18
1. Trasaturi de baza ale unei intreprinderi de productie/servicii. Întreprinderea de producţie/servicii - grup de persoane organizate conform anumitor cerinţe juridice, economice, tehnologice şi manageriale, care concep şi desfăşoară un complex de procese de muncă, în vederea realizării unor bunuri materiale, lucrări şi servicii utile societăţii, obiectivul principal fiind obţinerea unui profit Trăsături de bază ale unei întreprinderi de producţie sau de servicii Unitatea tehnico-productivă Întreprinderea dispune de un complex de factori de producţie, în anumite raporturi cantitative şi calitative, astfel încât obiectivele sale să fie realizate în condiţii de eficienţă economică şi socială. Unitatea organizatorico-administrativă la înfiinţare, se stabilesc pentru întreprindere un sediu, un obiect al activităţii, o denumire, un complex de resurse, un personal şi o conducere proprie; din punct de vedere organizatorico-administrativ, întreprinderea decide asupra: produselor şi serviciilor oferite pe piaţă; sistemelor, metodelor şi tehnicilor de management care vor fi utilizate; modului de utilizare a resurselor financiare şi de repartizare a profitului. Unitatea economico-socială întreprinderea este organizată şi funcţionează pe baza principiilor manageriale; din punct de vedere economico-social, întreprinderea se caracterizează prin: indiferent de forma de proprietate, are în dotare resurse proprii;

MPS Rezolvate

Embed Size (px)

DESCRIPTION

mps rezlvate

Citation preview

1. Trasaturi de baza ale unei intreprinderi de productie/servicii. ntreprinderea de producie/servicii - grup de persoane organizate conform anumitor cerine juridice, economice, tehnologice i manageriale, care concep i desfoar un complex de procese de munc, n vederea realizrii unor bunuri materiale, lucrri i servicii utile societii, obiectivul principal fiind obinerea unui profit Trsturi de baz ale unei ntreprinderi de producie sau de servicii

Unitatea tehnico-productiv ntreprinderea dispune de un complex de factori de producie, n anumite raporturi cantitative i calitative, astfel nct obiectivele sale s fie realizate n condiii de eficien economic i social.Unitatea organizatorico-administrativ la nfiinare, se stabilesc pentru ntreprindere un sediu, un obiect al activitii, o denumire, un complex de resurse, un personal i o conducere proprie; din punct de vedere organizatorico-administrativ, ntreprinderea decide asupra: produselor i serviciilor oferite pe pia; sistemelor, metodelor i tehnicilor de management care vor fi utilizate; modului de utilizare a resurselor financiare i de repartizare a profitului.Unitatea economico-social ntreprinderea este organizat i funcioneaz pe baza principiilor manageriale; din punct de vedere economico-social, ntreprinderea se caracterizeaz prin: indiferent de forma de proprietate, are n dotare resurse proprii; funcioneaz pe baza strategiei i a tacticii stabilite de conducerea acesteia, n vederea realizrii sistemului de obiective; poate fi desfiinat, reorganizat sau i poate schimba obiectul de activitate,denumirea sau sediul pe baza unor decizii ale celor care au constituit-o; i desfoar activitatea pe baz de autofinanare; trebuie s cunoasc pieele de aprovizionare i de desfacere, n vederea ndeplinirii obiectivelor previzionate. 2. Cele 6 dimensiuni ale managementului activitilor de producie i de servicii. Probabil de caracterizat una dintre ele (daca am inteles eu bine). Dimensiunea previzional Dimensiunea creativ-inovativ Dimensiunea flexibil Dimensiunea informaional Dimensiunea investiional Dimensiunea social.Dimensiunea flexibil,,Paradoxul flexibilitii - combinaie echilibrat ntre flexibilitate i stabilitate. Flexibilitatea produselor i a proceselor - premis esenial a flexibilitii organizaieiFlexibilitatea unui produs este dat de numrul modalitilor n care acesta poate fi folosit; capacitatea de a satisface un numr semnificativ de nevoi.Flexibilitatea unui proces - este conferit de numrul de configuraii posibile pentru a se adapta la condiiile de mediu, de costul i de timpul necesar schimbrii configuraiei eiTipuri de flexibilitate - abordare funcional Flexibilitatea fabricaiei Flexibilitatea comercial Flexibilitatea informaional Flexibilitatea cercetrii-dezvoltrii Flexibilitatea organizatoric Flexibilitatea resurselor umane Flexibilitatea geografic Flexibilitatea financiar poate fi o restricie n realizarea flexibilitii fabricaiei care, la rndul su, poate stimula i completa flexibilitatea comercial.

Volberda - tipuri de flexibilitate conservatoare - rezid n proceduri statice de optimizare a performanelor ntreprinderii n condiiile n care rezultatele se menin constante n timp; operaional - const ntr-un ansamblu de abiliti, n cvasitotalitate de rutin, prin care se urmrete, n principal, creterea volumului de activitate; structural - are n vedere schimbri de fond n plan organizatoric i decizional, n vederea adaptrii organizaiei la evoluiile din mediul ambiant; strategic - genereaz modificri n sfera obiectivelor i a activitilor ncorporate, manifestndu-se n special atunci cnd n mediul de afaceri se produc schimbri inedite. Din perspectiva organizrii structurale, flexibilizarea activitii manageriale vizeaz urmtoarele direcii: specializarea orizontului de cunoatere al salariailor n vederea ndeplinirii obiectivelor; existena unei comunicri permanente ntre subdiviziunile organizatorice, precum i n interiorul acestora; deplasarea centrului de autoritate spre zona n care se realizeaz sarcinile complexe; redefinirea constant a sarcinilor, a competenelor i a responsabilitilor prin ajustare i interaciune; susinerea resurselor umane n demersul lor de a-i realiza obiectivele specifice postului, prin transmiterea de informaii utile i acordarea de consultan.

3. Managementul pe baza centrelor de responsabilitateOportunitatea aplicrii - Argumente posibilitatea de stabilire a responsabilitii pentru cheltuielile efectuate; fundamentarea i urmrirea corect a cheltuielilor pe locurile lor de formare; departajarea cheltuielilor variabile de cele de structur; evidenierea eventualelor abateri ntre nivelul realizat i cel previzionat al cheltuielilor; instituirea unui sistem de reguli care s permit delimitarea responsabilitilor pentru fiecare angajat al ntreprinderii; introducerea unui sistem de alocare a resurselor i de urmrire a modului de utilizare a acestora, prin elaborarea unor bugete de cheltuieli specifice pentru fiecare centru de responsabilitate al ntreprinderii.Atribute ale unui centru de responsabilitate este condus de un manager; desfoar una sau mai multe activiti care au drept finalitate atingerea unor obiective cantitative i valorice; posed un complex de resurse necesare ndeplinirii misiunii pentru care a fost creat; dispune de autonomie relativ n ceea ce privete utilizarea bugetului alocat; prezint autostabilitate, n sensul c i poate menine o anumit stare, prin adaptare la schimbrile care l influeneaz; este o entitate autoorganizat, crendu-i noi structuri stabile n funcie de evoluia variabilelor contextuale.Categorii de centre de responsabilitate1.Centrele de costuri sunt denumite i centre standard; sunt specifice seciilor sau atelierelor de producie; au ca obiectiv producerea unei anumite cantiti de produse n condiiile unui consum minim de resurse; n activitatea practic se stabilesc standarde de consum; managerul centrului de costuri trebuie s aib n vedere minimizarea eventualelor abateri existente ntre costurile reale i cele previzionate (standard). 2.Centrele de cheltuieli discreionare desfoar activiti ale cror rezultate nu sunt direct msurabile; n aceste centre este dificil departajarea cheltuielilor variabile de cele de structur; toate cheltuielile efectuate de aceste centre sunt incluse n categoria celor de structur; trebuie s ofere servicii de calitate n condiiile ncadrrii ntr-un buget care este stabilit de ctre manager pe baza experienei; dat fiind faptul c eficiena i eficacitatea centrelor de cheltuieli discreionare nu sunt direct msurabile, managementul trebuie s aib n vedere ca numrul acestora s fie ct mai mic.3.Centrele de cifr de afaceri sunt denumite i centre de produse sau de ncasri; au ca obiectiv realizarea unui anumit nivel al vnzrilor(maximizarea cifrei de afaceri); managerul centrului trebuie s se ncadreze ntr-un anumit buget alocat activitilor de distribuie a produselor.4.Centrele de profit centre de responsabilitate ale cror manageri trebuie s gseasc cele mai bune corelaii ntre costuri i ncasri; profitul obinut este msurabil n termeni de marj; obiectivul centrului se poate exprima fie n valori absolute, fie n procente, n funcie de cifra de afaceri. 5.Centrele de rentabilitate denumite i centre de investiii; reprezint o form mai elaborat a centrelor de profit

Tipuri de activiti desfurate de centrele de responsabilitate activiti de producie de baz (executarea unui produs sau serviciu); activiti de aprovizionare tehnico-material, de proiectare, de vnzare etc.; activiti de producie auxiliare (activiti de reparaii, de producere a diferitelor tipuri de energie etc.).4. Managementul prin obiective reprezint un sistem managerial bazat pe determinarea riguroas a obiectivelor pn la nivelul executanilor, care particip nemijlocit la stabilirea lor i pe corelarea strns a recompenselor i, respectiv, a sanciunilor cu nivelul realizrii obiectivelor previzionate a fost elaborat de profesorul american Peter F. Drucker i dezvoltat ulterior de Douglas Mc GregorEtape de aplicare ale MPO Stabilirea obiectivelor fundamentale Stabilirea obiectivelor derivate, specifice i individuale Elaborarea celorlalte componente ale MPO - programe de aciuni, calendare de termen, bugete, repertoare de metode Adaptarea subsistemelor decizional, structural i informaional ale organizaiei la cerinele realizrii obiectivelor Urmrirea realizrii obiectivelor previzionate Evaluarea rezultatelor i recompensarea resurselor umane5. Managementul prin bugete Este un sistem de management care asigur previzionarea, controlul i evaluarea activitilor unei organizaii i ale principalelor sale componente procesuale i structurale cu ajutorul bugetelor. Bugetul - instrument managerial utilizat pentru dimensionarea obiectivelor, veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor la nivelul centrelor de gestiune i, n final, pentru evaluarea eficienei economice prin compararea rezultatelor cu nivelul bugetat al acestora.Etape de aplicare a managementului prin bugete delimitarea i dimensionarea centrelor de gestiune (plecnd de la configuraia structural a organizaiei pot fi delimitate centre de gestiune la nivelul principalelor componente procesuale i structurale - spre exemplu, la nivelul unor activiti, compartimente sau grupe de activiti i compartimente ale organizaiei); fundamentarea i elaborarea bugetelor (sunt dimensionate valoric, pentru fiecare centru de gestiune, obiectivele, cheltuielile, veniturile i rezultatele); lansarea bugetelor pe centre de gestiune; execuia bugetar, nregistrarea i transmiterea abaterilor; evaluarea activitii centrelor de gestiune. este o metod utilizat de manageri, pe baza constituirii unei echipe multidisciplinare, format din manageri i executani, al crei coninut const n identificarea punctelor forte i, respectiv, vulnerabile ale domeniului analizat, cu evidenierea cauzelor care le genereaz, finalizat n recomandri cu caracter corectiv sau de dezvoltare; prezint trei caracteristici principale esena aplicrii ei const n analiza cauz-efect (calitatea diagnosticului depinde de msura n care s-au identificat cauzele generatoare de disfuncionaliti i, ulterior, de corelarea recomandrilor cu aceste cauze); caracterul su participativ (complexitatea activitilor desfurate ntr-o organizaie presupune antrenarea mai multor salariai de specialiti diferite, dintre care nu trebuie s lipseasc managerii i executanii implicai nemijlocit n activitile respective); finalizarea sa n recomandri (recomandrile sunt transmise factorilor de management prestabilii, n vederea valorificrii lor ulterioare pe plan decizional i operaional).6. Metoda diagnosticariiEtape ale metodei diagnosticrii stabilirea domeniului de investigat, care este rezultatul deciziei adoptate de regul de ctre managementul superior al organizaiei (delimitarea corect a domeniului de investigat este important ntruct influeneaz direct calitatea diagnosticului); documentarea preliminar, n cadrul creia se culeg informaiile cu caracter economic, tehnic, uman, managerial etc. referitoare la domeniul investigat; stabilirea principalelor puncte vulnerabile i a cauzelor care le genereaz; identificarea principalelor puncte forte i a factorilor care le determin; formularea recomandrilor axate pe eliminarea cauzelor care au generat punctele vulnerabile i pe intensificarea aciunii factorilor care au determinat punctele forte.edina const n reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui manager, n vederea soluionrii unor sarcini cu caracter informaional, decizional sau operaional.Tipuri de edine edine de informare - au drept obiectiv furnizarea de informaii managerului i/sau colaboratorilor referitoare la anumite domenii; edine decizionale - constau n prezentarea, formularea i evaluarea de variante decizionale care vizeaz realizarea unor obiective i se finalizeaz prin adoptarea deciziilor corespunztoare; edine de armonizare - au drept coninut punerea de acord a aciunilor managerilor i a componenilor unor compartimente situate pe acelai nivel ierarhic sau pe niveluri ierarhice apropiate n cadrul structurii organizatorice; edine de explorare - sunt axate pe investigarea unor aspecte necunoscute referitoare la viitorul orga7. Procesul de producie - suit de activiti n cadrul crora materiile prime i materialele sunt transformate, cu ajutorul unor maini, utilaje i instalaii, n produse i servicii destinate societii. Criterii de clasificare a proceselor de producie Modul de participare la obinerea produsului finit Gradul de continuitate Modul de obinere a produsului finit din materia prim Coninut Natura tehnologic a operaiilorModul de participare la obinerea produsului finit Procese de baz - au ca obiectiv transformarea materiilor prime i a materialelor n produse finite, constituind obiectul activitii de baz al ntreprinderii (pregtitoare, prelucrtoare, de montaj-finisaj) Procese de asigurare a calitii produciei - rezid n executarea unor lucrri de verificare a produselor din punct de vedere cantitativ, calitativ, dimensional i funcional, precum i de asigurare a conformitii produselor i a proceselor cu prevederile cuprinse n documentaia tehnic (procesele de control al calitii produselor, de efectuare a unor probe i ncercri, de recepie a materiilor prime i a subansamblurilor care intr n procesul de producie etc.); Procese auxiliare - au drept finalitate realizarea unor produse, lucrri i servicii care nu constituie obiectul activitii de baz al ntreprinderii, ns asigur buna desfurare a proceselor de producie de baz - procesele de reparare a utilajelor i a echipamentelor, de obinere a diferitelor forme de energie etc.); Procese de servire - rezid n executarea unor servicii care nu reprezint obiectul activitii de baz al ntreprinderii, ns contribuie la desfurarea n condiii normale a proceselor de producie de baz i auxiliare (procesele de transport intern, de depozitare a materiilor prime, a materialelor i a produselor, procesele de distribuie a energiei etc.); Procese de concepie - au drept obiectiv executarea unor lucrri i servicii prin care se asigur condiiile tehnologice i material-organizatorice de aplicare a msurilor de modernizare a procesului de producie (procesele de pregtire a fabricaiei noilor produse, de introducere a unor noi tehnologii de fabricaie, precum i a unor metode moderne de organizare a procesului de producie etc.); Procese anexe - au drept coninut pregtirea unor produse reziduale (deeuri, materiale recuperabile, rebuturi) n vederea valorificrii lor prin vnzare sau prin reintroducerea n circuitul economic (procesele de colectare i de balotare din industria construciilor de maini, procesele de epurare a apei industriale n industria chimic etc.8. Structurii de producie i concepieStructura de producie i concepie a unei ntreprinderi - are n vedere numrul i componena subunitilor de producie, de control i de cercetare, mrimea i amplasarea lor pe teritoriul ntreprinderii, modul de organizare intern a acestora pe subuniti organizatorice, precum i legturile funcionale care se stabilesc n vederea desfurrii proceselor de producie i de prestri de servicii n condiii de eficien economic i social.Structura de producie i concepie de tip tehnologic Atribute organizarea seciilor de producie de baz se face potrivit principiului tehnologic, denumirea acestora fiind dat de procesul tehnologic care se execut; locurile de munc sunt universale; fora de munc posed un nivel nalt de calificare; amplasarea locurilor de munc se realizeaz pe grupe omogene de maini; este specific tipului de producie de serie mic sau individual.Avantaje creeaz condiii tehnice i organizatorice favorabile executrii unei nomenclaturi variate de produse; asigur o ncrcare complet a locurilor de munc; permite utilizarea eficient a timpului de lucru al angajailor; prezint un grad mare de flexibilitate, datorat caracterului universal al locurilor de munc. Dezavantaje (limite) volumul ridicat al activitii de transport intern; creterea timpilor de ntreruperi n funcionarea utilajelor, ca urmare a necesitii efecturii unor reglaje; dispersarea rspunderii pentru calitatea produselor, din cauza faptului c acestea se execut n mai multe secii de producie; durata ridicat a ciclului de fabricaie al produselor; existena unor stocuri mari de producie neterminat, cu efecte negative n sfera costurilor de producie i a vitezei de rotaie a mijloacelor circulante. Structura de producie i concepie pe obiect Atribute organizarea seciilor de producie dup principiul obiectului de fabricaie; executarea, n cadrul unei secii, a unui singur produs sau a unei componente a acestuia, denumirea seciei fiind dat de cea a produsului pe care l realizeaz; locurile de munc sunt specializate; amplasarea locurilor de munc se face pe linii de producie n flux sau pe linii automate de producie, n ordinea impus de succesiunea operaiilor tehnologice; este specific tipului de producie de serie mare sau de mas.Avantaje creeaz condiii organizatorice favorabile introducerii tehnologiilor moderne i a unor utilaje automatizate; permite organizarea produciei n flux i creterea specializrii n producie; determin reducerea volumului activitii de transport intern; asigur diminuarea duratei ciclului de fabricaie al produselor, a stocurilor de producie neterminat i, implicit, a costurilor de producie. Dezavantaje prezint un grad redus de flexibilitate la schimbrile sortimentale; determin o utilizare incomplet a capacitilor tehnologice i logistice, n cazul apariiei unor schimbri majore n nomenclatura,volumul i structura produciei; este eficient numai n condiiile produciei de mas i de serie mare. Structura de producie i concepie de tip mixt Atribute organizarea seciilor de producie se face dup principiul mixt, o parte a acestora, de regul, cele pregtitoare, fiind organizate conform principiului tehnologic, iar celelalte dup principiul pe obiect; este specific tipului de serie mic i mijlocie; mbin avantajele primelor dou tipuri de structuri i le elimin dezavantajele9. Proiectarea liniilor de producie n flux Variabile Particularitile de ordin constructiv ale produselor Felul procesului tehnologic utilizat Mrimea seriilor de fabricaieEtape ale proiectrii unei linii de producie n flux Proiectarea constructiv a produselor Proiectarea tehnologic a produselor - se stabilesc nomenclatorul de produse care vor fi executate pe linie; tehnologia de fabricaie utilizat; operaiile tehnologice i succesiunea acestora; utilajele ce vor fi folosite n procesul de producie; nivelul de calificare a forei de munc implicate.Parametri de funcionare ai liniilor de producie n flux Tactul Ritmul de lucru al liniei Numrul de locuri de munc din cadrul liniei; Numrul de angajai care lucreaz pe linie; Lungimea liniei; Viteza de deplasare a mijloacelor de transport care servesc linia. Eficiena economic a liniilor de producie n flux creterea substanial a productivitii muncii; sporirea volumului de producie, ca urmare a creterii gradului de utilizare a capacitilor de producie; realizarea unor operaii tehnologice de nalt precizie i, implicit, obinerea unor produse corespunztoare din perspectiva standardelor internaionale de calitate; reducerea ciclului de fabricaie al produselor, a mrimii stocurilor de producie neterminat, precum i accelerarea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante; diminuarea activitii de transport intern, datorit amplasrii locurilor de munc n ordinea impus de fluxul tehnologic i a deplasrii produselor ntre acestea cu ajutorul benzilor rulante; reducerea costurilor de producie, cu efecte benefice n planul eficienei economice a ntreprinderii.10. Organizarea produciei de serie mic i individualSistemul clasic de organizare a produciei de serie mic i individual este cel pe comenzi - Variante pe grupe de produse, pentru producia de serie mic; pe unicate, pentru producia individual. Sistemul flexibil de fabricaie - sistem de organizare specific produciei de serie mic i individualSisteme flexibile de fabricaie Sisteme cu flexibilitate natural - fora de munc este specializat i are un rol esenial n conferirea unui anumit grad de flexibilitate a sistemului, iar verigile structurale de producie au dimensiuni comparabile cu cele ale atelierelor de producie Sisteme cu flexibilitate artificial - se regsesc n ntreprinderi sub forma celulelor de fabricaie i a sistemelor de maini i centre de prelucrare asistate de operatorul uman, fora de munc implicat influennd parial gradul de flexibilitate a acestora Sisteme cu flexibilitate artificial i comand automat - au o flexibilitate ridicat, execut produse n loturi mici, prezint o structur modular, uor adaptabil la modificarea sortimental a produciei, iar procesul tehnologic se desfoar sub comanda calculatorului. Atribute ale unui sistem flexibil de fabricaie integrabilitate - capacitatea sistemului de a se integra ntr-un sistem de producie i de a se cupla, din punct de vedere funcional, cu alte sisteme adaptabilitate - viteza de adaptare a sistemului la schimbrile de ordin cantitativ i sortimental nregistrate n sfera produciei ntreprinderii dinamism structural - capacitatea sistemului de a rspunde cerinelor concrete ale procesului de producie, prin posibile modificri structurale.Stadii de evoluie a sistemelor flexibile de fabricaie Unitatea flexibil de prelucrare - main complex dotat cu un robot automat Celula flexibil de fabricaie - cuprinde mai multe uniti flexibile de prelucrare care funcioneaz sub comanda calculatorului Sistem flexibil de fabricaie - este alctuit din mai multe celule flexibile de fabricaie conectate prin sisteme automate de transport11. Dezvoltarea unui nou produs i/sau a unui nou serviciu ansamblu de activiti corelate i interdependente, desfurate pe baza unui plan calendaristic prestabilit, care au ca obiective conceperea i asimilarea n fabricaie i/sau n execuie unor noi produse i/sau servicii, modernizarea celor aflate deja n fabricaie i/sau n execuie, introducerea unor noi tehnologii, precum i a celor mai avansate metode de organizare a proceselor de producie i de prestri de servicii. Modaliti de asimilare n fabricaie a noilor produse

12.Proiectarea produselor

13. Analiza pe baza indicatorilor valorici de cost utilizeaz doi indicatori: Costul tehnologic unitar cuprinde numai acele cheltuieli care depind de o anumit variant tehnologic se determin ca diferen ntre costul unitar al produsului (ce include toate cheltuielile de producie) i cheltuielile care nu sunt influenate de felul procesului tehnologic cuprinde dou mari categorii de cheltuieli cheltuieli variabile; cheltuieli convenional-constante