1.Monografia contabila pentru comertul cu amanuntul.Comerul cu amnuntul/de dtail este activitatea desfurat de comercianii care vnd produse, de regul, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora. Comerul cu ridicata/de gros este activitatea desfurat de comercianii care cumpr produse n cantiti mari n scopul revnzrii acestora n cantiti mai mici altor comerciani sau utilizatori profesionali i colectivi.Cele doua activitati nu se pot desfasura in aceeasi structura de vanzare .(OG 99/2000)Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat .Societatea X este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa si utilizeaza pretul de vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora.In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .La revanzarea aceasta se adauga un adaos comercial de 25%.Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA.Societatea este inregistrata ca platitor de TVA.1. Achizitionarea marfurilor : % = 401 Furnizori 1.240 lei371 Marfuri 1.000 lei4426 Tva deductibila 240 lei2. Inregistrarea diferentelor de pret la marfuriMai intai se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel:Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 leiTva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 leiPretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos commercial+ tva neexigibila = 1.000 lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 leiIn momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei.Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :371 Marfuri = % 550 lei 378 Diferente de pret la marfuri 250 lei 4428 Tva neexigibila 300 lei3. Vanzarea marfurilor :5311 Casa in lei = % 868 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 700 lei 4427 TVA colectata 168 leiPret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei4. Descarcarea gestiuniiLa descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se compune din cost de achizitie si adaos comercial.Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140 leiBaza = 700 lei 140 lei = 560 lei % = 371 Marfuri 868 lei607 Cheltuieli privind marfurile 560 lei378 Diferente de pret la marfuri 140 lei4428 Tva neexigibila 168 leiConturile se prezinta astfel:371 MarfuriDebit: 1.000 leiDebit : 550 leiCredit : 868 leiSold final (debitor) : 682 lei378 Diferente de pret aferente marfurilorCredit :250 leiDebit: 140 leiSold final(creditor) : 110 lei4428 TVA neexigibilaCredit 300 leiDebit : 168 leiSold final (creditor) = 132 lei2.Contabilitatea stocurilor de materii prime si materialeEvidenta stocurilor si productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile din clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie .In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice : 301 Materii prime Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformate. 302 Materiale consumabile Bunuri care participa sau ajuta la procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit. 303 Materiale de natura obiectelor de inventar Bunuri care nu indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor corporale, echipamente de lucru, de protectie, piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii, etc. 308 Diferente de pret la materii prime si materiale Cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta diferentelor nefavorabile in plus sau favorabile in minus dintre costul de achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ.Monografiile contabile aferente stocurilor difera in functie de metoda folosita: inventar permanent sau intermitent astfel:a.inventarul permanent presupune inregistrarea operatiilor de intrare-iesire in timp real, pe masura ce intervin;b.inventarul intermitent, presupune ca la incheierea perioadei, in conturile de stocuri(debit) se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei rezultate in urma inventarierii, urmand ca la deschiderea perioadei sa se treaca pe cheltuiala stocurile de la inceputul perioadei .Monografii contabile :A. in cazul utilizarii inventarului permanentExemplu 1 :evidenta se face la cost de achizitieO societate detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 lei/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 100 kg la 0,50 lei /kg plus TVA , la care se adauga cheltuieli de transport in valoare de 50 lei plus TVA. Din stoc se consuma 250 kg. procurarea materiilor prime:% = 401 62 lei301 50 lei4426 12 lei inregistrarea cheltuielilor de transport :% = 401 62 lei301 50 lei4426 12 lei consum de materii prime -250 kg601 = 301 210 leiNota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime dobandite in cursul perioadei : (50+50):100 =1 leu/ kgValoarea consumului (presupunem ca descarcarea de gestiune are loc prin metoda FIFO) : 200* 0.8 +50*1 = 210 leiExemplu 2: evidenta se face la pret standardO entitate prezinta la inceputul perioadei x urmatoarea situatie privind materiile prime : stoc initial : 200 kg * 1 lei/kg ; diferente de pret aferente stocului intial : 10 lei; achizitie in cursul lunii : 500 kg la pret 1,10 lei/ Kg plus TVA; consum de materiale : 300 kg. achizitionare materiilor prime;Pretul standard pentru luna x este de 1 leu /kg.% = 401 682 lei301 500 lei308 50 lei ( (1,10- 1 )*500=50)4426 132 lei (550 *0,24 = 132) inregistrarea consumului de materiale :300 kg * 1 leu/kg = 300 lei601 = 301 300 leiCoeficientul pentru descarcarea diferentelor de pret , k = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= (10+50)/(200+500) =0.0857 diferente de pret aferente consumului de materiale : 300* 0,0857 = 25.71 ron601 = 308 25.71 leiB. In cazul utilizarii inventarului intermitentExemplu:Evidenta la cost de achizitieO societate are un stoc initial de materii prime de 100 lei . S-a efectuat o cumparare de materii prime de 200 lei plus TVA . La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de materii prime de 150 lei. se trece pe cheltuiela soldul initial prin nota contabila:601 = 301 100 lei se achizitioneaza noi materii prime :% = 401 248 lei601 200 lei4426 48 lei inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:301 = 601 150 lei3. Monografie contabila credite bancare pe termen lungExemplu : O societate comerciala contracteaza un credit bancar de 100.000 ron, pe 10 ani, cu o dobanda de 15%. Inregistrarile contabile vor fi:1. Inregistrarea imprumutului5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 100.0002. Inregistrarea dobanzii in prima lunasuma de inregistrat = 100.000 ron * 15 % / 12 luni = 1.250 ron /luna666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1.2503. Plata dobanzii in prima luna1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei 1.2504. Rambursarea creditului1621 Credite bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei 100.0005. Trecerea la credite restanteIn cazul in care creditul nu s-a rambursat la scadenta, suma nerambursata se transfera in contul 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta.1621 Credite bancare pe termen lung = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 100.0006. Rambursarea creditului restant1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta = 5121 Conturi la banci in lei 100.000

Presupunem ca in cursul exercitiului financiar 2013 am omis sa inregistram o facture de achizitii de servicii in valoare de 20.000 lei plus TVA eroare considerate semnificativa din punct de vedere al companiei.Cum se efectueaza corectia ?In cursul exercitiului financiar 2014 se inregistreaza factura din 2013, astfel:% = 401 Furnizori 24.8001174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 20.0004426 Tva deductibila 4.800Recalcularea impozitului : 20.000 *0.16 = 3.200 lei4411 Impozit pe profit = 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 3.200 leiAtentie pierderea reportata trebuie acoperita inaintea efectuarilor de repartizari din profit .1171 Rezultat reportat reprezentand profitul nerepartizat = 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 16.800Ordinul 3055/2009 prevede ca in cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit.

Debitori i creditori diveri

Diferenele de curs valutar rezultate cu ocazia evalurii

debitorilor diveri n valut:

nefavorabile665461

favorabile461765

Lipsuri de valori imputate terilor461750

Lichidarea debitelor constituite prin ncasare sau sczute512, 531, 650461

din eviden ca insolvabile

Sume ncasate de la creditori diveri i necuvenite512, 531462

Diferenele de curs valutar rezultate cu ocazia evalurii

creditorilor diveri n valut:

nefavorabile665462

favorabile462765

Lichidarea datoriilor fa de creditorii diveri462512, 531

Disponibiliti intrate n cont, neidentificate512473

Evidena sumelor n curs de clarificare de restituit,473462

respectiv restituitei

462512, 531

1. Intrarea imobilizrilor2.

Imobilizri necorporale obinute din producia proprie200%

230

721

Imobilizri necorporale n curs realizate cu fore proprii230721

Imobilizri corporale i necorporale achiziionate de la%400

teri200

210

Imobilizri financiare achiziionate260269

Vrsminte efectuate pentru imobilizri financiare269512, 531

achiziionate

2. Amortizarea imobilizrilor3.

Amortizarea imobilizrilor necorporale i corporale681280, 281

3. Creane imobilizate4.

mprumuturi pe termen lung i dobnzi aferente, acordate260512, 531

societilor comerciale la care se dein participaii

ncasarea creanelor i dobnzilor aferente, legate de512, 531260

participaii

Garanii depuse i alte creane imobilizate la dispoziia260512, 531

terilor

Restituirea garaniilor depuse i a altor creane imobilizate512, 531260

4. Ieirea imobilizrilor5.

Vnzarea imobilizrilor necorporale461750

Scoaterea din eviden a imobilizrilor necorporale%200

valoarea neamortizat650

amortizarea280

Vnzarea imobilizrilor corporale461750

Scoaterea din eviden a imobilizrilor corporale%210

valoarea neamortizat650

amortizarea281

Vnzarea imobilizrilor financiare461768

Scoaterea din eviden a imobilizrilor financiare668260

5. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor6.

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale,681290, 291, 293

corporale i n curs

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor financiare686296

Reducerea sau anularea ajustrilor constituite pentru290, 291, 293781

deprecierea imobilizrilor necorporale, corporale i n curs

de execuie

Reducerea sau anularea ajustrilor constituite pentru296786

deprecierea imobilizrilor financiare

Cum se inregistreaza in contabilitate un retur de marfa?Luam un exemplu ipotetic: o entitate face un retur de marfa in suma de 10.000 lei +TVA .Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, in cazul marfurilor returnate de clienti in acelasi exercitiufinanciarin care a avut loc operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile 4111 Clienti, 707 Venituri din vanzarea marfurilor, 607 Cheltuieli privind marfurile si 371 Marfuri.Inregistrarile contabile aferente returului de marfa sunt:4111 Clienti = %707 Venituri din vanzarea marfurilor - 10.0004427 TVA colectata - 2.400607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri -10.000 lei

Potrivit Ordinului 3055/2009, semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec n continuare n procesul tehnologic al altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz terilor;Contabilitatea semifabricatelor se tine cu ajutorul contului 341 Semifabricate. Soldul contului reprezinta valoarea la pret de nregistrare a semifabricatelor existente n stoc la sfrsitul perioadei.Care este diferenta intre semifabricate si productie in curs de executie ?Productia in curs de executie este productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevzute de procesul tehnologic, respectiv este neterminat . Productia in curs de executie se inregistreaza in contul 331.Exemplul 1 cost efectiv: obtinerea de semifabricate in urma procesului de productie, in suma de 10.000 lei.341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 10.000 semifabricate in suma de 8.000 lei se transfera la o alta sectie de productie in vederea prelucrarii ulterioare711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 8.000 semifabricatele ramase se vand catre terti , la pretul de 3.720 cu tva inclus . scoaterea din evidenta:711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 2.000 vanzarea semifabricatelor :4111 Clienti = % 3.720 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 3.000 4427 TVA colectata 720In cazul in care inregistarea semifabricatelor se face la cost standard, se mai utilizeaza un cont : contul 348 Diferente de pret la produse .Exemplul 2 cost standard:La o entitate care utilizeaza ca metoda de inregistrare a stocurilor costul standard exista urmatoarele date : sold initial semifabricate (341) : 10.000 buc * 1 leu/bucata (cost standard) sold initial debitor pe contul 348 Diferente de pret la produse de 1.000 lei . in perioada curenta se produc semifabricate ( 500 bucati) pentru care societatea a utilizat materii prime in suma de 200 lei si materiale auxiliare in suma de 400 lei. unitatea vinde 100 de bucati la un pret de vanzare de 2,48 lei/bucata , inclusiv TVA.-se inregistreaza consumului de materii prime:601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 200-se inregistrarea consumului de material auxiliare:6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 400 se inregistreaza productia obtinuta (la costul standard de 1 leu/bucata).341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 500 Diferenta intre costul standard(500 lei) mai mic si costul actual al productiei (200lei + 400 lei) mai mare se inregistreaza in contul 348, astfel:348 Diferente de pret la produse = 711 Variatia stocurilor 100 inregistrarea vanzarii :4111 Clienti = % 248 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 200 4427 Tva colectata 48 descarcarea de gestiune a semifabricatelor :711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 100 descarcarea corespunzatoare a diferentelor de pret :In acest scop se calculeaza coeficientul K dupa formula:K= (SID 348+ RD 348)/(SID 341+RD 341)In cazul nostru :K= (1.000-100)/(10.000+500)=900/10.500 =0,0857Diferentele de pret de inregistrat sunt : 0,0857* 100 =8,57 lei711 Variatia stocurilor = 348 Diferente de pret la produse 8,57

REGULARIZARE TVAContabilitatea decontarilor cu bugetul de stat privind TVA se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 442 ,, Taxa pe valoare adaugata, cu urmatoarele conturi operationale: 4423 ,, TVA de plata 4424 ,, TVA de recuperat 4426 ,,TVA deductibil 4427 ,, TVA colectata 4428 ,, TVA neexigibilTVA deductibilase calculeaza si se nregistreaza n contabilitatea firmei ca ocreanta asupra bugetului de stat.TVAcolectatase calculeaza si se nregistreaza ca odatoriefata de bugetul statului.In practica se intalnesc doua situatii: TVADEDUCTIBILAaferenta cumpararilor > TVACOLECTATAaferenta vnzarilor>Sold DEBITOR al contului 4426 (creantaa firmei fata de buget)In aceasta situatie pentru recuperarea creantei fatade bugetul statului intervine contul4424 TVA de recuperat TVADEDUCTIBILAaferenta cumpararilor < TVACOLECTATAaferenta vnzarilor>Sold CREDITOR al contului 4427 (datoriea firmei fata de buget)In aceasta situatie intervine contul4423 TVA de plataUn cont distinct folosit n reflectarea operatiilor aferente taxei pe valoare adaugata este contul4428 TVA neexigibila.Acest cont intervine n momentul cumpararilor sau vnzarilor fara a fi ntocmita factura sau a unor cumparari si vnzari cu plata n rate. Acest cont intra n corespondenta , n cazul cumpararilor, cu creditul contului408Furnizori facturi nesosite(n loc de401sau404) , iar n cazul vnzarilor, intra n corespondenta cu debitul contului 418 Clienti facturi de ntocmit(n loc de 411).REGULARIZAREA TVAO entitate economica are la sfarsiul unei luni, urmatoarea situatie privind TVA: TVA colectata = 22.800 lei ; TVA deductibila = 17.040 lei TVA colectata =22.700 lei ; TVA deductibila = 28.960 lei TVA colectata = 16.200 lei ; TVA deductibila = 16.200 lei TVA colectata = 26.520 lei ; TVA deductibila = 0 lei TVA colectata = 0 lei ; TVA deductibila = 21.280 leiInregistratile in contabilitate sunt urmatoarele:Prima varianta (cand TVA colectata > T VA deductibila)4427 , ,TVA colectata = % 22.8004426,, TVA deductibila 17.040 4423 ,, TVA de plata 5.760 Varianta a II-a (cand TVA colectata < TVA deductibila) % = 4426 ,,TVA deductibila 28.960 4427 ,,TVA colectata 22 .700 4424 ,,TVA de recuperat 6.269Varianta a III-a (cand TVA colectata = TVA deductibila)4427 ,,TVA colectata = 4426 ,, TVA deductibila 16.200 Varianta a IV-a (cand TVA deductibila = 0)4427,, TVA colectata = 4423 ,, TVA de plata 26.520Varianta a V-a (cand TVA colectata = 0)4424,, TVA de recuperat = 4426 ,, TVA deductibila 21.280La sfarsitul fiecarei luni se intocmesc jurnalele de cumparari si cele de vanzari si se calculeazaTVA deductibila(pentru jurnalele de cumparari) siTVA colectata(din jurnalele de vanzari).

Bonul fiscal in 2015In ce priveste bonul fiscal, situatia valabila pentru anul 2015 este pe scurt urmatoarea :1. Deducerea TVA de pe bonDeducerea TVA de pe bon se poate face daca: valoarea bonului inclusiv TVA este sub 100 euro si bonul are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.2. Daca bonul fiscal are o valoare mai mare de 100 eur sau nu are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA, nu se poate deduce TVA. In acest caz, trebuie solicitata de la furnizor o factura.3. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea n euro a valorii bonului este cursul valabil la data emiterii bonului.4. La bonurile de combustibil dreptul de deducere depinde in plus fata de cele doua conditii generae de la punctul 1. si de utilizarea integrala/partiala a autoturismului in derularea activitatii firmei . Exista drept de deducere integrala a combustibilului in situatia in se poate face dovada ca autoturismul este utilizat exclusiv in scopul activitatilor economice. In caz contrar, dreptul de deducere este de 50%.Deseori bonul de combustibil depaseste 100 euro cu TVA inclus, astfel ca pentru a putea deduce TVA (partial sau integral), trebuie sa solicitati factura.5. Spre deosebire de bonuri in general, bonurile de taxi trebuie sa mai contina cateva elemente particulare cum sunt : numrul cursei, tariful pe km parcurs, distana parcurs i valoarea,etc.n cazul aparatelor de marcat electronice fiscale destinate activitii de taximetrie n antet se nscriu, dup caz, i numrul de nmatriculare a taxiului, numrul autorizaiei taxi, numrul certificatului aprobrii metrologice de model emis pentru taximetru, numrul de telefon i de fax al operatorului de transport sau al taximetristului .Si bonurile de taxi se supun reglementarilor de la punctul 1 in vederea deducerii TVA-ului.In ce priveste cheltuiala cu serviciile taxi, in vederea justificarii deductibilitatii se intocmeste si se ataseaza un decont de cheltuieli /deplasare .Bineinteles, cheltuiala trebuie sa fie realizata in scopul derularii activitatii, altfel nu numai ca nu este deductibila dar nu exista o ratiune pentru inregistrarea ei in contabilitatea firmei.(ex. pentru deplasari personale ale administratorului ).6. Monografii contabileO societate achizitioneaza combustibil pe baza de bon valoarea fara tva 200 lei, tva 24%. Monografie contabila in cazul deductibilitatii integrale: % = 5311 Casa in lei 2486022/deductibil Cheltuieli privind combustibilul 2004426/deductibil TVA deductibil 48 Monografie contabila in cazul deductibilitatii partiale(50%) % = 5311 Casa in lei 2486022/deductibil Cheltuieli privind combustibilul 1006022/nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul 1004426/deductibil TVA deductibil 244426/nedeductibil TVA deductibil 24si concomitent : % = 4426.nedeductibil TVA deductibila 246022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul 126022.neductibil Cheltuieli privind combustibilul 12Sau varianta: % = 5311 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul 1126022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul 1124426 TVA deductibil 24 Monografie contabila in cazul in care bonul nu indeplineste cerintele pentru deducerea TVA si autoturismul este utilizat partial pentru activitatea firmei: % = 5311 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul 1006022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul 1004426.nedeductibil Tva deductibil 48si concomitent6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul = 4426.nedeductibil Tva deductibil 48Sau varianta: % = 5311 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul 1006022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul 148 Monografie contabila in cazul in care bonul nu indeplineste cerintele pentru deducerea TVA si autoturismul este utilizat integral pentru activitatea firmei: % = 5311 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul 2004426.nedeductibil Tva deductibil 48si concomitent6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul = 4426.nedeductibil Tva deductibil 48Sau varianta: % = 531 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul 2006022.nedeductibilCheltuieli privind combustibilul 487.Declaratia 394 si declaratia 300 In continuare, in declaratia 394 nu se nscriu bonurile fiscale (pana la 31 decembrie 2016). Baza legala : Ordinul nr. 4019/2014 privind prorogarea termenului prevzut la pct. 1 lit. a) i b) din anexa nr. 2 la Ordinul preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nr. 3.596/2011 privind declararea livrrilor/prestrilor i achiziiilor efectuate pe teritoriul naional de persoanele nregistrate n scopuri de TVA i pentru aprobarea modelului i coninutului declaraiei informative privind livrrile/prestrile i achiziiile efectuate pe teritoriul naional de persoanele nregistrate n scopuri de TVA-publicat in M.Of. 952 din 29.12.2014.TVA-ul dedus se declara insa in declaratia 300.

Cum se va inregistra in contabilitate bacsisul? Contzilla.ro raspundePotrivit OUG nr. 8/2015 privind principalele modificari privind operatorii economici care utilizeaza aparate de marcat electronic fiscal, bacsisul se va impozita incepand cu 8 mai 2015.Intrebarea pentru contabili este cum se va inregistra in contabilitate bacsisul?Articolul 2 alin. (6) din OUG nr. 8 /2015 spune asa:()(6) Sumele provenite din incasarea bacsisului se inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.Asadar, in opinia noastra, contul in care se va inregistra bacsisul este Contul 758 Alte venituri din exploatareCu ajutorul acestui cont se ine evidena veniturilor realizate din alte surse dect cele nominalizate n conturile distincte de venituri ale activitii de exploatare.n creditul contului 758 Alte venituri din exploatare se nregistreaz:sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite, avansurinejustificate (428);valoarea bunurilor constatate lipssau deteriorate, imputate terilor (461);valoarea despgubirilor, amenzilori penalitilor datorate de teri (411, 451, 453, 461, 418); cotaparte a subveniilor pentru investiii trecut la venituri, corespunztor amortizrii nregistrate sau la scoaterea din evidena activelor (475);bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512, 531);bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizri (301, 302, 303);drepturi de personal neridicate, prescrise, potrivit legii (426);sumele cuvenite unitii, datorate de ctre bugetul statului, altele dect impozitei taxe (448);preul de vnzare al imobilizrilor necorporalei corporale cedate (451, 453, 461);diferena dintre valoarea participaiilor primite ca urmare a participrii cu mrfuri la capitalulaltor entitii valoarea mrfurilor care fac obiectul participaiei (261, 262, 263, 265);sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentnd datorii fade furnizori, creditori diveri, acionari/asociai (401, 404, 462, 455, 457i alte conturi n care urmeazsse evidenieze sumele respective); sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentnd datorii privind asigurrile sociale, ajutorul de omaj, impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adugat, alte impozite, taxe i vrsminte asimilate, fonduri speciale, dividende de pltiti alte datorii cu bugetul statului (431, 437, 441, 4423, 446, 447, 448, 444, 438).

Achizitie intracomunitara monografie contabila taxare inversaSe achizitioneaza o instalatie in valoare de 10.000 EURO (cursul valutar la data facturarii: 4,43 RON/EUR).Termenul de plata o luna de zile. Cursul valutar folosit pentru actualizarea monetara este (4,49 RON/EUR). Cand are loc achitarea datoriei (4,42 RON/EUR). Instalatia se amortizeaza liniar.1. Achizitie instalatie (10.000 * 4,43 = 44.300 lei)2131 = 404 44.3002. Taxare inversa4426 = 4427 10.6323. Actualizare datorie (4,49 4,43)*10.000 = 600665 = 404 6004. Achitare datorie (4,49-4,42)*10.000 = 700404 = % 44.9005124 44.200765 7005. Inregistrare amortizare6811 = 2813 3.691

Contabilitatea instrumentelor financiare monografie contabilaPresupunem urmatoarele:Achizitie 10.000 actiuni cu pretul de 10 lei/actiune. 80 % din actiuni se achita prin banca, iar restul ulterior tot prin banca. Comisionul de 1 % se achita in numerar. Se incaseaza dividende anul urmator in valoare de 50.000 lei. Se vand actiuni in valoare de 15.000 lei (1.000 * 15 lei)1. Achizitie titluri263 = % 100.0005121 80.0002692 20.0002. Achitare comision (100.000 * 0,01)263 = 5311 1.0003. Incasare dividende prin banca5121 = 7613 50.0004. Vanzare actiuni461 = 7641 15.0005. Scoatere din evidenta titluri6641 = 263 10.100 (1.000 * 10,1)6. Incasare creanta5121 = 461 15.000

Monografie contabila dauna cu autoturismul firmeiPresupunem ca societatea X detine un autoturism pe firma, autoturism care recent a fost implicat intr-un accident rutier (din vina soferului societatii X).Suma estimata pentru reparatii de catre service-ul auto este de 3.000 lei plus TVA.Presupunem ca autoturismul este utilizat exclusiv pentru activitatea firmei. Daca autoturismul nu are asigurare se inregistreaza doar cheltuiala de reparatii astfel : % = 401 Furnizori 3.720611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 3.0004426 TVA deductibila 720Plata furnizorului prin banca: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 3.720 Daca autoturismul are asigurare si entitatea isi poate recupera suma , pe langa inregistrarile de mai sus se mai efectueaza si notele :461 Debitori diversi = 7581 Venituri din despgubiri, amenzi i penaltiIncasarea despagubirii prin banca:5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversiRecuperarea poate fi totala sau partiala.

Monografie contabila linie de creditPrincipalele inregistrari contabile aferente unei linii de credit in lei sunt: inregistrarea contabila a imprumutului:5121 Conturi la banci in lei = 519 Credite bancare pe termen scurt. inregistrare dobanda:666 Cheltuieli cu dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei inregistrare comision pentru acordarea creditului:627 Cheltuieli cu comisioane bancare = 5121 Conturi la banci in lei . schimb valutar cumparare valuta:581 Viramente interne = 5121 Conturi la banci in lei5124 Conturi la banci in valuta = 581 Viramente interne. inregistrare plata furnizori din conturile lei/valuta, plati avansuri:401 Furnizori / 409 Furnizori debitori = 5121 Conturi la banci in lei /5124 Conturi la banci in valuta . inregistrare incasari clienti, incasari avansuri in lei si valuta:5121 Conturi la banci in lei /5124 Conturi la banci in valuta = 4111 Clienti / 419 Clienti creditori. rambursarea imprumutului catre banca:519 Credite bancare pe termen scurt = 5121 Conturi la banci in lei .Cateva exemple de monografii contabile legate de rezerve1. Constituirea rezervei legale la sfarsit de an din profitul exercitiului curent :129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale2. Constituirea rezervelor statutare si a altor rezerve din profitul reportat :1171 Rezultat reportat = 1063 Rezerve statutare1171 Rezultat reportat = 1068 Alte rezerve3. Utilizarea altor rezerve pentru a creste capitalul social :1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat4. Utilizarea rezervelor legale pentru a acoperi pierderea rezultat din exercitiile financiare anterioare:1061 Rezerve legale = 1171 Rezultat reportat5. Utilizarea altor rezerve pentru a fi distribuite sub forma de dividende:1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata

Corectarea omisiunilor de inregistrare a unor facturi de achizitii monografie contabilaPresupunem ca in cursul exercitiului financiar 2013 am omis sa inregistram o facture de achizitii de servicii in valoare de 20.000 lei plus TVA eroare considerate semnificativa din punct de vedere al companiei.Cum se efectueaza corectia ?In cursul exercitiului financiar 2014 se inregistreaza factura din 2013, astfel:% = 401 Furnizori 24.8001174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 20.0004426 Tva deductibila 4.800Recalcularea impozitului : 20.000 *0.16 = 3.200 lei4411 Impozit pe profit = 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 3.200 leiAtentie pierderea reportata trebuie acoperita inaintea efectuarilor de repartizari din profit .1171 Rezultat reportat reprezentand profitul nerepartizat = 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 16.800Ordinul 3055/2009 prevede ca in cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit.

Monografie contabile decontari cu bugetul de stat si alte fonduri specialeDecontri cu bugetul statului i altefonduri speciale

Impozitul pe profit/venit datorat691, 698441

Virarea la bugetul statului a impozitului datorat441512

Evidenierea T.V.A. colectat410, 5314427

Regularizarea T.V.A. la sfritul perioadei:4427%

T.V.A. de plat;

4426

4423

T.V.A. de recuperat%4426

4427

4424

Evidenierea altor impozite i taxe (ex. impozitul pe635446

cldiri)

Constituirea impozitului pe dividende457446

Constituirea datoriilor sau vrsmintelor ctre alte635447

organisme publice

Achitarea impozitelor i taxelor%512

444

4423

446

447

448

Alte datorii fa de bugetul statului (amenzi, majorri,650448

penaliti, etc.)

Cum se evidentiaza in contabilitatea diferentele de curs valutar? Monografie contabilaOrdinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 prevede c evaluarea creantelor si a datoriilor n valut se face la finele fiecrei luni, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca National a Romniei din ultima zi bancar a lunii n cauz.Diferentele de curs nregistrate se recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dup caz, iar n cazul creantelor si datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face n functie de cursul unei valute, la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dup caz.Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creantelor si datoriilor n valut, precum si a decontrii creantelor si datoriilor exprimate n lei n functie de un curs valutar, la cursuri diferite fat de cele la care au fost nregistrate initial pe parcursul lunii sau fat de cele la care sunt nregistrate n contabilitate, trebuie recunoscute n luna n care apar.Inregistrarea in contabilitate a diferentelor nefavorabile, respectiv favorabile de curs valutar se face astfel: Diferenta nefavorabila de curs valutar665 ,, Cheltuieli din diferente de curs valutar =%

5124 ,,Conturi la banci in valuta

5314,, Casa in valuta

5412 ,, Acreditive in valuta

Diferenta favorabila de curs valutar

%=765 ,, Venituri din diferente de curs valutar

5124 ,,Conturi la banci in valuta

5314,, Casa in valuta

5412 ,, Acreditive in valuta

O problema ce necesita a ficlarificata e daca aceste diferente de curs valutar reprezinta sau nu diferente de pret facturabile.Potrivit Codului fiscal: Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractatein valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens. Din acest articol reiese in mod explicit faptul ca, cumparatorul va fi nevoit sa ii plateasca vanzatorului diferentele de curs fara ca vanzatorul sa ii emita in prealabil o factura in acest caz.

Cum se corecteaza o eroare contabila prin rezultatul reportat ?Exemplu : Presupunem ca o companie platitoare de impozit pe profit a omis sa inregistreze in contabilitate in anul 2014 o factura de servicii emisa catre clientii sai, in valoare de 10.000 lei plus TVA.Cum se inregistreaza aceasta factura in contabilitate, pornind de la premisa ca aceasta este o eroare semnificativa pentru companie ?Inregistrarea facturii in 2015:4111 Clienti = % 12.400 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 10.000 4427 TVA colectata 2.400Recalcularea impozitului datorat si inregistrarea diferentei :10.000 * 0.16 = 1.6001174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit pe profit 1.600

Contul 711- Variatia stocurilor Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru contabilizarea productiei.Modul de functionare este urmatorul: debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente; crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente; rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei; rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei; soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata de inceputul perioadei. soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de inceputul perioadei;

Exemplu :O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de ventilatoare (produse finite) de 200 buc. inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: materii prime : 3.000 lei; materiale auxiliare : 1.500 lei; colaboratori : 600 lei; energia electrica : 400 lei plus TVA; Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA.Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.a) in cazul in care se utilizeaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi : cheltuieli cu materii prime:601 = 301 3.000 lei cheltuieli cu materialele auxiliare :6021 = 3021 1.500 lei cheltuieli cu colaboratorii :621 = 401 600 lei cheltuieli cu energia electrica :

% = 401 476 lei 605 400 lei 4426 76 lei

obtinerea produselor finite:345 = 711 5.500 leiNota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc. livrarea produselor produselor finite:411 = % 10.710 lei 701 9.000 lei 4426 1.710 lei scoaterea din evidenta a produselor finiteMod de calcul 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 11 lei/buc = 6.400 lei;711 = 345 6.400 leiIn urma acestor operatii, contul 711 va avea un sold final debitor de 900 lei. Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:121 = 711 900 leib) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi : scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 lei/buc;711 = 345 2.000 lei vanzarea produselor:411 = % 10.710 lei 701 9.000 lei 4427 1.710 lei stabilirea prin inventariere la sfarsitul perioadei, a stocului final de produse finite Mod de calcul : 100 *11 lei/buc =1.100 lei345 = 711 1.100 leiCare sunt elementele de noutate absolut- Elementele de noutate absolut sunt generate de dou abordri:-o reclasificare a entitilor economice n categoriile de microentiti, entiti mici, entiti mijlocii i mari, iar n funcie de aceast clasificare, fiecare dintre aceste entiti va ntocmi situaii financiare prescurtate sau cu mai multe componente;- transpunerea n legislaia naional a mai multor standarde IFRS fa de cele deja existente.Cum se clasific operatorii economici n funcie de cifra de afaceri i activeMicroentitile sunt entitile care, la data bilanului, nu depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii:a)totalul activelor: 350 000 euro;b)cifra de afaceri net: 700 000 euro;c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 10.Entitile mici sunt entitile care, la data bilanului, nu se ncadreaz n categoriamicroentitilor i care nu depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele treicriterii:a)totalul activelor: 4 000 000 euro;b)cifra de afaceri net: 8 000 000 euro;c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.Entitile mijlocii i mari sunt entitile care, la data bilanului, depesc limitele a cel puindou dintre urmtoarele trei criterii:a)totalul activelor: 4 000 000 euro;b)cifra de afaceri net: 8 000 000 euro;c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50. Aceste criterii de clasificare se au n vedere la stabilirea formatului situaiilor financiare anuale i a numrului de componente ale acestor situaii financiare.Standardele de contabilitate internaional din noile reglementri contabile fa de cele deja existente Parcurgnd noile reglementri contabile, fa de prevederile existente anterior, regsim transpuse distinct urmtoarele standarde de contabilitate internaional:- IAS28 Investiii n entiti asociate acestea sunt regsite n seciunea de Investiii nete n entiti strine.- IAS23 Costurile ndatorrii acestea sunt regsite n seciunea Costurile cu realizarea unor active imobilizate.- IAS40 Investiii imobiliare. Actul normativ adopt o procedur distinct de contabilizare a investiiilor imobiliare fa de celelalte active ale societii.- IAS41 Agricultur. Regsim transpus n legislaia naional noiunea de active biologice, att sub forma imobilizrilor de active biologice ct i a stocurilor de producia agricol active biologice producie animal.- IFRS6 Explorarea i evaluarea resurselor minerale. Legiuitorul a transpus n legislaia naional evaluarea resurselor minerale, detaliind principiile de recunoatere n contabilitate att pe structur de active necorporale ct i pe structur de active corporale.- Desigur, se pstreaz cteva diferene fundamentale cum ar fi faptul c valoareaamortizabil a activelor este costul de achiziie sau producie n cazul reglementrilor recent adoptate, situaie existent i n perioada anterioar, pe cnd n cazul contabilitii conforme cu IFRS valoarea amortizabil a activelor este determinat ca diferen ntre costul cu achiziia sau producia activelor i valoarea rezidual a acestora.Cum sunt ntocmite situaiile financiare anuale- Situaiile financiare anuale au n continuare ca obiectiv prezentarea imaginii fidele a activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului entitii. Cu toate acestea, observm i tendina de transpunere n legislaie a unor elemente normative pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale conforme cu un cadru de reglementare.Ce principii contabile sunt recunoscuteSunt recunoscute urmtoarele principii contabile:- Principiul intangibilitii bilanului. n opinia noastr, consacrarea acestui principiu este un lucru excelent, innd cont c se pstreaz procedura de corectare a erorilor contabile la data constatrii lor.- Principiul contabilitii de angajamente acesta ne oblig s nregistrm n evidenele contabile tranzaciile la data la care acestea se produc i nu pe msura ncasrilor sau plilor generate de acestea.- Principiul permanenei metodelor acesta oblig entitatea s utilizeze politici i metode contabile n mod consecvent de la un exerciiu financiar la altul;- Principiul prudenei acesta oblig entitatea s nu supraevalueze activele i veniturile i s nu subevalueze datoriile i cheltuielile.- Principiul necompensrii. Compensrile ntre elementele de activ i datorii, respectiv ntre venituri i cheltuieli sunt interzise.- Principiul evalurii separate a elementelor de activ i datorii acest principiu ne oblig la analiza distinct a componentelor elementelor de activ i pasiv cnd se efectueaz evaluri.- Principiul evalurii la costul de achiziie sau costul de producie. nregistrarea n evidena contabil a elementelor patrimoniale se efectueaz de regul pe baza costului de achiziie sau de producie. Eventualele excepii sunt permise numai n conformitate cu actualele reglementri.- Principiul pragului de semnificaie. O entitate se poate abate de la reglementrile privind modul de prezentare a informaiilor doar cnd acestea sunt nesemnificative.Cnd e obligatorie auditarea situaiilor financiareSunt supuse auditului entitile care, la data bilanului, depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii:a)totalul activelor: 3.650.000 euro;b)cifra de afaceri net: 7.300.000 euro;c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50. Obligaia de auditare pentru aceste entiti se aplic atunci cnd acestea depesc limitele respective n dou exerciii financiare consecutive. De asemenea, entitile respective sunt scutite de la obligaia de auditare a situaiilor financiare anuale dac limitele a dou din cele trei criterii menionate nu sunt depite n dou exerciii financiare consecutive.Monografie contabil taxiActivitatea de transport in regim de taxi este reglementat prin Legea 38/2003. Conform art. 4, transportul in regim de taxi este este serviciul de transport public de persoane, bunuri sau mrfuri asigurat contra cost, pe baz de bon de client.Transportul n regim de taxi se spune realizeaz numai cu autovehicule deinute de ctre transportatorii autorizatii, cu titlu de proprietate sau in temeiul unui contract de leasing, comodat.Monografiapropriu-zis achiziia autoturismuluia. Plata unui avans pe baza unei facturi:% = 404 cv. avans total232 cv. avans fara factura4426 TVA aferentb. Plata facturii de avans404 = 5121 plata avansului totalc. Recepia autoturismului i primirea facturii finale:% = 404 valoare totala factura2133 valoarea de intrare4426 TVA aferentd. Reglarea avansului pltit i achitarea diferenei404= %232 avans fr TVA4426 TVA aferent avans5121 diferena de platSocietatea poate s primeasca autoturismele care se folosesc n desfurarea activitii prin contract de comodat sau prin leasing.Primirea mainilor prin contract de comodat nu presupune nici o nregistrare contabil. primire autoturism in baza unui contract de leasing financiarNB. Pentru contabilitate, avei nevoie de: contractul de leasing financiar, unde v sunt stipulate: valoarea bunului, perioada leasingului, rata dobanzii i valoarea rezidual la care se face transferul de proprietate; scadenar al ratelor de leasing.a. Achiziia mainii2133 = 167 valoare contract de leasing financiarD8051 dobanda contract de leasingb. nregistrarea facturii de rat% = 404 valoarea totala a facturii de rat leasing167 valoarea autoturismului mprit la numrul de ani pe care este luat leasingul666 valoarea dobanzii4426 TVA aplicat la rata leasing + dobandC8051 dobanda contract de leasingc. Achitare furnizor404 = 5121 valoare factura rat leasingd. Amoritzarea autoturismului6811 = 2813 valoare contract leasing (suma din contul 167 / la durata de utilizare economic stabilit de societate)e. nregistrarea facturii privind valoare rezidual% = 404 valoare total factur167 suma rezidual stabilit prin contractul de leasing4426 TVA aplicat la valoarea rezidualncepnd cu luna urmtoare achiziiei autotorismelor, acestea se amortizez conform politicilor contabile abrobate de societate prin Manualul de politici contabile. Amortizarea poate fi linear, accelerat sau degresiv. Din punct de vedere fiscal, al impozitului pe profit, va fi considerat cheltuial deductibil doar valoarea amortizrii lineare. nregistrarea cheltuielilor specificea. Achiziia de combustibil% = 40130224426b. Cheltuieli cu serviciile prestate de terti (dispecerat, plus altele)% = 4016284426c. Cheltuieli cu reparaiile i ntreinerea mainilor% = 4016114426d. Cheluieli cu prime de asigurare (RCA, CASCO)613 = 401SAUdaca nu avei factur:613 = 5311/5121e. Cheltuieli cu salariile641 = 421f. Reinerile salariale421 = %431243144472444g. Contribuii sociale datorate de societate6451 = 43116453 = 4313.01 sntate6452 = 43716453 = 4313.02 concedii i indemnizaii6453 = 447.01 fond accidente de munc6453 = 447.02 fond garantare creane salariale6451 = 4311 nregistrarea veniturilor specifice activitii de taximetrieConform art. 155, alin. 7 Codul Fiscal, societatea de taximetrie este scutit de obligaia emiterii facturii, cu excepia cazului n care beneficiarul solicit factur.a. nregistrarea zilnic a raportului Z emis de casa de marcat5311 = %7044427b. nregistrarea veniturilor pe baza facturilor emise la cerere4111 = %7044427 justificare consum de combustibilConform art. 145 indice 1, alin. 3, lit. (c) Codul Fiscal, consumul de combustibil n regim de taxi nu se limiteaz la 50% drept de deducere a TVA. Societile de taximetrie nu sunt obligate s ntocmeasc foi de parcurs pentru ai justifica consumul de combustibil. Pe raportul Z emis de casa de marcat, apar i numrul de kilometri parcuri de main.Totui, consider obligatorie completarea Foii de activitii zilnice FAZ.Autovehiculul are in cartea tehnica un consum normat urban, extraurbam i mixt. Km parcuri(luai din raportul Z)se transform n km echivaleni n funcie de categoria de drum. Consumul de combustibil este determinat de nmulirea km echivaleni cu consumul normat.Dare n consum combustibil achiziionat, n baza bonului de consum i a FAZ6022 = 3022