a domeniului Ducelui Rinaldo de Modena (care cuprindea o bună parte a Zărandului) din secolul al XVIII-lea, vorbeşte despre bogăţia acestei zone:

„Moşiile camerale modeneze – arădene se numără cu drept cu-vânt printre cele mai frumoase, mai rodnice şi mai sănătoase ţinuturi din lume şi există imperii colosal de mari, care nu s-ar putea mândri cu această fericită aşezare geografi că şi cu această extraordinară bogăţie a naturii, întrunită aici pe o întindere de aproximativ 60 mile pătrate” 5.

Firesc era, ca într-o asemenea regiune să apară şi târguri în-semnate care să atragă locuitorii din ţinuturile vecine. O imagine a târgurilor din secolele XVII-XVIII din comitatul Aradului ne oferă Gheorghe Ciuhandu în cartea sa Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Afl ăm astfel că, Ineul avea un târg foarte vestit încă din secolul XVII. Veneau aici comercianţi din Oradea, Beiuş şi Debreţin 6.

În secolul al XVIII-lea, numărul târgurilor a crescut, situaţia lor în comitatul Aradului fi ind următoarea: - din anul 1702 Aradul avea dreptul să ţină trei târguri mari pe an. Foarte importante erau târ-gurile de la Sf. Petru şi Pavel în iunie şi Sf. Dumitru în octombrie.

Pe luni, târgurile se succedau în comitat în felul următor:Ianuarie – târguri la Şiclău şi Ineu;Februarie – la Şiria, Zărand, Chişineu;Martie – la Ghioroc, Arad;Aprilie – la Radna, Şiclău;Mai – la Şiria, Şimand;Iunie – la Zărand, Chişineu;Iulie - Şiclău, Arad, Ineu;August – Chişineu, Şiria, Zărand;Septembrie – Şimand, Ghioroc;Octombrie – la Radna, Ineu Şiclău;Noiembrie – Arad, Şiria;Decembrie – la Zărand, Chişineu 7.La sfârşitul secolului al XVIII-lea mai primesc dreptul de a or-

ganiza târguri şi localităţile Sântana şi Pâncota în 1768 şi Buteni în 1795. Păulişul primeşte şi el acest drept în 1812 8.

Sorin Sabău

ETN

OG

RA

FIE

1 Ibidem, p. 2332 B. Ştefănescu, Florica Ştefănescu, „Relaţia dintre sărbătoare şi târg. Cazul târgurilor de ţară

de la Beiuş”, în Biharea, Oradea, vol. XXII – XXIII, 1999, p. 763 Ibidem4 Al. Alimăneşteanu, Organizarea muncii rurale, Bucureşti, Imprimeriile Independenţa,

1927, p. 16-18

5 V. Arimia, Elena Moisuc, „O descriere inedită a teritoriului şi oamenilor din fostul comitat

Arad la sfârşitul secolului al XVIII-lea”, în Ziridava, Arad, vol. X, 1978, p. 2156 www.cenad.ro/biblioteca/ciuhandu.pdf, p. 1537 Ibidem, p. 1548 G. Manea, „Târguri din judeţul Arad”, în Ziridava, Arad, vol. V, 1975, p. 59

iulie 2018 1110 iulie 2018

uralculturalcultcultural

TRA

DIŢ

II Nunta

Credințe și superstiții

A l doilea pas important în viața omului este căsătoria.

Mircea Eliade considera că toate ritualurile matrimoniale din lume au un model divin, căsătoria reproducând de fapt o hierogamie, adică unirea Cerului cu Pământul. Din această perspectivă căsătoria este o retrăire rituală, o replică a primei nunți, care a avut loc cândva, la începuturi, în acel timp

încărcat de sacralitate. Scenariul căsătoriei eterne, în formele ei primordiale apare în vechile texte indiene. În Europa a ajuns cu triburile indoeuropene.

Din această perspectivă, nunta reprezintă un complex de obi-ceiuri care ceremonializează căsătoria. Scenariul nunții tradiționale concentrează o sumă de secvențe magico-rituale, fi ecare cu pro-priile funcții și fi nalități. În timpul performării, lanțul operațiunilor este esențial, orice eroare, omisiune putând determina, eșecul, des-facerea căsătoriei.

Alături de grija de a respecta toate prescripțiile transmise pe durată lungă, ceremonialul este marcat , pas cu pas de o serie de credințe, unele generatoare de prescripții și tabuuri.

De pildă, pentru ca de miri să nu se lipească nici o vrajă, în vechime, la nuntă, mirele trebuia să poarte la brâu un cuțit, care să anhileze vrăjile. În părțile Mehedințului, mirii erau legați la gât cu o panglică roșie, să nu se deoache. În același scop, francezii credeau că mirii trebuie să poarte în buzunar sare. La indieni, brahmanii foloseau, pentru alungarea duhurilor rele, care ar fi atacat mireasa, focul, un element încărcat cu valențe magice, purifi catoare.

Importanța reușitei căsătoriei la români face ca tabuurile să apară încă din momentul pețitului. Românii credeau că, nu în orice zi, e bine să mergi la pețit. Zilele cele mai bune erau considerate

joia și duminica. Lunea se credea că nu-i bine să mergi la pețit, fi ind începutul săptămânii. Despre marți se credea că nu e bună pentru că în această zi s-a pornit lumea. Miercurea era considerată văduvă, iar cel ce pețea sau se logodea miercurea putea să rămână văduv. Despre vineri și sâmbătă se credea că sunt zile nenorocite.

În funcție de cum era vremea în timpul nunții, căsătoria ar fi fost fericită sau neferi-cită. Vreme frumoasă însemna căsătorie feri-cită.

După cum ardeau lumânările în timpul cununiei se credea că va fi o căsătorie cu no-roc sau dimpotrivă ne-fericită. De partea ace-luia lângă care lumânarea ardea cu fl acără mică, se credea că va muri primul.

Dacă în timpul cununiei, vălul miresei lua foc sau cădea de pe cap, se credea că vor urma nenorociri. Tot un semn de nenorocire a fost considerat și pierderea verighetei.

La ieșirea din biserică asupra mirilor se arunca orez, în credința că gestul va stimula fertilitatea noii familii.

Alaiul de nuntă trebuia să se întoarcă pe alt drum. În trecut, se credea că în felul acesta vor fi înșelate duhurile potrivnice ale căsătoriei, care țin calea mirilor. În județul Arad, alaiul se întoarcea pe alt drum fi indcă mersul înapoi prin același loc însemna des-facere (înainte-facere; înapoi-desfacere).

Când caii de la căruța mirilor nu mai voiau să tragă era semn rău. Și întâlnirile de pe drum erau uneori nefaste. Românii credeau că dacă se întâlneau două nunți la biserică, va muri un mire sau o mireasă. Dacă alaiul de nuntă se întâlnea cu un convoi funerar, era considerat un semn rău.

În ceremonialul nunții descoperim și practici menite să infl uențeze mersul căsătoriei. În trecut, când mirele venea după zestre, mireasa punea în ladă o păpușă, ca mirele să fi e mut ca aceasta. La biserică, mireasa încerca să-l calce pe mire pe picior, ca ea să conducă în casă.

Ca simbol al unirii, tinerii căsătoriţi, trebuiau să mănânce din aceeași farfurie, cu aceeași lingură. În sfârșit, la masa de nuntă, miresei i se punea în poală un copil, în credința că astfel va avea în curând și ea unul.

Toate aceste strategii de reușită sau de evitare a eșecului unei căsnicii, dacă nu au fost uitate, sunt considerate azi desuiete. Ceva însă tot a supraviețuit: călcatul bărbatului pe picior „ca să fi e sub papuc”.

Dr. Rodica Colta

Obiceiuri de nuntă în România interbelică

iulie 2018 13iulie 2018

cultural12

Interviu cu domnul Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad

- Domnule vicepreşedinte, în multitudinea de atribuţii pe care le are Consiliul Jude-ţean, ce loc ocupă cultura?

Nu putem face un clasa-

ment, nici în funcţie de

importanţă, nici de fi nanţare.

Desigur, avem sectoare prio-

ritare, cum ar fi Sănătatea sau

reţeaua de drumuri, dar cul-

tura ocupă un loc important.

Cu atât mai mult în acest an, 2018, în care sărbătorim 100 de ani

de la proclamarea Unirii României.

Administraţia Aradului este preocupată de marcarea

corespunzătoare a Anului Centenar. Judeţul nostru a jucat un

rol important în pregătirea Marii Uniri, a fost şi a rămas în isto-

rie cu titulatura de „Capitală Politică a Marii Uniri”. Ne dorim ca

în aceast an de sărbătoare să redăm Aradului locul pe care-l are

în istorie, rolul avut în actul Marii Uniri şi titulatura de Capitală

Politică a acelor vremuri!

- Cum doriţi să puneţi în practică aceste proiecte?Dorim să reabilităm, practic să salvăm unele clădiri cu

caracter istoric, cum ar fi Palatul Cultural, clădirea fostei Prefec-

turi, care adăposteşte sala „Iuliu Maniu”, unde s-au purtat nego-

cierile între miniștrii din Guvernul Ungariei și conducerea Con-

siliului Național Român în vederea pregătirii Marii Uniri sau

clădirea Sinagogii. Aceste obiective care şi-au adus o contribuţie

determinantă la istoria şi cultura Aradului vor fi redate circuitu-

lui public, vor intra în patrimoniul nostru cultural şi istoric

având o altă înfăţişare.

- Este sufi cientă această implicare a administraţiei, prin investiţiile menţionate?

Am subliniat doar un aspect, cel mai strâns legat de anul

Centenar, ca investiţii patrimoniale. Avem şi „investiţii” cul-

turale, oferind arădenilor nu doar înrădăcinarea rolului avut de

Arad în Marea Unire, ci şi simpozioane, expoziţii, întâlniri,

chiar spectacole, care să întregească, prin dovezi istorice şi et-

nografi ce, acest rol incontestabil al Aradului, de Capitală Politică

a Marii Uniri!

Dar, de asemenea, doresc să precizez că scopul nostru, al

administraţiei, nu este doar de a conferi Aradului această poziţie

de actor principal în actul Marii Uniri. Trecutul istoric trebuie

să aibe o completare contemporană, care să consolideze defi ni-

tiv Aradul ca oraş important în România.

- Aveţi şi în acest caz exemple de implicare?Dorim să promovăm deopotrivă resursa economică, dar şi

cea umană, a municipiului şi judeţului nostru! Nu doar şomajul

foarte scăzut face din Arad un municipiu şi judeţ atractiv, ci şi

densitatea şi diversitatea economică. Am demonstrat acest fapt

recent, cu prilejul Târgului Economiei Arădene, când am reuşit

să capacităm peste 100 dintre cele mai importante fi rme din

judeţul nostru. Târgul Economiei Arădene, cel mai mare eveni-

ment cu temă economică organizat de administraţia locală, a

fost cu scopul de a pune în valoare şi a mediatiza profi lul

fi rmelor arădene de succes, renumite în ţară şi în străinătate.

Iată că, în Anul Centenar, Consiliul Judeţean Arad propune

nu doar o ofertă culturală şi istorică importantă, având ca temă

Marea Unire, ci promovează Aradul în ansamblul său, de la

zestrea sa turistică, etnică şi folclorică, până la potenţialul eco-

nomic!

Ștefania-Larisa Chindriș, portret

Expoziții și ateliere interactive la muzeu

Complexul Muzeal Arad/ Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul copiilor)

Percepții senzoriale inedite – fascinația cristalelorExpoziție interactivăComplexul Muzeal Arad/ Expoziția Științele Naturii (Palatul Cultural, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

La Complexul Muzeal Arad/ Expoziția Științele Naturii, este deschisă publicului expoziția „Percepții senzoriale inedite – fascinația cristalelor”. Expoziția interactivă, itinerantă, este realizată de Muzeul Judeţean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Ma re și se adresează persoanelor cu defi ciențe de vedere, fi ind o inovaţie prin modul de a interacţiona: vizitator – exponat.

Prin intermediul expoziţiei temporare „PERCEPŢII SENZO-RIALE – FASCINAȚIA CRISTALELOR” sunt supuse atenţiei publi-cului vizitator din Arad minerale „vedetă” din colecţiile Muzeului Judeţean de Mineralo-gie „Victor Gorduza”

din Baia Mare și anume: cuarţul, pirita, baritina, stibina şi gipsul.

„Astfel, prin intermediul văzului, pipăitului şi al auzului, vizitatorii vor căpăta experienţe şi informaţii noi. Văzul va fi stimulat prin prezentarea în cinci vitrine a cristalelor amintite anterior. Acestea vor fi supuse iluminării artifi ciale intense și își vor etala sclipirile de excepţie. În faţa fi ecărei vitrine, pe o măsuţă, vor fi amplasaţi indivizi şi asociaţii cristaline naturale din aceeaşi specie minerală, de dimensiuni sufi cient de mari pentru a face obiectul experienţei tactile. Fiecare vitrină va fi dotată cu un sistem cu căşti de audioghid (în română, maghiară şi engleză) ce va da informaţii în complementaritatea senzaţiilor vizuale şi tactile. Pentru persoanele cu defi cienţe de vedere sunt prevăzute sisteme de informare speciale (instrucţiuni în alfabetul Braille). Interacţiunea cu exponatul va avea şi un rezultat educaţional mai

iulie 2018 15uralcultural

14 iulie 2018

cultcultural

MU

ZEU

efi cient prin folosirea informaţiilor din audioghid în completarea celor obţinute prin simpla parcurgere a expoziţiei” - Sorin Prisăcariu, Ionuț Bereș, muzeografi la Muzeul Judeţean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Ma re.

Egalitatea de şanse a fost, este şi va fi întotdeauna o priori-tate majoră atât la nivel local şi naţional cât şi la nivel european. Pentru respectarea acestui principiu este important ca toate grupurile din societate să se bucure de acces egal la oportunităţile şi benefi ciile ce se pot obţine din vizitarea acestei expoziţii. Adresându-se şi persoanelor cu dizabilităţi de vedere, expoziția răspunde necesităţilor culturale ale categoriei amintite, dorinţei acestora de a avea acces la experienţe muzeale până acum inaccesibile lor. Noua ofertă expozitională va conduce evident, la creşterea calităţii demersului cultural, vizita la muzeu având astfel un plus de atractivitate şi educativitate.

Scrisul pe axa timpuluiExpoziție și ateliere interactiveComplexul Muzeal Arad/ Expoziția Istorie (Palatul Cultural, etaj 2, intrarea dinspre Parcul Copiilor)Până la sfârșitul lunii iulie, pe parcursul Școlii de vară,

este prezentată cadrelor didactice și elevilor arădeni expoziția „Scrisul pe axa timpului”, deschisă la Complexul Muzeal Arad/ Expoziția de Istorie. În cadrul expoziţiei, organizate de profesorii logopezi de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Arad (CJRAE), au loc atelierele interac-tive „Scrierea sumeriană” şi „Găseşte artefactul”.

Expoziția se vrea a fi una interactivă, în care valoarea științifi că a informațiilor prezentate se adaptează grupei de vârstă căreia îi sunt dedicate activitățile, fi ind transpusă într-o activitate de învățare experiențială și transdisciplinară.

Proiecte expoziționale și educaționale realizate cu spri-

jinul fi nanciar al Consiliului Județean Arad.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

Cu această ocazie se va lansa volumul „Dicționarul

localităților arădene” și se va prezenta harta digitală monografi că

a localităților din județul Arad, cu scopul predării istoriei locale

în școlile arădene.

„Școala de vară a Societății de

Științe Istorice din România” va fi

condusă de prof. univ. dr. Bogdan

Murgescu - Președintele SSIR și

conf. univ. dr. Sorin Bulboacă -

Președintele SSIR Arad.

În cadrul acelorași manifestări

omagiale închinate Centenarului

Marii Uniri, sub aceeași coordonare

a managerului bibliotecii, amintim

retipărirea anastatică a broșurii în-

grijite de Dr. Ioan Suciu, în anul

1926, la Tipografi a Diecezană din

orașul nostru „Arădanii și Partidul Național Român. Adevăruri

istorice. Reamintiri de interes național-istoric”.

În broșură se punctează, cu date și fapte, lupta arădenilor și

a românilor ardeleni alături de Partidului Național Român,

pentru drepturile lor naționale.

Așteptându-vă la noi, vă dorim tuturor lecturi și evenimente

cu folos!

Lucia Bibarț

iulie 2018 17uralcultural

iulie 2018

cultcultural16

BIB

LIO

TEC

A

Biblioteca Județeană în luna lui Cuptor

L una iulie sau luna lui Cuptor a luat denumirea

latină iulius, în amintirea împăratului roman Iulius

Cezar, care s-a născut la 13 iulie cu 100 de ani î.Hr.

Caracteristica acesteia este vremea călduroasă, de cuptor.

Doar Sf. Ilie, în tradiția precreștină se identifi că cu zeul soarelui

și a focului, vine să răcorească, tunând și fulgerând cu ploile lui,

pământul.

Călduroasă este și invitația noastră la evenimentele pe care

vi le-am pregătit la Biblioteca Județeană.

Liga Scriitorilor Români - filiala Arad va „încinge” luni,

9 iulie, ora 16.00 lecturile și discuțiile, într-o nouă ședință de

cenaclu. Invitatul cenaclului va fi scriitorul Gheorghe Schwartz,

care va citi câteva pagini de proză. Alături de domnia sa, vor

citi câțiva scriitori ai ligii. În anexa întâlnirii, se va prezenta

noul proiect al bibliotecii, „Biblioteca de literatură arădeană

contemporană” și a platformelor de autopublicare, precum și

alte cauze administrative ale grupului literar.

Foto Clubul Arad va susține pentru absolvenții de liceu, în

fi ecare săptămână a lunii iulie, ateliere de specializare în arta

fotografi că, la sala „Astra” a Bibliotecii Județene, între orele

17.00–21.00.

Premierea excelenței în educatie, prin proiectul „Fii tu

însuți!”, continuă.

Vor fi prezentați și premiați dascălii cu rezultate deosebite în

activitatea didactică.

„Este vorba despre antrenorii a două echipe de elevi care au

învățat, cu rezultate notabile, din tainele roboticii”- susține Daniela

Babencu, managerul proiectului, membră a Asociația civice

„România 100 Arad”, susținătoarea proiectului. Vor fi de față cele

două echipe care doresc să le mulțumească profesorilor .

Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” va găzdui în

perioada 19-24 iulie „Școala de vară a Societății de Științe Istorice

din România”. Școala are ca lectori profesori universitari și din

învățământul preuniversitar din România, care timp de o

săptămână vor ține prelegeri și conferințe atestatoare a Aradului

ca oraș - capitală politică a Marii Uniri.Ștefania-Larisa Chindriș, reproducere 2

Dr. Ioan Suciu

iulie 2018 1918 iulie 2018

uralculturalcultcultural

TUR

ISM Drumeție și popas în județul Arad

Pentru cei care iubesc petrecerea timpului în aer liber, natura și drumețiile, în județul Arad sunt multe zone

mirifi ce care după ce sunt vizitate, lasă în sufl etul turistului o impresie de neegalat.

Astfel, avem privilegiul ca pe tot întinsul județului să avem locuri care ,,spun ceva’’, veritabile puncte de atracție pentru vizitatori.

Cetatea Șoimoș, afl ată în atenția Consiliului Județean Arad pentru reabilitare, a fost construită către sfârșitul secolului al XIII-lea. Situată în vecinătatea orașului Lipova, pe malul drept al râului Mureș, cetatea este una dintre cele mai frumoase construcții medievale de pe teritoriul României.

Accesul la cetatea Șoimoș se face de pe DN7, la ieșirea din Radna.

Cetatea Șiriei, cu o istorie care pornește de pe la început de secol XIII, a avut o existență zbuciumată, trecând rând pe rând de la un stăpânitor la altul, în funcție de vremuri și de interese. De-scoperirile arheologice au arătat importanța de care se bucura cetatea în conjunctura evenimentelor politice și administrative ale timpului.

Este situată pe Dealul Cetății, la o înălțime de 496 de metri, cu acces pe drum asfaltat, din comuna Șiria.

Stațiunea Moneasa, afl ată la 110 km de municipiul Arad, este numită și Perla Munților Apuseni. Indicată mai ales pentru bine-facerile terapeutice și tratamentele pentru diferite afecțiuni, la Moneasa, turistul se poate bucura de locuri cu o frumusețe care încântă ochiul și înnobilează sufl etul.

Diferitele evenimente organizate de Consiliul Județean Arad, prin Centrul Cultural Județean ( Festivalul cântecului popular din Țara Zărandului, Târgul meșterilor populari, Parada Clătitelor) fac din Stațiunea Moneasa un loc de atracție aparte.

Căsoaia, a fost, la început, locul unde s-a construit pe la 1930 o cabană turistică. Afl ată în apropiere de satul Arăneag, comuna Târnova, lângă valea Highișului, Căsoaia este locul unde călătorul se oprește pentru a contempla frumusețea locului.

Pe un deluț, în apropiere, se afl ă locul unde între anii 1979-1985, sculptori din România s-au întâlnit într-o tabără de sculptură. Rezultatul muncii acestora a rămas într-un parc de sculptură monumentală.

Recent, printr-un proiect transfrontalier, care are ca partener Centrul Cultural Județean Arad, s-a ridicat ,,Casa Verde’’, com-plex care găzduieşte un Eco-Muzeu, o sală de conferințe și un spațiu pentru cazare.

Ionel Costin

iulie 2018 21uralcultural

20 iulie 2018

cultcultural

ISTO

RIE Sârbii arădeni

O parte a Aradului, locuită încă de când se construia cetatea stelată în stil Vauban, de către austrieci, a

fost cartierul sârbesc. Astăzi el se numește Rațfertai, denu-mire derivată din maghiarul Ráczfertály, adaptat, la rândul său, după germanul Raczverteil.

În capitolul „Lumea noauă”, din volumul memorialistic Lumea prin care am trecut (publicat în Opere, vol. VI, ed. de Constantin Mohanu, București, Academia Română, Ed.

Fundației Naționale pentru Știință și Artă & Ed. Univers Enciclo-pedic, 2005, p. 474), prozatorul Ioan Slavici menționa câte ceva despre istoricul populației de religie ortodoxă din partea locului, după cum urmează: „Episcopul Aradului avea sub păstorirea lui și sârbi, atât la dreapta, cât și mai ales la stânga Mureșului. Chiar și în Arad erau vreo cinci mii de sârbi, care aveau o biserică frumoasă și bogat înzestrată de cătră Sava Tököly. Abia mai târziu, după despărțirea hierarhică, sârbii au trecut, unii la dieceza Timișorii, alții la dieceza Vârșețului, și-n dieceza Aradului au rămas numai românii”. Clasicul literaturii noastre evocă aici epoca în care sârbii și românii aparțineau aceleiași biserici puse sub oblăduirea unor ierarhi de origine sârbă. Când însă s-a contu-rat cu tot mai multă pregnanță sentimentul național și când au existat semne că ierarhii îi sprijineau mai cu seamă pe cei de aceeași limbă și origine etnică cu ei înșiși, a sosit momentul ca Biserica Ortodoxă a românilor să se despartă de cea sârbească, croindu-se o nouă jurisdicție.

Se despărțeau apele ecleziastice după limba și originea enoriașilor și a preoțimii, dar populația sârbă și cea românească rămâneau să coexiste pe mai departe în cartierele orașului, alături de maghiari, de germanii din Aradul Nou de evrei şi de romi. Această împestrițare de limbi, obiceiuri, culturi și de patrimonii specifi ce au dat și continuă să dea, în bună măsură, pe mai departe, farmecul orașului de pe Mureșul inferior. Obișnuința tuturor cu diversitatea și varietatea în viața de zi cu zi au oferit șansa unor experiențe specifi ce în general părților de țară cu relief jos situate în România actuală, la vest de Munții Apuseni. Din Banat și până în Maramureș circulația relativ înlesnită la nivelul zonelor de șes, predominante, a facilitat și schimbul de mărfuri prin târguri. Iar unde oamenii se adună ca să vândă și să cumpere cele necesare traiului, vorba se leagă și ideile scapără prin aer. Cunoscători ai mai multor limbi vorbite în zonă în mod curent, arădenii de diferite origini au fost, prin forța lucrurilor, niște buni comunica-tori, majoritatea vorbind și idiomuri diferite de propria limbă.

Deși de la o vreme sârbii nu au mai locuit în Arad doar în Cartierul Sârbesc, putând fi întâlniți și în Pârneava, de pildă, în Șega și în Gai, comunitatea lor religioasă a rămas legată, în princi-pal, de Biserica Sârbească menționată de Slavici în legătură cu

merituosul Sava Tekelija (28 august 1761-7 octombrie 1842). Născut în Arad, acest prim sârb, ajuns doctor în drept în Imperiu, fi lantropist și negustor este, probabil, una dintre primele per-sonalități marcante ale Aradului modern multietnic. Polemica lui savantă împotriva românilor – „cârtirea cea în Halle” – a primit în 1829 un răspuns memorabil din partea lui Damaschin Bojincă, căruia i se datorează și plastica formulă descriptivă a textului.

Astăzi, pe mai departe, în rândul cetățenilor arădeni se găsesc destule familii al căror nume sârbesc evocă originea lor etnică. Dintre cele pe care mi le amintesc, aș pomeni aici, spre memorie, numele Putici, Puterici, Milancovici, Mihailovici ș.a.

Ovidiu Pecican

Ștefania-Larisa Chindriș, rădăcini și aripi

iulie 2018 2322 iulie 2018

uralculturalcultcultural

Evenimentele cultural-artistice din luna iulie

Caravana Metropolis

PMA/CMCA/Asociația Metropolis

Parcul Eminescu

3-8 iulie, marți-duminică, ora 21:00

Proiecție de fi lm în grădina de vară Arta

PMA/CMCA/Citizenit

Cinema „Arta”

13 iulie

Festivalul Minorităților Naționale

PMA/ CMCA

Parcul Eminescu

14 iulie

Festivalul de teatru pentru tineret START

PMA/ CMCA

Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

16-20 iulie

Proiecție de fi lm în grădina de vară Arta

PMA/CMCA/Citizenit

Cinema „Arta”

20 iulie

Proiecție de fi lm în grădina de vară Arta

PMA/CMCA/Citizenit

Cinema „Arta”

27 iulie

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARA DCENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ ARA D310130 Arad, Bulevardul Revoluției nr.97, ap.4 Tel/Fax:+407371501072; Email: secretariat@cmcarad.rowww.cmcarad.ro

Ștefania-Larisa Chindriș, reproducere 3