48
LIMBA LATINĂ MORFOLOGIE

morfologie latina

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: morfologie latina

LIMBA LATINĂ

MORFOLOGIE

Page 2: morfologie latina

CUPRINS

SUBSTANTIVUL

ADJECTIVUL

PRONUMELE

NUMERALUL

VERBUL

ADVERBUL

PREPOZIŢIA

CONJUNCŢIA

Page 3: morfologie latina

MORFOLOGIE

Părţile de vorbire (partes orationis) ale limbii latine sunt:Flexibile Neflexibile

Nomen substantivum Adverbium Nomen adiectivum Praepositio Nomen numerale Coniunctio Praenomen Interiectio VerbumMorfemele (părţile distincte ale unui cuvânt flexibil) sunt: rădăcina, tema, desinenţa. O

explicaţie aparte necesită termenul de terminaţie.Rădăcina sau radicalul este elementul comun al unor părţi de vorbire diferite, dar care alcătuiesc

o familie de cuvinte. Ex. radicalul capt- se regăseşte în substantivele captor,-oris, captura, -ae, în verbul capto, -are şi în adjectivul captorius.

Tema este partea stabilă care se găseşte în toate formele declinării sau conjugării unui cuvânt flexibil. Tema este formată din radical şi vocală tematică sau sufix. Ex. verbul captare are radicalul capt- şi tema capta-.

Desinenţa este indicele morfologic constituit dintr-unul sau mai multe sunete care, situat după temă, exprimă în cazul flexiunii nominale, cazul, numărul şi uneori genul, iar în cazul flexiunii verbale – persoana, numărul şi diateza.

Terminaţia este constituită din toate elementele fonetice de la sfârşitul unui cuvânt flexibil. În privinţa numelor, terminaţiile cazuale sunt rezultatul modificărilor fonetice provenind din juxtapunerea desinenţelor la teme.

SUBSTANTIVUL

În latină substantivul (nomen substantivum) are trei genuri (masculin, feminin şi neutru), două genuri (singular şi plural) şi şase cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, ablativ şi vocativ).

Gramaticii latini au deosebit cinci declinări (după formele de nominativ şi de genitiv ale substantivelor), dar de fapt, aşa cum a arătat lingvistica, terminaţia temelor constituie criteriul ştiinţific de clasificare a substantivelor. Practic, tema unui substantiv se recunoaşte prin înlăturarea desinenţei de la genitiv plural. Iată un tablou sinoptic (după M. Pârlog, 1996) care combină cele două criterii de clasificare:

CAZDECLINAREA I DECLINAREA a II-A

Teme în -a- Teme în -o-/-e-N. sg.G. sg.G. pl.

aquaaquaeaqua-rum

cervuscervicervo-rum

magistermagistrimagistro-rum

scutumscutiscuto-rum

CAZDeclinarea a III-a Declinarea a IV-a Declinarea a V-a

Teme consonantice Teme în -i- Teme în -u- Teme în -e-N. sg.G. sg.G. pl.

homohominishomin-um

maremarismari-um

fructusfructusfrucru-um

cornucornuscornu-um

diesdieidie-rum

Page 4: morfologie latina

TABLOU COMPARATIV AL INDICATORILOR CAZUALI

DECL. I II III IV V

GEN F. M. N.Teme consonantice

M. şi F. N. teme în -i-

M.şi F. N.M. N. F.

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

SINGULAR-a-ae-ae-am-ā

-us -um-ī-ō

-um-ō

_________-is-ī

-em (-im) (nom.)-e

________-is-ī

-em (nom.)-e, -ī -ī

-us -ū-ūs

-uī -ū-um -ū

-ēs-ēī, -eī-ēī, -eī-em-ē

PLURAL-ae-ārum-īs-ās-īs

-ī -a-ōrum

-īs-ōs -a

-īs

-ēs -a-um-ibus

-ēs -a-ibus

-ēs -ia-ium-ibus

-ēs, -īs -ia-ibus

-ūs -ua-uum-ibus

-ūs -ua-ibus

-ēs-ērum-ēbus-ēs-ēbus

DECLINAREA SUBSTANTIVELORDECLINĂRILE I ŞI II

Teme în -a- Teme în -o-SINGULAR SINGULAR

Nom.Gen.Dat.Acc.Abl.V.

rosarosaerosaerosamrosārosa

amīcusamīcīamīcōamīcumamīcōamice

puerpuerīpuerōpuerumpuerōpuer

ageragrīagrōagrumagrōager

virvirīvirōvirumvirōvir

templumtemplītemplōtemplumtemplōtemplum

PLURAL PLURALNom.Gen.Dat.Acc.Abl.V.

rosaerosārumrosīsrosāsrosīsrosae

amīcīamīcōrumamīcīsamīcōsamīcīsamici

puerīpuerōrumpuerīspuerōspuerīspueri

agrīagrōrumagrīsagrōsagrīsagri

virīvirōrumvirīsvirōsvirīsviri

templatemplōrumtemplīstemplatemplīstempla

REŢINEŢI: DECLINAREA I

Substantivele de declinarea I sunt în general de genul feminin. Sunt de genul masculin:- numele de ocupaţii considerate de către romani exclusive bărbăteşti: agricola ,-ae (agricultor),

nauta, -ae (marinar, navigator), poeta, -ae (poet), transfuga, -ae (dezertor).- numele de popoare: Persa, Scytha, Geta.- numele de persoane: Agrippa, Catilina, Sylla.- unele nume de fluvii: Aluta, Garumna, Sequana.- numele Mării Adriatice: Hadria.

Page 5: morfologie latina

Obs. Substantivele collega, -ae (coleg), conviva, -ae (comesean), incola, -ae (locuitor), verna,-ae (sclav) sunt după genul natural fie masculine, fie feminine.În sintagma pater familias substantivul familia prezintă o veche formă de genitiv în –as. Cazul ablativ diferă de cazul nominativ prin cantitatea vocalei: la nominativ a scurt la ablativ a lung. Se termină în –um în loc de –orum la genitiv plural substantivele de origine greacă: drachma (G. pl. drachmum), amphora (G. pl amphorum), etnonime şi patronime greceşti: Dardaniae (G. pl. Dardanidum), Aeneades (G. pl. Aeneadum). Se termină în –abus în loc de –is la dativ şi ablativ plural substantivele de gen feminin dea, -ae (zeiţă), filia, -ae (fiică), liberta, -ae (libertă) spre a se evita confuzia cu substantivele de gen masculin deus, -i (zeu), filius, -i (fiu), libertus, -i (libert). Numele de oraşe şi de insule mici prezintă forme ale vechiului caz locativ în –ae: Romae = la Roma. Substantivele tenebrae (întuneric), divitiae (bogăţie), insidiae (cursă), nuptia (căsătorie) sunt defective de singular.

DECLINAREA A II-A

Cele mai numeroase substantive de declinarea a II-a sunt de genul masculin. Substantivele terminate în –us, -er, -ir sunt de genul masculin, iar cele terminate în –um de genul neutru. Sunt de genul feminin:

- numele de arbori: malus (măr), pirus (păr), prunus (prun), populus (plop), fagus (fag).- numele unor ţări sau ţinuturi: Aegyptus, Epirus, Peloponesus. - numele unor oraşe: Corinthus.- numele unor insule: Cyprus, Rhodos.- unele substantive comune precum: humus (pământ), alvus (pântece).

Sunt de genul neutru şi sunt defective de plural substantivele virus (venin), pelagus (mare), vulgus (mulţime, popor). Numele proprii terminate în –ius, -aius, -eius, au forma de vocativ în –i. De exemplu, Lucilius, Caius, Pompeius au vocativul Lucili, Cai, Pompei. Acelaşi fenomen este atestat şi în cazul substantivelor filius şi genius (V sg. fili, respectiv geni). Prezintă la G. pl. terminaţia –um în loc de –orum :

- substantivele care denumesc unele nume de monede sau măsuri, precum şi numeralele distributive ( N. sg. denarius –G. pl. denarium, N. sg. sestertius – G. pl. sestertium, N. sg. modius – G. pl. modium, N. sg. deni – G. pl. denum, N. sg. talentum – G. pl. talentum).

- unele etnonime precum Grai (G. pl. Graium), Pelasgi (Pelasgum).- substantivele din componenţa unor sintagme: praefectus fabrum, duumvirum, triumvirum,

servirum. Substantivele liberi (copii) şi deus (zeu) prezintă forme concurente la G. pl., respectiv liberorum / liberum şi deorum / deum.

Substantivele arma,-orum (arme) şi liberi, -orum au forme numai de plural. La singular castrum, -i înseamnă ‚aşezare militară întărită’ iar la plural castra, -orum ‘tabără

militară’.

Page 6: morfologie latina

DECLINAREA A III-ATEME CONSONANTICE MASCULINE ŞI FEMININE

CAZ SINGULARNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

lēxlēgislēgīlēgemlēgelex

mīlesmīlitismīlitīmīllitemmīlitemiles

frāterfrātrisfrātrīfrātremfrātrefrater

homōhominishominīhominemhominehomo

PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

lēgēslēgumlēgibuslēgēslēgibusleges

mīllitēsmīllitummīllitibusmīltēsmīllitibusmilites

frātrēsfrātrumfrātribusfrātrēsfrātribusfrātres

hominēshominumhominibushominēshominibushomines

TEME CONSONANTICE NEUTRE

CAZ SINGULARNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

flūmenflūminisflūminīflūmenflūmineflūmen

caputcapitiscapitīcaputcapitecaput

corpuscorporiscorporīcorpuscorporecorpus

iteritinerisitinerīiteritinereiter

PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

flūminaflūminumflūminibusflūminaflūminibusflūmina

capitacapitumcapitibuscapitacapitibuscapita

corporacorporumcorporibuscorporacorporibuscorpora

itineraitinerumitineribusitineraitineribusitinera

TEME ÎN –i ŞI MIXTE

SINGULARNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

colliscolliscollīcollemcollecollis

nūbēsnūbisnūbīnūbemnūbenubes

noxnoctisnoctīnoctemnoctenox

īnsigneīnsignisīnsignīīnsigneīnsignīinsigne

animalanimālisanimālīanimalanimālīanimal

exemplarexemplārisexemplārīexemplarexemplārīExemplar

PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

collēscolliumcollibuscollēs, -īscollibuscolles

nūbēsnūbiumnūbibusnūbēs, -īsnūbibusnūbes

noctēsnoctiumnoctibusnoctēs, -īsnoctibusnoctes

īnsigniaīnsigniumīnsignibusīnsigniaīnsignibusīnsignia

animāliaanimāliumanimālibusanimāliaanimālibusanimālia

exemplāriaexemplāriumexemplāribusexemplāriaexemplāribusExemplāria

Notă: Substantivele de declinarea a III-a se pot grupa în imparisilabice (care au la G. sg. o silabă în plus faţă de N) şi parisilabice (care au acelaşi număr de silabe la toate cazurile). Substantivele imparisilabice prezintă în majoritate teme consonantice, iar cele parisilabice corespund temelor vocalice.

Page 7: morfologie latina

DE REŢINUT: Substantivele de declinarea a III-a sunt:

- de genul masculin (cele care se termină în –o, -or, -os, -er şi imparisilabice în –es).- de genul feminin (cele care se termină în –as, -is, -aus, -x, -us, în –s precedat de consoană şi

parisilabicele în –s).- de genul neutru ( cele terminate în –a, -e, -c, -l, -men, -t, -ar, -ur, -us).

Genitivul plural al unor substantive imparisilabice (e.g. fons ‘izvor’, nox ‘noapte’, urbs ‘cetate’, pars ‘parte’, Quiris ‚cetăţean roman’, Optimates ‚cei mai de seamă’, Penates ‚zeii casei’ se termină în –ium. Genitivul plural al substantivului civitas prezintă forme paralele terminate fie în –um, fie în –ium. Substantivele caro, carnis; iecur, iecinoris; iter, itineris; nix, nivis; sanguis, sanguinis; senex, senis prezintă deosebiri semnificative între forma de nominativ şi de genitiv singular. Declinarea substantivului Iuppiter, Iovis

N=V IuppiterG. IovisD. IoviAc. IovemAbl. Iove

Substantivele de genul neutru fas’ceea ce este permis de legea divină’ şi nefas ‚ceea ce nu este permis de legea divină’ prezintă forme numai la nominativ şi acuzativ singular. Substantivul rus, ruris ‚câmp’ prezintă forme de locativ ruri ’la ţară’.

DECLINAREA A IV-A, teme în -u

CAZMASC. ŞI FEM. NEUTRU

SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

exercitusexercitūsexercituī, -ūexercitumexercitūexercitus

exercitūsexercituumexercitibusexercitūsexercitibusexercitūs

cornūcornūscornūcornūcornūcornū

cornuacornuumcornibuscornuacornibuscornua

DE REŢINUT:

Substantivele de declinarea a IV-a terminate la N sg. în –us sunt, în general, de genul masculin. Excepţie fac unele substantive precum acus ‚ac’, anus ‚bătrână’, domus ‚casă’, manus ‚mână’, porticus ‚portic’, tribus ‚trib’, nurus ‚noră’, socrus ‚soacră’, ficus ‚smochin’, pinus ‚pin’, quercus ‚stejar’ care sunt de genul feminin.

Substantivele terminate la N. sg. în –u sunt de genul neutru, respectiv cornu ‚corn’ , genu ‚genunchi’, gelu ‚ger’, veru ‚frigare’.

Unele substantive (e. g. arcus ‚arc’, lacus ‚lac’, quercus ‚stejar’, pecus ‚turmă’, tribus ‚trib’ etc.) se termină la D şi Abl. plural în –ubus.

Substantivul domus ‚casă’ prezintă o formă de locativ domi‚acasă’. Substantivele iussus ‚ordin’, inussus ,fără ordin’, ductus, rogatus prezintă forme numai la Abl.

singular ca în sintagmele următoare: iussu consulis ‚din ordinul consulului’, iniussu imperatoris ‚fără ordinul comandantului’, ductu alicuius ‚sub conducerea cuiva’ rogatu filii ‚după rugămintea fiului’.

Page 8: morfologie latina

DECLINAREA A V-A, teme în –ē

CAZMASC. ŞI FEM. NEUTRU

SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

diēsdiēīdiēīdiemdiēdies

diēsdiērumdiēbusdiēsdiēbusdies

rēsreīreīremrēres

rēsrērumrēbusrēsrēbusres

DE REŢINUT:

Toate substantivele aparţinând acestei declinări sunt de genul feminin cu două excepţii, respectiv dies (care la singular poate fi de genul masculin, dar şi feminin atunci când indică un termen, o zi anume sau durata, iar la plural numai de genul masculin) şi meridies (care este de genul masculin). Dintre substantivele de declinarea a V-a numai dies (zi) şi res ‘lucru’ prezintă toate cazurile la singular şi plural. La substantivele compuse din două elemente nominale, ambele în cazul nominativ, fiecare element se declină ca şi cum ar fi separat.

N=V. respublicaG. reipublicaeD. reipublicaeAc. rempublicamAbl. republica

În cazul substantivelor compuse din două elemente doar unul dintre acestea este declinat:N=V. paterfamiliasG. patrisfamiliasD. patrifamiliasAc. patremfamiliasAbl. patrefamilias

SUBSTANTIVE NEREGULATE

SINGULAR

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

vīs––vimvī

nēmō(nūllīus)nēminīnēminem(nūllō)

deusdeīdeōdeumdeō

bōsbovisbovībovembove

JuppiterJovisJovīJovemJove

PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.

vīrēsvīriumvīribusvīrēs (-īs)vīribus

–––––

deī, diī, dideōrum, deumdeīs, diīs, dīsdeōsdeīs, diīs, dīs

bovēsbovum,boumbōbus, būbusbovēsbōbus, bōbus

–––––

Page 9: morfologie latina

SINGULARNom.Gen.Dat.Ac.Abl.

senexsenissenīsenemsene

carōcorniscarnīcarnemcarne

osossisossīososse

PLURALNom.Gen.Dat.Ac.Abl.

senēssenumsenibussenēssenibus

carnēs–carnibuscarnēscarnibus

ossaossiumossibusossaossibus

ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII RECAPITULATIVE

1. Care sunt criteriile de clasificare a substantivelor din latină în cele cinci declinări?2. Analizaţi morfologic (declinare, gen, număr, caz) substantivele: rei, numero, divitiis, domi,

diebus, magistratuum, castra, regi, rerum, consilia.3. Precizaţi genul substantivelor: incola, -ae, iudicium, -ii, arma, -orum, fossa, -ae, arcus, -us,

populus, -i. 4. Declinaţi la singular şi plural substantivele: magistratus, -us, urbs, -is, bellum, -i, vir, viri,

tabula, -ae.5. Treceţi la plural următoarele substantive: dies, argentum, filiae, mundo, speciei, laborem.6. Indicaţi cărei declinare, gen, număr şi caz aparţine terminaţia –um.

ADJECTIVUL

Adjectivul (nomen adiectivum) împrumută formele de declinare de la substantive şi se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat.

În latină adjectivele sunt, la gradul pozitiv, de trei clase:1. adjective cu trei terminaţii (pentru masculin, feminin şi neutru);2. adjective cu două terminaţii (una pentru masculin şi feminin şi cealaltă pentru neutru)3. adjective cu o singură terminaţie pentru cele trei genuri.După declinare, deosebim adjective de declinarea I şi a II-a şi adjective de declinarea a III-a.

ADJECTIVE DE DECLINAREA I ŞI a II-a CU TREI TERMINAŢII

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

bonusbonībonōbonumbonōbone

bonabonaebonaebonambonābona

bonumbonībonōbonumbonōbonum

bonībonōrumbonīsbonōsbonīsboni

bonaebonārumbonīsbonāsbonīsbonae

bonabonōrumbonīsbonabonīsbona

Page 10: morfologie latina

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

misermiserīmiserōmiserummiserōmiser

miseramiseraemiseraemiserammiserāmisera

miserummiserīmiserōmiserummiserōmiserum

miserīmiserōrummiserīsmiserōsmiserīsmiseri

miseraemiserārummiserīsmiserāsmiserīsmiserae

miseramiserōrummiserīsmiseramiserīsmisera

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

pulcherpulchrīpulchrōpulchrumpulchrōpulcher

pulchrapulchraepulchraepulchrampulchrāpulchra

pulchrumpulchrīpulchrōpulchrumpulchrōpulchrum

pulchrīpulchrōrumpulchrīspulchrōspulchrīspulchri

pulchraepulchrārumpulchrīspulchrāspulchrīspulchrae

pulchrapulchrōrumpulchrīspulchrapulchrīspulchra

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU TREI TERMINAŢII, TEME ÎN –i

SINGULAR PLURALMASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.V.

ācerācrisācrīācremācrīacer

ācrisācrisācrīācremācrīacris

ācreācrisācrīācreācrīacre

ācrēsācriumācribusācrēs, -īsācribusacres

ācrēsācriumācribusācrēs, -isācribusacres

ācriaācriumācribusācriaācribusacra

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU DOUĂ TERMINAŢII, TEME ÎN –i

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. ŞI FEM. NEUT.Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

omnisomnisomnī

omnemomnī

omneomnisomnīomneomnī

omnēsomniumomnibus

omnēs, -īsomnibus

omniaomniumomnibusomniaomnibus

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU O TERMINAŢIE, TEME ÎN –i

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. ŞI FEM. NEUT.Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

fēlixfēlīcisfēlīcī

fēlīcemfēlīcī

fēlixfēlīcisfēlīcīfēlixfēlīcī

fēlīcēsfēliciumfēlīcibus

fēlīcēs, -īsfēlīcibus

fēlīciafēlīciumfēlīcibusfēlīciafēlīcibus

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

potēnspotentispotentī

potentempotenti, -e

potēnspotentispotentīpotēnspotenti, -e

potentēspotentiumpotentibus

potentēs, -ispotentibus

potentiapotentiumpotentibuspotentiapotentibus

Page 11: morfologie latina

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU O TERMINAŢIE, TEME CONSONANTICE

SINGULAR PLURALMASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. ŞI FEM. NEUT.

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

vetusveterisveterī

veteremvetere

vetusveterisveterīvetusVetere

veterēsveterumveteribusveterēs

veteribus

veteraveterumveteribusveteraveteribus

ADJECTIVE NEREGULATEalius, -a, -udsōlus, -a, -umūllus, -a, -um

ūnus, -a, -umtōtus, -a, -umnūllus, -a, -um

alter, -era, -erumneuter, -tra, -trumuter, -tra, -trum

SINGULARMASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.

Nom.Gen.Dat.Ac.Abl.

sōlussōlīussōlīsōlumsōlō

sōlasōlīussōlīsōlamsōlā

sōlumsōlīussōlīsōlumsōlō

uterutrīusutrīutrumutrō

utrautrīusutrīutramutrā

utrumutrīusutrīutrumutrō

Formele de plural ca la bonus şi pulcher.

COMPARAŢIA ADJECTIVELOR

COMPARAŢIA REGULATĂ A ADJECTIVELOR

POZITIVCOMPARATIV SUPERLATIV

M, F N M F Nlātusfortisfēlixmiserfacilis

lātiorfortiorfēlīciormiseriorfacilior

lātiusfortiusfēlīciusmiseriusfacilius

lātissimusfortissimusfēlīcissimusmiserrimusfacillimus

-a-a-a-a-a

-um-um-um-um-um

COMPARAŢIA NEREGULATĂ A ADJECTIVELOR

POZITIVCOMPARATIV SUPERLATIV

M, F N M F Nbonusmalusmagnusparvus

meliorpeiormaiorminor

meliuspeiusmaiusminus

optimuspessimusmaximusminimus

-a-a-a-a

-um-um-um-um

Page 12: morfologie latina

multus ------- plūs plūrimus -a -um

DE REŢINUT: Comparativul se formează prin adăugarea sufixului –ior pentru masculin şi feminin şi –ius pentru neutru la tema consonantică a adjectivului. În caz că adjectivele prezintă temă vocalică, vocala finală a temei se suprimă, după care se adaugă sufixul. Superlativul se formează prin înlocuirea desinenţei genitivului singular cu sufixul -issimus (M.), - issima (F.), -issimum (N.). Adjectivele cu pozitivul în -er fac superlativul prin adăugarea la N. sg. masculin a sufixului -rimus, -rima, -rimum. Adjectivele facilis, -e, difficilis, -e, similis, -e, dissimilis, -e, gracilis, -e, humilis, -e formează superlativul cu sufixul –limus, lima, limum pus în locul desinenţei genitivului singular (e. g. facillimus, -a, -um). Adjectivele cu terminaţia –ius la N. sg. masculin prezintă la G. sg. şi neutru terminaţia –ii , iar la V terminaţia –ie (N. pius, G. pii V. pie). Există un număr de 13 adjective de clasa a II –a care prezintă trei forme la nominativ; forma de masculin se termină în –er, cea de feminin în –ris şi cea de neutru în –re:

- acer, acris, acre ‘ager’- alacer, alacris, alacre ‘sprinten’- campester, campestris, campestre ‘cîmpenesc’- celeber, celebris, celebre ‘renumit’- celer, celeris, celere ‘iute’- equester, equestris, equestre ‘călăreţ’- paluster, palustris, palustre ‘băltos’- pedester, pedestris, pedestre ‘pedestru’- puter, putris, putre ‘putred’- saluber, salubris, salubre ‘sănătos’- silvester, silvestris, silvestre ’din pădure’- terrester, terrestris, terrestre ‘pământesc’- volucer, volucris, volucre ‘zburător’

Adjectivele terminate în –us, -rs, -ix, -ax, -ox, -plex precum şi adjectivele locuples,- etis (bogat) şi par,-ris (egal) au genitivul plural în –ium; celelalte adjective la gradul pozitiv şi la gradul comparativ au G. pl. terminat în –um. Adjectivele care au terminaţiile –eus, -ius, -uus formează gradele de comparaţie prin perifrază (sau analitic) primind înaintea pozitivului la comparativ adverbul magis iar la superlativ adverbul maxime. Unele adjective formează superlativul prin antepunerea la pozitiv a prepoziţiilor per sau prae (permagnus, perdoctus, praeclarus).

ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII RECAPITULATIVE

1. Cum se formează în latină gradele de comparaţie ale adjectivelor?2. Adjectivele aeger, -ra, -rum, felix, -icis, gracilis, -e, ingeniosus, -a, -um cărei clase aparţin?3. Recunoaşteţi următoarele forme adjectivale: fecundo, variis, privati, vicinorum, antiquum.4. Precizaţi gradul de comparaţie, genul, numărul şi cazul adjectivelor: fortiorem, sapientissimis,

rectissimae, miserrimam, difficillimi. 5. Declinaţi la singular şi plural la gradul pozitiv următoarele sintagme: ultima ratio, audax miles,

rectum iudicium.6. Formaţi comparativul şi superlativul de la următoarele adjective: verus, -a, -um, vetus, -eris,

similis, -e.

Page 13: morfologie latina

PRONUMELE

PRONUMELE PERSONAL

CAZPERSOANA I PERSOANA a II-a

SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURALN.G.D.A.

Abl.V.

egomeīmihimēmē

nōsnostrum, nostrīnōbisnōsnōbīs

tūtuītibitētētu!

vōsvestrum, vestrīvōbisvōsvōbīsvōs!

PRONUMELE REFLEXIV

CAZPERSOANA I PERSOANA a II-a PERSOANA a III-a

SING. PL. SING. PL. SING. PL.G.D.A.

Abl.

meīmihimēmē

nostrīnōbīsnōsnōbīs

tuītibitētē

vestrīvōbīsvōsvōbīs

suīsibisē, sēsēsē, sēsē

suīsibisē, sēsēsē, sēsē

PRONUMELE POSESIV

CU ANTECEDENT LA SINGULAR CU ANTECEDENT LA PLURALmeus, -a, -umtuus, -a, -umsuus, -a, -um (reflexiv)eius (gen. sing. de la is) (nereflexiv)

noster, -tra, -trumvester, -tra, trumsuus, -a, -um (reflexiv)eōrum, eārum, eōrum (gen. pl. de la is) (nereflexiv)

PRONUMELE DEMONSTRATIVE(a) hic = acesta

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

hichuiushuichunchōc

haechuiushuichancHāc

hochuiushuichochōc

hīhōrumhīshōshīs

haehārumhīshāshīs

haechōrumhīshaechīs

(b) iste = acesta

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

isteistiusistiistumisto

istaistiusistiistamista

istudistiusistiistudisto

istiistorumistisistosistis

istaeistarumistisistasistis

istaistorumistisistaistis

Page 14: morfologie latina

(c) ille = acela

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

illeillīusillīillumillō

illaillīusillīillamillā

illudillīusillīilludillō

illīillōrumillīsillōsillīs

illaeillārumillīsillāsillīs

illaillorumillīsillaillīs

(d) is = acesta

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

iseiuseīeumeō

eaeiuseīeameā

ideiuseīideō

eī, iīeōrumeīs, iīseōseīs, iīs

eaeeārumeīs, iīseāseīs, iīs

eaeōrumeīs, iīseaeīs, iīs

PRONUMELE DE IDENTITATE

CAZSINGULAR

MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

īdemeiusdemeīdemeundemeōdem

eademeiusdemeīdemeandemeādem

idemeiusdemeīdemidemeōdem

PLURALMASC. FEM. NEUT.

N.G.D.A.

Abl.

eīdem, īdemeōrundemeīsdem, īsdemeōsdemeīsdem, īsdem

eaedemeārundemeīsdem, īsdemeāsdemeīsdem, īsdem

eademeōrundemeīsdem, īsdemeademeīsdem, īsdem

PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

ipseipsīusipsīipsumipsō

ipsaipsīusipsīipsamipsā

ipsumipsīusipsīipsumipsō

ipsīipsōrumipsīsipsōsipsīs

ipsaeipsārumipsīsipsāsipsīs

ipsaipsōrumipsīsipsaipsīs

Page 15: morfologie latina

PRONUMELE RELATIV

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

quīcuiuscuiquemquō

quaecuiuscuiquamquā

quodcuiuscuiquodquō

quīquōrumquibusquōsquibus

quaequārumquibusquāsquibus

quaequōrumquibusquaequibus

PRONUMELE INTEROGATIV

CAZSINGULAR PLURAL

MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

quiscuiuscui

quemquō

quidcuiuscuiquidquō

quīquōrumquibusquōsquibus

quaequārumquibusquāsquibus

quaequōrumquibusquaequibus

PRONUMELE NEHOTĂRÂT

CAZ

PRONUME ADJECTIVE(1)

SINGULARMASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.

N.G.D.A.

Abl.

quisquecuiusquecuique

quemquequōque

quidquecuiusquecuiquequidquequōque

quisquecuiusquecuiquequemquequōque

quaequecuiusquecuiquequamquequāque

quodquecuiusquecuiquequodquequōque

(2)SINGULAR

MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

aliquisalicuiusalicui

aliquemaliquō

aliquidalicuiusalicuialiquidaliquō

aliquīalicuiusalicuialiquemaliquō

aliquaalicuiusalicuialiquamaliquā

aliquodalicuiusalicuialiquodaliquō

PLURALMASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT.

N.G.D.A.

Abl.

aliquīaliquōrumaliquibusaliquōs

aliquibus

aliquaaliquōrumaliquibusaliquaaliquibus

aliquīaliquōrumaliquibusaliquōsaliquibus

aliquaealiquārumaliquibusaliquāsaliquibus

aliquaaliquōrumaliquibusaliquaaliquibus

Page 16: morfologie latina

(3)SINGULAR

MASC. FEM. NEUT.N.G.D.A.

Abl.

quīdamcuiusdamcuidamquendamquōdam

quaedamcuiusdamcuidamquandamquādam

quiddam (quoddam)cuiusdamcuidamquiddam (quoddam)quōdam

PLURALMASC. FEM. NEUT.

N.G.D.A.

Abl.

quīdamquōrundamquibusdamquōsdamquibusdam

quaedamquārundamquibusdamquāsdamquibusdam

quaedamquōrundamquibusdamquaedamquibusdam

Formele din paranteze sunt folosite ca adjective.(4)

SINGULARMASC. ŞI FEM. NEUT.

N.G.D.A.

Abl.

quisquamcuiusquamcuiquam

quemquamquōquam

quicquam, quidquamcuiusquamcuiquamquicquam, quidquamquōquam

Pluralul nu este atestat.

DE REŢINUT:

Pronumele personal nu prezintă forme distincte pentru persoana a III-a pentru care se foloseşte pronumele reflexiv când este vorba de subiect sau, când este vorba de altcineva, se foloseşte pronumele demonstrativ is, ea, id sau ille, illa, illud. Genitivul plural al pronumelor personale de persoana I şi a II –a prezintă două forme, cu diferenţe semantice între ele: astfel nostri şi vestri au sens de genitiv obiectiv (se traduce prin de noi, de voi; memor nostri ‚cel care-şi aduce aminte de noi’) în timp ce nostrum şi vestrum au sens partitiv: multi nostrum (mulţi dintre noi). Dativul singular al pronumelui personal de persoana I are o formă contrasă, -mi. În cazurile în care formele de ablativ singular şi plural la toate persoanele sunt însoţite de prepoziţia cum aceasta este postpusă şi face corp comun cu respectiva formă pronominală (nobiscum, vobiscum). Pronumele posesive meus, -a, -um; tuus, -a, -um; suus, -a, -um se declină ca adjective de clasa I în -us, -a, -um, iar noster, nostra, nostrum şi vester, vestra, vestrum ca adjectivele de clasa I terminate în –er, -ra, -rum. Menţionăm însă că Vocativul singular al pronumelui posesiv meus est mi şi că vester nu prezintă Vocativ. Toate pronumele demonstrative, indiferent de gen, prezintă la Genitiv sg. terminaţia –ius şi la Dativ sg. –i, cu excepţia pronumelui hic, haec, hoc, care la dativ sg. are forma huic. Pronumele interogativ are declinare identică cu cea a pronumelui relativ, cu excepţia Nominativului singular. Pronumele relative se acordă în gen, număr şi caz cu cuvântul determinat. Când se află în altă propoziţie, pronumele relativ are valoare de substantiv şi, prin urmare, se acordă cu substantivul determinat din cealaltă propoziţie numai în număr şi gen, iar cazul este determinat de funcţia lui în propoziţie.

Ex. Audio puellam quae cantat. Când pronumele relativ se află la începutul unei propoziţii, acesta are valoarea pronumelui demonstrativ hic, haec, hoc.

Page 17: morfologie latina

ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII RECAPITULATIVE1. Câte categorii de pronume există în latină?2. Care sunt asemănările în declinarea diferitelor categorii de pronume?3. În câte subclase se împarte pronumele demonstrativ? 4. La care caz, număr şi tip de pronume se întâlnesc terminaţiile –ius şi respectiv –i ?5. Declinaţi la masculin, singular pronumele posesiv.6. Prin ce se diferenţiază pronumele relativ de cel interogativ? 7. Declinaţi următoarele sintagme la plural: hic amicus, illum officium, eadem filia.8. Găsiţi în dicţionar traducerea pronumelor netraduse din tabelele de mai sus.

NUMERALUL

NUMERALEROMANE

CARDINALE ORDINALE DISTRIBUTIVE

III

IIIIVV

VIVII

VIIIIXX

XIXII

XIIIXIVXV

XVIXVII

XVIIIXIXXX

XXIXXVIII

XXIXXXX

XLL

LXLXX

LXXXXC

CCI

CCCCC

CCCCD

DCDCC

DCCCDCCCC

MMM

unus, -a, -umduo, duae, duotrēs, triaquattuorquinquesexseptembrie octōnovemdecemūndecimduodecimtredecimquattuordecimquīndecimsēdecimseptendecimduodēvīgintīūndēvīgintīvīgintīūnus et vīgintī, vīgintī ūnusduodētrīgintāūndētrīgintātrīgintāquadrāgintāquīnquāgintāsexāgintāseptuāgintāoctōgintānōnāgintācentumcentum (et) ūnusducentī, -ae, -atrecentī, -ae, -aquadringentīquīngentisescentīseptingentīoctingentīnōngentīmīlleduo mīlia

prīmus, -a, -umsecundus, altertertiusquārtusquīntussextusseptimusoctāvusnōnusdecimusūndecimusduodecimustertius decimusquārtus decimusquīntus decimussextus decimusseptimus decimusduodēvīcēsimusūndēvīcēsimusvīcēsimusvīcēsimus prīmusduodētrīcēsimusūndētrīcēsimustrīcēsimusquadrāgēsimusquīnquāgēsimussexāgēsimusseptuāgēsimusoctōgēsimusnōnāgēsimuscentēsimuscentēsimus (et) prīmusducentēsimustrecentēsimusquadringentēsimusquīngentēsimus sescentēsimusseptingentēsimusoctingentēsimusnōngentēsimusmīllēsimusbis mīllēsimus

singulī, -ae, -abīnīternī, trīnīquaternīquīnīsēnīseptēnīoctōnīnovēnīdēnīūndēnīduodēnīternī dēnīquaternī dēnīquīnī dēnīsēnī dēnīseptēnī dēnīduodēvīcēnīūndēvīcēnīvīcēnīvīcēnī singuliduodētrīcēnīūndētrīcēnītrīcēnīquadrācēnīquīnquāgēnīsexāgēnīseptuāgēnīoctōgēnīnōnāgēnīcentēnīcentēnī singuliducēnītrecēnīquadringēnīquīngēnīsescēnīseptingēnīoctingēnīnōngēnīsingula mīliabīna mīlia

Page 18: morfologie latina

DECLINAREA NUMERALELOR DUO, TRĒS ŞI MĪLIA

CAZ MASC. FEM. NEUT. MASC. ŞI FEM. NEUT. NEUT.N.G.D.A.Abl.

duoduōrumduōbusduōs, duoduōbus

duaeduārumduābusduāsduābus

duoduōrumduobusduoduōbus

trēstriumtribustrēs, trīstribus

triatriumtribustriatribus

mīliamīliummīlibusmīliamīlibus

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Care sunt numeralele romane cardinale, ordinale şi distributive de la unu la zece?2. Care sunt numeralele romane cardinale, ordinale şi distributive din zece în zece şi din sută în

sută până la o mie?

Page 19: morfologie latina

VERBUL

În latină verbul prezintă două diateze (activă şi pasivă), trei moduri personale (indicativul, conjunctivul şi imperativul), cinci moduri nepersonale (infinitivul, gerunziul, supinul care sunt substantive verbale; gerundivul şi participiile care sunt adjective verbale), şase timpuri (prezent, imperfect, viitor, perfect, mai mult ca perfect, viitor anterior). Indicativul are toate aceste şase timpuri, conjunctivul – patru (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect), imperativul – două (prezent, viitor), infinitivul şi participiul trei (prezent, perfect, viitor). Verbul prezintă, de asemenea, trei persoane şi două numere (singular şi plural).

Formele fundamentale ale verbului sunt date în dicţionare astfel:laudo, -are, -avi, -atum.

Prima formă reprezintă indicativul prezent, pers. I sg., a doua infinitivul prezent, a treia indicativul perfect pers. I sg., a patra supinul. Pentru a afla cele trei teme din care derivă toate timpurile şi modurile, procedăm astfel:

Tema prezentului se află prin înlăturarea sufixului –re de la infinitivul prezent.lauda – re

La verbele de conjungarea a III-a, tema se află prin înlăturarea desinenţei –o de la pers. I ind. prez.duc – o, faci – o.

Tema perfectului se află prin înlăturarea desinenţei –i de la perfectul indicativ.laudav – i

Tema supinului se află prin înlăturarea desinenţei –m de la supin.laudatu – m

Verbul latin prezintă patru conjugări:conjugarea I: laudāreconjugarea a II-a: habēreconjugarea a III-a: legĕreconjugarea a IV-a: audīre

Desinenţele la indicativ şi conjunctiv, diateza activă, sunt aceleaşi la toate timpurile, cu excepţia perfectului indicativ, respectiv

pers. sg. pl. I –ō, -m –mus II –s –tisIII –t –nt.

Desinenţele de la perfect indicativ diateza activă sunt:

pers. sg. pl. I –i –imus II –isti –istisIII –it –erunt

Desinenţele pasive de la timpurile de la tema prezentului sunt: pers. sg. pl.I –r -murII –ris/-re -miniIII –tur -ntur

Page 20: morfologie latina

VERBE DEPONENTE

Verbele deponente se conjugă numai la diateza pasivă, dar înţelesul lor este activ. Flexiunea acestor verbe este identică cu cea de la diateza pasivă cu menţiunea că infinitivul viitor lipseşte. De la conjugarea activă verbele deponente păstreză:

1. participiul prezent şi viitor2. infinitivul viitor3. supinul4. gerunziul

Exemple de verbe deponente:Arbitror, arbitrari, arbitratus sum (a observa, a socoti, a fi de părere)Confiteor, confiteri, confessus sum (a mărturisi, a da dovadă, a manifesta)Conor, conari, conatus sum (a încerca, a îndrăzni)Elabor, elabi, elapsus sum (a scăpa, a dispărea)Fateor, fateri, fassus sum (a mărturisi, a recunoaşte, a face cunoscut)Fruor, frui, fructus sum (a se bucura de, a se folosi de, a profita)Fungor, fungi, functus sum (a îndeplini, a executa, a muri)Gradior, gradi, gressus sum (a păşi, a înainta, a se apropia)Hortor, hortari, hortatus sum (a îndemna, a sfătui, a încuraja)Imitor, imitari, imitatus sum (a imita, a lua exemplu, a copia, a reda)Irascor, irasci, iratus sum (a se mânia, a se supăra)Labor, labi, lapsus sum (a aluneca, a cădea, a curge)Loquor, loqui, locutus sum (a vorbi)Mentior, mentiri, mentitus sum (a minţi)Nascor, nasci, natus sum (a lua naştere, a se forma)Orior, oriri, ortus sum (a se naşte, a se ridica, a răsări)Patior, pati, passus sum (a suferi, a suporta, a îngădui)Reor, reri, ratus sum (a fi de părere, a socoti)Solor, solari, solatus sum (a mângâia, a potoli)Tueor, tueri, tuitus sum (a privi, a examina, a păstra, a apăra)Utor, uti, usus sum (a se folosi, a avea parte de, a avea nevoie)Vereor, vereri, veritus sum (a se teme, a ţine seama, a respecta)

VERBELE SEMIDEPONENTE

Verbele semideponente se conjugă la diateza activă (la prezent şi la timpurile derivate din tema de prezent) şi la diateza pasivă (la perfect şi la timpurile derivate din tema de perfect).Există patru verbe semideponente: audeo, audere, ausus sum (a îndrăzni), gaudeo, gaudere, gavisus sum (a se bucura), soleo, solere, solitus sum (a obişnui), fido, fidere, fisus sum (a se încrede)Obs. Verbul fido, fidere, fisus sum are două compuse : confido, confidere, confisus sum (a avea încredere), diffido, diffidere, diffisus sum (a nu avea încredere).

Page 21: morfologie latina

VERBE CU CONJUGARE NEREGULATĂ

Verbul sum, esse, fui = a fiTIMPUL INDICATIV CONJUNCTIV IMPERATIV INFINITIV PARTICIPIU

Prezent sumesestsumusestissunt

simsissitsimussitissint

es

este

esse

Imperfect erameraseraterāmuserātiserant

essem (forem)esses (fores)esset (foret)essēmusessētisessent (forent)

Viitor eroeriseriterīmuserītiserunt

estoesto

estōtesunto

fore /futūrumfutūram + essefutūrumetc.

futūrusfutūrafutūrum

etc.

Perfect fuifuistifuitfuĭmusfuistisfuērunt

fuĕrimfuĕrisfuĕritfuerĭmusfuerĭtisfuĕrint fuisse

Mai mult ca perfect

fuēramfuērasfuēratfuerāmusfuerātisfuērant

fuissemfuissesfuissetfuissēmusfuissētisfuissent

Viitor anterior fuĕrofuĕris fuĕritfuerĭmusfuerĭtisfuĕrint

COMPUŞII VERBULUI SUMVerbul possum, posse, potui = a putea

TIMPUL INDICATIV CONJUNCTIV INFINITIVPrezent possum

potespotest

possūmuspotestispossunt

possimpossis etc.possit

Posse

Imperfect potĕrampotĕras etc.

possemposses etc.

Viitor potĕropotĕris etc.

Perfect potuipotuisti etc.

potuĕrimpotuĕris etc. potuisse

Mai mult ca perfect potuĕrampotuĕras etc.

potuissempotuisses etc.

Viitor anterior potuĕropotuĕris etc.

Page 22: morfologie latina

Verbul prosum, prodesse, profui = a fi de folosTIMPUL INDICATIV CONJUNCTIV INFINITIV

Prezent prosumprodesprodest

prosūmusprodestisprosunt

prosimprosisprosit etc.

prodesse

Imperfect prodĕramprodĕras etc.

prodessemprodesses etc.

Notă: La celelalte moduri şi timpuri formate de la tema de prezent se conjugă regulat, ţinându-se seama că înaintea vocalei iniţiale, după prefix, se intercalează consoana d. Formele flexionare derivate de la tema de perfect sunt regulate.

Verbele: volo, velle, volui = a vrea, nolo, nolle, nolui = a nu vrea, malo, malle, malui = a preferaTIMPUL INDICATIV CONJUNCTIV INFINITIV

Prezent volovisvultvolŭmusvultisvolunt

nolonon visnon vultnolŭmusnon vultisnolunt

malomavismavultmalŭmusmavultismalunt

velimvelisvelitvelimusvelitisvelint

nolimnolisnolitetc.

malimmalisetc.

vellenollemalle

Imperfect volēbamvolēbasetc.

nolēbamnolēbasetc.

malēbammalēbasetc.

vellemvellesetc.

nollemnollesetc.

mallemmallesetc.

Viitor volamvolesvoletetc.

nolamnolesnoletetc.

malammalesetc.

Perfect voluivoluistivoluitetc.

noluinoluistinoluitetc.

maluimaluistimaluitetc.

voluĕrimvoluĕrisetc.

noluĕrimnoluĕrisetc.

maluĕrimmaluĕrisetc.

voluissenoluissemaluisse

Mai mult ca perfect

voluĕramvoluĕrasvoluĕratetc.

noluĕramnoluĕrasnoluĕratetc.

maluĕrammaluĕrasmaluĕratetc.

voluissemvoluissetetc.

noluissemnoluissesnoluissetetc.

maluissemmaluissesmaluissetetc.

Viitor anterior

voluĕrovoluĕrisvoluĕritetc.

noluĕronoluĕrisnoluĕritetc.

maluĕromaluĕrismaluĕrismaluitetc.

Notă: Verbele volo şi nolo au participiu prezent, respectiv volens şi nolens.

Verbul fero, ferre, tuli, latum = a purta, a aduce

DIATEZAINDICATIV PREZENT

CONJUNCTIV IMPERFECT

IMPERATIV INFINITIV PREZENTprezent viitor

Activă ferofersfertferīmusfertisferunt

ferremferresferretferrēmusferrētisferrent

fer

ferte

fertoferto

fertōteferunto

ferre

Pasivă ferorferris, -referturferīmurferimīniferuntur

ferrerferrērisferrēturferrēmurferremīniferrentur

ferre

ferimīni

fertorfertor

feruntor

ferri

Notă: Celelalte forme flexionare sunt regulate.

Page 23: morfologie latina

Compuşii verbului fero

affĕro, afferre, attŭli, allātum = a aduceaufĕro, auferre, abstŭli, ablātum= a luaconfĕro, conferre, contŭli, collātum =a adunadefĕro, deferre, detŭli, delātum = a duce, a denunţadiffĕro, differre, distŭli, dilātum = a amâna, a se deosebieffĕro, efferre, extŭli, elātum = a scoateinfĕro, infferre, intŭli, illātum = a aduceoffĕro, offerre, obtŭli, oblātum = a oferipraefĕro, praeferre, praetŭli, praelātum = a duce înainterefĕro, referre, retŭli, relātum = a duce înapoi, a raportasuffĕro, sufferre, sustuli, sublātum = a pune sub, a suferitransfĕro, transferre, transtŭli, translātum = a transporta

Verbul eo, ire, ivi (ii), itum = a mergeTIMPUL IND. CONJ. IMP. INF. PART. GERUNZIU SUPINPrezent eo

isit

imusitiseunt

eameaseatetc.

iite

ireN. iensG. euntisD. euntietc.

G. eundiD. eundoetc.

itum

Imperfect ibamibasibatetc.

iremiresiretetc.

Viitor iboibisibit

ibĭmusibitisibunt

itoitoitōteeunto

itūrumitūram + esseitūrum

itūrus-a, -um

Perfect ivi (ii)ivistiivitetc.

ivĕrim(iĕrim)ivĕrisetc.

ivisse(iise)

Viitor anterior

ivĕro(iĕro)ivĕrisetc.

Verbul fio, fieri, factus sum = a fi, a deveniINDICATIV

Prezent fio fimusfis fitisfit fiunt

Imperfect fiebam fiebamusfiebas fiebatisfiebat fiebant

Viitor fiam fiemusfies fietisfiet fient

Perfect factus sum facti sumus(-a, -um) es (-ae, -a) estis

est suntM. m. c. p. factus eram facti eramus

(-a, -um) eras (-ae, -a) eratis

Page 24: morfologie latina

(-a, -um) erat (-ae, -a) erantViitor factus ero facti erimusAnterior (-a, -um) eris (-ae, -a) eritis

erit erunt

CONJUNCTIVPrezent fiam fiamus

fias fiatisfiat fiant

Imperfect fierem fieremusfieres fieretis

fieret fierent

Perfect factus(-a, -um) sim, sis, sit facti (-ae, -a) simus, sitis, sint

M. m. c. p. factus (-a,-um) essem, esses, esset facti (-ae, -a) essemus, essetis, essent

IMPERATIVPrezent fi fite Viitor I fito fitote

INFINITIVPrezent fieri

Perfect factum (-am, -um) esse factos, (-as, -a) esseViitor fore / futurum esse

PARTICIPIU

Perfect factus (-a, -um) facti, (-ae, a) Viitor II faciendus, (-a, -um) faciendi, (-ae, -a)

faciendus (-a, -um) (GERUNDIV)

SUPIN factum, -u

Page 25: morfologie latina

CONJUGAREA VERBELOR DEFECTIVE (DE TIMPURILE DERIVATE DIN PREZENT):coepi, coepisse = am început; memĭni, meminisse = îmi amintesc; odi, odise = urăsc;

novi, novisse = cunoscTIMPUL INDICATIV CONJUNCTIV INFINITIV

Perfect memĭnimeministimeminitmeminĭmusmeministismeminērunt

odiodistioditodĭmusodistisodērunt

meminĕrimmeminĕrisetc.

odĕrimodĕrisetc.

MeminisseOdisseCoepisse

coepicoepistietc.

coepĕrimcoepĕrisetc.

Mai mult ca perfect

meminĕrammeminĕrasetc.

odĕramodĕrasetc.

meminissemmeminissesetc.

odissemodissesetc.

Viitor anterior meminĕromeminĕrisetc.

odĕroodĕrisetc.

Notă: La fel se conjugă novi, novisse.

În categoria verbelor defective sunt cuprinse şi unele verbe folosite la anumite timpuri şi persoane: aio = zic, inquam = zic, ave = te salut, salve = bine te-am găsit, vale = rămâi cu bine, quaeso = te rog.

CONJUGAREA PERIFRASTICĂ

În latină există două conjugări speciale:

1. Conjugarea perifrastică activă (care exprimă intenţia sau gândul de a face o acţiune)2. Conjugarea perifrastică pasivă (care exprimă necesitatea, obligaţia sau datoria cuiva de a face o

acţiune).

CONJUGAREA PERIFRASTICĂ ACTIVĂ

Această conjugare se compune din participiul viitor activ al verbului de conjugat şi din modurile indicativ, conjunctiv şi infinitiv ale verbului auxiliar sum, esse, fui.

MODUL INDICATIV

PrezentSg. cantaturus, -a, -um sum, es, est = am de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a sumus, estis, sunt = avem de gând să cântăm

ImperfectSg. cantaturus, -a, -um eram ,eras, erat = aveam de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a eramus, eratis, erant = aveam de gând să cântăm

Viitor ISg. cantaturus, -a, -um ero, eris, erit = voi avea de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a erimus, eritis, erunt = vom avea de gând să cântăm

Perfect

Page 26: morfologie latina

Sg. cantaturus, -a, -um fui, fuisti, fuit = am avut de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a fuimus, fuistis, fuerunt = am avut de gând să cântăm

Mai mult ca perfectSg. cantaturus, -a, -um fueram , fueras, fuerat = avusesem de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a fueramus, fueratis, fuerant = avuseserăm de gând să cântăm

Viitor II Sg. cantaturus, -a, -um fuero, fueris, fuerit = voi fi avut de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint = vom fi avut de gând să cântăm

MODUL CONJUNCTIV

PrezentSg. cantaturus, -a, -um sim, sis, sit = să am de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a simus, sitis, sint = să avem de gând să cântăm

ImperfectSg. cantaturus, -a, -um essem, esses, esset = aş avea de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a essemus, essetis, essent = am avea de gând să cântăm

Perfect Sg. cantaturus, -a, -um fuerim, fueris fuerit = să fi avut de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint = să fi avut de gând să cântăm

Mai mult ca perfectSg. cantaturus, -a, -um fuissem, fuisses, fuisset = aş fi avut de gând să cântPl. cantaturi, -ae, -a fuissemus, fuissetis, fuissent = am fi avut de gând să cântăm

MODUL INFINITIV

Prezent Sg cantaturum, -am, -um esse = că voi avea de gând să cântPl. cantaturos, -as, -a esse = că vom avea de gând să cântăm

Perfect Sg cantaturum, -am, -um fuisse = că voi fi avut de gând să cântPl. cantaturos, -as, -a fuisse = că vom fi avut de gând să cântăm

CONJUGAREA PERIFRASTICĂ PASIVĂ

Se formează din participiul viitor pasiv (gerundiv) ale verbului de conjugat şi din modurile indicativ, conjunctiv şi infinitiv ale verbului sum, esse, fui.

MODUL INDICATIV

PrezentSg. cantandus, -a, -um sum, es, est = trebuie să fiu cântat

Page 27: morfologie latina

Pl. cantandi, -ae, -a sumus, estis, sunt = trebuie să fim cântaţi Imperfect

Sg. cantandus, -a, -um eram, eras, erat = trebuia să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a eramus, eratis, erant = trebuia să fim cântaţi

Viitor ISg. cantandus, -a, -um ero, eris, erit = va trebui să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a erimus, eritis, erunt = va trebui să fim cântaţi

Perfect Sg. cantandus, -a, -um fui, fuisti, fuit = a trebuit să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a fuimus, fuistis, fuerunt = a trebuit să fim cântaţi

Mai mult ca perfectSg. cantandus, -a, -um fueram, fueras, fuerat =trebuise să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a fueramus, fueratis, fuerant = trebuise să fim cântaţi

Viitor II Sg. cantandus, -a, -um fuero, fueris, fuerit = va fi trebuit să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint = va fi trebuit să fim cântaţi

MODUL CONJUNCTIV

PrezentSg. cantandus, -a, -um sim, sis, sit = trebuie să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a simus, sitis, sint = trebuie să fim cântaţi

ImperfectSg. cantandus, -a, -um essem, esses, esset = trebuia să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a essemus, essetis, essent = trebuia să fim cântaţi

Perfect Sg. cantandus, -a, -um fuerim, fueris, fuerit = a trebuit să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint = a trebuit să fim cântaţi

Mai mult ca perfectSg. cantandus, -a, -um fuissem, fuisses, fuisset =trebuise să fiu cântatPl. cantandi, -ae, -a fuissemus, fuissetis, fuissent = trebuise să fim cântaţi

MODUL INFINITIVPrezent

Sg. cantandum, -am, -um esse = că trebuie să fiu cântatPl. cantandos, -as,-a esse = că trebuie să fim cântaţi

PerfectSg. cantandum, -am, -um fuisse = că a trebuit să fiu cântatPl. cantandos, -as,-a fuisse = că a trebuit să fim cântaţi

VERBE IMPERSONALE

Verbele impersonale se folosesc numai la persoana a III-a singular.

1. care se referă la un fenomen al naturii: fulgurat ‘fulgeră’, fulminat ‘fulgeră’, gelat ‘îngheaţă’, hiemat ‘iernează’, grandinat ‘cade grindină’, ningit ‘ninge’, pluit ‘plouă’, rorat ‘cade rouă’, tonat ‘tună’, vesperascit ‘înserează’, lucescit ‘se luminează’, lucet ‘se luminează’.

Page 28: morfologie latina

Aceste verbe prezintă forme complete la toate timpurile indicativului şi conjunctivului, precum şi la infinitivul prezent şi perfect.

2. care exprimă un sentiment, o stare sufletească:me miseret ‘mi-e milă’, me paenitet ‘mă căiesc’, me piget ‘îmi pare rău’, me pudet ‘mi-e ruşine’, me taedet ‘mi-e scârbă’.Verbele din această categorie sunt de conjugarea a II-a şi se conjugă la toate timpurile indicativului şi conjunctivului, la infinitiv prezent şi perfect.

3. Verbe care exprimă necesitatea, permisiunea etc.convenit ‘se cuvine’, debet ‘trebuie’, decet ‘se cuvine’, dedecet ‘nu se cuvine’, delectat ‘este plăcut’, accidit, evenit ‘se întâmplă’, interest ‘este în interesul’, refert ‘interesează’, libet ‘place’, licet ‘este permis’, oportet ‘trebuie’, constat ‘se constată’.Aceste verbe au ca subiect un alt verb la infinitiv.

4. Impersonale sunt şi unele verbe pasive la persoana a III-a singular:auditur ‘se aude’, creditur ‘se crede’, comperitur ‘se află’, dicitur ‘se zice’, dictum est ‘s-a spus’, fertur ‘se spune’, narratur ‘se povesteşte’, itur ‘se merge’, itum est ‘s-a mers’, nuntiatur ‘se anunţă’, vivitur ‘se trăieşte’.

5. Expresii impersonaleSunt constituite din adjective sau adverbe şi verbul sum la persoana a III-a singular. Necesse est ‘trebuie’, fas est ‘este permis’, verum est ‘este adevărat’, utile est ‘este de folos’, mirum est ‘este de mirare’.

DE REŢINUT:

Sufixul temporal –ba- este marcă a imperfectului indicativ la toate conjugările. Sufixul –bo-, / -bi-, / -bu- constituie marcă a viitorului I indicativ la conjugările I şi a II –a. Pentru conjugările a III-a şi a IV-a se folosesc sufixele: -a- (la persoana I singular) şi –e- (la celelate persoane singular şi plural). Conjunctivul prezent activ se formează cu sufixul –e- (la conjugarea I) şi cu sufixul –a- (la celelalte conjugări). Sufixul –v- este marcă de perfect indicativ (utilizat şi la timpurile derivate de la perfect) la conjugările I şi a IV–a. Sufixul –u- / -v- este marcă de perfect la indicativ şi la timpurile derivate din tema perfectului la verbele de conjugarea a II-a. Sufixul –s- este marcă de perfect indicativ şi la timpurile derivate din tema de perfect la unele verbe de conjugarea a III-a. Sufixul –t- este marcă pentru modul supin şi timpurile derivate de la acesta la toate conjugările. Sufixul -s- este marcă pentru modul supin şi la timpurile derivate de la acesta la unele verbe de conjugarea a III-a. Forma de infinitiv prezent activ se recunoaşte prin prezenţa terminaţiei –re. Formele de participiu prezent activ se recunosc prin prezenţa sufixului -nt-. Sufixul -nd- este specific modului gerunziu, participiului viitor pasiv (gerundiv).

Page 29: morfologie latina

ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII RECAPITULATIVE

1. Care sunt principalele verbe neregulate din limba latină? 2. Recunoaşteţi următoarele forme verbale: proderam, ferunt, maluit, fuerint, iret, tulimus.3. Treceţi la diateza pasivă următoarele forme verbale active: administrare, movimus, obtinueram.4. Formaţi participiul prezent, viitor şi perfect, activ de la verbul canto, -are.5. Conjugaţi la activ şi pasiv, conjunctiv imperfect verbul venio, -ire.

ADVERBUL

După sufixele cu care sunt formate, distingem adverbe: 1.în – e: clare, facile, male, longe;2.în – o: tuto, modo, secreto, cito, eo, quo;3.în – a: dextra, recta, ea, qua;4.în – um: multum, postremum, tum, dum, cum;5.în – am: clam, palam, coram;6.în –as: alias, foras;7.în – ter, - iter: audacter, breviter, celeriter, graviter, humaniter;8.în – tim: furtim, privatim, separatim, statim;9.în – tus: antiquitus, divinitus, funditus.

După origine, distingem adverbe provenind din: 1.adjective (adverbele de mod);2.pronume (adverbele de loc);3.substantive (adverbe de mod);4.alte părţi de vorbire.

După sens, distingem adverbe:

1.de loc: hic (aici), intus (înăuntru), eo (acolo), qua (pe unde) etc.; Unele adverbe arată locul acţiunii ţi răspund la întrebarea ubi ? (unde ?): alibi (în altă parte),

ibidem (tot acolo), ibi (acolo), illic (acolo), intus (înăuntru), longe (departe), passim (peste tot), ubique (peste tot).

Alte adverbe arată punctul de plecare a acţiunii şi răspund la întrebarea unde? (de unde ?): aliunde (din altă parte), hinc (de aici), illic, inde (de acolo), indidem (din acelaşi loc), istinc (de acolo), undique (de pretutindeni).

O serie de adverbe arată locul pe unde se trece şi răspund la întrebarea quo (pe unde?): alia (pe alt drum), ea (pe acolo), eodem (tot acolo), hac (pe aici), illac (pe acolo), istac (pe aici).

2.de timp: olim, nunc, postea, tum etc.; Unele adverbe de timp arată momentul acţiunii, răspunzând la întrebarea quando? (când ?):

antea (înainte), aliquando (o dată, uneori), cras (mâine), deinde, dein (apoi), heri (ieri), hodie (azi), interdiu (ziua, în timpul zilei), mane (dimineaţa), meridie (la amiază), modo (adineaori), noctu (noaptea), nonumquam (uneori), nunc (acum), numquam (niciodată), olim (odinioară, înainte vreme), postridie (a doua zi), pridie (în ajun, cu o zi înainte), quondam (altă dată), saepe (adesea), statim (imediat), tunc (atunci), vespere (seara).

Alte adverbe de timp indică durata acţiunii şi răspund la întrebarea quamdiu ? (cât timp?): diu (mult timp), paulisper, parumper (puţin timp), semper (mereu), tamdiu (atât de mult timp).

O categorie de adverbe arată începutul acţiunii şi răspund la întrebarea quamdudum ? (de când ?): dudum, iampridem, iamdudum, pridem (de mult timp), nuper (de curând).

3.de mod: breviter, bene, sic etc.; Adverbele de mod răspund la întrebările: quomodo ? (cum ?) şi quemadmodum ? (în ce fel ?).

Page 30: morfologie latina

4. de afirmaţie: ita (astfel), etiam (chiar), immo (ba chiar), nimium (fără îndoială), profecto (desigur), sane (desigur), scilicet (de bună seamă), vero (într-adevăr).

5. de negaţie: haud (nu), minime (nicidecum), nequaquam (deloc), non (nu), nondum (încă nu).6. de întrebare: num (oare ?) implică un răspuns negativ, nonne (oare nu ?) implică un răspuns

pozitiv, -ne (oare) implică un răspuns nesigur, utrum….an (oare….sau) în cazul unei duble interogaţii, quando (când ?), quamdiu (cât timp?), ubi (unde ?), unde (de unde ?), quo (încotro?), quantum (cât de mare?), cur, quare, quamobrem (de ce ?).

7. de cantitate: Unele răspund la întrebarea quantum (cât ?): aliquantum (puţin), multum (mult), nimis,

nimium (prea mult, excesiv), parum (puţin), plurimum (foarte mult), plus (mai mult). O categorie de adverbe de cantitate răspund la întrebarea: quoties ? (de câte ori ? ): bis (de două

ori), semel (o dată), toties (de atâtea ori), iar altele la întrebarea: quantopere ? (cât de mult ?): eo (într-atât), longe (cu mult), multo (cu mult), nimio (cu prea mult), tanto (atât de mult), tantopere (într-atât).

COMPARAŢIA ADVERBELOR

Comparativul adverbului este comparativul neutru al adjectivului din care derivă. Superlativul adverbului se formează prin înlocuirea terminaţiei -us de la superlativul masculin al adjectivului cu sufixul -e.

Adverb la gradul pozitiv Comparativ Superlativacriteraudacterclarefacilefortiterlonge

acriusandaciusclariusfaciliusfortiuslongius

acerrimeandacissimeclarissimefacillimefortissimelongissime

COMPARAŢIA NEREGULATĂ A ADVERBELOR

POZITIV COMPARATIV SUPERLATIVbenemalemultumparum

meliuspeiusmagisminus

optimepessimemaximeminime

PREPOZIŢIA

Page 31: morfologie latina

Prepoziţiile se construiesc în cea mai mare parte cu acuzativul, câteva cu ablativul şi patru cu ambele cazuri.

1.Prepoziţiile cu acuzativul: ante (=înainte), apud (=lângă, la), ad (=la, spre), adversus (=în faţa), circum (=în jurul), citra (=dincoace), circa (=în jurul), cis (=dincoace), contra (=împotriva), erga (=împotriva), extra (=dincolo), intra (=înăuntru), infra (=sub), inter (=între), iuxta (=lângă), ob (=în faţă, din cauză), per (=prin), penes (=în putere, la), pone (=după), prope (=aproape de), propter (=din pricină că), post (=după), praeter (=pe lângă), supra (=deasupra), secundum (=după), ultra (=dincolo), usque (=până la), versus (=spre).

2.Prepoziţii cu ablativul: a, ab, abs (=de la), cum (=cu), de (=de la, de lângă), ex, e (=din), prae (=în faţa), pro (=înaintea, în loc de, pentru, potrivit cu, după, ca), coram (=în faţa), clam (=pe ascuns de), sine (=fără), tenus (=până la).

3.Prepoziţii cu acuzativul şi cu ablativul: in (=în, spre), sub (=sub, în preajma), subter (=sub), super (=deasupra).

CONJUNCŢIA

După cum exprimă raporturi de coordonare sau de subordonare între propoziţii şi raporturi de coordonare între două părţi de propoziţie, conjuncţiile se împart în conjuncţii coordonatoare şi conjuncţii subordonatoare.

CONJUNCŢII COORDONATOARE

1. Copulative: et (=şi), -que (=şi), atque, ac (=şi încă), neque/nec (=nici); heve/heu (=şi să nu); 2. Disjunctive: aut(=sau), vel(=fie), -ve (sau), sive/seu (=sau, fie);3. Adversative: autem (=iar), sed(=dar), vero(=iar, ci), at (=însă), atqui (=însă);4. Conclusive: ergo, igitur, itaque (=aşadar), ideo, itaque, quare, quamobrem, quapropter

(=de aceea).5. Cauzal-explicative: nam, enim (=căci), namque, quippe, etenim (=deoarece).

CONJUNCŢII DE SUBORDONARE

După tipul propoziţiei subordonate introduse, distingem următoarele conjuncţii principale:1. completive: quod, quia (că ) + indicativ; ut (ca, să); ne, quin , quominus (ca, să, să nu) +

conjunctiv.2. temporale: cum+ indicativ (când); cum + conjunctiv imperfect (pe când); cum +

conjunctiv mai mult ca perfect (după ce); ubi, ut + indicativ (când); dum, donec, quoad + indicativ (pe când, în timp ce), dum, donec, quoad + conjunctiv (până să); postquam + indicativ (după ce); antequam, priusquam + indicativ sau conjunctiv (înainte ca, înainte să).

3. cauzale: quod, quia, quoniam + indicativ (pentru că, fiindcă).

Page 32: morfologie latina

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Care sunt principalele categorii de adverbe după sufixele cu care sunt formate, după origine şi după sens?

2. Cum se formează comparativul şi superlativul adverbelor?3. Care sunt principalele prepoziţii şi conjuncţii (coordonatoare)?

EXERCIŢII RECAPITULATIVE:

1. Completaţi spaţiile libere cu gradul de comparaţie respectiv sau precizaţi dacă acesta nu există:

POZITIV COMPARATIV SUPERLATIV1. ----- potior -----2. ----- ----- ultimus3. multi ----- -----4. ----- dexterior -----5. ----- ----- postremus6. ----- maior -----7. vetus ----- -----8. parvus ----- -----9. ----- senior -----10. ----- melior -----11. multus ----- -----12. ----- propior -----

2. Echivalaţi în cifre arabe următoarele numerale:

1. XXI 6. XXXIV2. DC 7. LXXXVIII3. XL 8. MDLXXIII4. LVII 9. MCMXLVI5. XIX 10. MDCCCLXIV

3.Acordaţi în gen, număr şi caz cu substantivele determinate adjectivele din paranteze:

1. aestatem (calidus) 6. nominum (alius)2. nocte (frigidus) 7. onera (magnus)3. sororibus (bonus) 8. viatores (tardus)4. urbis (magnus) 9. boves (tardus)5. ars (novus) 10. fragoris (magnus)

4. Identificaţi adverbele din următoarea serie de cuvinte care, deşi sunt substantive sau adverbe, au aceleaşi terminaţii:

1. fortasse 4. deinde fratre matre saepe nomine sorore

Page 33: morfologie latina

2. fossa 5. nondum frustra numerum interea pictura praeterea

3. ianitorem 6. ramo identidem raro tandem subito

5.Completaţi spaţiile libere cu forma corectă a substantivului şi traduceţi: 1. In agris errabant ---------- pueros / pueri / puerorum2. Cornelius multos ----------habebat. canes / servum / ancillas / amici3. Quid facit ----------? Aureliam / Aurelia / Aureliae4. Rustici ----------baculis excitant. canis / boves / equus5. Quam molesta est----------! Sextus / puellae / Flavia 6. Sub arborum ramis dormit----------. cives / servus / rusticos7. Canes latrantes timebant----------. pueros / pueri / puella8. In agris ----------sunt multae arbores. Cornelii / villa / vineam9. Ancillae liberorum----------curabant. tunica / tunicae / canis / cistas10. -------novas--------induere volunt. puella / puellae / tunica / tunicas.

6. Treceţi următoarele substantive de la numărul singular la numărul plural şi de la numărul plural la numărul singular păstrând acelaşi caz:

1. vilico 11. puerum2. cistae (Genitiv) 12. raedis3. noctem 13. frontem4. domini (Nominativ) 14. filius5. ancilla 15. portarum6. canes (Nominativ) 16. virorum7. equos 17. fragores (Acuzativ)8. aream 18. serve9. vox 19. equum10. patribus 20. arbore

7.Analizaţi morfologic (gen, număr, caz) următoarele pronume:

1. cui 6. qui2. cuius 7. quibus3. qua 8. quo4. quae 9. quod5. quem 10. quorum

8.Puneţi la Genitiv şi Dativ singular şi plural pronumele de mai jos: ego nos tu vos

9.Precizaţi diateza, modul, timpul şi persoana următoarelor forme verbale:

adeste, instabas, profuimus, ablati erant, tollet, attulisti, confertur, sublatus eris, rettulerint.

Page 34: morfologie latina

10.Traduceţi următoarele forme verbale:

pugnabit, fueratis, ambulavero, navigavit, do, nuntiavimus, stabas, laudabant, edificabunt.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

N.I.Barbu, Toma I.Vasilescu, Gramatica latină, Bucureşti, 1969

I.I. Bujor, Fr. Chiriac, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1979

Matei Virgil, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1994

Maria Pârlog, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1996.