8
1/8 MONOGRAFIE EFECTE COMERCIALE Autor: DUCA IONUT ADRIAN [email protected] Vanzarile pe credit presupun un decalaj intre momentul livrarii (facturarii) si data platii. Aceste decalaje intre livrare si plata dintre partenerii comerciali reprezinta credit comercial. In aceasta forma, creditul comercial prezinta anumite limite intre care si pericolul de a transfera de la o intreprindere la alta dificultatile de trezorerie, si in caz de criza economica, provocarea de reactii in lant de insolvabilitate. De aceea, in derularea tranzactiilor comerciale, furnizorii cauta anumite garantii recurgand, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale. Efectele de comert ( sau efectele comerciale ) sunt titluri de valoare negociabile, decontabile la vedere/pe termen scurt, care atesta datorii/creante in cadrul relatiilor cu furnizorii/clientii. Circula sub diverse denumiri: inscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si de credit . Fiind negociabile pot fi: cedate, vandute sau girate. De exemplu, intreprinderea a vandut produse unui client si primeste in schimbul acestora un bilet la ordin. Acest bilet la ordin poate fi: decontat la scadenta scontat la banca, caz in care banca devine proprietara efectului comercial si va incasa la scadenta contravaloarea biletului la ordin pot fi valorificate ca titluri de valori la bursele de valori sau girat altei persoane cu titlul de creanta.

Monografie - Decontari prin efecte comerciale

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Monografie decontari prin efecte comercialeMonografie girare bilet la ordin

Citation preview

Page 1: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

1/8

MONOGRAFIE EFECTE COMERCIALE

Autor: DUCA IONUT ADRIAN

[email protected]

Vanzarile pe credit presupun un decalaj intre momentul livrarii (facturarii) si data platii. Aceste decalaje intre livrare si plata dintre partenerii comerciali reprezinta credit comercial. In aceasta forma, creditul comercial prezinta anumite limite intre care si pericolul de a transfera de la o intreprindere la alta dificultatile de trezorerie, si in caz de criza economica, provocarea de reactii in lant de insolvabilitate. De aceea, in derularea tranzactiilor comerciale, furnizorii cauta anumite garantii recurgand, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale. Efectele de comert ( sau efectele comerciale ) sunt titluri de valoare negociabile,

decontabile la vedere/pe termen scurt, care atesta datorii/creante in cadrul relatiilor cu furnizorii/clientii. Circula sub diverse denumiri:

inscrisuri,

polite,

cambii,

instrumente de plata si de credit.

Fiind negociabile pot fi:

cedate,

vandute sau

girate. De exemplu, intreprinderea a vandut produse unui client si primeste in schimbul acestora un bilet la ordin. Acest bilet la ordin poate fi:

decontat la scadenta

scontat la banca, caz in care banca devine proprietara efectului comercial si va incasa la scadenta contravaloarea biletului la ordin

pot fi valorificate ca titluri de valori la bursele de valori sau

girat altei persoane cu titlul de creanta.

Page 2: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

2/8

PRIMIRE BILET LA ORDIN

1. Vanzare materii prime

4111 = % 124

701 100 4427 24

2. Incasarea facturii prin primirea unui bilet la ordin

413 = 4111 124 3. Depunerea biletului la ordin, la banca, in vederea incasarii

5113 = 413 124 4. Incasarea biletului la ordin, la scadenta

5121 = 5113 124

4111 413

(1) 124 124 (2) (2) 124 124 (3)

Sold final: 0 Sold final: 0

5113

(3) 124 124 (4)

Sold final: 0 lei

Page 3: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

3/8

EMITERE BILET LA ORDIN

1. Achizitie materii prime

% = 401 124

301 100 4426 24

2. Achitarea facturii prin emiterea unui bilet la ordin

401 = 403 124

3. Plata biletului la ordin, la scadenta

403 = 5121 124

401 403

(2) 124 124 (1) (3) 124 124 (2)

Sold final: 0 Sold final: 0

Page 4: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

4/8

RETRAGERE BILET LA ORDIN In decontarea efectelor comerciale pot interveni diverse situatii determinate de dificultatile de trezorerie ale platitorului. Pentru a depasi aceasta situatie, platitorul ( trasul ) are posibilitatea:

sa ceara anularea si inlocuirea efectului comercial initial printr-un efect nou, cu o scadenta mai indepartata (in cazul in care efectul comercial ARE completata pe el data scadenta)

sa ceara amanarea termenului de decontare existent (in cazul in care efectul comercial NU ARE completata pe el data scadenta)

In cazul reinnoirii efectelor comerciale, in contabilitate intervin urmatoarele operatii:

VARIANTA 1

CAND EFECTUL COMERCIAL NU FOST INCA DEPUS LA BANCA 1. Anulare efect comercial initial

Contabilitate platitor

401 = 403 - 124

Contabilitate beneficiar

413 = 4111 - 124

2. Emiterea noului efect comercial

Contabilitate platitor

401 = 403 124

Contabilitate beneficiar

413 = 4111 124

VARIANTA 2

CAND EFECTUL COMERCIAL NU SE MAI AFLA IN POSESIA EFECTULUI COMERCIAL, CARE TREBUIE RECLAMAT PENTRU A FI RECUPAT

Recuperare efect comercial

Contabilitate platitor Nu se face nicio inregistrare. Dupa recuperarea efectului comercial respectiv, intervin

operatiunile de:

anulare

Page 5: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

5/8

eventual, calculare dobanzi penalizatoare si

emiterea noului efect comercial.

Contabilitate beneficiar

413 = 5113 124

Page 6: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

6/8

GIRARE BILET LA ORDIN Efectele comerciale circula si prin girare ( numita si andorsare ). Aceasta operatiune vizeaza doar beneficiarii ulteriori ai efectului comercial si nu emitentul. In cazul emitentului efectului comercial, pentru datoria inscrisa in contul 403 “Efecte de platit”, girarea lui nu determina nicio inregistrare inainte de plata la scadenta / anularea efectului.

EXEMPLU

( exemplu preluat si adaptat de pe site-ul http://kyronisme.blogspot.com )

SC Alfa SRL achizitioneaza marfuri de la SC Beta SRL in valoare de 25.000 lei + TVA 24%. Alfa SRL gireaza catre Beta SRL un bilet la ordin emis initial de SC Gama SRL catre Alfa SRL. Beta SRL sconteaza biletul la ordin la banca sa, operatiune pentru care banca percepe o taxa de scont de 500 lei. SC Gama SRL achita la scadenta datoria sa. ALFA SRL 1. Achizitie marfuri de la Beta SRL

% = 401 31.000

371 25.000 4426 6.000

2. Vanzare produse finite catre Gama SRL

Presupunem ca Gama SRL achizitioneaza produse finite de la Alfa SRL in valoare tot de 25.000 lei + TVA 24%.

4111 = % 31.000

701 25.000 4427 6.000

3. Primirea biletului la ordin de la Gama SRL

413 = 4111 31.000 4. Girare bilet la ordin catre Beta SRL

401 = 413 31.000

Page 7: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

7/8

BETA SRL 1. Vanzare marfuri catre Alfa SRL

4111 = % 31.000

707 25.000 4427 6.000

2. Scoaterea marfurilor din gestiune

607 = 371 25.000 3. Primire bilet la ordin de la Alfa SRL

- primire BO

413 = 411 31.000

- acceptare BO

5113 = 413 31.000 - inregistrare giruri primite

8021 (debit) = 31.000 4. Scontare bilet la ordin

- scoatere din gestiune a girurilor primite

= 8021 (credit) 31.000

- efecte comerciale scontate neajunse la scadenta

5114 = 5113 31.000

8037 (debit) = 31.000 5. Incasare bilet la ordin prin scontare

- incasare contravaloare bilet la ordin

5121 = 5114 31.000

- inregistrare taxa de scont

667 = 5121 500 - scoatere din gestiune a efectelor comerciale scontate neajunse la scadenta

= 8037 (credit) 31.000

Page 8: Monografie - Decontari prin efecte comerciale

8/8

GAMA SRL 1. Achizitie marfuri catre Alfa SRL

% = 401 31.000

371 25.000 4426 6.000

2. Scoaterea marfurilor din gestiune

607 = 371 25.000

3. Emitere BO

401 = 403 25.000 4. Giruri acordate ( in momentul girarii BO )

8011 ( debit ) 31.000 5. Achitare BO la scadenta

= 371 25.000

6. Scoatere din evidenta a BO girat si scontat la banca

= 8011 ( credit ) 31.000

BIBLIOGRAFIE

1. Mihai Ristea - Contabilitate financiara a intreprinderii, editia online, Biblioteca ASE.

2. Nicolae Feleaga, Ion Ionascu - Tratat de contabilitate financiara, vol II, Editura

Economica, 1998