Raportul dintre elementele cadrului natural si interventiaantropica in Muntii Nemira

Cuvinte cheie: Muntii nemira, izvoare minerale, Trasee turistice, turism montan, partie de schi

Student:Petrea Nicoleta-MarianaGrupa:315Specializarea Planificare teritoriala Muntii Nemira, cunoscuti de-a lungul timpului sub numele de Muntii Trotus-Oituz, au fost de-a lungul timpului locul unde s-au petrecut numeroase evenimente importante, inca din vremea romanilor, urme ale existentei lor pe aceste meleaguri fiind gasite in localitatea Bretcu. Evenimente importante s-au petrecut si in perioada Primului Razboi Mondial, amplasamente de tunuri si gropi facute de bombe gasindu-se la tot pasul, inclusive pe culmea principala.

Muntii Nemirei dispun de numeroase rezervatii si frumuseti ale naturii. Dintre rezervatiile natural amintim: Plaiurile si stancariile Nemirei- rezervatie naturala complexa intr-un teren cu peisaje de paduri, pajisti subalpine si stancaraiile di Vf. Nemira Mare.; Arbotelul de tisa de la Izvorul Alb, Arboteiul de tisa de la Izvorul Negru, Tanovul Apa Rosie- mlastina de turbs cu vegetatie specifica; Lacul Batalau- siyuat la 530 m altitudine, este un lac de baraj matural, monument al naturii, aparut datorita alunecarilor de teren de pe versantul drept al paraului Izvorul negru si este un lac mai tanar decat Lacul Rosu dar care s-a format in aceleasi conditii.

Muntii Nemira, modesti ca inaltime, ascunsi in Carpatii Orientali intre Muntii Ciucului si Muntii Vrancei, se intend pe o suprafata de 550 km, iar din punct de vedere administrativ suprafata se suprapune judetelor Bacau si Covasna, culmea principal fiind chiar linia de separare a celor 2 judete.

Apartinand regiunii sudice a grupei central a Carpatilor Orientali, acestia se situeaza intre raurile Uz in partea Nordica si raul Oituz in partea sudica, avand altitudini intre 500 m pe Valea Uzului si 1649 m in Vf. Nemira Mare.

Impunandu-se prin forma si dimensiune, culmea principal, in lungime de aproximativ 30 km, domina zonele vecine cu cele 3 varfuri ale sale de peste 1600 m Nemira Mare, Nemira Mic si Sandru Mare. De la limita nordica, valea Uzului, aflata in acest punct la altitudinea de 500 m, culmea principala ii pastreaza aproape riguros directia nord-sud pana la limita sudica Pasul Oituz, 866 m. O particularitate deosebita din punct de vedere climatic, intalnita in Muntii Nemira o constituie in anumite perioade ale anului, o alternanta rapida a temperaturii cauzata de interferenta vanturilor de vest cu cele estice, de aici venind si denumirea locala de Crivatul Nemirei. Drept urmare a acestui fenomen, vegetatia are un aspect ciudat, brazii avand ramurile doar pe o parte, iar in anumite zone, rocile au capatat aspectul unor ciuperci, datorita eroziuni eoliene.

Din punct de vedere geologic Muntii Nemira apartin de zona flisului, ce corespunde unei intinse depresiuni tectonice. Modul de dispunere si varsta depozitelor sedimentare (marne, argile gresii si conglomerate) indica prezenta a doua subzone, mai exact subzona flisului intern si subzona flisului extern, alcatuite din roci cretacice si paleogene.

Dispunerea radiara a vailor reprezinta o prima caracteristica a retelei hidrografice din Muntii Nemira. Printre cele mai importante cursuri de apa ce traverseaza sau izvorasc din Muntii Nemira sunt: Uzul, Dofteana, Raul Negru, Slanic, Oituz si Barzauta.

In Valea Slanicului, cuprinsa in toate partile de munti, tasnesc pe ambele maluri ale paraului peste 20 de izvoare minerale. Ele sunt raspandite pe o distanta de circa 2 km, de la confluienta raului Slanic cu Slanicelul la aproximativ 550 m altitudine si pana la confluienta raului Slanic cu paraiasul Scarisoara, grupate cate 3-4 sau isolate a cate 50-150 m unele de altele.

Interventia antropica

Odata cu sosirea omului pe aceste meleaguri, acesta a inceput sa modificespatiul prin construirea locuintelor, prin cautarea resurselor si exploatarea lor si prin construirea de noi structuri. Printre localitatile existente in zona amintim: orasul si in acelasi timp statiune balneoclimaterica Slanic Moldova, cunoscut si sub numele de Perla Moldovei, localitatea Cerdac, Localitatea Ciresoaia dar si localitatile situate la poalele muntilor(Valea Uzului, Dofteana, Harja, Poiana Sarata, Oituz, Bretcu, Lemnina, Lutoasa etc.). Subsolul Muntilor Nemira in zonele Dofteana - valea Ciunget, Slanic-Moldova i Poiana Sarata, conturat de depozite tertiare vechi, este foarte bogat n substante minerale. In aceste zone sunt inventariate peste 30 de izvoare minerale, cu o mineralizare foarte complexa, asemanatoare totusi intre ele ca geneza si compozitie chimica. Spre depresiunea Drmanesti se gsesc importante zacaminte de petrol, gaze naturale i gaze de sond. Muntii Nemira sunt inconjurati de importante artere de acces. Accesul in munti este posibil pe drumurile rutiere DN11(Brasov-Tg. Secuiest-Bacau), DN 12B (Tg. Ocna- Slanic Moldova) si DJ123(Drmanesti-Sanmartin). Din soselele mentionate se desprind numeroase drumuri forestiere si trasee turistice ce faciliteaza accesul adanc in inima muntilor. Din DN 11 pornesc drumuri forestiere spre Nord si Nord Vest, pe vaile Lemnia, Paraul Negru, Bretcu, Caraslau i Brezoia, din DN 12B pe vaile Slanic, Slnicel, Pufu i Dobru, din DN 12A pe valea Dofteana, din DJ 123 pe vaile Izvorul Negru, Groza, Izvorul Alb. Un alt drum forestier porneste tot din DJ 123 i urmrete rama vestic a Muntilor Nemira, facand legutura ntre valea Uzului i Depresiunea Targu Secuiesc.

Majoritatea cailor de acces in Muntii Nemira pornesc din statiunea Slanic Moldova, de pe Valea Uzului si Pasul Oituz. Bogatul potential turistic la Muntilor Nemira nu a fost exploatat decat in mica masura, pana nu demult in afara unui vechi marcaj turistic de creasta, nu au existat altele.

Desi traseele turistice sunt marcate, deseori, marcajele se urmaresc greu, sunt aplicate numai intr-un sens ori au disparut pe mari distante datorita exploatarii lemnului din padure iar stalpii indicatori cu sageti sunt inexistenti.Acesti munti sunt mai putin umblati de turisti si informatii asupra locurilor strabatute se pot obtine doar de la stane sau cabane forestiere.

O caracteristica importanta a Muntilor Nemira o constituie nivelul scazut de poluare. Cu toate acestea, se identifica o serie de surse de poluare a mediului printer care: deseurile menajere depozitate necontrolat, deseuri provenite din prelucrarea lemnului si a pietrei, noxele autovehiculelor, deseuri generate de turisti, ape menajere uzate evacuate fara epurare prealabila, rezidurile petroliere [rovenite din scurgeri accidentale etc. O alta modalitate prin care interventia antropica provoaca disfunctionalitati in mediul natural al Muntilor Nemira este reprezentat de braconaj si exploatatiile forestiere ce produc problem precum torentialitate, alunecari de teren etc.

Restrangand aprecierile turistice doar la turismul montan, se constata ca din acest punct de vedere Muntii Nemira nu se bucura de un interes nici macar mediu, cu toate ca acestia sunt accesibili prin numeroase trasee turistice, la acest fpt contribuind si lipsa informatiilor despre ei. De jur imprejurul lor s-au extins ca numar bazinele de cazare: Slanic Moldova, Popasul Poiana Sarata, Motelul Oituz, la care se adauga numeroase pensiuni turistice di pe Valea Oituzului, Valea Trotusului si Valea Uzului.

Padurea se constituie ca o oaza de liniste lipsita de poluare sau cu poluare foarte redusa (ea determinnd diminuarea poluarii sonore cu circa 20 %) si care devine o destinayie predilect pentru cei ce evadeaz mai ales din mediul urban hiperantropizat.

Ea ii atrage pe vizitatorii prin sentimentul ce-l induce de intoarcere n natura, de eliberare totala fata de chingile stresului cotidian, prin posibilitatile oferite peregrinrilor indelungate, atmosfera de intimitate a actului recreativ, prin cura de aer ozonificat etc. Astfel padurea devine, pe de o parte factor de destindere si recreere, dar si element de nuantare a microclimatelor.

Padurea este considerata cel mai complex ecosistem natural, structurat pe verticala, cu dezvoltare verticala subaerian diferita, in functie de varsta, avand un caracter peren si o fizionomie determinata de componenta in specii. Aceasta are caracter polifunctional. Conduce la nuantarea climatului-influenteaza topoclimatul prin cresterea umezelii, scaderea temperaturilor excesive, a vitezei vanturilor sau radiatiei solare, franarea proceselor erozionale, diminuarea poluarii, are efect de filtrare si absortie a CO2, de adapost pentru fauna complexa.

In Muntii Nemira exista o retea densa de drumuri forestiere si poteci nemarcate, ce duc spre numeroase obiective naturale de atractie turistica insa acestea nu sunt foarte cunoscute motiv pentru care regiunea nu prezinta un interes mare pentru turisti.

Din punct de vedere al amenajarii , de aproape 10 ani se incearca realizarea unei partii de schi in statiunea Slanic Moldova. Aceasta este vestita pentru numeroasele sale izvoare minerale , insa in present multe hoeluri si vile au fost lasate in paragina gata sa se darame, dat fiind faptul ca aceasta nu prea are ce sa ofere turistilor.

S-au facut numeroase incercari pentru a se face o partie de schi, insa de fiecare data problema principal a fost finantarea. Anul acesta , insa, se pare ca aceste problem sau rezolvat, banii provenind in principal din fonduri europene prin Programul Operational Regional. Proiectul cuprinde amenajarea unei partii de schi de 1,5 km lungime, o instalatie de transport prin cablu, o instalatie iluminat, un drum de acces si o parcare.

Potentialul turistic natural deosebit al Muntilor Nemira nu este in momentul actual valorificat de turismul romanesc, singurele destinatii turistice cunoscute din aceast zon fiind statiunea Slanic Moldova i localitatea Targu Ocna, situat la limita estica a acestor munti . Potentialul turistic natural al Muntilor Nemira ar putea fi valorificat n vederea dezvoltarii in aceast zona a Carpatilor, a drumetiei montane, a turismului stationar si itinerant.

Bibliografie:

Rusu P 1998 - Judeul Bacu. Monografie. , Editura Sport-Turism, Bucureti Albot M 1983 - Munii Nemira. Ghid turistic. , Editura Sport-Turism, Geografia fizica a Romaniei. Volumul I, 1992 Editura Academiei Romane, Bucuresti http://www.primariaslanicmoldova.ro http://www.carpati.org