MANAGEMENTUL RETELELOR LOGISTICE

Prof. Dr. Ing. Andrei Szuder www.ctanm.pub.ro

szuder@ctanm.pub.ro

A.SZUDER

LEAN

A.SZUDER

Sisteme de producţie

• Producţia artizanală – există de secole

• Producţia de masă – dezvoltată după primul război mondial de către Henry Ford şi la

General Motors de Alfred Sloan – Se bazează pe principiile Managementului Stiintific - Taylorism

• “Lean production-întreprindere performanta” • apărut după al doilea război mondial n Japonia

– Creatori Eiji Toyoda şi Taiichi Ohno de Toyota

A.SZUDER

Producţia artizanală

• 1894 Panhard & Levasseur- primul constructor de automobile • În ciuda profesionalismului maşinile erau nesigure şi se

defectau frecvent. • Problemele principale sunt lipsa de repere standardizate.

– Lipsa de instrumente demăsură şi control – Lipsa de scule pentru aşchierea oţelurilor dure

• Repere ne interschimbabile.

A.SZUDER

A.SZUDER

Producţia artizanală

•Produse unice individualizate pe client •Calitate şi durabilitate scăzută •Metoda de asamblare – ajustarea •Maşini unelte universale •Personal calificat •Unităţi de producţie descentralizate •Productivitate scăzută, preţ mare •Costuri ridicate •Întreţinere asigurată de cumpărător •Fără garanţie ASTON MARTIN 1000 maşini-65 ani/ 1 maşină pe zi

Taylorismul

Frederick Winslow Taylor (1856-

1915).Organizarea Ştiinţifică a Muncii • Dimensiune verticală. Trebuie stabilită o

distincţie strictă între, sarcinile legate de concepție şi cele de execuţie.

• Dimensiunea orizontală. Procesul de producţie trebuie descompus într-o serie de sarcini fiecare încredinţate unui operator calificat. Obiectivul este de a identifica cel mai eficient mod de a reduce timpul de muncă. Fiecare mişcare elementară și timpul aferent executării ei trebuie analizat pentru a elimina pierderile de timp. Fiecare mişcare trebuie studiată pentru a defini un timp optim pentru fiecare operație de producţie, timp care trebuie normat și trecut în fișa operației.

A.SZUDER

Fordismul

• Henry Ford ( 1863 - 1947 ), Obiectivul Fordismului este de a creşte producţia și productivitatea organizației pe baza următoarelor principii:

• diviziunea muncii, într-o diviziune pe verticală (separarea între concepție şi execuție), şi o diviziune pe orizontală (diviziunea sarcinilor), precum şi apariția liniei de asamblare.

• standardizarea pentru fabrica ția în serie mare, cu piese interschimbabile.

• creşterea salariilor operatorilor pentru a stimula cererea de bunuri şi a creşte consumul.

A.SZUDER

Producţia de masă : Exemplu

• Ford Model T • Prima maşină asamblată

la Detroit pe 1 Octombrie, 1908

• 15,000,000 produse până în 1927

• Ce are special această maşină?

A.SZUDER

FORD-Model T • Primul exemplu de producţie de mas[

• 1913 Linia de montaj a automobilelor a redus timpul de

montaj de la 12 ore şI 8 minute la 1 oră 13 minute.

• 1914 Ford producea 308,162 automobile, mai mult decăt toţi ceilalţi 299 de fabricanţi la un loc.

• 1927, Ford producea un automobil la fiecare 24 secunde. • • Producţie mare → Costuri scăzute → Preţuri joase →Creşterea

vânzărilor → Producţie şi mai mare

A.SZUDER

FORD-Model T

• Piese standardizate simple, uşor de demontat şi reparat

• Lipsa sisteme de siguranţă – Lipsă pompă de benzină – Lipsă pompa de răcire cu apă – Lipsă demaror (a fost introdus tîrziu) – 2 viteze (încet şi repede). Cutie de viteze simplă.

A.SZUDER

A.SZUDER

FORD-Model T

A.SZUDER

FORD-Model T

A.SZUDER

FORD-Model T

A.SZUDER

FORD-Model T

A.SZUDER

FORD-Model T

Linia de montaj

Linia de montaj răspundea următoarelor cerinţe: • Avansare planificată, ordonată, şi continuă a

produsului; • Autoturismul în curs de montaj şi piesele sunt

aduse în dreptul postului de lucru ( muncitorului)

• Analiza operaţiilor şi descompunerea lor în faze.

A.SZUDER

A.SZUDER

1913 Highland Park -t Asamblarea magnetoului

Linie de montaj

A.SZUDER

Maşinile deplasate cu frânghii pe lina de montaj

Linie de montaj

A.SZUDER

Linie de montaj

Producţia de masă Ford

– Simplu constructiv-simplu de întreţinut – Piese interschimbabile. – Standardizarea componentelor – Linie de asamblare mobilă – Piesele aduse la locul de asamblare – Sarcini puţine şi precise pentru fiecare muncitor – Integrare verticală . Ford controla practic producţia tuturor reperelor. – Puţine modele de maşini – Preţ în permannetă scădere

A.SZUDER

Avantajele Fordismului – Reducerea timpului de fabricare a unui automobil de la 518

minute la 2,3 minute (99,5 % reducere) – Adăugarea unei linii de montaj în mişcare a redus acest timp

la 1,19 minute (48% reducere) • Azi Damiler Chrysler - 22 secunde

– Împreună cu General Morors, Ford a dominat piaţa zeci de ani – In 2001, GM era în fruntea topului din Fortune 500

A.SZUDER

Problemele “Fordism-ului”

• Ford a început prin a plătii 5$/zi – Consecinţă dorită : creşterea cifrei de afaceri – Consecinţă nedorită: dezvoltarea sindicalismului

• Se urmărea numai volumul de producţie, – Se pleca de la presupunerea că piaţa va cumpăra tot ce a fost produs, – Indiferent de calitate , – Dacă preţurile sunt scăzute – Consecinţă nedorită : varietate mică de produse

• Maşini specializate • Calitatea este importantă dar

– Trebuie să fie integrată din proiectare în produs şi în procesul tehnologic – Sistem de control al calităţii, nu de asigurare a calităţii

A.SZUDER

Sisteme de producție moderne Managementul sistemelor de producție necesită cunoștințe multidisciplinare

cum ar fi proiectare, planificare, fabricație, managementul operațiilor, marketing, vânzări, relaţii cu clienţii, achiziții, contabilitate, control al stocurilor, manipularea materialelor, transport şi aşa mai departe. Este acceptat faptul că în procesul de produc ție trebuie luate în considerare cunoștințe din toate aceste domenii.

Mai mult de 110 de metode diferite au fost recenzate pentru a îmbunătăţi

procesele de fabricaţie. Metodele pot fi clasificate după cum urmează: • T - Soluţii tehnologice care necesită resurse hardware • S - Soluţii software care necesită tehnică de calcul • M - Management - direcţii metodice de organizare şi de gestionare a

producției • C – Conceptuale (filozofice) - metode moderne de management • X - Programe auxiliare ale metodelor care susţin obiectivele principale

A.SZUDER

Sistemul de producţie Toyota - Lean

A.SZUDER

Principiile producţiei Lean

• Valoarea produsului • În Producţia Lean valoarea produsului este definită de către client. • Produsul trebuie să întrunească toate condițiile de timp şi de preţ cerute

de către client și are în vedere și faptul că multitudinea de operații pe care un producător le execută pentru livrarea produsului nu interesează pe client.

• Identificarea valorii în sistemul de Producţie Lean înseamnă înţelegerea tuturor activităților necesare producerii unui produs si ajută la identificarea activităţilor care adaugă valoare produsului, activităţilor care nu adaugă valoare produsului dar care pot fi eliminate şi a activităţilor care nu adaugă valoare produsului dar care nu pot fi eliminate.

• Organizația trebuie să asigure un flux continuu de valoare de-a lungul liniei

de producţie. A.SZUDER

Principiile producţiei Lean

• Sistemul de producţie: • Producţia organizației este tip “trasă-pull", de către cererea

clienților şi nu prin "împingere- push" bazată pe capacitatea de producţie

• Activitățile de producţie sunt standardizate pentru a facilita îmbunătăţirea continuă prin eliminarea activităților fără valoare;

• Organizația menţine o relaţie de parteneriat cu furnizorii şi îi încurajează să adopte aceleași principii Lean în activitatea lor.

A.SZUDER

Principiile producţiei Lean

• Îmbunătăţirea continuă • O îmbunătăţire permanentă a mentalităţii este necesară

pentru atingerea obiectivelor organiza ției. • Acest lucru se referă la implementarea îmbunătăţirii

produselor, procesului de producţie sau a serviciului. Aplicarea corectă a Producţiei Lean conduce la abilitatea organizaţiei de a învăţa din greşeli.

• Filozofia şi metodele Producţiei Lean consideră greşelile ca fiind pierderi şi caută să le elimine.

A.SZUDER

Principiile producţiei Lean • Atenţia acordată pierderilor • Prin pierdere se înţelege tot ceea ce clientul nu doreşte să

plătească. • Ţinta Producţiei Lean este eliminarea pierderilor din toate

zonele de producţie incluzând relaţiile cu clienţii, proiectarea produsului, reţelele de aprovizionare şi conducerea întreprinderilor.

• Scopul Producţiei Lean se referă la mai puţin efort uman, stocuri, timp pentru dezvoltarea produselor şi spaţiu necesar producției și depozitării pentru a răspunde cererilor clientului de a produce produse de calitate în cea mai eficientă şi mai economică manieră posibilă.

• Metoda Lean se bazează pe două concepte principale: just-in-time şi Jidoka ("automatizare, cu o faţă umană").

A.SZUDER

Lean

• Risipa care se vede este numai vârful aisbergului (sub 5 %)

A.SZUDER

(1) Supraproducţíe

(2) Așteptarea

(3) Stocuri

(4) Operații inutile

(5) Remedierea defectelor

(6) Transportul și manipulări

(7) Mişcări inutile ....

A.SZUDER

Ohno – Cele “7 pierderi” clasice

Supraproducţia

• realizarea de produse intr-o cantitate mai mare decât este nevoie;

• realizarea de produse cu o frecventa mai mare decât este nevoie;

• verificări repetate inutile, realizarea repetată a aceleiaşi sarcini de două persoane care nu comunică între ele;

• În cazul supraproducției se consumă mai multe materii prime decât sunt necesare; aceasta presupune și manipulări de materiale suplimentare, spațiu suplimentar, toate aceste elemente intrând în categoria risipei nejustificate.

A.SZUDER

Aşteptarea Așteptarea în procesul de producție cum ar fi : întarzieri intre

posturile de lucru, timp neproductiv datorita reglajelor instalațiilor, lipsei de materie primă datorită unui sistem de aprovizionare defectuos reprezintă timp de muncă pierdut și pierdere de banii și de productivitate pentru organizație.

Așteptarea trebuie redusă cât mai mult posibil prin dezvoltarea unor fluxuri de producție fără timpi morți (fluxuri întinse).

Timpul se pierde și dacă operatorul are sarcina de a supraveghea o mașină în funcționare. Mașina ar putea fi automatizată sau echipată cu un dispozitiv de oprire automată atunci când aceasta trebuie oprită. Principiul de bază este de a maximiza utilizarea operatorului uman împreună cu maximizarea utilizării maşinii

A.SZUDER

Aşteptarea

Cauzele aşteptării pot fi : • dezechilibrul în încărcarea muncii; • resurse necesare nedisponibile la momentul necesar; • producţie neterminată pe flux; • neplanificarea întreţinerii; • procese îndelungate de reglare; • folosirea necorespunzătoare a automatizării; • probleme de calitate; • programarea necorespunzătoare a activită ților;

A.SZUDER

Stocurile • Stocurile în exces pot fi provocate de supraproduc ție. Aceasta

conduce la cheltuieli suplimentare de manipulare, de investiție, mai mulți operatori, activități suplimentare, etc.

• O organizație pentru a rămâne flexibilă la cerințele clientului și pentru a avea controlul în cazul variației producției trebuie sa minimizeze stocurile.

• Cauzele excesului de stocuri includ: – previziuni slabe ale vânzărilor; – protejarea organizației de probleme neaşteptate; – complexitatea produsului; – dezechilibru în încărcarea utilajelor; – livrări cu întârzieri ale furnizorilor; – neînţelegerea comunicărilor;

A.SZUDER

Operații inutile ( supraprocesare )

Operațiile inutile sunt operațiile care prin efectul lor nu corespund rolului funcțional sau estetic al produsului realizat.

Cauzele operaților inutile pot fi: – procese redundante, care nu adaugă valoare; – procedee de lucru nestandardizate, dezorganizare la locul de muncă; – schimbarea frecventă a priorităţilor la nivel de organiza ție sau de loc

de muncă; – schimbarea produsului fabricat fără schimbarea parametrilor, sculelor

sau dispozitivelor aferente procesului de producţie; – cererea clientului prost definită sau înțeleasă; – lipsa comunicării între serviciile de proiectare, producție și control; – aprobările redundante;

A.SZUDER

Remedierea produselor defecte

Pierderile pot provenii și din: • remedierea produsului defect; • controlul care este necesar pentru a detecta neconformită țile; • demontarea produselor defecte; • timpul pierdut de posturile de lucru din aval care așteaptă produsele

corectate; • de la client prin consecințele neîndeplinirii întocmai a contractelor de

livrare;

A.SZUDER

Remedierea produselor defecte

Cauzele apariției produselor defecte sunt în principal: • se livrează produse neconforme clientului (fie client intern, fie client

extern); • luarea intuitivă de decizii, fără o analiză a datelor disponibile şi a

consecinţelor posibile; • proces slab de control al producției ți lipsa autocontrolului; • calitate precară a produselor determinată de o slabă proiectare a

produsului, a proceselor tehnologice de realizare, etc.. ; • planificarea deficientă a întreţinerii; utilajelor și sculelor; • formare profesională, pregătire şi instrucţiuni de muncă inadecvate ți

utilizarea de mână de lucru slab calificată și încadrată cu personal de conducere incompetent.

• neînţelegerea nevoilor clientului încă de la preluarea comenzi sau nediscutarea cu acesta asupra aspectelor neclare ale comenzii;

A.SZUDER

Transportul

Cauzele unor transporturi prea lungi sau inutile includ: • aşezarea defectuoasă a secțiilor și depozitelor î; • proiectarea proastă a procesului de producţie și a ordinii operațiilor; • zone de depozitare prost amplasate sau cu acces dificil Pierderile datorate transportului pot fi eliminate prin • îmbunătățirea traseului, • coordonarea procesului, • utilizarea de mijloace de transport adecvate , • administrarea și organizarea eficientă a locului de munca. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri legate de transport • livrarea materialelor aprovizionate direct la locul produc ției în loc să

treacă prin depozitare. • reducerea distantelor dintre procesele de produc ție sau utilaje prin

reproiectarea acestora.

A.SZUDER

Mişcări inutile

Orice mișcare a oamenilor sau mașinilor care nu contribuie la procesarea materiei prime pentru satisfacerea clientului, reprezintă o mișcare inutilă.

. Cauzele mișcărilor inutile includ: • amplasarea necorespunzătoare a posturilor de lucru şi dotări

neergonomice • inerţie şi rezistenţă la schimbare (sindromul „aşa am făcut

întotdeauna!”) • eficienţa slabă a maşinilor sau a oamenilor; • metode inconsistente de muncă; • organizarea slabă a locurilor de muncă şi a organizării lor; • mişcări în plus în timpul aşteptării. A.SZUDER

Exemple de Pierderi • Supravegherea unei maşini care lucrează • Aşteptarea reperelor • Numărarea reperelor • Supraproducţie • Mişcarea reperelor pe distanţe mari • Stocuri • Căutarea sculelor necesare • Defectarea maşinilor • Remedieri

A.SZUDER Ch 15 - 4 © 1998 by Prentice-Hall Inc Russell/Taylor Oper Mgt 2/e

Standardul 5 S • Seiri/sortarea – eliminarea tuturor aspectelor

nedorite din cadrul muncii; • Seiton/aranjarea – plasamentul şi aranjamentul

eficient al echipamentelor şi al materialelor; • Seison/ curăţenia; • Seiketsu/standardizarea – continuitatea,

standardizarea şi îmbunătăţirea continuă a celorlate concepte de mai sus;

• Shitsuke/menținere – disciplină şi conducere. A.SZUDER

5 S • Sortarea/

• Eliminarea materialelor care nu isi au locul in

zona de lucru (Seiri). • Sortarea este o modalitate excelenta de a

elibera spatiu si a elimina lucruri precum unelte stricate, dotari invechite, deseuri si excesul de materii prime.

A.SZUDER

5 S • Aranjarea • “Cate un loc pentru toate si toate la locul lor” • Eliminarea timpului pierdut cu cautatul lucrurilor, depozitarea

logica (Seiton). • Strategiile pentru depozitare logica sunt efectuarea prin marcaje

pe podea, evidentierea grafica a spatiilor de lucru si locatiilor, desenarea umbrei pentru bancurile de lucru si folosirea sistemelor modulare de sertare si dulapuri pentru obiectele necesare, precum cosuri de gunoi, maturi, si galeti.

A.SZUDER

5 S • Curăţenia • Curăţenia riguroasa, eliminand mizeria si inspectand in acelasi

timp locul (Seiso). • Pentru a menţine aceasta imbunatatire este necesara curăţirea

zilnica de dupa lucru. • Lucratorii au un moral mai bun intr-un spatiu de lucru curat si

ne aglomerat, iar curăţenia ajută la crearea sentimentului de proprietate asupra echipamentului si dotarilor.

A.SZUDER

5 S • Standardizarea

• Toate suprafeţele de lucru identice, astfel încât sa iasă in

evidenta atat procedeele de lucru, cat si anomaliile (Seiketsu). • Odată implementate primele trei componente ale sistemului,

trebuie generalizate cele mai bune practici in zona de lucru. • Permiteţi angajaţilor sa se implice in elaborarea acestor

standarde.

A.SZUDER

5 S • Menţinerea • Instituirea de reguli si transformarea lor în

obiceiuri (Shitsuke).. • Este in natura umana refuzul schimbărilor. • Tendinţa este aceea de întoarcere la starea

iniţiala, la zona confortabila a vechilor moduri de a realiza lucrurile.

• Menţinerea se refera la stabilirea in cadrul organizatei a unei noi identităţi si a unui nou standard de lucru.

A.SZUDER

Loc de muncă înainte de 5S

A.SZUDER

Loc de muncă înainte de 5S

A.SZUDER

Loc de muncă după 5S

A.SZUDER

Loc de muncă după 5S

A.SZUDER

Loc de muncă după 5S

A.SZUDER

Organizare şi Control

A.SZUDER

Înainte După 5S

Organizare şi Control

A.SZUDER

Înainte După 5 S

Reducerea spatiului utilizat

A.SZUDER

Înainte După 5 S

Cele 7 Zerouri

• Zero defecte • Zero stocuri • Zero reglaje • Zero defecţiuni • Zero manipulări • Zero piese în aşteptare • Zero hârtii

A.SZUDER

JIT

• A produce numai ce este nevoie, atunci când este nevoie.

• Un sistem de gândire şi acţiune • Un sistem integrat de management. • Scopul JIT: Eliminarea risipei.

A.SZUDER

Elementele de bază ale JIT

1. Resurse flexibile 2. Fabricaţie modulară 3. Sistem de producţie 4. Sistem Kanban de control a

producţiei 5. Producţia în loturi mici 6. Reglarea şi fixarea rapidă a sculelor şi a

pieselor 7. Producţie uniformă 8. Calitatea la sursă 9. Mentenanţa preventivă 10. Lanţuri de aprovizionare

A.SZUDER

Beneficiile sistemului JIT

1. Stocuri reduse 2. Calitate crescuta 3. Costuri reduse 4. Spatiu necesar mai mic 5. Timp mai scurt de

aprovizionare 6. Productivitate crescuta 7. Flexibilitate mai mare

8. Relatii mai bune cu furnizorii

9. Activitati simplificate de planificare si control

10. Cresterea capacitatii de productie

11. Folosirea mai buna a resurselor umane

12. Varietate crescuta a produselor

A.SZUDER

Modul in care elementele de baza ale JIT contribuie la sistem

• Sistemul Kanban de control al productiei – Se produce doar ce este necesar, si doar cand este necesar

• Loturi mai mici de productie – Procesare mai rapida, flexibilitate mai mare

• Pregatire rapida de productie – Faciliteaza productia eficienta de loturi mici

• Resurse flexibile – Faciliteaza organizarea celulara, TPM si Kaizen

• Organizarea celulara – Pastreaza flexibilitatea relevanta a posturilor; realizeaza

eficienta liniei de productie

A.SZUDER

Productie JIT

A.SZUDER

Flux JIT

Flux tradiţional

Clienţi Furnizori

Clienţi

Furnizori

Procesul de producţie

Produse în curs de aşteptare (stagnare) Material

KANBAN

• Kanban este denumirea japoneză pentru etichetă, fişă, cartelă. • Sistemul Kanban este un sistem informațional care controlează sistemul de

producție Just-In-Time (JIT). Kanban susține fluxul de producție și circulația informațiilor.

• Este o tehnică de conducere a fluxurilor de produc ție utilizata pentru a “trage” produsele din amonte către aval cu ajutorul etichetelor Kanban.

• Sistemul poate fi utilizat: – la nivelul general al unui lanț logistic între diferite organizații; – între 2 organizații - una client, cealaltă furnizor; – la nivelul unei singure organizații, între serviciile acesteia; – la nivelul unui proces de producție al unui produs; – între 2 servicii, cum ar fi un depozit și o secție de fabricație; – la nivelul unei secții de fabricație a unei piese;

A.SZUDER

SMED

• SMED se referă la schimbarea rapidă a sculelor și dispozitivelor în scopul de a reduce timpul lor de reglare și schimbare în timpul procesului de producție, în scopul reducerii timpilor neproductivi. SME a fost dezvoltat de către Shigeo Shingo și de compania Toyota.

• Există două tipuri de reglaje: • Reglaje interne care corespund operaţiunilor şi care se fac pe ma șina

oprită, deci în afara procesului de producţie. • Reglaje externe care corespund operaţiunilor şi care se fac cu ma șina în

funcțiune, deci în cadrul procesului de producţie. • Etapele metodei SMED • •Setările interne şi externe • •Separarea reglajelor interne de reglajele externe • •Transformarea reglajelor interne în reglaje externe

A.SZUDER Ch 15 - 24

Reducerea timpilor de schimb reglaj şi fixare

• Prestabilirea poziţiilor dorite • Utilizarea sistemelor rapide

de prindere • Utilizarea de sisteme de

ghidare • Prevenirea ne alinierilor • Realizarea uşoară a

mişcărilor

A.SZUDER

Mentalitatea PIT STOP

Piesă nouă

Piesă prelucrată

Jidoka

• Jidoka este capacitatea masinilor si operatorilor de a detecta când a avut loc o condiție anormală și oprirea lucrului.

• Permite creșterea calității la fiecare proces și pentru a separa sarcinile pentru oameni și mașinile de lucru mai eficient. Jidoka este unul dintre cei doi piloni ai sistemului de producție Toyota, împreună cu just-in-time. Jidoka este uneori numit autonomation, care înseamnă "automatizare cu inteligența umană".

A.SZUDER

Jidoka

A.SZUDER

Calitatea la sursa

• Andon semnalizeaza probleme de calitate prin semnale vizuale • Programarea sub capacitate permite planificarea, rezolvarea

problemelor si intretinerea • Semnalele vizuale de control al productiei fac problema vizibila

pentru toti • “Poka-yoke” (dovedirea greselii, nu a perosanei ce a gresit)

previne defectele

A.SZUDER

Andon • Andon este derivat dintr-un termen

japonez pentru un tip de felinar de hârtie.

• În industria prelucrătoare, sisteme Andon oferă feedback vizual.

• Sistemele Andon indica starea liniei de fabricație, atunci când este nevoie de asistență (de exemplu, apeluri pentru supervizor sau de întreținere), și să împuternicească operatorilor să oprească procesul de producție când probleme de calitate. În Lean Manufacturing Andon se referă la orice afișaj vizual care afișează informații despre starea proceselor .

A.SZUDER

6Sigma • 6Sigma este o metoda initial dezvoltata de Motorola, pentru a

imbunatati sistematic procesele prin eliminarea neconformitatilor (Bill Smith, 1986).

• O filozofie de management al calitatii (Reducerea variabilităţii proceselor, orientare spre client şi luarea deciziilor pe baza datelor disponibile şi a faptelor observate )

• ·O metodologie de îmbunătăţire a performanţelor proceselor (utilizează o serie de instrumente ale calităţii – Diagrama Pareto, histograme, diagrama cauză – efect (Ishikawa), fişe de control, diagrame de flux, etc. si care sintetizează utilizarea metodelor de SPC într-un model cunoscut sub numele de DMAIC – Definire, Măsurare, Analiză, Îmbunătăţire, Control

• O metodă de măsurare a calităţii produselor şi a capabilităţii proceselor (6s înseamnă probabilitatea de a avea 3.4 PPM de piese defecte sau ca probabilitatea este de 99.999967% că produsele vor fi conforme cu specificaţia)

A.SZUDER

6Sigma

A.SZUDER

6Sigma

A.SZUDER

6Sigma

A.SZUDER

Poka Yoke • Concept de management al calității utilizat pentru prevenirea erorilor

umane ce apar pe linia de producție • Inspecția la sursă în proporție de 100% bazată pe

– utilizarea senzorilor corespunzători – observațiile operatorului – autocontrolul succesiv pentru detectarea anormalităților (când și

unde se petrec) – corecția anormalităților pe unitatea de producție curentă și în

întregul sistem • Dispozitiv poka yoke - obiect simplu: șabloane, dispozitive de

avertizare, sisteme de avertizare și informare, etc – previne comiterea greșelilor de către personal – este folosit pentru a opri mașina sau a alerta operatorul că ceva

este pe cale să meargă greșit – oricine îl poate utiliza la locul de muncă

A.SZUDER

Poka Yoke - Exemple

A.SZUDER

Intretinerea total productiva (TPM)

• Tratarea defectarii masinilor – Reparatii pentru a face masina defecta

operationala

• Intretinere preventiva – Sistem de inspectii si verificari periodice pentru a

tine masinile in stare de operare

• TPM combina intretinerea preventiva cu conceptele de calitate totala

A.SZUDER

MANAGEMENTUL RETELELOR LOGISTICE

Prof. Dr. Ing. Andrei Szuder www.ctanm.pub.ro

szuder@ctanm.pub.ro

A.SZUDER

LOGISTICA SI RETELE LOGISTICE

A.SZUDER