8/15/2019 Musala Sorin XI A

1/4

Criza economica mondiala

Criza economică mondială a început în luna decembrie 2007,moment când pierderea încrederii investitorilor americani înipotecarea securitizată a condus la o criză de lichidități ce adeterminat o injectare substanțială de capital în piețele fnanciaredin partea Rezervei ederale americane, a !ăncii "n#liei $i a !ănciiCentrale %uropene& 'ndicele (%) spread *ce descrie riscul decreditare perceput în economia #enerală+ a sărit în iulie 2007, aoscilat vreme de un an $i apoi a crescut din nou în septembrie200, atin#ând valoarea record de -,./ în 10 octombrie 200&

Criza sa a#ravat în 200, întrucât bursele de valori din lume sauprăbu$it sau au intrat întro perioadă de instabilitate acută& 3nnumăr mare de bănci, creditori $i companii de asi#urare au dat4aliment în săptămânile ce au urmat&

5răbu$irea "dministrației ederale pentru 6ocuințe *&3&"&+ esteadesea 4ăcută responsabilă pentru producerea crizei& 8nsăvulnerabilitatea sistemului fnanciar a 4ost provocată de contractele$i operațiile fnanciare complicate $i supuse e4ectului de pâr#hie,

politica monetară a &3&"& stabilind un preț ne#lijabil pentru credit $iast4el 4avorizând o cotă 4oarte ridicată a e4ectului de pâr#hie $i,con4orm economistului american 9ohn !ellam: oster, o ;hipertrofea sectorului fnanciar

"dministrația 3" a emis air ?inimum @a#e "ct o4 2007, care aintrat în vi#oare în 2/ mai 2007 $i a prevăzut cre$terea salariului

minim în trei etape> începând cu 2-&07&2007 la /,/A pe oră,  începând cu 2-&07&200 la .,//A pe oră, începând cu 2-&07&200Bla 7,2/A pe oră&

"cela$i e4ect poate f observat $i în țările europene, cele maia4ectate țări find eact acelea care au avut cre$teri semnifcativeale salariului minim în anii premer#ători crizei&

Cea mai a4ectată țară de criza economică din 3&%& este 6etonia&

%trem de interesant este că această țară a avut, în anii care auprecedat criza, cea mai mare cre$tere a salariilor minime din

8/15/2019 Musala Sorin XI A

2/4

3niunea %uropeană> 1+ de la 1 ianuarie 200. , la 12 %uro pe lunăD2+ de la 1 septembrie 200., la 170 %uro pe lunăD E+ de la 1 iulie2007, la 227 %uro pe lună

Cauze si eplicatiiF ?ajoritatea crizelor au la baza un balon speculativ pe o cate#oriede active, de eemplu imobiliar sau actiuni& 3neori este vorba de oinovatie tehnolo#ica care duce la 4ormarea lui, insa in 200 a 4ostvorba mai ales de inovatie fnanciara& )e ce apar noi baloanespeculative, cand se stie ce au provocat ele in trecutG %ste vorba de4raza ma#ica> Hde data asta e di4erit

8/15/2019 Musala Sorin XI A

3/4

imprumutator de ultima instanta ca sa repare stricaciunile *hazardulmoral+&

F Mlobalizarea a avut contributia ei la 4aptul ca lucrurile au mers

prea departe in 3"> eista un surplus de bani in 9aponia,Mermania, China, tari emer#ente, insa cetatenii din aceste tari nu sau multumit doar cu titlurile de stat americane, asa ca au cumparatsi multe produse securitizate, deoarece aveau randamente maibune& 3" a ajuns sa duca o eistenta mult peste posibilitati pentruo perioada mult prea indelun#ata intrucat este o superputere *ceamai mare+& )aca ar f o economie emer#enta, investitorii sar fretras de mult&

%4ectele asupra Romaniei'mpactul crizei mondiale Ni a celei structurale asupra economieiRomâniei este pus în evidenOă prin evoluOia unui set de indicatori& 8nultimii patru ani, produsul intern brut din România a cunoscutevoluOia prezentată în tabelul 1& )upă creNterea cu .,E în anul2007 Ni 7,E în anul 200, în anul 200B produsul intern brut real ascăzut substanOial cu 7,1& căderea a continuat Ni în anul 2010 cu1,E& 8n ceea ce priveNte evoluOia pe trimestre a produsului internbrut din România situaOia este prezentată în tabelul 2& 5rimultrimestru din 200B a cunoscut o reducere cu .,2 a 5'! real 4aOă detrimestrul patru din 200& 8n trimestrul doi Ni trei din 200Breducerile 5'! real au 4ost Ni mai mari *,7, respectiv 7,1+&Reducerile 5'! real au continuat în toate cele patru trimestredinanul 2010&

 8n con4ormitate cu defniOia tehnică dată unei recesiuni, adică o

scădere a 5'! pentru două trimestre consecutive, România a intrat în recesiune începând cu trimestrul trei din 200B& Criza mondială aa4ectat #rav Ni sectorul industrial, ale cărui principale ramuri suntsub controlul capitalului străin Ni a flialelor corporaOiilortransnaOionale, ele find mai puternic epuse la pieOeleinternaOionale&

5roducOia industrială a început să fe a4ectată din octombrie 200&)eNi în perioada 1&01FE1&10&200, comparativ cu perioada

corespunzătoare din anul precedent, indicele producOiei industrialea crescut cu E,B, indicele producOiei prelucrătoare era B,7 4aOă

8/15/2019 Musala Sorin XI A

4/4