Scurt istoric al oraşului

Municipiul Târgovişte este reşedinţa judeţului Dâmboviţa din anul 1968. Atestarea documentară apare târziu, într-un memorial de călătorie din 1396 aparţinând lui John Schildberg. Beneficiind de o poziţie geografică extrem de favorabilă la contactul dintre Câmpia piemontană omonimă şi Subcarpaţi, pe malul drept al Ialomiţei, Târgovişte – este un nume de adâncă rezonanţă în istoria şi cultura noastră naţională.

Capitală a Ţării Româneşti, cu unele intermitenţe între 1418 şi 1713, Târgoviştea a fost reşedinţa unui şir însemnat de voievozi - 33 la număr, între care se disting domniile lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu, domnitori cu iubire de ţară, dar şi de slovă, care au dezvoltat necontenit Târgoviştea, fiind în acele vremuri un important oraş european asemuit de numeroşi călători şi diplomaţi cu cele mai vestite oraşe ale lumii de atunci "o Florenţa a românilor“.

Dezvoltarea feudală a oraşului era centrată pe un areal din jurul Curţii Domneşti şi a sistemelor de fortificaţii (Şantul Cetăţii), care pornea semicircular pe Ialomiţa (între Teiş la nord şi cartierul actual Sârbi la sud- Poarta Bucureştilor).

Se distingeau atunci cele trei zone principale ale oraşului: Târgul de Sus - Suseni în nord, nord-vest, Curtea Domnească, în partea centrală şi Târgul de Jos în sud, sud-vest, care imprimă şi astăzi o anumită structură şi textură urbană. Funcţia sa comercială a fost o coordonată majoră a oraşului, datorită rolului de capitală, cât şi a poziţiei sale geografice, pe traiectoria unor importante artere comerciale europene şi orientale. Menţionăm astfel rolul pieţii centrale, a târgurilor periodice care antrenau importante schimburi comerciale româneşti şi străine.

Evoluţia demografică arată oscilaţii importante: circa 60.000 locuitori în vremea lui Matei Basarab, 7812 locuitori în anul 1900, circa 100.000 locuitori la sfârşitul anilor 80, în prezent ceva mai puţini.

În prezent municipiul Târgovişte se încadrează în categoria oraşelor mijlocii, având o funcţie predominant industrială: platforma industriei grele în partea de sud, sud-vest (C.O.S.T., Oţelinox, Erdemir, Saro, Romlux); platforma industriei uşoare (întreprinderi de panificaţie, depozite de legume, fructe, cereale, produse lactate etc.) situată în nordul oraşului; în interior – Upet şi Supermarket-ul XXL,Kaufland, Interex, fiind înconjurate în prezent de zone rezidenţiale.

În afară de funcţia industrială pe care o are, oraşul se mai remarcă şi prin funcţia turistică pe care o deţine, în sensul că dispune de o mare varietate de obiective turistice, ce sunt legate, multe dintre ele de trecutul istoric al oraşului.

1

I. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE

I.1 Capitalul natural

I.1.1 Date geografice

A. Aşezare şi relief

Municipiul Târgovişte este situat în câmpia subcolinară care-i poartă numele, parte a câmpiei piemontane înalte, la zona de contact dintre Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română. Oraşul beneficiază de o aşezare prielnică, în apropierea paralelei de 45°, anume 44°56’ latitudine nordică şi meridianul 25°26’ longitudine estică. Aflat la încrucişarea unor vechi drumuri comerciale (Buzău, Brăila, Giurgiu, Braşov, Câmpulung), municipiul reprezintă un important nod al căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare, găsindu-se la numai 78 km de Bucureşti, la 48 km de Ploieşti şi la 110 km de Braşov.

Cadrul natural a asigurat condiţii de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea unui centru urban, în jurul căruia au gravitat aşezări rurale înşirate pe văile mijlocii ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Târgoviştea de astăzi reprezintă un important centru economic, cultural-istoric şi turistic al ţării.Spre nord de Târgovişte, relieful este mai cutat, dealurile din vecinătate urcând spre culmile munţilor Bucegi şi Leaota. Către sud şi sud-vest se întinde Câmpia Română. Spre nord-vest, în imediata vecinatate a oraşului domină dealul Mănăstirii, care coboară în trepte spre est.

Înălţimea dealurilor din vecinătatea oraşului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară caracterizându-se prin văi săpate de torenţi şi chiar alunecări de teren. În marginea vestică a Târgoviştei relieful este uşor boltit, formând pragul interfluvial dintre Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Dealurile din dreapta Ialomiţei sunt mai departate de oraş, la cca. 6 km, formând un platou - Gruiul Prisăcii.Vatra oraşului, delimitată la est de râul Ialomiţa, se află la o înălţime de 10-15 m deasupra luncii inundabile a Ialomiţei. Lăţimea acestei terase este de 6-7 km şi constituie cumpăna apelor, între bazinul Ialomiţei şi al Dâmboviţei. În zona municipiului, lunca Ialomiţei are o lăţime de 500-2000 m şi o înclinaţie de 4,5 m la kilometru.

Câmpia Târgoviştei se desfăşoară în dreapta Ialomiţei pe o lărgime de 6-8 km în vecinătatea oraşului, fiind străbătută de numeroase pâraie. Amintim Ilfovul care izvorăşte din dealul Teişului şi, având ca surse de alimentare ploile şi zăpezile, Milioara, canalizată parţial pe Şanţul Cetăţii, încă din secolul al XVII-lea şi recent deviată spre râul Ilfov şi Iazul Morilor care trece pe la nord de Curtea Domnească.

B. Clima

Clima oraşului Târgovişte este determinată de aşezarea geografică şi de relief. Paralela de 45° care trece pe la nord de teritoriul municipiului (Şotânga-Doiceşti-Aninoasa) şi care reprezintă nu numai jumătate din distanţa dintre pol şi ecuator, ci şi dintre culmile Carpaţilor Meridionali şi Câmpia Română explică clima temperat-continentală a oraşului.

Amplitudinea termică anuală specifică acestei latitudini este diminuată de amplasarea oraşului în zona intracolinară: Măgura Bucşanilor opreşte gerurile şi vânturile puternice din timpul iernii, iar dealurile şi Valea Ialomiţei temperează canicula verii. Se poate spune că Târgoviştea beneficiază de un climat plăcut, unul dintre cele mai favorabile din ţară. Clima

2

Târgoviştei se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 9,9°C şi o amplitudine termică de 22°C ( temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -1,2°C, iar a lunii iulie de +20,8°C). Maxima absolută înregistrată la Târgovişte a fost de +40,4°C în 1946. Valoarea anuală a bilanţului radiativ (intensitatea anuală a căldurii solare) este de 50kcal/cm² - căldură care ajută la dezvoltarea optimă a covorului vegetal.

Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor de nord-vest, nord-est şi vest atât în perioadele reci ale anului cât şi în cele calde. Vitezele medii anuale ale vânturilor, în funcţie de direcţie variază între 2,1 şi 3,2m/s (din direcţia NE, respectiv N) iar vitezele medii lunare între 0,9 m/s (din SE în ianuarie) şi 4,2m/s (din NE în martie). Frecvenţa perioadelor de calm e mai mare în perioada rece, peste 40% în intervalul octombrie-februarie (decembrie şi ianuarie peste 45%).

Cel mai mare număr de zile senine se înregistrează în intervalul iulie-octombrie, media pentru această perioadă fiind de 7,9 zile senine/luna (25,5%). Media anuală arată 63,4 zile senine/an.

Precipitaţiile atmosferice ating în zona municipiului valori cuprinse între 450-780 mm anual, deşi s-au înregistrat şi valori extreme de 368 mm (1992) sau 1015 mm (1979). Media sumei anuale, de 627 mm, arată că în zonă sunt condiţii favorabile dezvoltării plantelor, mai ales că valorile maxime lunare se înregistrează în iunie (media lunară 101 mm) şi iulie (media lunară 84 mm).

I.1.2 Resurse primare şi secundare

A. Resursele de apă

Reţeaua hidrografică

Cea mai importantă apă curgătoare care străbate teritoriul Târgoviştei, curgând pe direcţia NV-SE este râul Ialomiţa, ce-şi are izvoarele în Munţii Bucegi. Ialomiţa are un curs permanent, cu debit variabil influenţat mai ales de precipitaţiile ce cad mai ales în cursul superior al bazinului hidrografic. Debitul mediu este de 9-13 mc/s, iar viteza apei râului variază între 0,75 m/s şi 8,4 m/s. Râul Ialomiţa adună apele din acest teritoriu prin numeroase văi cu caracter torenţial. Din albia Ialomiţei se desprind Iazul Morilor – folosit la irigarea culturilor de legume de la marginea oraşului, un canal de derivaţie de cca. 4 km lungime şi un alt canal de derivaţie de cca. 6 km lungime care asigură, în aval, debitele unor acumulări de pe valea Ilfovului.

La 3-4 km spre vest de valea Ialomiţei curge Ilfovul, care izvorăşte din pădurile Teişului şi pe care, în aval de municipiu, s-a amenajat o salbă de lacuri (Bunget, Ilfoveni, Udreşti). În raza oraşului Târgovişte poate fi semnalată şi prezenţa pârâului Milioara (Mierea), canalizat şi deviat către râul Ilfov.Pânza de apă freatică se găseşte la adâncimi diferite în funcţie de forma de relief şi de petrografia variată, specifică Câmpiei piemontane. Astfel, pe terasa Ialomiţei pânza freatică se află la adâncimea medie de 3-5 m, iar în lunca înaltă a Ialomiţei şi în lunca pâraielor Ilfov şi Milioara la adâncimea de 1,5-3 m.

Resursele de apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Târgovişte se realizează din 6 surse – 5 surse subterane, aflate la o distanţă de 10-20 km faţă de municipiul Târgovişte – şi o sursă de suprafaţă, din râul Ialomiţa, aflată în prezent în conservare.

Volumul total de apă autorizat, captat din subteran este de 30.375 mii mc/an, cele 6 surse subterane fiind:

3

Sursa Dragomireşti Nord, amplasată la 500 m faţă de malul stâng al râului Dâmboviţa; lungimea frontului de captare este de 3,6 km, compus din 32 foraje; Vanual = 7884 mii mc;Sursa Hulubeşti-Butoiu, amplasată pe malul stâng al pârâului Potopu; captarea este formată din 17 puţuri de adâncime, forate la 100 m; Vanual =3154 mii mc;Sursa Măneşti, amplasată pe malul stâng al râului Dâmboviţa, la 70 m de acesta; captarea se întinde pe o lungime de 2,6 km, fiind formată din 22 foraje cu adâncimi cuprinse între 10 m şi 22 m; Vanual = 3730 mii mc;Sursa Lazuri-Văcăreşti, funcţionează cu 34 foraje cu adâncimi cuprinse între 32 m şi 51 m; frontul de captare lung de 6,75 m începe din albia majoră a râului Dâmboviţa la S-V faţă de comuna Văcăreşti şi se termină în partea de N a comunei Lazuri;Vanual =9460 mii mc;Sursa Parcul Mitropoliei este formată dintr-un foraj cu adâncimea de 200 m amplasat în zona centrală a municipiului Târgovişte; actualmente această sursa se afla în conservare; Vanual =365 mii mc.Sursa de suprafaţă COS Târgovişte care preia apa de suprafaţă din râul Ialomiţa, ce este potabilizată în Staţia de tratare Târgovişte Sud, se află în prezent în conservare; Volumul anual este de 4730 mii mc. şi se preia în cazul în care nu este satisfacută cerinţa de apă din subteran.

Pentru apa din surse subterane exista 4 staţii de repompare apă cu o capacitate totală de 1017 l/s. Pentru apa din sursa de suprafaţă există o staţie de repompare cu o capacitate de 150 l/s.

Reţeaua de apă de joasă presiune (1-3,5 bar), inclusiv aducţiuni, este de 140 km, din care 41 km a fost reabilitată în perioada 2000-2002 prin credit BERD. Reţeaua de apă potabilă de medie presiune (3,5-10 bar) este de 400 km.

Pentru siguranţa funcţionării sistemului de alimentare cu apă potabilă, există:Rezervoare de înmaganizare situate în punctele:

Lazuri-Văcăreşti – 1 x 1000 mc; 1 x 5000 mc;Priseaca – 2 x 5000 mc; 1 x 5000 mc – în curs de execuţie;35 de staţii pentru ridicarea presiunii pe reţeaua de distribuţie la utilizator (hidrofoare)

La intrarea în reţeaua de alimentare a oraşului, cantitatea de apă este masurată prin 3 puncte de contorizare. Presiunea din reţea, este monitorizată permanent în 38 de puncte din reţea.

Resursele de apă industrială

Alimentarea cu apă industrială a oraşului se realizează din râul Ialomiţa prin amenajări specifice ale U.E. Doiceşti (canal de fugă şi cameră de încărcare), apa fiind apoi transportată de la priza de apă aflată în amonte de municipiu, printr-o conductă specială de metal lungă de 12,5 km. Volumul anual autorizat pentru captarea apei industriale din râul Ialomiţa este de 30,207 mil. mc.

Simultan, unii agenţi economici mari consumatori de apă industrială, cum ar fi UPET SA, au propriile surse de apă industrială şi potabilă din subteran.

4

Puncte tari Puncte slabeMajoritatea locuinţelor sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă.Râul Ialomiţa asigură necesarul de apă industrială al municipiului Târgovişte şi poate fi utilizat şi ca sursă de apă potabilă.Capacitatea surselor depaşeşte necesarul actual de apă al municipiului.

Sursele subterane pentru alimentarea cu apă a oraşului se află în vecinătatea acestuia, la 15 - 20 km.În unele zone ale oraşului există numai alimentare cu apă, fără reţea de preluare a apelor uzate.

B. Resursele de sol

Solul şi subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într-o manieră durabilă. Municipiul Târgovişte are un teritoriu administrativ în suprafaţă de 4681ha, din care suprafaţa intravilanului este de 1966 ha, iar din acesta 100,7 ha reprezintă zona verde.După destinaţie:

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă: 2141 haSuprafaţa arabilă 1917 haPlantaţii viticole şi pomicole 20 haPajişti (păşuni şi fâneţe) 204 haPăduri şi alte terenuri forestiere 1035 haTerenuri cu ape şi ape cu stuf 102 haCăi de comunicaţie şi căi ferate 153 haTerenuri ocupate cu construcţii şi curţi 1248 haTerenuri degradate şi neproductive 2 ha

Solurile din zona oraşului Târgovişte sunt soluri argiloiluviale brun-roşcate specifice suprafeţelor ocupate în trecut sau în prezent, de păduri de cvercinee şi acoperite cu löessuri sau luturi löessoide. Existenţa unui orizont de humus de 20-40 cm conferă acestor soluri o bună fertilitate pentru plantele de cultură (cereale, legume etc).

În afara pierderilor cauzate de urbanizare, solul de pe teritoriul Târgoviştei are de suferit în special în zona platformei industriale din sudul oraşului, datorită emisiilor de pulberi cu conţinut de metale grele, rezultate din procesele industriale.Rampele de depozitare a deşeurilor menajere (Aninoasa) şi industriale (Udreşti, Lucieni, rampa UPET aflată pe malul Ialomiţei) degradează terenurile şi habitatele, atât prin ocuparea acestora, cât şi prin faptul că nefiind amenajate şi protejate reprezintă o sursă de poluare a solului.

Puncte tari Puncte slabeSolurile din raza municipiului Târgovişte prezintă o buna fertilitate, oferind condiţii optime pentru dezvoltarea vegetaţiei.

Solurile suferă impactul cauzat de urbanizare şi de activitaţile industriale, mai ales în zona de sud a oraşului.

C. Resurse minerale

Ca resurse minerale pot fi menţionate:

5

pietrişurile şi nisipurile existente într-o zonă puternic aluvionară;petrolul şi gazele de sondă exploatate în localităţile din apropierea municipiului: Teiş, Aninoasa, Răzvad prin Schela de Petrol Târgovişte aparţinând SNP Petrol-Sucursala Târgovişte; cărbunele (lignitul), se exploatează în apropierea municipiului la cca. 10 km, de la Şotânga, Mărgineanca, sau este adus de la mari distanţe; gazele naturale (metan) sunt aduse de la mari distanţe prin reţeaua de transport şi distribuţie naţională sau sunt importate.

D. Resurse cu valoare peisagistică – biodivesitatea (vegetaţia, fauna)

În interiorul unei raze de cca. 15 km se pot regăsi importante suprafeţe de pădure care reprezintă resurse economice, dar au şi valoare peisagistică:

Pădurea Bradului (650 ha), cu trupurile Aninoasa, Viforâta, Gorgota, Mănăstirea Dealu; Pădurea Priseaca (300 ha), în teritoriul administrativ al municipiului Târgovişte; Pădurea Teiş (2800 ha); Pădurea Lucieni (2000 ha); Pădurea Râncaciov (2000 ha). Părţi ale acestor păduri se pot constitui ca zone pentru odihnă şi agrement.

Speciile forestiere întâlnite sunt specifice zonei de silvostepă: aninul negru, mai rar cel alb, plopul alb, negru şi tremurător, salcia, lemnul câinesc, sângerul, socul, păducelul, salcâmul, cireşul sălbatic – în lunci şi pe terase; carpenul, stejarul, gorunul, garniţa - în padurile din apropiere.

Un loc special îl ocupă Dealul Mănăstirii, unde asistăm la fenomenul, îngrijorător, de distrugere a vegetaţiei, în special a pădurii şi plantaţiilor de pin aflate pe versantul dinspre nord-nord-vestul mănăstirii, din cauza defrişărilor şi păşunatului, ceea ce duce la dispariţia habitatelor din zonă şi generează alunecări de teren.

Dintre plantele ierboase specifice zonei se pot aminti: iarba grasă, pirul, trifoiul. Pe pajişti, în mai-iunie înfloresc multe plante: păpădia, romaniţa, margareta, piciorul cocoşului, gălbenele. În păduri întâlnim primăvara toporaşi, măseaua ciutei, brebenei, floarea paştelui, ciuboţica cucului, viorele, precum şi o plantă rară, ocrotită de lege - crucea voinicului (Hepatica transilvanica).

În apropierea lacului de pe Ilfov şi a bălţilor se află o vegetaţie palustră şi acvatică alcătuită din stuf, papură, pipirig, piciorul cocoşului de apă.Vegetaţia ornamentală cuprinde arbori şi arbuşti (castan, plop, salcie, lemn câinesc, gard viu, tuia, tisa etc) şi numeroase specii de flori, dintre care se pot aminti trandafiri, petunii, lalele. O parte dintre arbori, în special plopii, au atins vârsta maturităţii şi trebuie înlocuiţi cu puieţi.

Zonele verzi reprezentând 11,26 mp/locuitor şi 5,12 % din intravilan, ocupă la nivelul municipiului Târgovişte o suprafaţă de 100,7 ha din care 57,7 ha reprezintă parcuri şi zone de agrement.

Pe teritoriul municipiului Târgovişte se afla cca. 40 de arbori seculari (stejari, tei, salcâmi boiereşti, duzi,etc) sau specii de arbori din Lista Roşie de plante (larice, tisa) - cei mai multi aflaţi în parcul de la Muzeul scriitorilor dâmboviţeni - care ar trebui să fie puşi sub ocrotire, ca monumente ale naturii.

Spaţiile verzi în zonele de locuinţe precum şi spaţiile verzi de aliniament au aportul lor la oferirea unui microclimat mai sănătos şi constituie o rezervă potenţială în măsura în care va creşte preocuparea pentru îmbunătăţirea calitativă a plantaţiilor dendro-floricole. Unitatea de producţie dendro-floricolă, în suprafaţă de 7 ha asigură materialulul săditor pentru zonele verzi ale oraşului.

Vegetaţia cultivată este reprezentată de grâu, orz, porumb, secară, floarea-soarelui, lucernă, trifoi etc. În lunca înaltă a râului Ialomiţa se cultivă legume şi zarzavaturi: varză,

6

roşii, morcovi, ceapă, usturoi, ardei, gogoşari, spanac, salată etc.). Livezile de pomi fructiferi (meri, peri, pruni) şi plantaţiile de viţă de vie se găsesc pe versanţii însoriţi ai dealurilor din împrejurimi.

Fauna -este diversă, fiind caracteristică zonelor de câmpie şi zonelor colinare. Pădurile din jurul oraşului sunt populate cu iepuri, vulpi, viezuri, dihori. Dintre păsări coţofana şi cioara se situează pe primul loc. Fauna acvatică e reprezentată de clean, mreană, roşioară, biban.

Animalele domestice frecvente sunt: porcinele, bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, păsările de curte şi albinele, câinii şi pisicile.

Puncte tari Puncte slabePădurile din imediata apropiere a municipiului Târgovişte reprezintă atât zone cu valoare peisagistică, cât şi zone favorabile odihnei şi agrementului.

Distrugerea vegetaţiei în unele zone din apropierea municipiului (Mănăstirea Dealu) prin activităţi antropice, cum ar fi defrişarea şi păşunatul.Lipsa ariilor naturale protejate (monumente ale naturii, rezervaţii naturale) pe teritoriul administrativ al municipiului Târgovişte.

E. Resurse alimentare

Municipiul Târgovişte îşi asigură parţial necesarul de produse alimentare, cum ar fi: laptele şi derivatele din lapte, ouăle, fructele autohtone. Carnea ca atare provine aproape în totalitate de la centrele de tăiere şi prelucrare de pe teritoriul oraşului, achiziţia făcându-se de la cel mult 25-30km distanţă. Legumele şi zarzavaturile proaspete sunt asigurate de legumicultorii din partea de sud-est a oraşului şi din comunele învecinate. Pentru producerea pâinii se foloseşte şi grâul care se cultivă în zonele limitrofe, dar nu numai.

I.1.3 Calitatea factorilor de mediu

Din punct de vedere al protecţiei mediului, municipiul Târgovişte se încadrează în categoria zonelor cu nivel de poluare mediu. Principalele surse de poluare sunt:

industria (metalurgică, chimică, constructoare de maşini şi echipamente, industria alimentară, producătoare de energie electrică şi termică, extracţia de ţiţei şi gaz natural etc.), traficul rutier activităţile menajere.

Majoritatea surselor de poluare amintite se află pe raza municipiului Târgovişte, iar altele, situate în zonele învecinate (industria extracţiei de petrol şi gaze naturale – Sucursala PETROM Târgovişte sau industria energetică – Uzina Electrică Doiceşti) pot avea impact asupra mediului din zona Târgovişte, prin poluarea la distanţă.

Dintre agenţii economici poluatori se pot menţiona : S.C. C.O.S.T. S.A., S.C. UPET S.A., S.C. Romlux S.A., W.T.S.-S.A., S.C. Erdemir S.A., S. C. Victoria S.A., S.C. Sorpau S.A., S.C. Termica S.A. etc. În anumite situaţii se resimte şi impactul pulberilor emise de U.E. Doiceşti.

Traficul rutier se înscrie în categoria surselor difuze de poluare cu pondere majoră în poluarea atmosferei, datorită emisiilor rezultate din gazele de eşapament (CO, NOx, HC, pulberi, fum, plumb) şi prin antrenarea prafului sedimentat pe căile rutiere. În ultimul deceniu se constată creşterea semnificativă a parcului auto, multe dintre autovehicule neândeplinind criteriile de calitate impuse de directivele europene (EURO 2).

7

Poluarea industrială şi urbană, cauzată de traficul rutier şi de instalaţiile de încălzire, alături de alţi factori, cum ar fi: insuficienţa spaţiilor verzi, mai ales în cartierele mărginaşe şi a spaţiilor de joacă pentru copii, lipsa platformelor corespunzătoare pentru depozitarea gunoiului menajer, zgomotul produs în vecinătatea zonelor de locuit, prin însumare pot genera stări de disconfort locuitorilor municipiului sau pot favoriza creşterea sensibilităţii populaţiei la diferite boli, în special ale aparatului respirator.

Se poate spune că mediul urban este un mare consumator de resurse, un producător major de emisii poluante rezultate din instalaţii industriale, instalaţii de încălzire şi de la mijloacele de transport, fiind caracterizat de o densitate mare a populaţiei şi de o concentrare a surselor de poluare.

A. Calitatea aerului

Calitatea aerului în zona Târgovişte, considerată zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi în suspensie (surse majore: metalurgia şi traficul rutier), a cunoscut o ameliorare continuă în ultimii ani datorită diminuarii emisiilor rezultate din activităţile industriale ca urmare a măsurilor impuse agenţilor economici: îmbunătăţirea monitorizării emisiilor, planuri de conformare viabile, importante lucrări de investiţii pe linie de protecţie a mediului, dar şi datorită regresului din industrie.

În municipiul Târgovişte este supravegheat nivelul poluării cu pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac, aldehidă formică, substanţe oxidante.

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie în zona Târgovişte se datorează în special industriei metalurgice feroase (S.C. C.O.S.T. S.A.) care emite pulberi ce conţin oxizi de fier şi metale feroase şi traficului rutier. Nivelul de poluare cu pulberi în suspensie se menţine în continuare ridicat, peste concentraţia maximă admisibilă (CMA=0,075 mg/mc) anuală, conform STAS 12574/1987, existând totuşi o tendinţă de scădere în ultimii ani.

Inspectoratul de Protecţia Mediului Târgovişte a urmărit nivelul pulberilor în suspensie, în zona Târgovişte, prin cele trei staţii de prelevare: I.P.M. Târgovişte - reprezentativă pentru traficul rutier, Micro XII - reprezentativă pentru pulberile rezultate de la S.C. C.O.S. Târgovişte, Centrul civic - reprezentativă pentru pulberile rezultate din traficul rutier şi din alte surse după dispersie (S.C. C.O.S.T. S.A., S.C. UPET S.A.).

Pulberi în suspensie în municipiul Târgovişte:

Punct de prelevare

Nr. depăşiri /nr. măsurători

Frecvenţa de depăşire a CMA /24h (%)

Media anuală a concentraţiei medii/24 h (mg/mc)

Maxima concentraţiei medii/24h (mg/mc)

Minima concentraţiei medii/24h (mg/mc)

Sediu I.P.M. 73/346 21,09 0,121 0,267 0,010Centrul Civic 31/338 9,17 0,112 0,222 0,023Micro XII 19/198 9,60 0,111 0,227 0,020Total Târgovişte 123/882 13,95 0,115 0,267 0,010

În zonele în care se înregistrează depăşiri ale valorilor normale la pulberi în suspensie, starea de sănătate a locuitorilor ar putea fi afectată, prin generarea pneumoniilor, bronşitelor, astmului sau emfizemului, iritarea ochilor (conjunctivita) şi a pielii. Capacitatea iritantă a pulberilor în suspensie creşte atunci când există în aer şi alţi poluanţi

8

iritanţi respiratori, cum ar fi SO2 şi NO2, manifestându-se efectul sinergic între SO2 - pulberi în suspensie şi NO2 - pulberi în suspensie.

Pulberile sedimentabile s-au încadrat în limite normale, nedepăşind concentraţia maximă admisibilă, respectiv 17g/mp/lună.

În municipiul Târgovişte concentraţiile de poluanţi gazoşi SO2, NO2 şi NH3 nu au depăşit CMA pe 24 ore şi nici anual, dar aceştia au fost prezenţi.

IPM Târgovişte efectuează, începând cu anul 2000, inventarul de emisii conform metodologiilor CORINAIR şi AP – 42. Dintre poluanţii reglementaţi prin “Protocolul de la Kyoto” s-au inventariat emisiile de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot şi metan. S-a constatat o scădere a nivelului emisiilor în intervalul 2000 – 2006 ca urmare a utilizării preferenţiale de combustibili fosili cu conţinut scăzut de carbon şi cu putere calorică ridicată (gaz metan), în defavoarea celor cu putere calorică redusă şi conţinut ridicat de carbon (cărbune, păcură, cocs). De asemenea, consumurile globale de combustibili au scăzut, fie datorită eficientizării utilizării energiei, fie datorită scăderii necesarului de consum.

Puncte tari Puncte slabeNoxele gazoase, SO2 şi NO2 sunt în cantităţi reduse în aerul ambiental al municipiului, sub limitele prevăzute de standardele româneşti şi de cele prevăzute în directiva UE.Reducerea emisiilor de dioxid de carbon, monoxid de carbon, metan şi oxizi de carbon – poluanţi reglementaţi de Protocolul de la Kyoto, în perioada 2000-2002.Concentraţia de pulberi sedimentabile se încadrează în limite normale.

Concentraţia de pulberi în suspensie în aerul ambiental depăşesc limitele admisibile datorită industriei metalurgice şi traficului rutier.

B. Calitatea apei

Calitatea apelor râurilor

Din punct de vedere calitativ apa râului Ialomiţa (urmarită în secţiunile P.H Târgovişte şi aval Târgovişte-la Săcuieni) se încadrează în categoria I de calitate, conform STAS 4706/88, cu excepţia indicatorilor chimici de calitate, amoniu (NH4) şi fier (Fe) în secţiunea Săcuieni, aval de Târgovişte:

la amoniu (NH4) valoarea concentraţiei medii pe anul 2002 a fost de 3,8 mg/l faţă de 1,0 mg/l concentraţie admisibilă şi se datorează deversării apelor insuficient epurate din staţia de epurare Târgovişte Sud, aparţinând RAGC Târgovişte;la fier (Fe) valoarea concentraţiei medii pe anul 2002 a fost de 0,69 mg/l faţă de 0,3 mg/l concentraţie admisibilă, sursa principală de poluare fiind S.C. COST S.A. Târgovişte.

Apa pârâului Ilfov, urmarită în secţiunea Colanu se încadrează în categoria I de calitate.

Calitatea apelor subterane

În general calitatea apelor subterane este corespunzătoare, încadrându-se în condiţiile de potabilitate. Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Târgovişte se face în

9

sistem centralizat, 99% din totalul locuinţelor din oraş fiind racordate la reţaua publică, iar în zona limitrofă rurală sunt racordate 70% din locuinţe.

Captarea apelor subterane, înmagazinarea, transportul şi distribuţia apei potabile se face prin regia autonomă de interes local, subordonată Consiliului Local al municipiului, anume R.A.G.C. Târgovişte. Alimentarea cu apă potabilă se realizează cu 6 surse – prin captarea apei din subteran şi o sursă de suprafaţă (din râul Ialomiţa), aflată în prezent în conservare. Volumul total autorizat de apă captată din subteran este de 30.375 mii mc/an.

Reţeaua de apă potabilă din Târgovişte e monitorizată de către Inspectoratul de Protecţia Mediului prin 5 puncte fixe de control: 2 la intrare în reţea (N. Bălcescu şi Romlux) şi 3 la puncte termice. În 2006, la reţeua de distribuţie a apei în Târgovişte s-au efectuat 311 probe din punct de vedere chimic şi bacteriologic, din care 275 probe corespunzătoare şi 36 necorespunzătoare. Deasemenea, s-au efectuat 2 expertize, unde s-au recoltat 17 probe, din care 12 probe corespunzătoare şi 5 necorespunzătoare.

În localităţile din vecinătatea municipiului Târgovişte, începând din anii 1994-1995 s-au stabilit zonele afectate de exploatările petroliere, instituindu-se un regim de supraveghere şi măsurare permanentă a apei din pânza freatică (fântâni). S-au monitorizat zonele: Răzvad - Valea Voievozilor, Aninoasa – Săteni şi Teiş, unde s-au constatat depăşiri ale limitelor admisibile, conform STAS 4706/88 la indicatorul cloruri (CMA 250 mg/l), ca urmare a poluării cu apă sărată de către Schela de Petrol Târgovişte. La nivelul anilor 1999 - 2006 s-a constatat o diminuare a concentraţiei medii de cloruri în zonele afectate, comparativ cu anii anteriori, până la încadrarea în limitele admisibile, ca urmare a fenomenului natural de spălare a straturilor sărăturate, a înlocuirii conductelor de transport apă sărată corodate, a scăderii numărului poluărilor accidentale şi monitorizării riguroase a acestor zone.

Evacuarea apelor menajere, industriale şi meteorice (tratarea apelor uzate)

Din volumul total de ape uzate generate din activităţile productive şi menajere, cca. 50% constituie ape uzate care trebuie epurate. Apele uzate industriale şi menajere, precum şi cele pluviale sunt colectate de pe teritoriul municipiului Târgovişte prin sistemul de canalizare exploatat şi întreţinut de R.A.G.C. Târgovişte, după care sunt supuse epurării prin intermediul staţiilor de epurare Târgovişte Sud şi Târgovişte Nord, aparţinând aceleaşi societăţi.

Sistemul de canalizare din municipiul Târgovişte este compus din 120 km de conducte, 2 staţii de epurare amplasate pe ambele părţi ale râului Ialomiţa, în aval de zona de locuit a municipiului, cu o capacitate de epurare de 960 l/s, o staţie de repompare ape uzate menajere şi industriale în zona industrială de sud şi 5 deversoare pentru ape pluviale ce descarcă apele în râul Ialomiţa. Sistemul a fost proiectat şi realizat în sistem mixt.

Serviciul de colectare ape uzate este asigurat pentru 95% din locuinţele din municipiu.

Este necesară extinderea reţelei de canalizare în zonele în care aceasta nu există pentru evitarea poluării pânzei freatice şi a solului.

Staţiile de epurare au fost realizate în perioada 1972 - 1992 şi sunt dotate cu echipamente la nivelul anilor 70-80, cu uzură morală şi fizică având o eficienţă scăzută şi anume:

Staţia de epurare Târgovişte Sud, amplasată pe malul drept al râului Ialomiţa, la cca. 500 m de albia minoră, asigură epurarea apelor uzate şi pluviale din zona industrială şi de locuit a oraşului. Este prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică, dar evacuează de multe ori ape insuficient epurate în râul Ialomiţa. Indicatorii chimici de calitate frecvent depaşiţi la evacuare în anul 2006 faţă de limitele admisibile conform NTPA 002/2002 sunt:

amoniu - 17,1mg/l faţă de 3,0 mg/l

10

detergenţii - 1,32mg/l faţă de 0,5 mg/lsuspensii - 65,4mg/l faţă de 35 mg/l).

Cauzele depăşirii limitelor autorizate sunt reprezentate în general de uzura fizică şi morală a echipamentelor de pe liniile de epurare, defecţiuni ale instalaţiilor şi utilajelor, capacitate de epurare depăşită. Randamentele actuale atinse de staţia de epurare Târgovişte Sud sunt cuprinse între 34-38 % pe indicatori faţă de randamentul de epurare prevăzut la proiectarea şi execuţia staţiei, cuprins între 86–92%.

Staţia de epurare Târgovişte Nord, asigură epurarea apelor uzate şi pluviale din zona industrială şi de locuit de pe malul stâng al râului Ialomiţa. Având o capacitate de 60 l/s, evacuează apele uzate în râul Ialomiţa după o prealabilă epurare mecano-biologică. În prezent utilizează o capacitate de epurare redusă a apelor uzate menajere şi industriale, preepurate local şi provenite de pe platforma industrială Târgovişte Nord, fără a se semnala depăşiri semnificative la indicatorii de calitate, cu excepţia amoniului - 5,76 mg/l faţă de 3,0 mg/l, conform NTPA 002/2002.

Consecinţele epurării necorespunzătoare a apelor uzate le reprezintă impactul negativ asupra calităţii apei râului Ialomiţa şi implicit asupra florei şi faunei acvatice. Pe de altă parte nu toate apele uzate generate din activităţi productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural.

Puncte tari Puncte slabeMajoritatea locuinţelor sunt racordate la sistemul de canalizare.Există proiect pentru reabilitarea sistemului de epurare a apelor uzate din staţia de epurare Târgovişte –Sud.Apa râului Ialomiţa şi pârâului Ilfov se încadrează la categoria I de calitate, în zona Târgovişte.

Dimensionarea reţelei de canalizare nu corespunde necesarului de preluare a apelor uzate din municipiuÎn unele zone ale oraşului există numai alimentare cu apă, fără reţea de preluare a apelor uzate. Randament scăzut al staţiilor de epurare.

C. Calitatea solului şi a vegetaţiei

Poluarea solului şi a vegetaţiei, din cauze antropice locale, este mai putin evidentă, cu excepţia zonelor unde sunt amplasate depozitele de deşeuri industriale (Udreşti, Lucieni) şi de deşeuri urbane (Aninoasa). Aceste depozite neamenajate, construite fără respectarea criteriilor ecologice, constituie surse de impurificare, de degradare a solului suprafeţelor de teren ocupate, necesitând un proces de reconstrucţie ecologică înaintată, înainte de a fi redate circuitului natural. Din analizele fizico-chimice efectuate de I.P.M. Târgovişte, în zonele din apropierea platformei industriale (S.C. COS S.A şi ROMLUX S.A.) se constată că solurile sunt practic neutre şi au o fertilitate de la mijlocie pânâ la ridicată. În general, solurile de pe raza municipiului Târgovişte oferă condiţii optime pentru dezvoltarea vegetaţiei, specifice zonei de câmpie şi zonelor colinare.

Zonele verzi reprezentând 11,26 mp/locuitor şi 5,12 % din intravilan, ocupă la nivelul municipiului Târgovişte o suprafaţă de 100,7 ha, din care 57,7 ha reprezintă parcuri şi zone de agrement.

Spaţiile verzi de interes orăşenesc, cu acces nerestricţionat şi cu nivel de dotare şi echipare care asigură cele mai diversificate nevoi de agrement periodic sunt parcurile publice: Parcul Chindia (14 ha) şi Parcul Mitropoliei (2,7 ha), aflate în întreţinerea unităţii specializate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Târgovişte. Parte componentă a Parcului Chindia este Grădina Zoologică (2 ha), care poate fi considerată zooparc modern. Spaţii verzi publice cu acces nerestricţionat sunt şi scuarurile.

11

Alături de aceste parcuri este şi Baza de Agrement Crizantema (22 ha) care prin amplasarea pe malul drept al râului Ialomiţa, suprafaţă şi echipare constituie un spaţiu verde de perspectivă. Problemele sunt de natura definitivării statutului acestui spaţiu, a întreţinerii şi echipării moderne.

Spaţiile verzi din zonele de locuinţe, precum şi spaţiile verzi de aliniament au aportul lor la oferirea unui anumit microclimat şi constituie o rezervă potenţială în masura în care va creşte preocuparea pentru îmbunătăţirea calitativă a plantaţiilor dendro-floricole. Unitatea de productie dendro-floricolă, în suprafaţă de 7 ha, asigură materialul săditor pentru zonele verzi ale oraşului.

Terasa râului Ialomiţa ar putea deveni un loc recreere şi odihnă pentru locuitorii oraşului Târgovişte prin amenajarea unei zone a râului în intravilanul municipiului Târgovişte, prin plantări de arbori, arbuşti şi cultură ierboasă.

Puncte tari Puncte slabeExistenţa parcurilor în zona centrala a oraşului.Existenţa unui proiect privind amenajarea ca loc de recreere şi odihnă a unei zone a râului Ialomiţa în intravilanul prin plantări de arbori, arbuşti, vegetaţie ierboasă.

Zone de agrement neamenajate corespunzator (Crizantema)Lipsa zonelor verzi de lânga aliniamenteNu s-au făcut demersuri pentru declararea parcului dendrologic de la Muzeul scriitorilor dâmboviţeni

D. Situaţia poluării sonore

În zona Târgovişte este caracteristică poluarea sonoră tipică mediului urban, cea mai importantă sursă fiind traficul rutier, în special în timpul zilei. Valorile înregistrate pentru nivelul de zgomot echivalent s-au situat, în general sub nivelul de zgomot admisibil, exceptând străzile de deservire şi de legătură (>65 dB). Unele surse industriale, în special S.C. UPET S.A. situat în centrul oraşului, generează stări de disconfort fonic şi se încearcă minimizarea zgomotului prin întreţinerea şi izolarea fonică a utilajelor.

Puncte tari Puncte slabeTraficul greu evită zonele de locuit.

Traficul intens în zonele de locuit, în special în centrul oraşului şi arterele subdimensionate, este cauza depăşirii nivelului de zgomot admisibil.

E. Managementul deşeurilor

La nivelul municipiului Târgovişte principalele categorii de deşeuri produse sunt deşeurile industriale şi deşeurile urbane.

Deşeurile urbane generate cuprind: deşeuri menajere, cu cea mai mare ponderea, colectate de la populaţie; deşeuri menajere de la agenţii economici; deşeuri stradale; deşeuri rezultate din activităţile de comerţ, industrie, din sectorul public şi administrativ asimilabile cu cele menajere. Compoziţia medie a deşeurilor urbane (%) este: substanţe organice 70%, hârtie şi carton 10%, materiale plastice 7%, sticlă 3%, metale 3%, materiale textile 2%, altele 5%.

Deşeurile solide urbane sunt colectate, transportate şi depozitate la groapa de gunoi orăşenească (Aninoasa) de către unităţi ce asigură salubrizarea oraşului, şi anume S.C.

12

PRESCOM S.A. Târgovişte (deşeuri menajere) şi Direcţia Servicii Comunale din cadrul Primariei Târgovişte (deşeuri stradale şi menajere).

Unităţile de salubritate colectează deşeurile menajere după un anume program: de la blocurile de locuinţe – zilnic; de la gospodăriile individuale – săptămânal; de la agenţii economici – conform prevederilor contractuale încheiate cu acestea. Deşeurile stradale sunt ridicate conform programelor de salubritate întocmite de primărie.

Principalii producători de deşeuri industriale la nivelul municipiului Târgovişte sunt: S.C. C.O.S.T. S.A (zgură de turnătorie, şlam, uleiuri uzate, electrozi grafit, materiale refractare, baterii şi acumulatori uzaţi, deşeuri cupru, bronz, alamă, alumină), S.C. OŢELINOX S.A. (şlam, hârtie şi carton, deşeu feros), S.C. W.T.S. S.A., S.C. ERDEMIR S.R.L. (deşeu feros), S.C. ROMLUX S.A. (cioburi de sticlă), S.C. UPET S.A (nisip ars, deşeu feros), S.C. CROMSTEEL S.A. (deşeu feros), S.C. COMPAN S.A. (deşeu caracteristic industriei de panificaţie), S.C. MECANICA ROTES S.A (şpan neferoase, deşeu feros 12 t valorif. REMAT), SC MONTEBIANCO SA (hârtie şi carton) etc.

Modalităţile de valorificare a deşeurilor industriale din municipiul Târgovişte constau în:reciclarea deşeurilor industriale ( feroase, neferoase, carton, hârtie, anvelope uzate, baterii şi acumulatori uzaţi) prin intermediul unităţilor de specialitate S.C. REMAT S.A şi unităţi de tip REMAT, în proporţie de 66 %;refolosirea deşeurilor în procesele tehnologice ale altor unităţi (S.C. C.O.S.T. S.A valorifică cca. 34 % din deşeul feros produs în judeţ; reciclarea zgurii de oţelărie prin firma S.C. AMSI România SRL, în vederea obţinerii unor produse utilizate în construcţii cum ar fi: platforme de drumuri, poduri, umpluturi pentru diguri, însoţită de recuperarea fierului); cioburile de sticlă sunt valorificate prin unităţi specializate.

Deşeurile periculoase generate la nivelul municipiului sunt: şlamurile galvanice, uleiurile uzate, bateriile şi acumulatorii uzaţi, echipamentele care conţin PCB-uri, precum şi deşeurile spitaliceşti. Unele dintre acestea (baterii şi acumulatori, uleiurile uzate) sunt valorificate prin unităţi de specialitate, altele, cum sunt şlamurile galvanice care sunt depozitate în depozite pentru deşeuri periculoase (S.C. UPET S.A, S.C. ROMLUX S.A.)

Deşeurile sanitare sunt colectate selectiv la locul de producere şi incinerate cu incineratoarele clasice din dotarea unităţilor sanitare.

Nămolurile de la staţiile de epurare orăşeneşti, în care se regăseşte şi nămolul din fosele septice, este eliminat pe platformele de deshidratare urmând a fi depozitat pe platformele neamenajate de deşeuri ale municipiului.

Depozite de deşeuri

Platforma de deşeuri urbane a municipiului Târgovişte, amplasată în localitatea Aninoasa (D.N. 71), pe malul râului Ialomiţa, este neamenajată, nu este prevazută cu sisteme de protecţie a mediului, reprezentând pericol de contaminare a solului, apelor de suprafaţă şi a celor freatice prin levigarea substanţelor toxice conţinute: compuşi cu azot, compuşi cloruraţi, compuşi organici, metale grele. Totodată, reziduurile reprezintă vectori importanţi în răspândirea bolilor infecţioase, datorită agenţilor patogeni conţinuţi în ele. Datorită evacuării şi depozitării de multe ori necorespunzătoare, deşeurile menajere degradează estetica urbană, provocând disconfort pentru populaţie. Platforma ocupă o suprafaţă de 12,6 ha, din care 10 ha aparţin Primariei Târgovişte şi 2,6 ha aparţin unităţii S.C. PRESCOM S.A Târgovişte, cantitatea de deşeuri orăşeneşti depozitată anual fiind de cca 98000 mc.

Principalele depozite de deşeuri industriale nepericuloase de pe raza municipiului Târgovişte sunt:

haldele de zgură ale S.C. C.O.S.T. S.A., situate la Lucieni (actualmente închisă) şi Udreşti - Ulmi (prelucrată de S.C. AMSI România S.R.L.), haldele de zgură ale S.C. UPET S.A., depozitele de deşeuri nepericuloase (şlam) ale S.C. OŢELINOX S.A.,

13

iazul de decantare şlam aparţinând S.C. ERDEMIR România S.R.L.Depozitarea deşeurilor industriale periculoase se realizează după cum urmeaza:

şlamurile galvanice produse de S.C.Romlux S.A., S.C. UPET S.A. sunt eliminate prin depozitare în depozite industriale proprii; transformatoarele şi condensatorii care conţin PCB, scoşi din uz sunt depozitate în depozite special amenajate, în condiţii de siguranţă de către unităţile deţinătoare (S.C. DFEE Muntenia - Exploatarea Târgovişte, S.C. C.O.S.T. S.A.).

Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător iar autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmând ca acestea:

să nu prezinte riscuri pentru populaţie, apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Consiliul Local al Municipiului Târgovişte şi celelate 81 de Consilii locale din judeţ s-au constituit în persoană juridică cu denumirea "Asociaţia Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", cu scopul de a moderniza şi extinde sistemul de gospodărire a deşeurilor în judeţ şi implicit şi în municipiul Târgovişte.

În acest sens s-a elaborat PROIECTUL "Reabilitarea Colectării, Transportului, Tratării şi Depozitării Controlate a Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", proiect ce se află la Comisia Uniunii Europene şi va fi finanţat prin Programul ISPA, începând cu anul 2004.

Prin acest proiect se propune modernizarea sistemului de precolectare, colectare, transport, tratare şi depozitare ecologică a deşeurilor urbane în depozite ecologice. Proiectul are ca obiectiv general dezvoltarea infrastructurii prin echiparea tehnico-edilitară pentru păstrarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului în judeţul Dâmboviţa, cu scopul de a îndeplini obligaţiile care decurg din acordul pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Principalele obiective ale proiectului sunt: protecţia sănătăţii oamenilor în judeţul Dâmboviţa şi în judeţele învecinate. Acest obiectiv se referă la contaminarea apelor în prezent, datorită gospodăririi defectuoase a deşeurilor;îmbunătăţirea condiţiilor peisagistice din judeţ cu efecte induse prin sporirea confortului populaţiei şi creşterea atractivităţii zonei pentru vizitatori;reducerea folosirii resurselor prin sortarea şi reciclarea deşeurilor municipale.

Puncte tari Puncte slabeSalubrizarea oraşului este organizată, competenţele sunt repartizate.Proiectul "Reabilitarea Colectării, Transportului, Tratării şi Depozitării Controlate a deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", ce se află la Comisia Uniunii Europene şi va fi finanţat prin Programul ISPA, începând cu anul 2004, cu scopul de a moderniza şi extinde sistemul de gospodărire a deşeurilor în judeţ şi în municipiul Târgovişte.

Depozitul de deşeuri Aninoasa nu este amenajat.Nu este organizată colectarea selectivă a deşeurilor.Depozite de deşeuri necontrolate.

I.2 Capitalul antropic

I.2.1. Dotarea edilitară

14

A. Reţeaua stradală

Reţeaua stradală a municipiului Târgovişte măsoară în prezent 114,723 km, din care 86,5% modernizate: - asfaltate – 83,976 km

betonate – 15,213 kmpavate – 0,310 kmbalastate – 15,224 km

În aceasta este inclusă şi şoseaua de centură care asigură devierea traficului rutier greu. Datorită extinderii zonelor rezidenţiale şi industriale ale oraşului, porţiuni ale centurii trec acum prin sau pe la limita acestora.

Aproximativ 80% din lungimea totală a străzilor are asigurată evacuarea apelor meteorice.

B. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ

Serviciul de apă-canal este asigurat de Regia de Gospodărie Comunală Târgovişte (RAGC), a cărei producţie este în scădere. Aceasta se datorează micşorării consumului ca urmare, în pricipal, a contorizării consumului de apă în apartamente şi reducerii pierderilor în reţeaua de transport şi distribuţie.

Calitatea serviciilor oferite de RAGC:regimul de furnizare al apei potabile este permanent;serviciul de canalizare este continuu;

RAGC asigură pe baza contractelor de service, intervenţii imediate la reţelele de apă-canal;

cetăţenii sunt sprijiniţi prin eşalonarea datoriilor (abonaţilor restanţieri li se eşalonează datoriile pe o perioada de până la 3 ani), montarea de contoare cu plata în 10 rate;apa livrată în Municipiul Târgovişte este numai din resurse subterane, fiind de calitate superioară. Staţia de tratare apă din râul Ialomiţa este în rezervă.Calitatea apei distribuite consumatorilor este supravegheată de Direcţia de Sănătate

Publică Dâmboviţa după un program impus de legislaţia sanitară în vigoare (Legea 458/2002, OMS 536/1991, OMS 1193/1996). D.S.P. Dâmboviţa apreciază că apa distribuită populaţiei se încadrează din punct de vedere calitativ şi cantitativ în normativele sanitare în vigoare.

Puncte tari Puncte slabe

Furnizarea apei potabile are regim permanentContorizarea se apropie de 100%Calitatea bună a apei potabile, în cantitate mai mare decât cerinţelePreţ mic al apei, în comparaţie cu preţul practicat în alte oraşe

Unele zone ale oraşului nu sunt racordate la sistemul de canalizare (ex. Priseaca)Pierderi în reţeaua de transport şi distribuţieSecurizarea deficitară a staţiilor de captare şi tratare (împrejmuiri, personal insuficient)

C. Alimentarea cu energie electrică

Municipiul Târgovişte este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional prin Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Târgovişte (SDFEE), care este

15

una dintre cele 6 componente ale Societăţii Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Muntenia Nord SA.

Alimentarea cu energie electrică se face prin intermediul a trei staţii de transformare 110 / (6kV, 20 kV) mixte şi o staţie 110/6 kV de abonat. Aceste staţii sunt:

staţia 110/20 kV Teiş, staţia IUP 110/6 kV şi cele două staţii 110/20/6 kV Romlux şi Valea Voievozilor care alimentează oraşul şi zona industrială de sud.

În municipiul Târgovişte, în ultimii ani, a crescut numărul de clienţi ai SDFEE Târgovişte, tendinţa păstrându-se pentru toate categoriile de consumatori. Pe întreg arealul deservit sunt înregistraţi 31.820 consumatori casnici, 30 mari consumatori (titulari de contract) şi 1029 mici consumatori (titulari de contract) - 32.400 consumatori casnici, 2.300 mici consumatori şi 24 mari consumatori, care au avut un consum relativ constant în ultimii ani, iar studiile de prognoză sunt optimiste în aceasta privinţă.

SDFEE Targovişte are vanzare care o situeaza alaturi de celelalte sucursale pe unul din primele locuri la nivel national din acest punct de vedere.

Calitatea energiei electrice livrate depinde, în mare masură, de volumul, starea tehnică şi fiabilitatea instalaţiilor energetice prin care se realizează transportul şi distribuţia energiei electrice. SDFEE Târgovişte gestionează 390 km linii electrice, aeriene şi subterane şi 161 puncte de alimentare şi posturi de transformare. Consumul mediu este de 80 Kwh/loc./lună, iar pierderile au fost estimate în procent de 19,9% în anul 2002.

Ritmul accelerat al construcţiilor edilitare şi perspectiva dezvoltării industriale creează premisele dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie şi creşterii consumului în Târgovişte.

Vecinătatea cu instalaţiile electrice din gestiunea Transelectrica, Hidroelectrica, Termoelectrica constituie garanţia găsirii unor soluţii eficiente pentru crearea unor noi puncte de injencţie în municipiul Târgovişte, perspectivă pentru care SDFEE Târgovişte are pregatită documentaţia tehnică în vederea creării unui „inel” de 110 kV pe perimetrul municipiului.

Puncte tari Puncte slabe

Instalaţiile de 20 kV, 6 kV, 0.4 kV sunt constituite în scheme tehnologice elastice, cu asigurarea rezervei şi cu capacitate de preluareInstalaţiile sunt în proces de continuă modernizare în scopul creşterii siguranţei în alimentarea cu energie electrică a clienţilorSistem de asigurarea calităţii implementat, personal calificat şi competent

Instalaţiile de 6 kV sunt uzate fizic şi moral, majoritatea cu durata de viaţă normată depaşităExistenţa unor puncte de transformare cu echipament vechi şi existenţa unor cabluri de joasă tensiune cu izolaţie slăbită sau defect de izolaţie

D. Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu energie termică a municipiului este asigurată prin sistem centralizat de către S.C.Termica S.A. din următoarele surse :

C.T. Târgovişte Sud, cu o capacitate instalată de 100 Gcal/h;5 Centrale termice de cvartal, cu o capacitate instalată de 27,3 Gcal/h.

Sistemul alimentează un număr de 16678 apartamente (88% din consumul total) şi 370 agenţi economici (12% din consumul total), din care 28 sunt şcoli şi grădiniţe.

16

Sursele de alimentare cu energie termică din C.T. Târgovişte Sud sunt puse în funcţiune în perioada 1975–1978 fără a fi modernizate.

Activitatea de transport, distribuţie şi furnizare energie termică este concesionată de S.C.Termica S.A. Transportul energiei termice până la cele 32 de Puncte Termice de distribuţie şi la cele 10 Puncte Termice proprii ale consumatorilor se realizează prin 17,3 km de reţea de transport (canal termic).

Lungimea reţelei de distribuţie energie termică, de la punctele termice la consumatori este de 42 km (canal termic). Reţelele de transport energie termică sunt reţele clasice, amplasate suprateran în procent de 25% şi subteran în procent de 75% şi au o vechime medie de aproximativ 18 ani.

Reţelele de distribuţie au o vechime medie de peste 20 de ani, şi au fost reabilitate în perioada 1992–2002 în procent de 40%, în cadrul unui proiect ce se află în derulare.

Cele 32 Puncte termice ale S.C. Termica S.A. au fost modernizate prin înlocuirea schimbătoarelor tubulare cu schimbătoare cu plăci şi s-a automatizat reglajul debitului necesar în funcţie de temperatura exterioară.

Consumul de apă caldă la nivel de branşament (scara de bloc) este contorizat 100%.Consumul de energie termică pentru încălzire este contorizat în procent de 80.9%,

urmând ca până în anul 2004 procesul de contorizare să fie finalizat.Cu asociaţiile de proprietari, şcolile şi grădiniţele din oraşul Târgovişte, S.C. Termica a

încheiat contracte de service.

Pentru sporirea calităţii seviciilor, în funcţie de dorinţele şi necesităţile fiecărei familii, SC Termica SA a facilitat Asociaţiilor de proprietari achiziţionarea şi montarea în apartamente a termostatelor şi a repartitoarelor de costuri.

Pentru creşterea calităţii serviciilor societatea, prin surse proprii, a realizat reparaţii la reţeaua de distribuţie primară şi secundară. Aceste lucrări au dus la reducerea pierderilor cu 4% faţă de anul anterior.

Diminuarea pierderilor şi montarea debitmetrelor şi a gigacalorimetrelor la branşamentul scărilor a dus la o reducere a consumurilor specifice înregistrate pe apartament.

O atenţie deosebită a fost acordată îmbunătăţirii procesului de producere a energiei termice care a condus la reducerea consumurilor specifice de producţie.

Concluzii:

17

Sistemul de alimentare cu energie termică asigură în prezent la limită necesarul consumatorului urban din Târgovişte, însă sursele au o vechime de peste 25 de ani şi necesită modernizări.

Ţinând cont de vechimea şi starea reţelelor de transport şi de distribuţie este necesar să se continue procesul de reabilitare şi modernizare a acestor reţele.

Consiliul Local Municipal Târgovişte are întocmit un studiu de prefezabilitate pentru realizarea unei Centrale de cogenerare în municipiu, în scopul producerii energiei electrice şi termice în condiţii avantajoase, de reabilitare a surselor şi reţelelor de energie termică existente. Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Local Târgovişte a încheiat un Protocol de Colaborare cu un investitor olandez (NUON).

Puncte tari Puncte slabeExistenţa unor puncte termice moderne cu posibilitatea reglajului automat al consumuluiReabilitarea a aproximativ 40% din reţelele de distribuţie şi derularea acestui proiect în continuareExistenţa unui Studiu de Prefezabilitate pentru realizarea unei Centrale de cogenerare Existenţa unui investitor interesat în realizarea centralei de cogenerare şi de reabilitare a surselor şi reţelelor existente

Vechimea surselor de producere şi lipsa automatizarii acestor surseCapacitatea instalată în sursa C.T. Târgovişte Sud este la nivelul necesarului, fără o sursă de rezervă, fapt ce poate duce la neacoperirea necesarului în caz de avarie la unul din cazanele aflate în funcţiuneFenomenul de debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu căldura, care dezechilibrează reţelele şi duce la creşterea consumului pentru apartamentele alimentate centralizat

E. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Lungimea reţelei de gaze naturale în sectorul Târgovişte este de 152,4 km, din care cca. 97% din oţel şi cca. 3% din polietilenă. Situaţia consumatorilor de gaze naturale, la ora actuală, se prezintă astfel:

- casnici – 22.203;- agenţi economici – 629.

Urmărind dinamica consumului de gaze naturale în perioada 2000-2006, se constată o diminuare a consumului, atât la populaţie, cât şi la agenţii ecomomici şi instituţii.

În ultimii trei ani s-a constatat o creştere semnificativă a numărului deţinătorilor de centrale termice individuale, la 01.05.2003 înregistându-se un număr de 1797, în viitor estimându-se de asemenea o creştere la nivelul populaţiei.

Unul dintre elementele negative ale reţelei de distribuţie a gazelor naturale îl reprezintă faptul că aproximativ 57% din reţeaua exitentă de distribuţie are durata normată de funcţionare depaşită. De aici, înlocuirea conductelor şi branşamentelor este elementul prioritar în cadrul proiectelor de reabilitare a reţelei de distribuţie a gazelor.

De menţionat faptul că în municipiul Târgovişte se află în derulare astfel de proiecte de înlocuire a conductelor de gaze şi branşamentelor, urmărindu-se astfel, în funcţie de priorităţi şi de bugetul alocat, acoperirea zonelor deficitare.

18

F. Fondul de locuinţe

Evoluţia fondului de locuinţe:

SpecificareAnul Diferenţă

+/-31.12.2000 Recensământ 2002

Număr locuinţe 32.696 33.239 543Număr camere de locuit 80.743 82.198 1.455Suprafaţă locuibilă - mp 1.141.924 1.231.021 89.097Număr mediu de camere pe o locuinţă 2,5 2,5 0Număr mediu de locuitori pe o locuinţă 3 2,7 -0,3Locuinţe terminate 18 154 136Suprafaţă locuibilă (mp) pe:o locuinţă 34,9 37 2,1o cameră 14,1 15 0,9un locuitor 11,6 14 2,4

La recensământul din 2002 s-a constat o creştere a fondului de locuinţe cu 543 locuinţe faţă de sfârşitul anului 2000. Numărul camerelor de locuit s-a majorat cu 1.455 camere, iar suprafaţa locuibilă cu 89.097 mp.

Se poate constata că, deşi în anul 2001 faţă de 2000, fondul de locuinţe şi suprafaţa camerelor de locuit s-au majorat, numărul acestora rămâne insuficient în raport cu cel al populaţiei.

În prezent o locuinţă din fondul construit are în medie 2,5 camere, iar pe o locuinţă revin 3 persoane, rezultând 1,2 persoane/cameră, ceea ce înseamnă că circa 20% din populaţia municipiului continuă să locuiască în condiţii de supraaglomerare.

În anul 2002 faţă de 2000, indicatorii ce caracterizează caracteristicile constructive au prezentat următoarea situaţie: în timp ce numărul mediu de camere pe o locuinţă a rămas la acelaşi nivel (2,5), suprafaţa locuibilă a crescut cu 2,1mp pe o locuinţă şi cu 0,9 mp pe o cameră.

Indicatorii calitativi cei mai semnificativi ai situaţiei locuinţelor se prezintă astfel: numărul mediu de locuitori pe o locuinţă a scăzut de la 3 la 2,7;suprafaţa locuibilă pe un locuitor a crescut de la 11,6 mp la 14 mp.

Evoluţia construcţiei de locuinţe:

SpecificareAnul

Diferenţă +/-2000 2001

Număr locuinţe în proprietate publică 6.039 6.191 152

19

Număr locuiţe din fondurile private 26.657 26.525 -132Suprafaţa locuibilă proprietate publică -mp 96.162 102.870 6708Suprafaţa locuibilă fondurile private -mp 1045762 1043834 -1928

Se constată că deşi numărul de locuinţe din fonduri private a cunoscut o scădere de 132 locuinţe, ponderea acestora se menţine ridicată în comparaţie cu cea a locuinţelor construite din fonduri proprietate publică. Rezultatul acestei evoluţii se reflectă şi în situaţia suprafeţelor locuibile care au avut o evoluţie asemănătoare.

Din surse proprii şi surse atrase s-au dat în folosinţă în anul 2001 un număr de 15 apartamente pentru tineri, finanţate conform OG 19/1994, iar în perioada 2002 - semestrul I/2003 s-au dat în folosinţă un număr total de 393 apartamente, din care:

locuinţe sociale - 68 apartamente;locuinţe cu chirie pentru tineri executate prin ANL -325 apartamente,

urmând, ca până la sfârşitul anului în curs, să se mai dea în folosinţă 26 apartamente pentru tineri, executate conform OG 19/1994.

Totodată se are în vedere, ca în perioada 2003-2004 să se realizeze un număr de 170 apartamente pentru tineri, cu credit ipotecar, în prima etapă, urmând extinderea acestora cu încă 207 apartamente în a 2-a etapă, momentan acestea din urmă, aflându-se în stadiul de aprobare.

G. Pieţe agroalimentare

În unele cartiere ale oraşului sunt amenajate pieţe de desfacere a produselor alimentare şi nealimentare, unele dintre ele fiind reamenajate şi dotate astfel încât să soluţioneze temporar şi suficient nevoile de aprovizionare civilizată a populaţiei.

Situaţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare, terminate sau în curs, se prezintă astfel: Piaţa 1 Mai (Centrală): extinderea sectorului de vânzare fructe şi legume cu un număr de 30 tonete cu blat de fibră din sticlă şi acoperite cu poliplan; lucrări de igienizare în regie proprie;Piaţa “Vlad Ţepeş” : repararea grupurilor sanitare şi a platoului pieţei; repararea, zugrăvirea şi vopsirea halei închise la faţada exterioară;Piaţa Bucegi : lucrări de igienizare în regie proprie;Piaţa Bărăţiei: reabilitarea şi construirea unei structuri comerciale moderne cu toate utilităţile necesare; reparat sediu administrativ.Piaţa “Select”: igienizarea şi întreţinerea pieţei în regie proprie.Piaţa “Aurora”: reabilitarea şi construirea unei structuri comerciale moderne cu toate utilităţile necesare;Târgul şi oborul săptămânal: repararea şi vopsirea gardului; marcaje ale platformei pentru comercializarea animalelor şi cerealelor; alimentare cu apă; igienizarea grupului sanitar.

I.2.2. Activităţile economice şi mediul de afaceri

A. Investiţiile străine

Pe ansamblu, activitatea economica in munTargoviste poate ilustra prin nr. de firme din fiecare domeniu, cifra de afaceri/domeniu si numarul de angajati cuprinsi in aceste firme.

Situatia pe domenii de activitate:Domeniu Nr.

FirmeC.A(mii lei) Nr.salariat

iNr.firme cu salariati Nr.

Firme

20

2000 20030-9 10-

4950-249

>250

Ind.extractiva 9 155.810.687 1.121 4 1 2 2 11Ind,prod.primare si energetica

32 235.150.740 1.101 21 7 3 1 49

Ind.metalurgica si a constructiilor metalice

44 2.945.006.302 7.408 32 7 2 3 71

Ind.constrctoare de masini,utilaje si mijloace de transport

21 513.234.796 4.521 13 3 2 3 57

Ind.usoara 14 13.789.760 158 12 1 1 0 14Ind.confectiilor 35 85.577.544 1.816 23 6 4 2 63Ind.pielariei 7 4.995.679 23 7 0 0 0 8Ind.lemnului, celulozei si hartiei

23 80.719.080 491 15 4 4 0 47

Ind.de mobilier 22 42.843.530 143 18 3 1 0 23Ind.alimentara 56 367.988.664 1.641 34 15 5 2 128Ind.bauturilor si tutunului

5 134.725.297 143 2 1 2 0 26

Agricultura 12 5.777.727 89 9 3 0 0 58Silvicultura 3 6.444.679 81 2 0 1 0 10Constructii 95 812.533.210 3.775 57 22 11 5 212Comert cu ridicata

192 1.078.397.208 1.047 166 21 5 0 375

Comert cu amanuntul

1.620 1.537.766.251 3.086 1.569 46 4 1 1.325

Turism – hoteluri si restaurante

72 36.485.494 297 63 8 1 0 119

Turism - agentii 4 10.393.980 12 4 0 0 0 23Transporturi 48 166.465.659 889 39 5 3 1 132Servicii profesionale

120 142.374.398 1200 98 14 8 0 273

Mijloace de informare si publicitate

9 7.414.173 58 7 2 0 0 31

Servicii generale

72 109.431.826 466 65 3 4 0 139

Servicii sociale 174 63.875.572 594 166 4 4 0 127Edituri, tipografii, inreg. Pe suporti

10 10.745.954 83 7 3 0 0 33

TOTAL 2.699 8.567.948.210 30.243 2.433 179 67 20 3354

Din evidenţele Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa reiese că până în iunie 2003 au fost imatriculate 3427 persoane juridice cu sediul în Târgovişte, având un capital social total de 3.443.730.831.059 lei.

Dintre acestea, un număr de 245 de firme cu sediul în Târgovişte au un acţionar/ asociat cu sediul sau domiciliul în stăinătate. Lista completă cuprinde 37 ţări, inclusiv România. Sunt evidenţiate mai jos cele mai importante, după aportul total de capital:

21

Nr. crt.

Ţara Aport de capital - leiDin care aport în valută echiv USD

Elveţia 844739527000 12000Turcia 397592116676 12761509România 301217173955 157430Cipru 253643440280 709617Insulele Virgine Britanice 220313300000 237150Germania 186290996114 286363Italia 119414882872 2239012Statele Unite ale Americii 82670505000 3173Marea Britanie 2108768700 328212Liban 2082700000 70250Ungaria 1079300000 10000Olanda 669305400 156480Belgia 277216950 9089Franţa 195138526 12293Grecia 171714814 51130

-- -- -- -- -- -- -- -- -- --- --- --- -- -- --- --- -- -- Total 2413124145364 17133825

Autoritatile administratiei publice locale vor trebuii sa aibe ca prioritati pentru urmatorii ani atragerea de investitori si sprijinirea dezvoltarii unitatilor economice din raza de competenta, in vederea asigurarii resurselor bugetare necesare dezvoltarii municipiului.

B. Industria

Datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa dau posibilitatea stabilirii cu un grad sporit de obiectivitate a stării de fapt a evoluţiei principalilor indicatori economici ai municipiului Târgovişte:

Privatizarea Combinatului de Oţeluri Speciale, a UPET, a altor societăţi comerciale, creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii reprezintă o premisă pentru relansarea activităţii economice.

Autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să aibă ca priorităţi pentru următorii ani, atragerea de investitori şi sprijinirea dezvoltării unităţilor economice din raza de competenţă, în vederea asigurării resurselor bugetare necesare dezvoltării municipiului.

C. Agricultura şi creşterea animalelor

În agricultură s-a constatat o majorare a suprafeţelor cultivate cu porumb boabe, orz, ovăz, legume şi o diminuare a suprafeţelor cultivate cu grâu.În ceea ce priveşte creşterea animalelor, se constată ponderea din ce în ce mai mare a efectivelor deţinute în gospodăriile populaţiei, în detrimentul celor din ferme, mai ales la păsări şi ovine. De asemenea, caprinele, cabalinele şi albinele, deşi acestea nu se regăsesc în datele satistice.

Din datele, parţial prelucrate la Recensământul agricol, analizând situaţia efectivelor de animale înregistrate la 31.12.2006, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2005 se constată diminuarea efectivelor de bovine, porcine, ovine.

D. Servicii

22

La nivelul municipiului Târgovişte sunt dezvoltate servicii profesionale (servicii de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, servicii prestate în principal întreprinderilor, servicii de investigaţie şi protecţie a bunurilor şi persoanelor), servicii generale (închirieri de mijloace de transport, reparaţii diverse, recuperări deşeuri, închirieri de bunuri imobiliare) şi servicii sociale (activităţi recreative, activităţi referitoare la sănătatea umană şi activităţi veterinare).

E. Comerţ

Comerţul, mai ales cel cu amănuntul, este ramura economică cu cea mai rapidă dezvoltare. În Târgovişte funcţionează 1700 firme care au ca principal obiect de activitate comerţul, 98,7 % din ele pot fi încadrate la categoria IMM.

F. Transport

Transportul rutier

Pe raza municipiului Târgovişte sunt înregistrate un număr de 18.161 autoturisme, 2694 autocamioane, 301 autotractoare, 234 microbuze.

În municipiul Târgovişte, în prezent, activitatea de taximetrie este desfăşurată de 7 firme de taxi şi un număr de 265 de persoane fizice autorizate.

Activitatea de transport public în municipiul Târgovişte este efectuată de Societatea Comercială Transport Public S.A. care îşi desfăşoară activitatea pe două coordonate principale:

îmbunătăţirea, dezvoltarea şi menţinerea calităţii serviciului de transport public;diversificarea activităţii.

Parcul existent de autobuze şi troleibuze dispune de o capacitate de transport de 4575 locuri din care 3925 locuri în autobuze şi de 650 locuri în troleibuze, asigurându-se astfel o capacitate zilnică de transport de 27.450 persoane, din care 24.200 persoane cu autobuzul şi 3250 persoane cu troleibuzul.

În structură, călătorii cu bilete reprezintă 55,65%, din care 33,50% în municipiul Târgovişte şi 44,35 % călători cu abonamente, din care în municipiul Târgovişte 25,58 %.

Îmbunătăţirea, dezvoltarea şi menţinerea serviciului de transport public sunt reprezentate prin:

repararea şi îmbunătăţirea aspectului exterior şi interior a patru autobuze;întreţinerea şi menţinerea curăţeniei interioare şi exterioare a mijloacelor de transport în comun;achiziţionarea a două autobuze second-hand cu plata în rate din fonduri de investiţii;punerea în circulaţie în urma reparaţiei unui autobuz preluat de la M.Ap.N..

Diversificarea activităţii societăţii a constat în:creşterea numărului de inspecţii tehnice periodice, în valoare de 700 mil. Lei, reprezentând o creştere de 80,4 % faţă de perioada iulie 2000 – iunie 2001;activităţi de service auto care au adus societăţii venituri suplimentare de 230 mil. lei;încheierea de contracte de transport persoane pentru agenţi economici, precum şi taxări ocazionale către persoane fizice, aducându-se în semestrul I 2002 venituri suplimentare de 905 mil. lei.

Cu aprobarea Consiliului Local au fost acordate facilităţi pentru transportul urban de călători pentru un numar de 391.120 călătorii, facilităţi care reprezinta 736 mil. lei, sume suportate de la bugetul Consiliului Local Târgovişte, după cum urmează :

16.000 călătorii din categoria pensionarilor şi asistaţilor sociali;

23

122.760 călătorii reprezentând 2407 abonamente pentru categoria veterani şi văduve de război;37.920 călătorii reprezentând 632 abonamente pentru categoria Luptători ai Revoluţiei din Decembrie 1989;călătorii reprezentând 217 abonamente pentru categoria foşti deţinuţi politici;159.000 călătorii reprezentând 2650 abonamente pentru persoane cu handicap; 42.420 călătorii reprezentând 707 abonamente cu reducere 50% pentru categoria pensionari.

Activitatea de transport public a înregistrat şi minusuri constând în :neasigurarea de fonduri de investiţii care să asigure reînnoirea parcului, având în vedere că peste 95% din parcul din dotare are durata de serviciu expirată.pierderea traseului Târgovişte – Răzvad, care a condus la reducerea numărului de călători şi implicit a veniturilor societăţii.nu s-a reuşit colaborarea cu Universitatea Valahia Târgovişte şi Inspectoratul Şcolar pentru procurarea abonamentelor de către studenţi şi elevi într-un sistem centralizat care să conducă la îmbunătăţirea obţinerii abonamentelor, decontarea mai facilă pentru diferenţa de 50% din costul abonamentului şi, implicit, la înlăturarea posibilităţii ca aceştia să devină călători frauduloşi.

G. Poştă şi telecomunicaţii

În Târgovişte funcţionează un număr de 10 unităţi PTTR.Serviciul de telefonie fixă, asigurat de operatorul naţional, înregistrează un uşor declin în

privinţa numărului de abonaţi, datorat extinderii telefoniei mobile şi creşterii tarifelor Romtelecom.

Telefonia mobilă este în continuă dezvoltare, toţi cei 4 operatori naţionali având acoperire în Târgovişte.

CARACTERISTICI ECONOMICE GENERALE

zona are legături de comunicaţie est-vest, nord-sud bine dezvoltate, reţeaua urbană bine structurată, în proximitatea legăturilor aero-feroviare şi rutiere interne şi internaţionale eficiente;forţa de muncă este calificată şi obişnuită cu un ritm modern de activitate industrială, număr relativ mare de cadre medii şi superioare tehnice;în pofida concentrării industriale, în zona se găsesc areale de agrement şi recreere.

PROBLEME ECONOMICE ŞI SOCIALE

oraş cu întreprinderi mari (cu peste 1000 de salariaţi);necesitatea conversiei acestor întreprinderi;restructurarea înteprinderilor a dus la creşterea şomajului.

POTENŢIAL DE DEZVOLTARE

resurse de subsol şi sol;forţa de muncă cu grad înalt de calificare;industrie foarte diversificată, căreia prin eforturi de management şi prezentare corespunzătoare, nu i-ar putea lipsi pieţele;nivel ridicat al urbanizării şi densitate mare a populaţiei;apropierea de capitala ţării;

24

reţea educaţională de toate gradele, densă şi diversificată, apropierea de Centrul Universitar Bucureşti;existenţa unui număr mare de IMM-uri în toate domeniile de activitate, predominante fiind cele în domeniul comerţului;reţea bancară şi de servicii bine dezvoltată;dezvoltarea turismului, apropierea de centrul balnear Pucioasa;

Pornind de la caracteristicile prezentate mai sus se poate întocmi analiza SWOT a vieţii economice a municipiului Târgovişte:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEReţea rutieră şi feroviară diversificată în toate direcţiile; deservire aeriană - Bucureşti;Resurse de sol (păduri, ape) şi subsol (petrol, gaze), zone de agrement şi recreere cunoscute;Industrie diversificată (siderurgie, chimie, mobilă, textile, materiale de construcţii);Nivel ridicat al urbanizării;Reţea bancară şi de servicii dezvoltată;Populaţie cu tradiţie în activitatea industrială, agricultura intensivă şi grad sporit de culturalizare;Forţa de muncă ieftină şi calificată;Reţea educaţională de toate gradele, densă şi diversificată;Numărul mare de IMM-uri în domeniul comerţului;Existenţa terenurilor disponibile care pot constitui temelia atragerii de noi investitori;Disponibilitatea administraţiei publice de a concesiona terenuri.

Reducerea activităţii platformelor industriale (metalurgie, utilaj petrolier, chimie, maşini unelte, becuri);Gradul redus de modernizare al industriei existente;Lipsa infrastructurii de afaceri.

OPORTUNITĂŢI RISCURIInfrastructura dezvoltată poate favoriza, cu costuri reduse, apariţia de noi inteprinderi;Apropierea de capitală - unde se manifestă o concentrare a investiţiilor şi deci o crestere a costurilor muncii - poate oferi alternative pentru investiţii;Sporirea însemnatăţii ca zonă de turism şi recreere permanentă (locuinţe de vacanţă) pentru populaţia bucureşteană;Posibilitatea de a accesa granturi.

Legislatie instabilă;Degradarea continuă a nivelului de trai;Migraţia forţei de muncă.

25

Planul strategic trebuie să aibă în vedere atingerea unor ţinte economice pentru viitorul oraşului nostru. El oferă un cadru pentru luarea deciziilor în comunitate şi identifică scopurile şi obiectivele pe care comunitatea doreşte să le atingă în viitor.

Afacerile reprezintă motorul dezvoltării economice locale. Comunitatea îşi poate spori veniturile şi numărul locurilor de muncă prin:

atragerea unor industrii sau afaceri noi în zonă;menţinerea în comunitate a venitului creat, reducându-se cheltuirea banilor în afara acesteia;îmbunătăţirea eficienţei firmelor existente;încurajarea apariţiei afacerilor noi.

Strategia dezvoltării durabile trebuie să aibă în vedere:

1. Organizarea comunităţii şi constituirea Parteneriatului Public Privat;

Principalele trei mari grupuri implicate în procesul de dezvoltare şi care pot aduce beneficii pentru întreaga comunitate, sunt sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă, respectiv: reprezentanţi aleşi din administraţa locală, oameni de afaceri, personalităţi reprezentative pentru comunitatea locală.

Cele trei mari grupuri enumerate mai sus îşi pot aduce fiecare contribuţia specifică. Iată câteva exemple de resurse specifice pe care cele trei grupuri le pot pune la dispoziţia parteneriatului:

Sectorul public: servicii, lucrări publice, gospodărirea terenurilor şi clădirilor, resurse financiare;

Sectorul privat: capital, fonduri şi resurse care pun la lucru resursele publice insuficient utilizate, experienţa în planificarea profesională a afacerilor, inovare şi creativitate, spiritul întreprinzător, atitudine concurenţială;

Societatea civilă: echilibrarea intereselor contradictorii, credibilitate faţă de autorităţi, reprezentativitate faţă de cetăţeni, acces la finanţare internaţională.

Viziunea planului de dezvoltare economică pentru oraşul nostru este promovarea şi diversificarea oportunităţilor de ocupare a locurilor de muncă pentru a asigura o bază de impozitare sănătoasă şi o excelentă calitate a vieţii pentru toţi cetăţenii.

Având în vedere că oraşul nostru concurează cu altele pentru a obţine dezvoltarea economică într-o economie globală în continuă schimbare, trebuie să menţinem un plan de dezvoltare economică prin care să fim mai cunoscători, mai prompţi, mai creativi şi mai flexibili decât concurenţa.

2. Sprijinirea îmbunătăţirii şi extinderii afacerilor .

Îmbunătăţirea eficienţei firmelor locale le poate face mai competitive, dându-le o şansă mai mare de a-şi continua activitatea şi de a duce mai multe venituri la economia locală. Eficienţa poate fi îmbunătăţită prin diferite tehnici:

realizarea unor programe de instruire managerială;încurajarea oficialilor locali în vederea vizitării şi a unei mai bune cunoaşteri a activităţii firmelor în vederea sprijinirii lor de către administraţia publică locală;

26

identificarea de resurse de capital pentru satisfacerea necesităţilor afacerilor locale şi promovarea unei mari disponibilităţi de capital pentru afacerile mici;informarea continuă;îmbunătăţirea aptitudinilor generale ale salariatilor locali prin instruire profesională şi servicii de asistenţă;îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice.

Liderii unei comunităţi trebuie să gândească şi să întreprindă acţiuni care ar putea îmbunătăţi climatul economic în vederea apariţiei unor noi afaceri:

crearea de fonduri cu capital privat local pentru investiţii în afacerile noi care nu reuşesc să obţina capital de la instituţiile financiare (masură care poate fi dublată de măsuri active de combatere a şomajului, cum ar fi condiţionarea finanţării de crearea de noi locuri de muncă);organizarea de cursuri şi schimburi de experienţă în domeniul marketingului, managementului, planificării afacerilor;folosirea datelor statistice existente în vederea descoperirii breşelor de pe piaţă.

3. Îmbunătăţirea abilităţii de a reţine veniturile în economia locală

Captarea de venituri locale înseamnă încurajarea achiziţiei de bunuri şi servicii locale în cadrul comunităţii, utilizarea creativă a resurselor:

identificarea potenţialului pieţelor locale prin sondaje şi analize;coordonarea sectorului de afaceri;sprijin în vederea îmbunătăţirii calitaţii produselor şi serviciilor;crearea unei strategii de marketing comunitar;revitalizarea zonelor centrale, de trecere, ca zone comerciale şi de petrecere a timpului liber.

4. Atragerea unor angajatori din alte localităţi

În vederea realizării dezideratului de mai sus pot fi folosite următoarele obiective strategice:

crearea de parcuri industriale, identificarea şi inventarierea spaţiilor disponibile aflate la dispoziţia comunităţii, analiza alternativelor de folosintaţă adaptivă;crearea unor pachete de facilităţi pentru investitorii care creează locuri de muncă.

5. Atragerea de finanţări de la structurile regionale, naţionale şi internaţionale

Atragerea de finanţări poate fi pusă în practica prin următoarele strategii:identificarea programelor şi proiectelor locale care îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale instituţiilor finanţatoare;identificarea surselor de finanţare existente;crearea de parteneriate în vederea promovarii unor proiecte;obţinerea de finanţări guvernamentale în vederea extinderii infrastructurii.

I.3 Capitalul social

I.3.1 Evoluţia populaţiei şi a principalelor fenomene demografice

27

În ceea ce priveşte structura pe sexe, ca şi la recensământul anterior se menţine o uşoară predominare numerică a populaţiei de sex feminin.

În ultimii 10 ani, scăderea populaţiei feminine (-6,4%) a fost mai redusă decât cea a populaţiei masculine (-10,4%), ceea ce a avut ca rezultat accentuarea decalajului procentual între sexe. Evoluţia diferită a populaţiei în ultimul deceniu a fost influenţată şi de modificările intervenite în fluxurile migratorii

În ansamblu, migrarea populaţiei a înregistrat unele modificări, cum ar fi:au crescut: numărul stabilirilor de domiciliu în localitate cu 121,8 % şi al plecărilor cu domiciliul din localitate cu 14,1 % , fapt ce demonstrează că migrarea populaţiei a avut o pondere mai mare în atragerea de populaţie stabilă;au scăzut: stabilirile de reşedinţe în localitate cu 3,95 % , ca şi plecările cu reşedinţa din localitate cu 27,85 % , fapt ce demonstrează că migrarea populaţiei a cunoscut o creştere a fluxului de plecări cu domiciliul din localitate faţă de cel al stabilirilor de domiciliu în localitate.

În ceea ce priveşte indicatorii care caracterizează viaţa de cuplu în ultimii 10 ani s-a înregistrat o scădere continuă a numărului de căsătorii şi o creştere continuă a divorţurilor.

În structura pe vârste a populaţiei se observă o mutaţie specifică care reflectă o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică prin creşterea proporţiei persoanelor adulte şi vârstnice, cu precădere a celor de peste 60 de ani, paralel cu scăderea numărului şi proporţiei persoanelor tinere sub 15 ani.

Îmbătrânirea demografică este mai accentuată la populaţia de sex feminin. Ponderea femeilor vârstnice (10,4%) este mai ridicată decât cea a populaţiei masculine de aceeaşi vârstă (8,1%), iar numărul femeilor vârstnice este cu 35,9% mai mare decât al bărbaţilor vârstnici.

Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va avea consecinţe negative atât pentru evoluţia viitoare a populaţiei, cât şi pentru problemele de natură economică şi socială care urmează a fi suportate de societate.Efectele pe care procesul de îmbătrânire le are asupra vieţii economice şi sociale cât şi asupra perspectivelor evoluţiei demografice sunt evidenţiate şi de raportul de dependenţă (proporţia între populaţia adultă de 15-59 ani şi populaţia sub şi peste aceste limite de vârstă).

I.3.2 Situaţia structurală pe categorii socio-profesionale

A. OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

Evoluţia populaţiei active pe diferite domenii de activitate se prezintă astfel:s-au înregistrat creşteri ale populaţiei ocupate în următoarele domenii de activitate: sănătate şi asistenţă socială - 14,7 %, industrie - 9,5 %, din care o pondere mai mare a constituit-o industria prelucrătoare, învăţământ - 7,58 %, administraţie publică - 4,82 %.s-au înregistrat diminuări ale populaţiei ocupate în următoarele domenii de activitate: finanţe-bănci şi asigurări - 17,43, comerţ - 13,04 %; construcţii - 3,93 %, agricultură - 2,27 %, transport, depozitare, poştă, comunicaţii - 0,39 %, energie electrică şi termică, gaze şi apă - 0,25 %.

Creşterea cea mai mare a populaţiei ocupate este înregistrată în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, iar scăderea cea mai accentuată a ponderii populaţiei ocupate a constituit-o domeniul financiar-bancar.

Printre principalele măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă se numără:

MăsuriNumăr persoane încadrate în muncă

28

Servicii de mediere 800Cursuri de formare profesională 45Acordarea de alocaţii pentru şomerii incadraţi în muncă înainte de expirarea şomajului

170

Încadrarea şomerilor peste 45 ani sau intreţinători unici de familie 60Încadrarea absolvenţilor de învăţământ, prin subvenţionare 40Încadrarea persoanelor cu handicap, prin subvenţionare 3Consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente

10

Ocuparea temporară în servicii publice 120

B. ŞOMAJUL

Măsuri active derulate prin Programul de Redistribuire a Forţei de Muncă ( PRFM ), finanţat de către Banca Mondială şi Bugetul asigurărilor pentru şomaj şi susţinut de Departamentul Muncii din SUA, prin Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională-USAID;

În anul 2002 s-au derulat două astfel de măsuri active, prin asociaţiile “Înapoi la muncă” şi “Turnul Chindiei”, constând în servicii de ocupare-mutare. Au fost asistate 334 persoane în căutare de loc de muncă, dintre care 107 au fost plasate;

Măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă, definite prin Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;

Disfuncţionalităţi:

O parte din cei aflaţi în şomaj preferă mijloacele pasive de protecţie socială (indemnizaţiile băneşti) celor active (mijloacele de stimulare a ocupării forţei de muncă).

Obiective propuse:

Promovarea imaginii Agenţiei şi dezvoltarea campaniei de informare publică asupra activităţii ei;

Identificarea unor spaţii şi dotări moderne pentru punctele de informare aparţinând Agenţiei locale Târgovişte a A.J..O.F.M. Dâmboviţa, pentru crearea unor incubatoare de afaceri şi a unor job-cluburi; Sprijinirea şi încurajarea unor potenţiali furnizori de servicii de ocupare şi formare profesională; Încurajarea oamenilor de afaceri, de diferite etnii, de a pune la dispoziţia şomerilor aparţinând acestor etnii locuri de muncă adecvate;Stimularea dezvoltării, pe piaţa forţei de muncă a segmentului constituit din ocupaţiile tradiţionale etniei rrome;Atragerea şi participarea AJOFM Dâmboviţa, ca partener în cadrul diverselor proiecte cu finanţare externă, care să aibă un impact social pozitiv;Încurajarea participării şi pe viitor a diverşilor angajatori la serviciile publice de interes comunitar, locurile de muncă astfel create (pe perioada determinată) beneficiind de subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

29

C. Situaţia pensionarilor

Evoluţia numărului de pensionari aflaţi în plată:

Categorii de pensionariAnul2001 2002 Iulie 2003

Total 18.929 18.822 18.778Pensionari limită de vârstă 11.325 11.250 11.482Pensionari invaliditate 5.957 5.852 5.926Pensionari urmaşi 1.647 1.720 1.370

În municipiul Târgovişte numărul de pensionari cu drepturi băneşti a avut o evoluţie constantă, înregistrându-se la momentul actual creşteri ale numărului de pensionari la limită de vîrstă şi invaliditate şi o scădere a beneficiarilor de pensie de urmaş.

Disfuncţionalităţi:

necorelarea pensiilor cu indicele de inflaţie ; menţinerea la un nivel ridicat a taxei pentru transportul public local.

Obiective:

crearea unui “Sfat al Vârstnicilor”, la care să participe, atât aleşii locali cât şi pensionarii, în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă această categorie socială.

Puncte tari Puncte slabeMăsuri active pentru stimularea ocupării forţei de muncăÎn cadrul Consiliului Judeţean funcţionează “Organizaţia Persoanelor Vârstnice” Dâmboviţa, care cuprinde 10 organizaţii ale vârstnicilorPuncte de informare aparţinând Agenţiei locale Târgovişte a A.J.O.F.M. Dâmboviţa, pentru crearea unei mai bune informări asupra activităţii instituţieiServiciile oferite de Agenţie sunt gratuite şi se adresează atât persoanelor aflate în căutare de loc de muncă, cât şi agenţilor economici

Rata globală de activitate şi rata de ocupare în scădere Rata de dependenţă economică în creştereO parte dintre şomeri preferămojloacele pasive de protecţie socialăNu există un club al pensionarilor la nivel de municipiuNu există spaţii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în care s-ar putea implica pensionariiParticiparea scăzută a diverşilor angajatori la serviciile publice de interes comunitar, existenţa unui număr foarte mic de locuri de muncă astfel create

I.3.3 EVALUAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

30

În municipiul Târgovişte, învăţământul este organizat într-un sistem complex, care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile.Unităţile de învăţământ. În ultimii ani, numărul unităţilor de învăţământ din municipiul Târgovişte a fost constant, neînregistrîndu-se schimbări majore:

Unităţi de învăţământUnităţi şcolare2001-2002 2002-2003

Total 46 45Grădiniţe 17 17Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 14 13Licee, colegii liceale, grupuri şcolare 14 14Cluburi ale elevilor 1 1Cluburi sportive şcolare 1 1Şcoli ajutătoare 1 1Universităţi 1 1Populaţia şcolară La începutul anului şcolar 2002/2003 a fost de 35.253 persoane, în scădere cu 2.657 persoane faţă de anul precedent.Structura populaţiei şcolare pe niveluri de instruire în anul şcolar 2002-2003 nu s-a modificat semnificativ faţă de anul precedent. În perioada analizată, ponderea cea mai mare a deţinut-o populaţia şcolară din învăţământul primar şi gimnazial (23%), urmată de învăţământul superior (22,34%) şi liceal (19,63%).Evoluţia populaţiei şcolare pe nivel de învăţământ:

Nivel de învăţământPopulaţia şcolară

Diferenţă +/-2001-2002 2002-2003

Total 48.342 45.634 -2.708Preşcolar 2.295 2.251 -44Primar 4.477 3.985 -492Gimnazial 6.997 6.527 -470Primar şi gimnazial (total) 11.474 10.512 -962Liceal 8.738 8.960 222Profesional, complementar şi de ucenici 2.605 2.719 114Postliceal, tehnic şi de maiştri 1.278 482 -796Superior 10.478 10.198 -280În general, populaţia şcolară a cunoscut, în perioada analizată, un regres în proporţie de 5,6%.Din datele prezentate mai sus se constată că în anul şcolar 2002-2003 comparativ cu 2001-2002, populaţia şcolară s-a diminuat la toate formele de învăţământ, cu excepţia învăţământului liceal (+222 persoane) şi a învăţământului profesional, complementar şi de ucenici (+114).Studenţii înscrişi în anul universitar 2002-2003 au reprezentat 22,3% din populaţia şcolară, în scădere cu 2,67% faţă de anul universitar precedent.Situaţia absolvenţilor În ultimul deceniu s-au înregistrat modificări însemnate în nivelul de instruire şcolară a populaţiei. Datele recensământului din 2002, comparativ cu cele din 1992 evidenţiază creşterea numărului şi proporţiei absolvenţilor de învăţământ superior, postliceal şi de maiştrii, iar în cadrul învăţământului secundar, a celui liceal şi profesional, concomitent însă cu reducerea numărului şi proporţiei absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi primar, ceea ce denotă o îmbunătăţire a nivelului de instruire a populaţiei.În ultimii 10 ani, creşterile cele mai însemnate se remarcă la numărul absolvenţilor de învăţământ superior (+40,5%), urmat de cel al absolvenţilor de învăţământ liceal (+27,6%) şi

31

de învăţământ postliceal şi de maiştrii (+9,9%). În acelaşi timp s-a redus cu 4.134 persoane numărul absolvenţilor învăţământului gimnazial (-20,7%).Evoluţia numărului de absolvenţi pe nivel de învăţământ:

Nivel de învăţământPerioada Diferenţă

+/-2000-2001 2001-2002Total 11.162 10.915 -247Primar 1.424 1.297 -127Gimnazial 1.725 1.751 26Liceal 2.004 1.826 -178Profesional şi de ucenici 955 740 -215Postliceal şi de maiştri 309 237 -72Superior 1.596 2.015 419La sfârşitul anului şcolar 2001-2002 cel mai mare număr de absolvenţi a fost înregistrat la nivelul învăţământului superior (18,4% din numărul total al absolvenţilor), în creştere faţă de anul şcolar anterior cu 419 absolvenţi.A. Învăţământul preuniversitarEvoluţia numărului de absolvenţi pe nivel de învăţământ, în anul şcolar 2002-2003:

Forma de învăţământ

Elevi înscrişiRămaşi înscrişi la sf. sem. II

Promovaţi CorigenţiCu situaţia neîncheiată

Neşcolarizaţi

Primar 3.893 3.843 3.759 63 16 5Gimnazial 6.237 6.197 5.452 643 69 33Liceal: zi 8.500 8.249 7.375 807 67 -seral 430 374 305 21 43 -Profesional 1.796 1.638 1.441 155 42 -Rezultatele la examenul de capacitate în sesiunea iunie-iulie 2003 s-a prezentat astfel: au fost un număr de 1.567 elevi înscrişi din care s-au prezentat 1.541 şi au reuşit 1.218, ceea ce înseamnă un procentaj de promovabilitate de 78,32% faţă de 69,65% cât este media pe judeţ.Rezultatele la examenul de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2003 au arătat că au fost prezenţi la proba A: 2.099 elevi, din care, admişi 1.064, ceea ce înseamnă un procentaj de promovabilitate de 78,32% faţă de 72,09% cât este media pe judeţ.Rezultatele la învăţătură ale elevilor din municipiul nostru pot fi apreciate ca bune şi din punctul de vedere al participării cu succes la olimpiadele naţionale pe diferite discipline, unde au obţinut importante premii: premiul I - 3 elevi, premiul II - 4 elevi, premiul III - 3elevi, menţiuni - 36 elevi, premii speciale - 12 elevi.Personalul didactic:

Nivel de învăţământ Perioada Diferenţe +/-2001-2002 2002-2003

Total 3.155 3.097 -58Preşcolar 167 163 -4Primar 290 210 -80Gimnazial 577 551 -26Primar şi gimnazial 867 761 -106Liceal 748 671 -77Profesional şi de ucenici 170 382 212Postliceal şi de maiştrii 10 10 -Superior (de bază) 326 349 23În anul şcolar 2002/2003 se constată o diminuare a personalului didactic, mai accentuată la nivel primar şi gimnazial (-106 persoane) şi o creştere semnificativă la nivel profesional şi de ucenici (+212). Numărul personalului didactic din învăţământul postliceal şi de maiştrii este foarte redus deoarece acesta funcţionează în cadrul liceelor şi a altor unităţi şcolare.

32

Inspectoratul Şcolar preconizeză ca pentru anul şcolar 2003-2004 toate unităţile de învăţământ să fie încadrate cu personal didactic calificat, cu o bună pregătire profesională şi metodică astfel încât se vor lua următoarele măsuri:la învăţământul preşcolar activitatea va fi restrânsă cu 6 posturi;la învăţământul primar activitatea va fi restrânsă cu 33 posturi;la învăţământul gimnazial, liceal şi profesional cele 175 catedre vacante vor fi ocupate în urma examenelor de titularizare. La nivelul învăţământului superior se constată o uşoară creştere cu 7,05% a personalului didactic de bază.Baza materială:

Nivel de învăţământSăli de clasă Laboratoare Ateliere 2001-02 2002-03 2001-02 2002-03 2001-02 2002-03

Total 713 690 86 87 90 87Învăţământul primar şi gimnazial 497 481 16 19 35 34Învăţământul liceal 216 209 70 68 55 53În ceea ce priveşte autorizaţiile de funcţionare ale şcolilor şi liceelor acestea, în marea parte le deţin, mai puţin o şcoală şi un liceu (pentru corpul B), precum şi un cămin liceal.Obiective ale sistemului de învăţământ preuniversitar târgoviştean:creşterea eficienţei utilizării resurselor alocate învăţământului; îmbunătăţirea şi dezvoltarea fluxurilor comunicaţionale; utilizarea echipamentelor informatice şi a tehnicii de calcul; optimizarea spaţiilor şcolare şi dotarea corespunzătoare a acestora; deschiderea către comunitate, autorităţi locale, ONG – uri sau agenţi economici;dotarea cu mobilier a unor şcoli din municipiu;dotarea cu materiale didactice a unităţilor de învăţământ;amenajare poligon auto -Liceul auto;repararea unor şcoli insalubre.

33

Puncte tari Puncte slabeDotarea logistică adecvată a anumitor unităţi şcolare din municipiuExistenţa unui bogat fond de carte în bibliotecile şcolareSituarea municipiului într-o zonă apropiată faţă de importante centre de învăţământ din afara judeţului Obţinerea unor rezultate bune ale elevilor la olimpiadele naţionaleExistenţa unor şcoli cu tradiţie Personal didactic cu o bună pregătire profesională şi metodică

Slaba finanţare a unor şcoli din bugetul localSlabe măsuri de protecţie socială pentru cadrele didactice tinereBaza materială necorespunzătoare a unor clădiriNumăr insuficient de tehnică de calcul şi mijloace de transmitere a informaţiei (internet, fax, etc.)Numărul mic de săli de sportGradul avansat de uzură a unor clădiri

B. Învăţământul universitarÎnvăţământul superior pe forme de specialitate:Forme de specialitate 2001-2002 2002-2003Total general 11.520 10.198Facultăţi –total 9.797 8.978Tehnice 2.269 2.252Economice 2.556 2.377Juridice 1.898 1.662Ştiinţe umaniste 1.743 1.524Artistice 41 56Teologice 1.290 1.107Colegii –total 1.723 1.220Tehnice 433 349Economice 656 436Pedagogice 634 435În anul universitar 2002-2003 s-au înregistrat scăderi mai mari ale studenţilor care au optat pentru facultăţi cu profil ştiinţe umaniste (-498 studenţi) şi juridice (-347 studenţi).Universitatea Valahia a avut 326 cadre didactice de bază în anul universitar 2001-2002, iar în anul următor 349.Evoluţia infrastructurii la nivel universitar:

NumărPerioada2001-2002 2002-2003

Facultăţi 9 9Colegii universitare 3 3Laboratoare 120 122Biblioteci 11 11Paturi în cămine / studenţi din afara localităţii 1.180 / 6.568 1.436 / 5.596Săli de curs şi amfiteatre 80 81Săli de sport - -În principiu situaţia dotărilor Universităţii Valahia sunt satisfăcătoare, având în vedere numărul de laboratoare, biblioteci, săli de curs ce revin la numărul de facultăţi şi colegii aferente centrului universitar. Obiectivele Universităţii Valahia sunt următoarele:Modernizarea procesului de învăţământ prin:restructurarea nomenclatorului de specializări şi a planurilor de învăţământ, în acord cu cererile pieţei muncii;modernizarea organizării administrative a procesului de învăţământ după modelul creditelor transferabile;

34

dezvoltarea activităţii de pregătire doctorală;promovarea unui spectru larg de formare continuă;asigurarea suportului logistic necesar organizării şi reorganizării procesului de învăţământ.Dezvoltarea cercetării ştiinţifice prin:diversificarea direcţiilor de cercetare ştiinţifică la nivelul departamentelor prin crearea unei reţele de laboratoare şi centre de cercetare acreditate;angrenarea personalului didactic în programe internaţionale;dezvoltarea schimburilor de publicaţii universitare;modernizarea managementului cercetării, în scopul găsirii surselor de finanţare.Dezvoltarea suportului informatic şi de comunicaţii al universităţii şi implementarea fluxului informaţional pentru instrucţie, educaţie, administrare.Modernizarea concepţiei de folosire a personalului implicat în procesul formativ şi de cercetare:prin atragerea şi menţinerea tinerilor pentru acoperirea activităţilor aplicative şi pentru asigurarea continuităţii şi a transferului de competenţă;utilizarea eficientă a potenţialului cadrelor didactice cu experienţă;asigurarea pregătirii profesionale continue a personalului administrativ.Implementarea sistemului de finanţare globală promovat de reforma învăţământului superior.Modernizarea serviciilor oferite studenţilor în procesul de învăţământ şi integrarea acestora în mediul social, prin:crearea de laboratoare info pentru accesul continuu al studenţilor la informaţie;crearea unui club studenţesc;rentabilizarea căminelor studenţeşti şi asigurarea condiţiilor de cazare, masă şi servicii la standarde normale;sprijinirea asociaţiilor studenţeşti în desfăşurarea activităţilor culturale şi sportive.Ocrotirea patrimoniului şi dezvoltarea infrastructurii Universităţii Valahia, prin:elaborarea programelor de investiţii pentru dezvoltare;elaborarea programelor de reparare şi refacere a construcţiilor.

Puncte tari Puncte slabeMultitudinea profilelor de specializareGrade de specializare: colegiu universitar, facultate, masterat, doctoratDotarea bună a laboratoarelorExistenţa unui departament de educaţie continuăForma de învăţământ la distanţă pentru unele specializăriCentre de cercetare acreditate O bibliotecă dotată şi cu calculatoare pentru documentare on-line

Lipsa unei săli de sportLipsa unei cantine studenţeşti, Număr insuficient de locuri de cazare în cămine.

I.3.4 Protecţia socialăActivitatea de protecţie socială se realizează prin intermediul mai multor instituţii specializate pe anumite domenii şi pentru anumite categorii sociale, astfel:A. Protecţia copiluluiEvoluţia protecţiei copilului:

Instituţie CapacitateNr. persoaneAnul 2002 Aprilie 2003

Centrul de plasament pentru băieţi 300 142 117

35

Centrul de plasament pentru fete 300 68 65Centrul de plasament de tip familial 16 14 15Centru de primire în regim de urgenţă şi evaluare 16 - 13Centrul pentru prevenirea violenţei domestice 70 - 4Centrul de zi pentru copii cu disabilităţi 100 96 120

Centrul maternal 12 96 copii / 6 mame

Alianţa copiilor români 20 16 17Centrul de servicii comunitare “Dănuţ” 20 21 20Total 854 366 377

În municipiul Târgovişte, sistemului clasic de îngrijire a copilului i s-au adăugat servicii alternative de prevenţie şi protecţie.Se remarcă un grad scăzut de ocupare al numărului total de locuri disponibile, în proporţie de 42,85% în 2002 şi 44,14% până la data de 30 aprilie 2003.În ceea ce priveşte numărul de copii protejaţi în sistemul rezidenţial, se constată o uşoară creştere de 3% , începând cu anul 2003 faţă de sfârşitul anului 2002.Evoluţia serviciilor de consiliere:

Servicii de consiliereNr. persoaneAnul 2002 Aprilie 2003

Serviciul de pregătire a integrării/reintegrării copilului în familie 220 -Serviciul de consiliere a femeii în perioada preconceptivă 181 17Serviciul de consiliere a gravidei cu risc de abandon al copilului 92 13Serviciul de consiliere părinţi şi copii 30 10Total 523 40Numărul de persoane care au beneficiat de serviciile de consiliere existente la începutul anului 2003, a cunoscut o scădere semnificativă faţă de anul precedent, în proporţie de 92,35%. Acest lucru se datorează unei slabe mediatizări a acestor servicii şi a interesului scăzut manifestat de populaţie. B. Protecţia persoanelor cu handicapÎn general, se remarcă o fluctuaţie continuă a numărului de persoane luate în evidenţele Agenţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap, pe parcursul celor 12 ani de funcţionare. O situaţie mai echilibrată se constată la nivelul minorilor, dintre aceştia, o proporţie de 88,64% părăsind sistemul de evidenţă a persoanelor cu handicap.Persoanele cu handicap beneficiază de scutiri la plata radio-tv-telefon, alături de asistenţii personali au transport local şi parţial interurban gratuit, iar cele adulte şi fără venituri primesc indemnizaţie de handicap.

Evoluţia numărului persoanelor cu handicap:Anul Adulţi imdemnizaţi Pensionari Minori

Intraţi Ieşiţi Intraţi Ieşiţi Intraţi Ieşiţi1992 49 - 14 - 16 -1993 248 3 94 4 202 31994 132 26 122 23 138 461995 57 44 85 54 73 511996 19 62 24 85 45 43

36

1997 43 22 40 24 78 431998 39 36 29 20 57 601999 36 24 53 20 29 1032000 28 34 30 29 32 702001 56 21 70 28 42 412002 64 31 79 34 42 63Iunie 2003

55 95 21 91 12 156Total 826 398 661 412 766 679C. Asistenţa socială Activitatea de asistenţă socială este complexă şi se desfăşoară pe mai multe direcţii, astfel:Biroul de ajutor socialEvoluţia numărului mediu de familii beneficiare de ajutor social şi de venit minim garantat: Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Mai 2003Nr. familii beneficiare 601 506 388 359 372 636 610Evoluţia numărului mediu de persoane beneficiare de ajutor social:Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Mai 2003Nr. persoane beneficiare 550 600 650 639 625 524 550

Cantina de ajutor social oferă zilnic 2 mese calde pentru aprox.550 persoane, dintre care 81% sunt copii proveniţi din familii foarte sărace, 14% adulţi cu probleme grave de sănătate, 5% persoane vârstnice nedeplasabile, care primesc harană la domiciliu.Centre sociale: azil de noapte şi centru de zi, este destinat persoanelor fără adăpost, fără venituri sau fără familie, cu program permanent 24/24 şi o capacitate de găzduire de 37 persoane/zi, în anotimpul rece şi 27 persoane/zi în anotimpul cald.Cabinet medical prin intermediul căruia se asigură asistenţa medicală primară persoanelor fără venituri şi beneficiarilor de ajutor social.Alte măsuri de protecţie şi consiliere:Una dintre măsurile pozitive ale Biroului de ajutor social, pentru pensionarii cu venituri reduse şi beneficiarii de ajutor social, a constituit-o înfiinţarea în luna mai 2002, a magazinului social, de tip “Economat”, oferindu-le acestora mărfuri alimentare la preţuri fără adaos comercial.Pentru protecţia persoanelor cu handicap grav, sunt angajaţi ca salariaţi, aprox. 300 asistenţi personali care îngrijesc permanent, la domiciliu 205 adulţi şi 95 minori.Pentru protecţia drepturilor copilului, un număr de 446 copii, proveniţi din familii sărace, primesc asistenţă prin Cantina de ajutor social.În conformitate cu Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei rromilor, se asigură consilierea şi medierea relaţiilor dintre aceştia şi administraţia locală prin intermediul reprezentantului Partidei Rromilor.Disfuncţionalităţi:Direcţionarea unor fonduri de finanţare reduse de la bugetul statului sau din alte surse, în vederea sprijinirii sistemului de ajutor social de orice tip. Acest lucru se datorează în mare

37

parte acordării unei importanţe scăzute acestei categorii de populaţie defavorizată, în comparaţie cu importanţa acordată de ţările puternic dezvoltate acestui segment al societăţii;Nu s-au găsit soluţii, nici măcar la nivel naţional, pentru sprijinirea tinerilor instituţionalizaţi prin acordarea unor locuinţe sociale, locuri de muncă sau monitorizarea acestora;Nu s-a reuşit înfiinţarea Centrului social pentru copii străzii;Nu există în municipiu nici un centru pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri;Nu s-a înfiinţat, prin intermediul Nomenclatorului de meserii, agentul social de stradă, cu scopul combaterii cerşetoriei în rândul copiilor; Nu s-au întreprins suficiente măsuri active de protecţie socială (crearea de locuri de muncă, recalificări) în corcodanţă cu cererea de pe piaţa muncii, riscând ca majoritatea asistaţilor sociali să devină dependenţi social.Obiective:Este necesară înfiinţarea, în municipiul nostru a unor instituţii care să cuprindă: cămin de bătrâni (Legea 17/2000), centru pentru prevenirea violenţei familiale (Legea 217/2003), centru social pentru copii străzii (Ordonanţa 50/2000), centru de îngrijire şi asistenţă socială, centru de recuperare şi reabilitare centru de integrare prin terapie ocupaţională şi centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi (H.G. 329/2003), centru social pentru tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire.Plecând de la considerentul că un serviciu oferit de comunitate este un serviciu social cu scopul de a-i sprijini pe cei nevoiaşi, un obiectiv principal îl constituie: identificarea problemelor sociale ale cetăţenilor municipiului Târgovişte şi contribuţia lor la soluţionarea acestora, în concordanţă cu Planul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană.Facilitarea accesului la serviciile comunitare, care trebuie soluţionat fără discriminare, prin asigurarea unei informări publice intense, prin transparenţă totală şi prin acţiuni de educare a populaţiei în vederea solicitării, dacă este nevoie, de servicii de asistenţă socială.În prezent se derulează, în cadrul programului de restructurare industrială şi reconversie profesională RICOP – RO 9904 – componenta 5, proiectul “Centrul Social Integrat Sf. Maria” care are ca obiective: construcţia centrului, asigurarea de servicii de consiliere medicală, psihologică, juridică, asigurare de servicii la domiciliu, ajutor de urgenţă şi adăpost şi angajarea, în proporţie de 78%, de personal disponibilizat RICOP.Informarea publică directă, va îmbunătaţii situaţia asistaţilor sociali prin:stabilirea şi furnizarea drepturilor de prestaţii sau beneficii sociale;oferirea de servicii de asistenţă socială specializată celor aflaţi în dificultate;oferirea de suport persoanelor şi grupurilor pentru perioadele de criză;coordonare, mobilizare şi facilitare de iniţiative de asistenţă socială, în special prin iniţierea de parteneriate în domeniul asistenţei sociale;va da răspuns la problemele ridicate prin intermediul acesteia;integrare în societate a persoanelor marginalizate prin intermediul politicilor eficient aplicate;dezvoltarea unor mecanisme de refacere a capacităţilor de reintegrare, recuperare a persoanelor supuse riscului de marginalizare socială.

Puncte tari Puncte slabeExistenţa centrului de zi şi de noapte, printre primele din ţară.Existenţa Direcţiei de Asistenţă Socială în care sunt incluse toate activităţile de asistenţă socială.Instituţia de Protecţie a copilului este foarte bine organizată.

Dotare insuficientă cu mobilier şi echipamente sociale.Spaţiul de desfăşurare a activităţii este insuficient.Slaba dotare cu calculatoare.

Proiecte propuse sau în curs de evaluare:

38

Aşezământ Social Priseaca –ameliorarea calităţii vieţii bătrânilor care sunt lipsiţi de suport familial sau care provin din familii cu venituri modeste ce nu mai pot să le asigure întreţinerea;Servicii de asistenţă socială pentru tinerii ce au plecat din instituţiile de ocrotire;Centrul Social Solidaritatea –asigurare hrană zilnică pentru minim 100 persoane în incinta cantinei Licelui nr.3 şi asigurarea unui sistem de servicii care să vizeze includerea socială, reducerea sărăciei şi integrarea efectivă pe piaţa muncii;Centrul Social “Filantropia” –extinderea cantinei sociale microVI;Centrul Social pentru vârstnici “Sf. Elena”;Reabilitarea instalaţiilor sanitare interioare în locuinţele sociale ale Primăriei Municipiului Târgovişte;Centrul Social “Omenia”–asigurare hrană zilnică, reintegrare socială pentru persoane în varstă şi dizabilităţi fizice;Reabilitarea Centrului Social din micro V (azilul de noapte) şi dotarea cu mobilier şi echipament;I.3.5 Situaţia cultelor religioase şi a etniilorA. Culte religioase Structura populaţiei după religie la recensămintele din 2002 şi 1992:

Religie2002 1992Persoane % Persoane %

Total 89.930 100,0 98.117 100,0Ortodoxă 86.681 96,4 94.797 96,6Evanghelică 974 1,1 90 0,1Romano-catolică 529 0,6 692 0,7Penticostală 491 0,5 354 0,4Adventistă de ziua a 7-a 460 0,5 435 0,4Creştini după evanghelie 450 0,5 1.310 1,3Baptistă 61 0,1 43 *)

Greco-catolică 50 0,1 79 0,1Reformată 37 *) 36 *)

Altă religie 155 0,2 75 0,1Atei 33 *) 92 0,1Fără religie 9 *) 114 0,1*) sub 0,1%În ceea ce priveşte structura populaţiei după religie, se evidenţiază preponderenţa populaţiei de religie ortodoxă (86.681 persoane), reprezentând 96,4% din totalul populaţiei.Următoarele religii, ca pondere sunt: evanghelică (1,1%), romano-catolică (0,6%), penticostală, adventistă de ziua a 7-a şi creştini după evanghelie, fiecare deţinând câte 0,5%.Având în vedere că marea majoritate a cetăţenilor din municipiu sunt de rit ortodox, raporturile cu prelaţii acestui cult au urmărit îmbuntăţirea condiţiilor din aşezămintele bisericeşti.

B. EtniiStructura populaţiei după etnie la recensămintele din 2002 şi 1992:

Etnia2002 1992Persoane % Persoane %

Total 89.930 100,0 98.117 100,0Români 86.873 96,6 96.203 98,0Rromi (ţigani) 2.555 2,8 1481 1,5Bulgari 226 0,3 75 0,1

39

Maghiari 88 0,1 145 0,1Germani 49 *) 62 *)

Greci 33 *) 11 *)

Sârbi 17 *) 79 0,1Turci 17 *) 2 *)

Italieni 16 *) - -Ucrainieni 10 *) 6 *)

Altă etnie 46 *) 53 *)

*) sub 0,1%Numărul persoanelor care s-au declarat români, la recensământul din 2002 a fost de 86.873, reprezentând 96,6% din populaţia municipiului Târgovişte. Numărul populaţiei care s-a declarat de etnie română a scăzut cu 9,7 % în ultimii 10 ani, în timp ce populaţia de altă etnie decât cea română a crescut cu 59,7%.Comparativ cu recensământul precedent creşterea cea mai mare s-a înregistrat la numărul persoanelor care s-au declarat că aparţin de etnie rromă (+1074 persoane).

I.3.6 SănătateaReformele din domeniul sanitar au produs modificări în structura organizatorică a acestui sistem. În acest sens, reţeaua publică de ocrotire a sănătăţii în anii 2001 şi 2002, se prezintă astfel:Evoluţia reţelei sanitare şi a personalului calificat din acest domeniu: Nr. crt.

SpecificareAnul Diferenţă

+/-2001 2002Număr paturi Spitalul judeţean 1.375 1.321 -54Număr paturi Spitalul municipal “Mânăstirea Dealu” 460 440 -20Spitale ambulatorii de specialitate 2 2 -Policlinici în sector privat 5 4 -1Dispensare medicale teritoriale 1 1 -Cabinete medicale private 45 50 5Cabinete stomatologice private 36 45 9Farmacii în sector privat 27 30 3Puncte farmaceutice private 10 11 1Depozite farmaceutice 2 1 -1Laboratoare medicale 1 1 -Laboratoare tehnică dentară 21 21 -Medici sector public (spitale) 197 200 3Medici sector privat 10 20 10Cabinete medici de familie (comodate) 33 32 -1Medici stomatologi 35 36 1Cabinete medici stomatologi sector public + comodate

30 32 2Farmacişti sector public 6 9 3Farmacişti sector privat 44 44 -Personal mediu sanitar sector public 1.068 988 -80Personal mediu sanitar sector privat 85 70 -15

Numărul dispensarelor medicale, care au asigurat asistenţa primară s-a redus prin transformarea lor în cabinete medicale individuale unde îşi desfăşoară activitatea medicii de familie.Numărul medicilor din reţeaua publică a cunoscut, în anul 2002 o uşoară creştere (+3 medici) faţă de nivelul anului 2001 şi o scădere mai accentuată în ceea ce priveşte

40

personalul mediu sanitar (-80 cadre) din sectorul public. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în sectorul privat.În anul 2002 la 10.000 locuitori au revenit, în medie 22 medici, 4 medici stomatologi şi 109 cadre sanitare medii. La un medic au revenit 445 locuitori, la un stomatolog 2.472 locuitori şi la un cadru sanitar mediu 90 locuitori.În sectorul privat îşi desfăşurau activitatea, în anul 2002, un număr de 20 medici, 45 cabinete stomatologice private, 44 farmacişti şi 70 cadre sanitare medii.Cabinetele medicale individuale sunt dotate în mod corespunzător, marea majoritate a medicilor făcând investiţii pentru amenajarea spaţiilor şi pentru achiziţionarea aparaturii medicale necesare, respectiv electrocardiografe, echografe, glucometre etc.Starea de sănătate a populaţieiÎn ceea ce priveşte analiza stării de sănătate a populaţiei, principalii indicatori sunt natalitatea, mortalitatea generală, excedentul natural, mortalitatea infantilă şi morbiditatea.Natalitatea înregistrează scăderi îngrijorătoare (în 2002 – 701 născuţi vii), cauzele fiind aceleaşi ca în întreaga ţară, în principal cele de natură economică şi socială. Considerăm că pentru ameliorarea acestui indicator se impune în continuare nevoia de planificare familială modernă, de descurajare a avorturilor, de protecţie a familiei şi femeii gravide şi de asigurare a condiţiilor optime în maternităţi şi în serviciile de pediatrie, premise pentru o adresabilitate crescută la serviciile de sănătate.În ceea ce priveşte mortalitatea generală, se constată o creştere nedorită a numărului de decese, principalele cauze de deces fiind în ordine: bolile cardio-vasculare, neoplasmele, bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, acestă ierarhie păstrându-se în ultimii 5 ani, cu tendinţe uşoare de scădere pentru fiecare categorie în parte şi înscriidu-se în aceeaşi ordine ierarhică pe ţară. În opinia Direcţiei pentru Sănătate Publică Dâmboviţa, cauzele răspunzătoare de această situaţie sunt: nerespectarea de către bolnavi a recomandărilor medicului, insuficienţa acţiunilor de educaţie pentru sănătate din partea medicilor de familie, adresabilitatea scăzută în timp util a populaţiei la serviciile de sănătate.Mortalitatea infantilă (decese 0 – 1 an) este un indicator de bază al stării de sănătate, al calităţii vieţii şi nivelului material şi cultural, înregistrează o creştere care se înscrie în tendinţa pe ţară, cauzele fiind: urmărirea deficitară a femeii gravide, educaţie sanitară insuficientă a populaţiei fertile, fapt ce face ca femeia gravidă să nu se prezinte la medic pentru consultul prenatal, naşteri la domiciliu neasistate de personal medical calificat, naşterea unor copii cu malformaţii sau prematuri datorită unor condiţii grele de muncă pemtru femeia gravidă.Morbiditatea:Nr. crt.

Bolnavi cronici pe unele categorii de boală 2001 2002

1 Boli cardio-vasculare 4920 57622 Ulcer, ciroze şi hepatite cronice 1746 19893 Boli neuro-psihice (epilepsie, tulburări mintale) 734 8834 Boli pulmonare cronice obstructive 652 7785 Calculoza urinară 400 5556 Anemii 367 3217 TBC 212 1568 Malformaţii congenitale 99 969 Insuficienţă renală 64 9410 Malnutriţii şi rahitism 22 31

Evoluţia cazurilor de bolilor infecţioase:Nr. crt.

Cazuri noi de îmbolnăvire prin boli infecţioase 2001 2002

41

1 Gripă 68 5002 Boală diareică acută 479 4953 Varicelă 677 4624 Parotidită epidemică 364 2075 TBC 118 1316 Angină strptococică 172 897 Sifilis 77 728 Gonoree 74 489 Hepatite virale 67 4310 Rubeolă 37 4111 Scabie 39 2812 Toxiinfecţii alimentare 17 2013 Scarlatină 33 1414 Erizipel 7 515 Dizenterie 0 316 Salmoneloze 0 317 HIV + SIDA 2 218 Leptospiroză 0 219 Rujeola 1 120 Trichineloză 5 021 Tuse convulsivă 4 022 Meningită virală 4 0Ministerul sănătăţii prin intermediul D.S.P. Dâmboviţa desfăşoară o serie de programe având ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii. Cele patru programe coordonate de D.S.P. Dâmboviţa sunt:Programul Comunitar de Sănătate Publică cu 6 subprograme care vizează supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, infecţiilor HIV/SIDA, tubrculozei, evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc, ca şi promovarea sănătăţii şi educaţia penrtu sănătate;Programul de Prevenire şi Control al Bolilor Netransmisibile, structurat în 14 subprograme;Programul de Sănătate a Copilului şi Familiei, structurat în 14 tipuri de intervenţii;Programul de Reformă, Politici de Sănătate şi Administraţie Sanitară.Activitatea de coordonare a acestor programe de sănătate are o serie de obiective, printre care:stabilirea lunară a distribuţiei fondurilor alocate în funcţie de priorităţi;supravegherea utilizării în teritoriu a fondurilor alocate (achiziţia de preparate);îndrumarea, conform normelor metodologice specifice fiecărui program, a activităţilor profilactice finanţate;stabilirea, annual, a problemelor de sănătate publică specifice oraşului şi judeţului şi ierarhizarea lor în vederea stabilirii priorităţilor de finanţare şi a estimării sumelor necesare pentru a fi alocate prin programe.I.3.7 Ordinea publică şi protecţia civilăA. Asigurarea ordinii publicePoliţia Municipiului Târgovişte îşi desfăşoară activitatea pe coordonatele stabilite prin “Concepţia de acţiune în slujba comunităţii şi pentru asigurarea ordinii publice”, cât şi în baza Programelor prioritare: “Strategia consolidată a siguranţei publice, pentru comunitate împreună cu cetăţenii”, “Străzi liniştite, oraş sigur”, “Pentru liniştea comunităţii rurale”, fiind profund ancorată la evoluţia, diversitatea şi dinamica situaţiei operative şi a fenomenului infracţional.În semestrul I 2003, efectivele Poliţiei Municipale au desfăşurat intense activităţi de cunoaştere a populaţiei, elementul cel mai dinamic al situaţiei operative în baza “Programului de Măsuri S/56.696/2002” pentru dinamizarea activităţii de prevenire a faptelor antisociale şi a gradului de siguranţă în stradă, pe teritoriul municipilui Târgovişte, aprobat şi

42

coordonat de comanda inspectoratului, acest program anticipând noua concepţie privind organizarea şi funcţionarea sistemului de ordine publică în mediul urban.Măsurile întreprinse pentru realizarea obiectivelor propuse au dus la scăderea numărului de infracţiuni constatate, fapt ce poate fi pus şi pe seama modificării concepţiei şi politicii penale a statului, dar şi pe o prevenţie mai eficientă.Din analiza operativă pe semestrul I 2003 rezultă că infracţionalitatea este în scădere, rata criminalităţii în perioada analizată fiind de 780 infracţiuni la 100.000 locuitori.În perioada analizată au fost înregistrate 150 fapte penale cu autori necunoscuţi, reuşindu-se soluţionarea numai a 136 astfel de fapte, cu identificarea a 117 autori, rămânând în evidenţă, la finele semestrului I un număr de 1.662 lucrări şi cauze cu autori neidentificaţi, din care în evidenţa pasivă figurează 319 cauze penale cu autori neidentificaţi.Prin comiterea de infracţiuni s-a cauzat un prejudiciu total de 17.708.472 lei, din care s-a recuperat 65%, faţă de 29,2% cât s-a recuperat anul trecut.În plan preventiv, la nivelul subunităţii au fost organizate şi desfăşurate 14 razii şi 561 acţiuni în diferite obiective, locuri, medii, linii de muncă, reuşindu-se prevenirea multor fapte şi acte de natură penală şi contravenţională, îndeosebi a celor cu violenţă ( -8), a celor îndreptate împotriva patrimoniului ( -155) – din care furturile au scăzut cu 66, în mod deosebit furturile din locuinţă -27, aici existând o scădere semnificativă, de la 33 la 6, alte furturi cu -31, distrugerile cu -69, înşelăciunile cu -19.

IndicatoriSemestrul I 2003

Semestrul I 2002

Evoluţie+/- număr+/-

Total infracţiuni constatate 695 903 -208 -23%Numărul persoanelor cercetate 518 749 -231 -31%autori din mediul urban 365autori din mediul rural 153Numărul persoanelor reţinute – arestate 53 97 -44 -45%Din numărul total de fapte:flagrante 143 144 -1 -1%comise de rromi 55 40 15 38%comise de minori 49 44 5 11%până la 14 ani 114 - 18 ani 48comise de tineri 18 - 30 ani 167comise de persoane fără ocupaţie 251comise de şomeri 9După natura infracţiunilor:de natură economico-financiară 271 259 12 5%judiciare 147 235 -88 -37%de altă natură 277 409 -132 -32%După structura infracţiunilor:infracţiunile contra persoanei 48 58 -10 -17%contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii 16 29 -13 -45%infracţiunile contra libertăţii persoanei 30 27 3 11%infracţiunile contra patrimoniului 200 355 -155 -44%infracţiunile comise cu violenţă 8 16 -8 -50%Total sancţiuni contravenţionale 21.400 23.792 -2.392 -10%amenzi aplicate pe linia poliţiei rutiere 14.487 16.772 -2.285 -14%Cuantum total sancţiuni - mii lei 4177025 3453847 723178 21%Pe linia poliţiei rutiere, situaţia operativă este diversă şi dinamică, determinată de creşterea continuă a parcului auto, a numărului de posesori de permise de conducere, de nivelul ridicat al indisciplinei în rândul participanţilor la trafic şi, nu în ultimul rând, de infrastructura

43

necorespunzătoare a drumurilor, de lipsa parcărilor etc. Au fost controlate 18 unităţi auto-service şi au avut loc 4 controale complexe la unităţile deţinătoare de parc auto.Pe linia de educaţie rutieră au fost realizate 106 instruiri în unităţile de învăţământ de pe raza de competenţă. Au fost realizate 124 emisiuni la radio şi TV, din care 120 la posturile de radio locale şi 4 emisiuni la “Antena 1” Târgovişte.Efectivele poliţiei rutiere execută sarcinile stabilite prin programul prevăzut în “Strategia consolidată a siguranţei publice”, “Trafic rutier mai sigur” şi se impune ca fiecare cadru să acţioneze cu responsabilitate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, să dovedească o prezenţă activă în stradă.Pe linie de sistematizare – semnalizare rutieră, împreună cu reprezentanţii Primăriei Municipiului Târgovişte, a fost verificată reţeaua stradală din interiorul municipiului, stabilindu-se necesarul de indicatoare lipsă sau deteriorate, s-a acordat sprijin la executarea marcajelor din planul longitudinal, dar şi transversal.Personalul poliţiei municipale este structurat pe ofiţeri, agenţi de poliţie şi personal contractual, mai mult de jumătate având studii superioare, iar restul studii medii, toţi dovedind o pregătire profesională foarte bună dobândită atât în şcoală, cât şi din practică, iar lunar se asigură planurile tematice de pregătire profesională, lectori fiind cadre cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dâmboviţa.Disfuncţionalităţi:Poliţia Municipiului Târgovişte are o încadrare de personal mică faţă de situaţia operativă, având lipsă în schema de organizare 40 cadre, situaţie negativă dacă avem în vedere întinderea municipiului şi densitatea populaţiei - un poliţist la 556 locuitori;Activitatea poliţiştilor se desfăşoară în două corpuri de clădire, din care pentru una se plăteşte chirie comunităţii evreieşti. Nici una din clădiri, în afară de faptul că sunt insalubre, nu asigură încăperile necesare pentru desfăşurarea activităţii, motiv pentru care două formaţiuni operative îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu restrâns din cadrul poliţiei judeţene, ceea ce împiedică bunul mers al activităţilor;Lipsa de tehnică de calcul, dar şi de tehnică de transmisiuni, mijloace auto îmbătrânite, face deasemenea, ca activitatea să fie îngreunată, să se recurgă la mijloace empirice de aflare a unor date de interes, de întârziere a operativităţii la intervenţii etc. Şi din punct de vedere al comunicaţiei sunt greutăţi, nefiind decât 3 telefoane prin care se poate vorbi cu oraşul, iar telefonia mobilă de serviciu lipseşte cu desăvârşire. Poliţia Municipiului Târgovişte nu are un buget propriu, iar cel al Inspectoratului Judeţean este de maximă austeritate;Se constată o lipsă a locurilor de parcare, ceea ce îngreunează excesiv circulaţia în municipiu, din cauza lăsării autoturismelor în zone cu intensă circulaţie;E necesară montarea gardurilor ornamentale în zona intersecţiilor şi în apropierea unităţilor de învăţământ, mai ales la acele şcoli amplasate în apropierea arterelor rutiere intens circulate.Poliţia Municipiului Târgovişte şi-a propus următoarele obiective, pentru îmbunătăţirea activităţii şi remedierea unor neajunsuri, astfel:Ridicarea nivelului conştiinţei cadrelor cu privire la rolul şi locul poliţiei în societate, pentru ca fiecare cadru să conştientizeze că ne aflăm permanent în slujba comunităţii;Perfecţionarea cooperării cu celelalte organizaţii caere au atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi al aplicării legii ( gardieni publici, jandarmi);Perfecţionarea actului managerial şi promovarea în actul de conducere a concepţiei stiinţifice, novatoare, bazate pe cunoaşterea profundă, prin analiza permanentă a realităţii, a evoluţiei şi dinamicii fenomenului infracţional şi a situaţiei operative;Realizarea unei prevenţii eficiente a criminalităţii din toate domeniile din competenţa poliţiei;Comunicarea eficientă cu comunitatea şi o prezenţă activă în teren pentru cunoaşterea realităţilor şi a necesităţilor acesteia, coroborat cu acţiunea directă, eficientă, cunoscând cauzele şi condiţiile concrete ale fenomenului deviant.B. Protecţia civilă

44

Pentru protecţia civilă la nivelul municipiului Târgovişte este organizată structura de protecţie civilă cu un număr de 899 persoane. În conformitate cu Instrucţiunile M 20/84 sunt organizate subunităţi de serviciu la un număr de 12 agenţi economici cu un efectiv total de 284 persoane. În scopul realizării în timp scurt şi într-o concepţie unitară a măsurilor de prevenire operativă şi refacere în cazul dezastrelor, s-au întocmit planuri de protecţie şi intervenţie la dezastre în municipiu şi la 8 agenţi economici cu peste 500 salariaţi, luând în consideraţie cele 54 surse de risc.Este întocmită „Concepţia exerciţiului de alarmare publică a municipiului Târgovişte”.Disfuncţionalităţi:Nu există o concepţie a introducerii în reparaţie capitală a adăposturilor de protecţie civilă construite în perioada 1974-1981 care sunt grav afectate de sistemul de canalizare.Nu există siguranţa rezistenţei la fenomenele meteo periculoase a unor învelitori construite de Asociaţiile de Proprietari.Unii agenţi economici cu capital privat ignoră sistematic măsurile de protecţie civilă luate potrivit legii şi nu există un temei legal pentru măsuri coercitive.I.3.8 Mass-mediaMass-media la nivel local se prezintă astfel:Presa scrisă (cotidiene): Jurnalul de Dâmboviţa, Dâmboviţa;Săptămânale de informaţie: Legea lui Ţepeş, Impact, Raid;Posturi radio: Radio Minisat, Radio D, Radio Contact(staţie locală), Radio Puls FM;Posturi locale de televiziune: Antena 1 Târgovişte, Alpha TV Târgovişte. I.3.9 CulturaA. Obiective culturaleÎn istoria românilor, Târgoviştea are un loc aparte pe care şi l-a câştigat începând cu cele trei veacuri în care a deţinut rolul de reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, principal centru economic, politic-militar şi cultural-religios al ţării, păstrând amintirea numeroaselor personalităţi şi evenimente care au contribuit la conturarea şi menţinerea fiinţei naţionale a românilor.Harta monumentelor municipiului Târgovişte este foarte bogată şi variată, fiind alcătuită dintr-un număr de 40 mânăstiri şi biserici, fiecare reprezentând ctitoria unui domnitor şi purtând încărcătura sa istorică: Ansamblul Curţii domneşti, cu un prim nucleu datat în vremea lui Mircea cel Bătrân, urmând ca în timpul domniei lui Vlad Ţepeş să fie ridicat Turnul Chindiei, emblemă a oraşului nostru. Petru Cercel ridică o a doua Casă Domnească şi Biserica Mare a Curţii. În prelungirea incintei principale se găsesc biserica Sf. Vineri şi Casa Domniţei Bălaşa, alături de ruinele casei lui Dionisie Lupu;În 1517 s-a mutat la Târgovişte scaunul mitropolitan, iar în timpul domniei lui Neagoe Basarab s-a construit vechea Biserică a Mitropoliei. În 1889 s-a hotărât dărâmarea acesteia şi înlocuirea ei cu cea pe care o vedem astăzi, operă a arhitectului francez Le comte de Noui;Mânăstirea Dealu este ctitoria lui Radu cel Mare, constituind de-a lungul timpului un puternic centru cultural. Aici a funcţionat tipografia lui Macarie, cea care a dat primele tipărituri în limba slavonă din Ţările Române şi a fost semnat tratatul de alianţă între delegaţii împăratului Rudolf al II-lea şi voievodul Mihai Viteazul, primul întregitor de ţară. În mânăstire se pastrează înhumat capul lui Mihai Viteazul, ucis mişeleşte pe Câmpia Turzii.Biserica Androneşti – lăcaş în stil anrhitectonic bizantin-muntenesc, înălţat între anii 1527-1528, a avut de suferit în urma atacurilor turceşti şi a cutremurului din anul 1628, fiind refacută de Matei Basarab şi domna Elena în anul 1653.Mânăstirea Stelea, ridicată pe ruinele unei construcţii bisericeşti din sec. al XVI-lea, a fost zidită în 1645, ca semn de împăcare între Vasile Lupu şi Matei Basarab, a găzduit, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, o şcoală grecească, unde au învăţat Vasile Cîrlova, Grigore Alexandrescu şi Ion Heliade Rădulescu;

45

Alături de aceste ctitorii ale municipiului se regăseşte o întreagă pleiadă de clădiri, ele însele monumente istorice şi de arhitectură, menite să dezvăluie atât localnicilor cât şi turiştilor trecători prin vechea capitală, momentele de glorie şi de intensă activitate creatoare pe care le-a cunoscut oraşul Târgovişte. Această bogată zestre a istoriei oraşului se află astăzi în grija Complexului Naţional Muzeal “Curtea Domnească” şi este completat de grupul de muzee alcătuit din:Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, aflat în casa lui I.Al. Brătescu-Voineşti, deschis în anul 1967 şi care deţine manuscrise, documente şi fotografii aparţinând scriitorilor târgovişteni, Ienachiţă Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica;Muzeul Tiparului şi Cărţii Vechi Româneşti, instalat în casa marelui cărturar Constantin Cantacuzino Stolnicul, muzeul prezintă evoluţia tiparului în cele trei ţări române de la 1508 până la 1860. Expune instrumente de scris, miniaturi, machete, cărţi tipărite de diaconu Coresi, picturi cu foita de aur, scrieri bisericesti si laice, portrete de voievozi, precum si tipariturile lui Macarie, primele din tara.În imediata apropiere se află Galeriile Stelea unde au loc o suită de expoziţii de artă, etalate în sălile special concepute de arh. N. Ghica Budeşti. Municipiul Târgovişte mai găzduieşte casele memoriale ale unor importanţi creatori de artă şi cultură autentică cum ar fi: Casa-muzeu Gheorghe Petraşcu, Casa-muzeu Vasile Blendea şi Casa-muzeu Pârvulescu.Muzeul de Arheologie a fost inaugurat în anul 1944 şi adăposteşte colecţia “Lapidariu” care conţine elemente de arhitectură şi pietre de mormânt datând din secolul XVII. Piesa cea mai valoroasă pe care o expune muzeul este lespedea din marmură a patriarhului Dionisie al Constantinopolului, decedat la Târgovişte în anul 1696.De o importanţă deosebită se bucură şi grupul de muzee format din: Muzeul de Istorie, Muzeul Mânăstirea Dealu şi Muzeul Poliţiei Române. Deasemeni, o valoare arhitecturală deosebită o reprezintă vechiul centru comercial al oraşului, conturat în sec. al XVII-lea şi al XIX-lea, în apropierea căruia se află sediul Primăriei municipiului Târgovişte, important exemplar de arhitectură, operă a arhitectului italian Vignósa.B. Evenimente culturaleViaţa culturală a Târgoviştei de azi continuă tradiţia de vechi centru cultural, prin evenimente culturale complexe, legate de sărbătorile naţionale, religioase sau locale, dar şi cu ocazia unor aniversări, cele mai multe organizate şi sprijinite de Consiliul Local şi Primăria Târgovişte, alături de instituţiile şi organizaţiile de cultură:Casa de Cultură a municipiului “Ion Gh. Vasiliu”, patronată de Primăria Municipiului Târgoviste;Teatrul municipal “Tony Bulandra”, inaugurat în 30 ianuarie 2002, când se sărbătoreau 150 ani de la naşterea lui I. L. Caragiale, pe “ruinele” fostului teatru popular cu acelaşi nume, are deja în repertoriu 16 texte. În perioada stagiunii trecute a prezentat câte o premieră pe lună, iar pentru deschiderea stagiunii 2003-2004 pregăteşte 3 sau 4 noi spectacole. Deasemenea, va participa la “Zilele Oraşului” din 5-8 septembrie 2003, perioadă care se suprapune cu “Săptămâna teatrului Tony Bulandra”. Teatrul împarte aceeaşi clădire cu Casa de Cultură a municipiului (fostul “Club Petrol”) şi are probleme de spaţiu, mai ales pentru cabinele actorilorşi pentru croitorie; o altă problemă este acoperişul sălii care trebuie refăcut. Deşi până acum teatrul nu a primit sponsorizări, a reuşit achiziţionarea unei instalaţii moderne de sunet şi lumini;Şcoala Populară de Artă, care are 4 cercuri de muzică instrumentală (orgă, pian, acordeon, chitară) şi şase cercuri de discipline colective (artă modernă, pictură, teatru, design vestimentar, canto, dans clasic şi modern), oferă spectacole la sfârşit de semestru şi de an, iar elevii săi participă la concursuri în ţară şi în străinătate (de notat: “Crizantema de Aur”- Târgovişte, “Crizantema de Argint”- Chişinău, unde au obţinut 3 premii la ediţia 2002). În 2002, la festivalul-concurs “Crizantema de Aur”, elevii clasei de design vestimentar au

46

prezentat o paradă de modă, iar cei ai clasei de teatru un spectacol la Curtea Domnească, de Halloween;SARM – Societatea Astronomică Română de Meteori, care a avut o activitate susţinută în popularizarea şi pregătirea observării eclipsei totale din august 1999, organizează observaţii astronomice, prelegeri ştiinţifice şi un inedit concurs de poezie pe temă “astronomică”;Expoziţii de pictură, grafică şi sculptură ale artiştilor târgovişteni, invitaţilor acestora şi ale elevilor de la Şcola Populară de Artă şi de la Liceul de muzică şi arte plastice sunt vernisate de căteva ori pe an, la “Galeriile Sever” şi la “Galeria Albă”. Au devenit deja o tradiţie expoziţiile “Mihai Şerbănescu şi invitaţii săi”, organizate în Săptămâna Mare;În unele spaţii de cult (Mănăstirea Stelea, Biserica mare a Curţii Domneşti etc.) au loc expoziţii de artă plastică cu tematică religioasă şi concerte de muzică sacră.În incinta bibliotecii “I. H. Rădulescu” şi a Muzeului de Istorie se organizează, deasemenea expoziţii de artă plastică, fotografie etc.O succintă enumerare a evenimentelor culturale, ce vor avea loc până la sfârşitul anului 2003 se prezintă astfel: Iunie: - Festivalul-concurs de interpretare “Mozart”, organizat de Liceul de Artă şi de Primăria municipiului Târgovişte, în sala de spectacole a liceului, care are cea mi bună acustică;Sărbătorirea “Zilei Eroilor”;Iulie: - Tabăra de sculptură “Târgovişte 2003”, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, la liceul “Voievodul Mircea”;Septembrie: - “Zilele Oraşului Târgovişte”, care va cuprinde concursuri sportive, Festivalul de Teatru Medieval, Festivalul Internaţional de Folclor – ediţia a IX-a, spectacole şi expoziţii;Festivalurile-concurs “Moştenirea Văcăreştilor” şi “Testamentum”;Octombrie: - Festivalul-concurs de romanţe “Crizantema de Aur” - ediţia a XXXVI-a (de trei ani, producătorul este Primăria municipiului Târgovişte);Noiembrie: - Spectacol în premieră prezentat de trupa studenţească STUD, al Casei de Cultură a municipiului şi a Universităţii Valahia;Deschiderea Centrului de Studii şi Cercetării “Ion Heliade Rădulescu”;Decembrie: - Sărbătorirea Zilei Naţionale a României;Sărbătorirea Crăciunului;Spectacol stradal de Anul Nou.I.3.10 Agrement şi sport A. AgrementMunicipiul Târgovişte beneficiază de un parc de distracţii în suprafaţă de 14 ha şi o bază sportivă şi de agrement în suprafaţă de 19,8 ha.Parcul “Chindia” se află situat în vecinătatea râului Ialomiţa şi cuprinde în cea mai mare parte spaţii verzi, un lac artificial pentru agrement, un complex de terenuri de tenis pe zgură şi o grădină zoo în suprafaţă de 3,9 ha cu un număr variat de specii de animale şi păsări.În centrul oraşului este amenajat parcul “Central” cu spaţii verzi şi locuri de recreere, cu o suprafaţă mai mică.Baza de agrement “Crizantema” în suprafaţă de 22 ha, are caracter sezonier (de vară), este amplasată în apropierea râului Ialomiţa şi cuprinde o serie de amenajări şi dotări pentru sport şi recreere cum ar fi: un bazin olimpic (30 x 25 m) descoperit, un bazin de sărituri de la trambulină (20 x 20 m) descoperit, 3 bazine de înot pentru copii, un teren de tenis pe zgură cu tribună, 3 terenuri de tenis pe zgură, 2 terenuri handbal, baschet, volei -parţial amenajate; 2 plaje cu nisip şi gazon, parc cu zone verzi amenajate, terenuri de fotbal pe zgură şi iarbă cu tribună, un ştrand şi un lac de agrement natural, spaţii comerciale şi discotecă pentru închiriere, pe perioada verii şi o parcare pentru autoturisme. Spaţiile comerciale şi o parte importantă din dotarea Bazei de agrement se află într-o situaţie dezastruoasă datorată slabei îngrijiri şi a lipsei de fonduri necesare în acest sens.

47

Terasa râului Ialomiţa ar putea deveni un loc recreere şi odihnă pentru locuitorii oraşului Târgovişte, prin amenajarea unei zone a râului în intravilanul municipiului Târgovişte, prin plantări de arbori şi arbuşti şi cultură ierboasă. Pe lângă aceste dotări, municipiul Târgovişte beneficiază de o bază hotelieră formată din două hoteluri (Hotel Valahia şi Hotel Dâmboviţa), cu o capacitate de cazare de aprox. 370 locuri, încadrate în categoria 3 stele (apartamente, camere duble, şi camere single), alături de 2 unităţi de cazare în regim de pensiune cu 18 locuri de cazare. B. Sport Baza sportivă a municipiului Târgovişte este alcătuită dintr-o sală polivalentă, cu o capacitate de 2.500 de locuri, destinată competiţiilor locale, naţionale şi internaţionale şi un stadion.Obiective: Promovarea sportului de performanţă; Sportul pentru toţi ;Intreţinerea şi dezvoltarea bazei materiale. Disfuncţionalităţi:Nu s-a putut realiza finanţarea întregului număr de sportivi de performanţă în primul rând din cauza lipsei fondurilor necesare;Nu s-a realizat în întregime programul propus “Sportul pentru toţi” motivul fiind implicarea insuficientă a autorităţilor locale şi judeţene în asigurarea condiţiilor de desfăşurare şi finanţării activităţilor în conformitate cu reglementările legale în vigoare;Nu s-a realizat recondiţionarea sistemelor de încălzire şi iluminare la Sala Sporturilor din Târgovişte, fapt datorat insuficienţei fondurilor necesare lucrărilor respective;Numărul mic al structurilor asociative de tineret (SAT) care au solicitat finanţare;Nu s-a înfiinţat Centrul de tineret în Târgovişte;Redusa implicare a autorităţilor locale în acţiunile de tineret.Puncte tari Puncte slabeExistenţa parcurilor în zona centrală a oraşului.Existenţa unui proiect privind amenajarea ca loc de recreere şi odihnă a unei zone a râului Ialomiţa în intravilanul municipiului Târgovişte, prin plantari de arbori, arbuşti, vegetaţie ierboasă.

Zone de agrement încă neamenajate corespunzător (Crizantema).Lipsa unor dotări pentru practicarea sportului: bazin de înot acoperit, patinoar, pistă carting.Puţine competiţii sportive organizate în oraş.

48

I.4 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI (Strengths) PUNCTE SLABE (Weaknesses)

Oraş modern cu funcţiuni complexe si cu mare încărcătură istorică ;Condiţii naturale si climatice favorabile ;Amplasare geografică avantajoasă la confluenta a 3 drumuri naţionale şi relativ aproape de capitala ţării;Resurse de sol (păduri, ape) şi subsol (petrol, gaze);Zona are legături de comunicaţie est-vest, nord-sud bine dezvoltate, reţeaua urbană bine structurată, în proximitatea legăturilor aero-feroviare şi rutiere interne şi internaţionale eficiente;Atracţii urbane (arhitectura veche, evenimente culturale);Structura industrială diversificată: siderurgică, construcţii de maşini chimică, mobilă, textile, materiale de construcţii, industria alimentară, căreia prin eforturi de management şi prezentare corespunzătoare, nu i-ar putea lipsi pieţele de desfacere;Resursa de forţă de muncă specializată în domenii tehnice si rezervă de forţă de muncă în domenii tehnice, economice şi umanistice formată în universitate proprie;Potenţial legumicol datorat ocupaţiilor tradiţionale ale minorităţii bulgare (sârbi);Banca de Date Urbane aflată deja în gestiunea administraţiei publice locale;Nivel ridicat al urbanizării şi densitate mare a populaţiei;Existenţa unui număr mare de IMM-uri în toate domeniile de activitate, predominant comerţul;Reţea bancară şi de servicii bine dezvoltată;Dezvoltare turistică, apropierea de centrul balnear Pucioasa; Reţea bancară şi de servicii dezvoltată;Populaţie cu tradiţie în activitatea industrială, agricolă şi grad sporit de culturalizare;Reţea educaţională de toate gradele, densă şi diversificată;Apropierea de Centrul Universitar Bucureşti;Existenţa terenurilor disponibile care pot constitui temelia atragerii de noi investitori;Forţă de muncă ieftină şi calificată, obişnuită cu un ritm modern de activitate industrială;Număr relativ mare de cadre medii şi superioare tehnice;Disponibilitatea administraţiei publice de a concesiona terenuri.

Accesibilitate dificilă pe căi rutiere şi feroviare (nu e nod de cale ferată);Diminuarea activităţii de bază la înteprinderi de prestigiu şi cu pondere mare în ocuparea forţei de muncă calificate: COST, SARO, Upet, I.L.F.;Calitatea vieţii (deficienţe calitative şi cantitative ale echipamentelor urbane);Calitatea mediului (degradarea tuturor factorilor, în special aerul);Lipsa terenurilor disponibile;Imagine urbană negativă legată de lipsa de protecţie a patrimoniului protejat; implanturi inadecvate în zona istorică;Oferta scăzută de locuri pentru cazare (cantitativ şi calitativ);Calitatea serviciilor; Reducerea activităţii platformelor industriale (metalurgie, utilaj petrolier, chimie, maşini unelte, corpuri de iluminat);Gradul redus de modernizare al industriei existente;Lipsa infrastructurii de afaceri;Oraş cu întreprinderi mari (cu peste 1000 de salariaţi);Necesitatea reconversiei acestor întreprinderi;Creşterea şomajului datorită restructurării înteprinderilor;Scăderea puterii de cumpărare a membrilor comunităţii;Lipsa competitivităţii producătorilor locali;Lipsa unei culturi a muncii pentru angajat şi angajator.

49

OPORTUNITĂŢI (Opportunities) AMENINŢĂRI (Threats)

Amplificarea funcţiunilor cu grad mare de perenitate: comerţul, industria, transporturi, învăţământul şi cultura, biserica, armata;Dezvoltarea cercetării în domeniul tehnologiilor de vârf;Dezvoltarea activităţii turistice în relaţie cu văile Ialomiţei, Dâmboviţei, Prahovei şi cu capitala ţării;Organizarea activităţii de transport mărfuri – prestare de servicii cu caracter zonal şi interzonal;Administraţie publică locală progresistă (receptivă la aplicarea tehnicilor şi metodelor care să ridice calitatea deciziei);Programul BERD pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare ce s-au derulat începând cu anul 1997;Poziţionare geografică bună (85km - Bucuresti, 50km - Ploiesti, 60km - Sinaia, 90km - Piteşti); Infrastructura dezvoltată poate favoriza, cu costuri reduse, apariţia de noi inteprinderi;Apropierea de capitală - unde se manifestă o concentrare a investiţiilor şi deci o crestere a costurilor muncii - poate oferi alternative pentru investiţii;Sporirea însemnatăţii ca zonă de turism şi recreere permanentă (locuinţe de vacanţă) pentru populaţia din alte localităţi;Formarea unui nucleu de întreprinderi mici;Posibilitatea de a accesa granturi;

Degradarea accentuată a mediului;Degradarea infrastructurii din lipsă de investiţii;Degradarea patrimoniului construit ce necesită protecţie;Creşterea şomajului în rândul forţei de muncă specializate ca urmare a restructurării economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii; Legislatie interpretabilă şi instabilă;Degradarea continuă a nivelului de trai;Migrarea forţei de muncă calificate către alte comunităţi; Nivelul scăzut al culturii civice;

50

II. PRINCIPII ŞI OBIECTIVE PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂII.1 PrincipiiPrincipiile de management urban în aplicarea obiectivelor, conform Raportului „Oraşe Europene Sustenabile” („European Sustainable Cities, Bruselles, 1996), Declaraţiei de la Bremen din 1997 şi în spiritul Tratatului de la Amsterdam:Având în vedere că o aşezare urbană nu este un sistem închis, iar realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare urbană, politicile, planificarea strategică urbană, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii:dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii economici;întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea şi restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii; realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat; schimbul de informaţii între municipalităţi cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în management urban sau management de proiect);realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a oraşului cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte; managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane într-un ciclu natural;utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta sustenabilităţii, respectiv emiterea de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;descentralizarea managementului în sectorul energetic; design-ul sustenabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construcţii, forma unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, „structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimatul, eficienţa energetică; realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera moştenirea culturală şi/sau tradiţiile întregii comunităţi locale;interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nu servesc unei nevoi locale;fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială; analiza capacităţii tehnice de execuţie;evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obţinute; identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;protecţia mediului;realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

51

Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul, 1996:planificarea unei întregi zone de locuit va fi integrată, astfel încât să cuprindă clădiri de locuit (individuale sau colective potrivit sistemul de design arhitectonic), clădiri cu destinaţie comercială, parcări, şcoli şi infrastructura edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale rezidenţilor;zona de locuit va conţine o diversitate de clădiri;în situaţia în care în zona sunt clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate (faţadă şi interior), fără a afecta proiectul în baza căruia s-au construit . În nici un caz, aceste clădiri nu vor fi transformate sau demolate;zona de locuit va avea un centru care combină funcţiunile comerciale, cu cele civice, culturale şi de agrement;zona va conţine spaţii deschise în formă de scuar, spaţii verzi sau parcuri;spaţiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa rezidenţilor şi relaţiile în cadrul comunităţii sau comunităţilor din acea zonă funcţională;vor fi proiectate în mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta. Acestea vor fi exclusive în situl istoric al oraşului;terenurile naturale – forestiere, cu vegetaţie florală sau cu luciu de apă vor fi păstrate pe cât posibil sau integrate în parcuri;comunităţile vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;comunităţile vor utiliza în mod raţional resursele de apă;orientarea străzilor şi plasamentul clădirilor vor contribui la creşterea eficienţei energetice.Analizând posibilităţile de dezvoltare ale municipiului Târgovişte şi puternicelor sale zone de producţie, strategia la nivelul oraşului trebuie să conducă la obţinerea unui echilibru general diminuând efectele punctelor slabe, stimulând punctele tari, eliminând riscurile previzibile şi luând în considerare oportunităţile. Programele viitoare vor trebui să aibă în vedere relaţionări necesare în procesul dezvoltării şi evitarea soluţiilor în care dezvoltarea poate genera disfuncţiuni:amplificarea funcţiunilor specifice şi revitalizarea oraşuluiindustria şi protecţia mediuluiturismul şi calitatea vieţiiProfilul economic complex al localităţii bazat pe o analiză SWOT şi pe poziţia oraşului în context teritorial, oferă baza formulării strategiei de dezvoltare fizice şi economice a oraşului.Ideea de bază este stimularea activităţilor cu rol cheie în cadrul dezvoltării economiei locale, fără a prejudicia calitatea vieţii.S-au identificat astfel trei aspecte importante pentru proiectarea strategiei globale, ca sub-strategii în cadrul aceluiaşi scenariu general:TÂRGOVIŞTE ca loc de viaţă – îmbunătăţind accesul la locuinţe şi calitatea locuirii urbane în ansamblu;TÂRGOVIŞTE ca centru economic polarizator – implicând nevoia dezvoltării integrate a sectorului secundar şi terţiar, ca principal pot strategic (central de ordinul I) al judeţului, cu dezvoltarea oraşului ca deţinător al serviciilor de bază;TÂRGOVIŞTE ca centru turistic – valorificând potenţialul turistic şi acordând atenţie calităţii mediului.II.2 Obiective generale pentru o dezvoltare durabilă a municipiului TârgovişteDezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi al agenţilor economici la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie gaze, căi de transport);Protecţia mediuluiRegenerare urbană (dezvoltare urbană: construcţii, accesul la locuinţă şi stimularea activităţii economice)

52

Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi protecţia socială (reducerea sărăciei, sănătatea populaţiei, educaţia)III. 3 Obiective specificeObiectivele specifice derivă şi susţin obiectivele generale şi urmăresc rezolvarea unor probleme concrete. Ceea ce urmează este o listă de obiective şi acţiuni propuse, însoţite fiecare de termenul probabil de realizare. Unele dintre acestea sunt deja materializate ca proiecte sau în curs de aplicare.Dumneavoastră, stimaţi cetăţeni ai municipiului Târgovişte, sunteţi invitaţi să apreciaţi care dintre aceste obiective sunt prioritare şi să propuneţi alte acţiuni/obiective care să contribuie la dezvoltarea durabilă a oraşului nostru. În acest sens vă rugăm să răspundeţi la întrebările din chestionarul ataşat la finalul lucrării, detaşaţi apoi chestionarul completat şi depuneţi-l la Registratura primăriei Târgovişte sau expediaţi-l pe adresa de mai jos:

Primăria Municipiului TârgovişteBiroul de Coordonare al Agendei 21 Locale Str. Revoluţiei, nr. 1-3, cod poştal 130011, Dâmboviţa.

53

I = Implementare (aplicare imediată) TS = Termen scurt (1 – 3 ani) TML = Termen mediu şi lung (3 – 10 ani)

OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI PROPUSE I TS TML

0 1 2 3

I. Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi al agenţilor economici la această infrastructură

I.A. Reţeaua stradală şi transportul public

Organizarea circulaţiei rutiere în zona centrală, astfel încât traficul greu să evite zonele de locuit

Noi tronsoane ale şoselei de centură la perimetrul suprafeţei administrative a municipiului

Retragerea clădirilor faţă de aliniamentul străzii, pe arterele principale

Salubrizarea străzilor şi a pieţelor/scuarurilor, dotarea lor cu mobilier urban adecvat

Reabilitarea şi optimizarea sistemului de iluminat public stradal

Reabilitarea transportului în comun prin utilizarea mijloacelor transport ecologice şi prin înnoirea parcului auto

Reabilitarea podurilor peste Ialomiţa de la Teiş

Reabilitarea podurilor peste Ialomiţa de la Valea Voievozilor

Reabilitarea podului Mihai Bravu

Reabilitarea pasajului superior Gară Târgovişte Sud

Reabilitarea pasajului superior Târgovişte Sud (Combinat)

I. B. Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate

Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă în municipiu

Reabilitarea şi modernizarea rezervorului de înmagazinare apă şi rezervă pentru incendiu – Priseaca

Reabilitarea surselor de apă Dragomireşti Nord, Măneşti, Gheboieni

Securizarea staţiilor de tratare a apei potabile

Reabilitarea staţiilor de epurare Târgovişte Sud şi Târgovişte Nord

Reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare în municipiu – înfiinţarea canalizării în cartierul Priseaca 54

I.C. Alimentarea cu energie termică şi electrică

Realizarea unei centrale de cogenerare energie termică şi electrică şi a sistemelor de distribuţie aferente

Modernizarea cazanelor de apă fierbinte (2 de 25Gcal/h şi 1 de 50Gcal/h) pentru asigurarea consumatorilor cu energie termică

Modernizarea cazanelor pentru alimentare cu abur a boilerelor C.T. Târgovişte Sud

Modernizarea reţelelor termice în circuit primar şi a reţelelor termice în circuit secundar

Modernizarea în continuare a punctelor termice Crearea unui “inel” de 110kV pe perimetrul municipiului, pentru alimentarea cu energie electrică (pt extindere mai uşoară?)

Alimentarea cu energie electrică a cartierelor în extensie (Micro II şi III, Sagricom, Cal. Ialomiţei), a viitorului campus universitar şi a zonei industriale sud

I. D. Alimentarea cu gaze naturale

Reabilitarea reţelei de distribuţie gaze naturale prin înlocuirea conductelor şi branşamentelor cu durata normată de funcţionare depăşită

Extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale

II. Protecţia mediului

II.A. Protecţia calităţii aerului

Reducerea/eliminarea emisilor rezultate din industrie (în special de la S.C. COST S.A.) prin modernizarea instalaţiilor de filtrare existente şi asigurarea de instalaţii de captare – transport – epurare – evacuare la coş a gazelor, pentru toate sursele de emisii atmosferice

Reducerea impactului asupra mediului, în special asupra factorului de mediu aer, a activităţii de producţie şi distribuţie a energiei termice (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, CO2, CH4, NOx) prin implementarea proiectului de cogenerare municipală, prin reabilitarea unor centrale termice şi modernizarea reţelelor termice în municipiul Târgovişte

Reducerea poluării aerului prin sistematizarea/optimizarea transportului în municipiul Târgovişte, având în vedere echilibrarea mobilităţii pe toate traseele, introducerea mijloacelor de circulaţie nepoluante (corespunzător normelor EURO III), modernizarea parcului de transport urban, realizarea unui transport în comun civilizat şi fără impact, găsirea de metode alternative de transport

Program de informare şi conştientizare publică publică, referitor la impactul asupra mediului, inclusiv prin afişarea electronică a nivelului de poluare în zona centrală a municipiului

55

Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare integrată a factorului de mediu aer: dotarea cu aparatură performantă a laboratorului de mediu al I.P.M. Târgovişte – analizoare pentru emisii/imisii, instalaţii pentru pulberi în suspensii cu fracţii mici, gaz cromatograf, spectrofotometru cu absorbţie atomică

Obligativitatea autocontrolului la sursele de poluare a aerului

II.B. Protecţia calităţii apelor

Reabilitarea sistemului complex pentru captarea, transportul şi distribuţia apei potabile în municipiul Târgovişte

Consolidarea malurilor şi regularizarea râului Ialomiţa pe sectorul pod Teiş, în aval de zona agrement Crizantema

Salubrizarea şi regularizarea Iazului Morilor

Obligativitatea autocontrolului la sursele de poluare a apei

II.C. Managementul deşeurilor

Realizarea gropii de gunoi ecologice a municipiului Târgovişte

Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor urbane

Reabilitarea activităţii de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor solide din judeţul Dâmboviţa, incluzând şi municipiul Târgovişte

Prelucrarea zgurii din haldele Udreşti şi Lucieni ale S.C. COST S.A. şi redarea terenului circuitului agricol, activitate care în prezent este efectuată de către S.C. AMSIROMANIA S.R.L.

Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor

II.D. Spaţii verzi

Dezvoltarea şi reabilitarea spaţiilor verzi, perdelelor şi aliniamentelor de protecţie (pentru fiecare arbore tăiat, I.P.M. impune plantarea a minim 3 puieţi pe teritoriul municipiului).

Implicarea asociaţiilor de proprietari în reabilitarea şi menţinerea spaţiilor verzi aferente blocurilor

Sprijinirea şcolilor în amenajarea spaţiilor verzi aferente acestora

Întărirea legislaţiei locale pentru protejarea şi administrarea spaţiilor verzi

Ocrotirea arborilor seculari şi a celor din specii ocrotite (identificaţi şi poziţionaţi cu GPS-ul din dotarea I.P.M.), declararea acestora ca monumente ale naturii, prin înainterea propunerii la Academia Română, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

56

Conservarea patrimoniului natural al municipiului Târgovişte şi împrejurimilor acestuia (dealul Voievozilor, parcul Chindia, parcul Mitropoliei, parcul Muzeului scriitorilor dâmboviţeni care poate fi declarat parc dendrologic, pădurea Priseaca, baza de agrement Crizantema etc)

Acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei în legătură cu ocrotirea şi conservarea spaţiilor verzi, a patrimoniului natural al municipiului Târgovişte

III. Regenerare urbană

III.A. Gestiune (dezvoltare) urbană durabilă

Elaborarea / refacerea Planului Urbanistic General (PUG)

Implementarea unui sistem informatic geografic (GIS)

Extinderea teritorială a municipiului Târgovişte pentru crearea unei zone metropolitane

III.B. Locuirea

Construirea în continuare de apartamente petru tineri, cu credit ipotecar

Organizarea şi dotarea pieţelor agro-alimentare cu spaţii amenajate corespunzător: echipament tehnico-edilitar, locuri specifice pentru colectarea deşeurilor, WC-uri publice

Îmbunătăţirea confortului termic al clădirilor existente pentru reducerea consumurilor energetice

Managementul energetic al clădirilor publice şi rezidenţiale din municipiu

Reţele exterioare la blocurile de locuinţe pentru tineret

Reabilitarea fondului construit existent, salubrizarea clădirilor şi igienizarea subsolurilor

III.C. Relansarea economiei locale

Identificarea de resurse de capital pentru necesităţile afacerilor locale şi promovarea unei mari disponibilităţi de capital pentru afacerile mici

Crearea de parcuri industriale prin identificarea şi atragerea de investitori din alte localităţi

Atragerea de fianaţări de la structurile regionale, naţionale şi internaţionale

Realizarea unui centru de conferinţe care să permită crearea unpr pachete de servicii turistice (conferinţă/simpozion + transport, cazare, turism Târgovişte, Valea Ialomiţei, Bucegi)

57

Construirea bazei de agrement Târgovişte (în prelungirea bazei de agrement Crizantema) care să ofere servicii orientate mai ales către turiştii din alte localităţi (pe lângă dotările specifice va avea şi spaţii de cazare)

Înfiinţarea unui centru de informare turistică

III.D. Conservarea şi dezvoltarea identităţii culturale a municipiului

Refacerea ambianţei centrului comercial vechi al Târgoviştei

Restaurarea şi punerea în valoare a fortificaţiei Târgovişte – şanţul şi valul cetăţii

Conservarea şi restaurarea monumentelor de arhitectură şi orientarea lor către funcţiuni culturale

Stabilirea la Târgovişte a sediului „Asociaţiei Naţionale a Oraşelor şi Regiunilor Istorice şi de Artă”

Sprijinirea instituţiilor de cultură din Târgovişte (Teatrul „Tony Bulandra”, Casa de Cultură, asociaţii culturale)

III.E. Sport şi agrement

Construirea unui bazin de înot acoperit

Construirea unui patinoar

Construirea unei piste de carting

Refacerea dotărilor Sălii Polivalente

Modernizarea bazei de agrement Crizantema

IV Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi protecţia socială

IV.A. Reducerea sărăciei

IV.A.a. Educaţia – învăţământ preuniversitar

Creşterea eficienţei de utilizare a resurselor materiale alocate învăţământului preuniversitar prin pregătirea managerială a directorilor unităţilor şcolare

Optimizarea spaţiilor şcolare şi dotarea corespunzătoare a acestora, inclusiv dotarea cu mobilier nou a şcolilor şi liceelor

Creşterea gradului de utilizare a tehnologiei informaţiei în procesul de învăţământ prin dotarea cu calculatoare a tuturor celor 14 şcoli gimnaziale/generale si conectarea la Internet

Deschiderea către comunitate – autorităţi locale, ONG-uri, agenţi economici – prin stabilirea de parteneriate

Amenajarea unui poligon auto pentru Grupul Şcolar de Transporturi

58

IV.A.a Educaţia – învăţământ universitar

Construirea campusului universitar, început deja

Modernizarea procesului de învăţământ prin restructurarea nomenclatorului de specializări, a planurilor de învăţământ, prin organizare după modelul creditelor transferabile, dezvoltarea activităţii de pregătire doctorală şi promovarea unui spectru larg de formare continuă

Dezvoltarea cercetării ştiinţifice prin diversificarea direcţiilor de cercetare ştiinţifică, prin crearea unei reţele de laboratoare şi centre de cercetare acreditate

Dezvoltarea suportului informatic şi de comunicaţii al universităţii şi implementarea fluxului informaţional pentru instrucţie, educaţie, administrare

Implementarea sistemului de finanţare globală promovat de reforma învăţământului superior Modernizarea serviciilor oferite studenţilor prin crearea de laboratoare info pentru accesul continuu al studenţilor la informaţie, crearea unui club studenţesc, rentabilizarea căminelor studenţeşti şi asigurarea condiţiilor de cazare, masă şi servicii la standarde normale, sprijinirea asociaţiilor studenţeşti în desfăşurarea activităţilor culturale şi sportive

Ocrotirea patrimoniului şi dezvoltarea infrastructurii Universităţii Valahia prin elaborarea programelor de investiţii pentru dezvoltare şi pentru reparare şi refacere a construcţiilor

IV.A.b. Formarea resurselor umane, creşterea ocupării forţei de muncă şi diminuarea şomajului

Elaborarea, în comun cu patronatul, a unor strategii de formare profesională pentru o mai bună inserţie socială a absolvenţilor

Dezvoltarea de programe de afaceri adresate tinerilor

Calificarea şi recalificarea forţei de muncă, având în vedere cererea de pe piaţa muncii, prin cursuri organizate de AJOFM şi alte organizaţii

Identificarea locurilor de muncă vacante şi sprijinirea agenţilor economici în crearea unora noi

Angajarea şomerilor de către serviciile publice de interes comunitar

IV.B. Responsabilitatea faţă de persoanele defavorizate

Deschiderea Centrului Social Integrat „Sf. Maria” care va asigura servicii de consiliere medicală, psihologică, juridică, servicii la domiciliu, ajutor de urgenţă şi adăpost pentru familiile dezorganizate, monoparentale, cu situaţie financiară precară sau cu copii cu dificultăţi de integrare şcolară, persoane disponibilizate şi neasistate, persoane cu probleme de sănătate

59

Înfiinţarea unui camin de bătrâni

Înfiinţarea unui centru pentru prevenirea violenţei familiale

Înfiinţarea unui centru social pentru copiii străzii

Înfiinţarea unui centru de îngrijire şi asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi

Înfiinţarea unui centru de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu dizabilităţi

Înfiinţarea unui centru de integrare prin terapie ocupaţională a persoanelor cu dizabilităţi

Înfiinţarea unui centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi

Înfiinţarea unui centru social pentru tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire

Înfiinţarea unui club al pensionarilor pentru petrecerea timpului într-un cadru social

IV.C. Sănătatea

Scăderea mortalităţii infantile prin îmbunătăţirea asistenţei medicale a gravidei, copilului mic şi derularea de programe de educaţie sanitară

Scăderea morbidităţii infecţioase prin imunizarea integrală a populaţiei infantile

Programul Comunitar de Sănătate Publică – supravegherea şi controlul bolilor transmisibile

Programul de Prevenire şi Control al Bolilor Netransmisibile

Programul de Sănătate a Copilului şi Familiei

Dotarea cu aparatura necesară a cabinetelor medicale individuale

IV.D. Ordinea publică şi protecţia civilă ( Siguranţa cetăţeanului)

Renovarea şi extinderea actualului sediu al Poliţiei Municipale sau construirea unuia nou

Dotarea Poliţiei Municipale cu tehnică de calcul şi de comunicaţie

Înnoirea tehnicii specifice de transmisiuni a Poliţiei Municipale

Colaborarea cu comunitatea şi dezvoltarea de programe pentru prevenirea fenomenului infracţional

Reabilitarea adăposturilor de protecţie civilă

60

Municipiul Târgovişte

Cum a ajuns acest pliant la Dumneavoastră?

Care consideraţi că este problema numărul unu a oraşului Dumneavoastră?

Care consideraţi că este problema numărul unu a cartierului/ vecinătăţii în care locuiţi?

Cît de importantă consideraţi că este pentru oraşul Dumneavoastră aplicarea proiectului „Agenda locală 21”? (încercuiţi varianta corespunzătoare opiniei Dumneavoastră)

1. importantă2. destul de importantă3. nici importantă, nici neimportantă4. nu prea importantă5. neimportantă

Ce aşteptaţi să se schimbe în viaţa Dumneavoastră de zi cu zi în urma aplicării proiectului „Agenda Locală 21”?

Numiţi trei persoane din oraşul Dumneavoastră despre care consideraţi că sînt foarte respectate în oraş. (Notaţi şi compania sau instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv funcţia pe care o exercită)

1.

2.

3.

Ocupaţia Dumneavoastră actuală este: 1. elev sau student; 2. muncitor; 3. cadru mediu (funcţionar, tehnician sau maistru); 4. cadru superior, fără funcţii de conducere; 5. cadru de conducere; 6. şomer; 7. pensionar; 8. casnică; 9 alte situaţii ocupaţionale

Notaţi aici codul corespunzător ocupaţiei Dumenavoastră actuale

Numele şi prenumele DumneavoastrăAdresa poştalăE-mail Telefon

Aţi dori să participaţi la activităţile de aplicare a proiectului „Agenda Locală 21” în oraşul Dumneavoastră? (încercuiţi varianta corespunzătoare opţiunii Dumneavoastră)

1. da, aş dori2. nu, nu aş dori3. nu ştiu

Dacă la întrebarea de mai sus aţi ales varianta 1., „da, aş dori”, vă rugăm să precizaţi ce anume v-ar plăcea să faceţi.Deasemenea, dacă la întrebarea respectivă aţi ales varianta 1., „da,

61

Municipiul Târgovişte

aş dori”, vă rugăm să numiţi cîteva dintre cunoştinţele Dumneavoastră mai apropiate despre care credeţi că ar dori şi ele să participe la activităţile de aplicare a proiectului „Agenda Locală 21” în oraşul Dumneavoastră.

Vă mulţumim şi vă asigurăm că răspunsurile Dumneavoastră sînt deosebit de importante pentru succesul programului şi le vom acorda cea mai mare atenţie.Pentru relaţii suplimentare accesaţi:Tel.: 0245-611222/217Fax: 0245-217951E-mail: bondila@pmtgv.ro agenda21@pmtgv.roOpinia ta contează!

62

Municipiul Târgovişte

63