Potențialul turistic natural al

Munților Maramureș

Geografia turismuluiGrupa 1236A

CUPRINS:

Cap 1: Introducere- așezare geografică spațială și limitele geografice.

Cap 2: Descrierea cadrului natural și importanța turistică:

2.1. Geologia. 2.2. Relief și tipuri de relief. 2.3. Climă, hidrografie, vegetație și faună. 2.4. Descrierea Turistică: 2.4.1. Obiective turistice naturale. 2.4.2. Puncte de acces (Infrastructură ) .

Cap 3: Concluzii și Bibliografie.

Cap 1: Introducere- așezare geografică spațială și

limitele geografice.

Asezare :

     Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos,Leordina , Ruscova, Repedea,Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana. Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii. Se intind spre nord de valeaViseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km,insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali,Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.

sursa: http://sighet.ro/?page_id=97

Limite:

Limita nordică este dată de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Balasanii

(1800 m), Jupania (1850 m), urmărind limita Ocolului Silvic Vişeu pâna la frontiera

de stat cu Ucraina. În continuare,limita nordică este dată de frontiera de stat, care

trece prin vârfurile Ignăteasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan,

Poloninca, Muncelu şi coboară pe pârâul Narita în localitatea Valea Vişeului. De aici

limita parcului natural este râul Tisa.

Limita estică urcă pe pârâul Sesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea

Banarii pana în Salhoi (canton silvic), incluzând rezervaţia Stâncăriile Salhoi.

Limita sudică este dată de Valea Vişeului, incluzând perimetrele localităţilor Valea

Vişeului, Bistra, Petrova,Leordina,Vişeu de Jos, Vişeu de Sus, Moisei si Borşa pâna în

Pasul Prislop (1416 m).

Limita vestică este reprezentată de intersecţia Vişeului cu Tisa, include Defileul

Vişeului dintre localităţile Bistra şi Valea Vişeului.

Cap 2: Descrierea cadrului natural și importanța turistică:

2.1.Geologia.Masivul Munţii Maramureşului este alcătuit în mare parte din roci sedimentare, străpunse în câteva locuri de roci vulcanice. În două zone

ale munţiilor există calcare care dau un relief spectaculos, zonă unde

există şi peşteri. Substratul geologic variat determină şi o morfologie extrem de variată a zonelor înalte, ceea ce reprezintă un unicat în Carpaţi. 

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Fisier:Varful_Farcau,_Maramures.jpg

Sursa: http://www.hotel-gabriela.ro/ro/turism-in-zona/atractii-naturale

2.2. Relief și tipuri de relief. Relieful montan al parcului este foarte variat, in functie de modul de formare si de era geologica in care s-a format. Astfel, regasim aici relief glaciar, periglaciar, vulcanic, structural precum si zone cu relief dezvoltat in roci cristaline si calcare.

Sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura8/home/carpatii-rasariteni/maramuresului

  Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adancite in formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formand defilee.

            

Relieful structural este prezent in partea nordica (Barsanescu, Copilasu, Budescu), unde intalnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. Aceste formatiuni apartin triasicului, jurasicului si cretacicului, iar fiind mai dure s-au mentinut in relief. intalnim creste formate in relief monoclinal, frecvent in stratele de Borsa (alternante de gresii cu marno-argile, menilite bituminoase). De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee).

sursa: http://www.skytrip.ro/parcul-natural-muntii-maramuresului-din-judetul-maramures-ob-846.html

      Relieful vulcanic. Eruptivul de varsta mezozoica din Farcau, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare inaltime din acesti munti. In Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar.       Vulcanismul neogen din grupul Toroiaga - reprezinta corpuri subvulcanice scoase la zi de eroziune cu pante foarte repezi si versanti puternic taiati de eroziune, contrastand cu formele domoale sculptate in sedimentar. Cuprinde de asemenea numeroase corpuri mai mici, dyk-uri si sill-uri localizate in sisturi cristaline si in formatiuni sedimentare.

      Relieful glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare in varful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si in Farcau-Mihailecu.

http://www.ush.ro/showthread.php?8685-Maramures-plai-cu-flori-arta-Traditie-istorica-cultura/page3

 Pesteri si avene

      Morfologia carstica de adancime este prezenta prin 32 de pesteri (de dimensiuni relativ mici) si doua avene, toate cartate. Pesterile se afla: in bazinul vai Repedea-Smereceni si Petriceaua-6, bazinul vaii Socolau - Piatra Socolau-3, bazinul Bistrei-4, bazinul vaii Tasla - Cearcanu - 9, bazinul vaii Bistrita Aurie-5. Pesteri izolate mai sunt explorate in varful Mihailecu, Cvasnita, Poienile de sub Munte, Piatra Baitei (Baia Borsa), obarsia vaii Rica, Muncelasu, Izvorul Dracului si Kostila (Vaser), Cearcanul-Dealul Negru. Avenele se afla in Muntele Petriceaua si sectioneaza calcarele triasice pana la substratul impermeabil si respectiv in bazinul vaii Bistra. (Dumitru Istvan, manuscris, 1999). Sursa:http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Romania/West/

Maramures/Borsa/photo1157081.htm

2.3. Climă, hidrografie, vegetație și fauna. Clima este temperat-continentală, cu precipitaţii atmosferice dintre cele mai ridicate din ţară, fiind o zonă rece. Iernile sunt lungi, iar la altitudini mari de peste 800-1000 m zăpada persistă uneori până la începutul lunii mai.    Reţeaua hidrografică s-a extins si s-a adâncit, datorită activităţii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, şi au format în cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumuseaua, Bistrita, Tibau).Fragmentarea morfologică a masivului este o caracteristică a Munţilor Maramureşului, reţeaua hidrologică determinând o separare şi o fragmentare a zonelor înalte ale masivului.

Sursa: http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_freeride-si-tura-in-mtii-maramuresului_id_2266.html

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-maramures

Flora Flora Parcului Muntii Maramuresului cuprinde un numar impresionant de taxoni, mai exact 1.265, apartinand de 217 familii, prin:- 169 taxoni macromicete (Mycobiota) din 34 familii- 128 taxoni de licheni din 47 familii- 286 taxoni de bnofite din 48 familii- 682 taxoni de cormofite din 88 familii Flora regasita in parc este reprezentativa pentru Carpatii Orientali, si include un numar mare de plante endemice Carpatilor precum si multe specii rare sau protejate prin lege

sursa ambelor imagini: http://www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=flora

Dintre aceste specii amintim:

Sursa:http://en.wikipedia.org/wiki/File:Arnica_montana.JPG

Arnica-Arnica montana- specie de planta de interes comiunitar.

Bulbucul de munte- Trollius europaeus-specie cu statut de conservare la nivel naţional

Sursa:www.backyardgardener.com/seeds/product08/8768.html Floarea de colt-

Leontopodium alpinum specie prezentă pe lista rosie a plantelor la nivel naţional, declarată monument al naturii.

Sursa:http://www.biolib.cz/en/taxonimage/id59070/?taxonid=41470

Sursa:http://www.arteyjardineria.com/2011/09/familia-de-las-coles-cruciferas.html

Lingureaua-Cochlearia officinalis-specie rara pentru Romania

Sursa:http://www.summitpost.org/campanula-serrata/542714

Clopotelul-Campanula serrata-specie amenintata in Europa.

Papucul doamnei-Cypripedium calceolus-specie inclusă pe lista roşie naţionala ca fiind vulnerabilă, rară.

http://interferente.ro/Papucul-Doamnei-Cypripedium-calceolus.html

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Drosera-rotundifolia.jpg

Roua diminetii-Drosera rotundifolia

Sunt doua dintre speciile de plante carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective mari.

http://en.wikipedia.org/wiki/Pinguicula_alpina

Foaie grasa-Pinguicula agnata

Fauna Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa.       Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968) În munţii Maramureşului se atestă existenţa a 8 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 95 specii de păsări (între care cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar cocoşul de munte (Tetrao urogallus) o prezenţă agreabilă ce se oferă uneori privirii turiştilor, spre încântarea acestora) şi a 31 specii de mamifere.

Cocosul de mesteacan- Lyrurus tetrix

http://www.animalpedia.ro/cocosul-de-mesteacan/

Cocosul de munte- Tetrao urogallus

Aici sunt de remarcat mamiferele mari precum: ursul, lupul, râsul, mistreţul, cerbul şi căpriorul prezente in efective relativ mari datorită faptului că Munţii Maramureşului nu sunt brăzdaţi de trasee turistice iar animalele au liniştea necesară habitatelor lor.Dintre mamifere, două specii sunt periclitate cu dispariţia: nurca (Mustela lutreola) şi râsul (Lynx lynx). Speciile de interes cinegetic se menţin încă la efective importante, deşi cu excepţia mistreţului şi ursului ele sunt sub 50% faţă de cele din anul 1976.

Sursa;http://www.cartinafinland.fi/en/picture/43152/European+Mink+-+Mustela+lutreola.htmlNurca- Mustela lutreola

Sursa;http://www.naturephoto-cz.com/lynx-photo-7465.html

Rasul- Lynx lynx

2.4. Descrierea Turistică: 2.4.1. Obiective turistice naturale.

Rezervatiile naturale de pe teritoriul parcului insumeaza o suprafata de 9,050 ha:- Nacladovati - 237 ha- Zaslau - Runcu - Hlubochi - 745 ha- Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatic - Sehleanu - 1050 ha- Farcau - Vinderel - Mihailecu - Petriceaua - Carligatura - 1920 ha- Piatra Socolaului - 613 ha- Tarnita - Bosotin - 890 ha- Lutoasa - Pecealu - Baita - 930 ha- Baita - Bardau - Tunel CFF - Terchila - 1095 ha- Comanu Mic - 300 ha- Izvorul Boului - Jupania - 265 ha- Stancariile Salhoi - Zambroslavele - 5 ha

http://fotomaramures.ro/main.php?g2_view=dynamicalbum.RandomAlbum&g2_itemId=12250

Vf. Pop Ivan-1937m

http://www.emaramures.ro/Foto/3268/Piatra-Socolaului-vazuta-dinspre-NE

Piatra Socolaului

http://www.trilulilu.ro/imagini-diverse/vf-pietrosul-bardau-1850-m

Vf. Pietrosul Bardau -1850m

Stâncariile Sâlhoi ZâmbroslaveleLocalizare: Obiectivul este situat in localitatea Borșa si are suprafata de 1 ha.Categorie:Rezervatie naturala din categoria aIII-a UICN-monument al naturiiScop:Scopul principal al ariei protejate este cel de conservare a diversitatii biologice.Descriere:Rezervatia cuprinde sancariile Sâlhoi si doua statiuni cu populatie de lingurea, situate pe malul drept al Vaii Măguriței caracterizata prin bolovanisuri de calcare eocene provenite din stancile din amonte.Cai de acces: Din localitatea Şesuri (jud. Suceava, pe Bistriţa Aurie - DN 18), se urmează DF pe V. Şesuri - V. Zâmbroslavele până în V. Măguritei din bazinul V. Sâlhoi (11 km). Rezervaţia este situată amonte de curba DF, când aceasta traversează V. Măguriţa.

Sursa: http://www.marasilva.ro/AP30.php

Poiana cu Narcise Tomnatec SehleanuAceasta rezervatie este situata in localitatea Repedea si are o suprafata de 100 ha Face parte din categoria rezervatiilor naturale din categoria a IV-a UICN.Scopul principal al acestei arii protejate este cel de conservare a statiunii cu narcise aflata la cea mai inalta altitudine din judet. A fost propusa in anul 1994 ca rezervatie floristica peisajistica(poiana cu narcise), administrarea se face de catre Parcul Natural Muntii Maramuresului, deoarece este instituita ca zona naturala de conservare.Poiana Sehleanu se afla in partea sudica a Vf. Tomnatec care are inaltimea de 1618 m, iar de sub aceasta izvoraste valea omonima. Vegetatia acestei zone este tipica golului de munte, aici intalnim o statiune compacta de narcise- Narcius radiiflorus( numite de localnici aiuț de munte) in asociatie cu Ghintura- Gentiana clusii si Degetaruț- Soldanella hungarica.Fauna reprezentativa este ursul brun- Ursus arctos, corbul- Corvus corax, cerbul carpatin- Cervus elaphus si mistretul- Sus scrofa.Cai de acces:Tomnatec-Sehleanu, Poiana Sehleanu, cu acces din comuna Repedea.

Sursa: http://www.filuna.cz/index.php?typ=ZCL&showid=94

Sursa:http://math.muni.cz/~niederle/soldanella.html

Ghintura

Degetarut

Sursa: http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-poiana-cu-narcise-tomnatec-sehleanu-din-judetul-maramures-ob-851.html

Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu

Vf. Farcău- Lacul Vinderel-Vf.Mihailescu

Această arie naturală protejată este situată pe teritoriul administrativ al localităţilor Repedea şi Poienile de sub Munte şi are suprafaţa de 150 ha şi se află la altitudinea de 1700 m. Este Rezervaţie naturală, categoria a IV-a UICN Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a diversităţii biologice. Aceasta zona a fost propusă în anul 1994 ca rezervaţie geologică, faunistică, peisagistică şi administrarea rezervaţiei se face de către Parcul Natural Munţii Maramureşului, deoarece este instituită ca zonă specială de conservare. Între cele două vârfuri s-a format lacul Vinderel, 1670 m, prin topirea zăpezilor. Cu o lungime de 150 m, lățime de 80 m și adâncime maximă de 5.5 m, Vinderel este singurul lac permanent din rezervație însă în zonă există urmele unor foste lacuri care se umplu sporadic. Vârful Farcău precum și zona estică a ariei protejate prezintă relief glaciar. Flora este formată din floarea de colț(Leontopodium alpinum), afin vânat(Vaccinium uliginosum), ochiul boului(Aster alpinus), specii de rogoz(Carex pauciflora), bumbăcariță(Eriophorum angustifolium), iar în lac alge.Cai de acces:DN18 Vișeu de Sus- Sighetu Marmației, apoi dreapta pe DJ187, cu acces din zona comunei Repedea.

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/8016089 Vf. Mihailescu-1918 m

Sursa:http://www.flickr.com/photos/dany_drozd/2810943276/sizes/z/in/photostream/

Vf. Farcău-1957 m

Lacul Viderel

http://imagini.romania-natura.ro/v/maramuresul_istoric/ind85g.jpg.html

Cornu Nedeii Ciungii Bălăsinei

Rezervaţia este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa de 800 ha.Este o Rezervaţie naturală, categoria a IV-a UICN Rezervaţia faunistică Cornu Nedeii Ciungii Bălăsinei are ca scop protejarea populaţiilor de cocoş de mesteacăn - Lyrurus tetrix. A fost înfiinţată în anul 1971 şi se află în administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului. Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr-un substrat geologic variat (roci cristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania). Reţeaua hidrografică este tributară celor trei bazine hidrografice Tisa, Someş, Prut şi o formează apele curgătoare Ţâşla, Bălăsâna, Şesuri, Vâlcănescu, Haşmar. Vegetaţia rezervaţiei este constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri de conifere şi jnepenişuri (Jupania, cel mai extins din Carpaţi, Cornul Nedeii şi Cearcănul Mestecăniş). Jnepenişurile constituie habitatul cocoşului de mesteacăn. Fauna reprezintă un motiv important pentru această arie naturală protejată. Fauna corespunzătoare este constituită din: cocoş de munte - Tetrao urogallus, cocoş de mesteacăn Lyrurus tetrix.

Căi de acces Arterele rutiere –DN18 (Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei– Borșa – Prislop, Maramureș – Șesuri) care face legatura peste Pasul Prislop cu:DN17 – Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița;DN17C care face legatura cu Bistrița, Năsăud și Dej;- asigură accesul în zona. În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiștilor. Regiunea Borșei este accesibilă si printr-o o cale ferată linia : Salva– Vișeul de Sus – Sighetu Marmației cu legatură la Borșa. Din păcate de câtiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de călători pe ruta Vișeu - Borșa, aceasta fiind preluată de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar pâna în orașul Vișeu de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători. Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit și o cale de acces pentru turiști, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Posibilitatile de cazare sunt cabanele silvice Cosnea, Faina, Poiana Novat, pensiunile si hotelurile din Viseu de Sus si Borsa.

Sursa:http://www.pbase.com/arosca/image/64366910&gcmd=add_comment

Jupania

Concluzii:

Parcul Natural Muntii Maramuresului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Maramures, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. Acest parc devenit pentru turiştii românii şi străini unul dintre locurile preferate de vacanţă. Sunt atrasi de sălbăticia peisajului, dar şi pentru dificultatea traseelor care ajung la peste 2.000 de metri altitudine. Pe lângă turismul pe munte, turiştii dornici de sporturi extreme pot practică raftingul şi zborul cu parapanta.  Muntii Maramuresului inca constituie o oaza de natura, un loc unde plin de atractii turistice atat naturale cat si antropice care ofera turistului posibilitatea, sa evadeze din orasele aglomerate, eventual sa porneasca intr-o drumetie cu cortul, avand in vadere ca masivul nu dispune de foarte multe spatii de cazare. Un mare atuu al acestui parc este ca inca nu a fost invadat de turismul in masa, deci nu a fost inca distrus.

Bibliografie:

•http://www.muntiimaramuresului.ro•http://marasilva.ro/•http://deweekend.ro/parcul-maramures/•http://www.infopensiuni.ro/cazare-baita1/obiective-turistice-baita1/parcul-natural-muntii-maramuresului_4284•http://ro.wikipedia.org/wiki/•http://www.gazetademaramures.ro/gazeta-verde-zestrea-naturala-a-maramuresului-7264•http://www.prinmaramuresbucovina.info/viseu-de-sus/rezervatia-botanica-poiana-cu-narcise-tomnatec-sehleanu.html•http://www.discover-maramures.com/en/•http://www.skytrip.ro/parcul-natural-muntii-maramuresului-din-judetul-maramures-ob-846.html•www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-maramures•https://www.emaramures.ro/

Va

multumesc!