13 IUNIE - ÎNĂLŢAREA DOMNULUI ŞI ZIUA EROILOR NEAMULUI

ROMÂNESC

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

TRADIŢIE ŞI CULOARE -BÂLCIUL DE SF. PETRU ŞI PAVEL

LA MIZIL

FĂRĂ MENAJAMENTE - Asociaţiile de proprietari

şi problemele cu care se confruntă acestea...

“Atât timp cât se mişcăroata, înseamnă că existăm!”

ŞEDINŢELECONSILIULUI LOCAL

PAG 2

PAG 3

PAG 3

PAG 2

PAG 3

PAG 4

APIA - DESPRECERERILE DE PLATĂPE SUPRAFAŢĂ PAG 7

ADRIAN PĂUNESCU“ÎNTOARCEREA TÂRÂŞLA FEUDALISM”

PAG 12

OPINIA DUMNEAVOASTRĂCONTEAZĂ!

SITUAŢIEDEMOGRAFICĂ -Sporul natural.... nneeggaattiivv!PAG 9

Existã o ierarhizare în toate lu -mi le din Univers! În lumea animalelor,cele mai feroce exemplare, prin teroareºi forþã, deþin supremaþia faþã de cele-lalte.

Aceastã ierarhizare, adicã îm -pãrþirea unei lumi în puternici ºi slabi, înbuni ºi rãi, în harnici ºi leneºi, în avuþi ºisãraci, se face dupã alte criterii decât celelegate de bunãtatea sufletului, înþelep -ciune, conºtiinþã faþã de adevãr, dreptate,înþelegere sau bun simþ. La fel ºi înlumea peºtilor, a pãsãrilor, a furnicilor, atârâtoarelor...

Lumea copacilor, se pare cã arface excepþie de la aceastã, sã-i zicem,regulã. Copacii mai falnici ºi maiimpunãtori, nu au ºi dreptul de a domina,exploata sau chiar ucide pe ceilalþi.

Apogeul ferocitãþii ºi nedreptãþiiacestei reguli este atins în lumea oame-nilor. Cei mai puternici nu sunt cei careau niºte calitãþi fizice deosebite, nu suntnici cei care-ºi duc viaþa în cinste ºicorectitudine, nici cei care se dedicã ce -lor lalþi oameni prin studiu, citit sau ex -plorarea necunoscutului, sau a feluluiprin care îi lumineazã ori îi ajutã peceilalþi. Nu, sau nu întotdeauna.

Cum se reuºeşte aceastã mon-struoasã ºi paradoxalã ierarhizare?

Prin reguli ºi legi construite pefaþetele unor epoci cãrora dupã anumiteperioade "istorice" li se schimbã aparentstructura echitãþii, rezultatul accesuluiindividual la beneficiului societãþii, rã -mânând pentru cei mulþi, aproximativace laºi. Aceste schimbãri, fãcute la pe -rioade de mai mulþi zeci de ani, sunt oadevãratã mãiestrie regizoralã, ajungân-du-se pânã într-acolo, încât cei nedrep-tãþiþi, nu numai cã acceptã aceste schim-bãri, dar le doresc ºi le primesc cu multentuziasm.

În lumea oamenilor, cei puter -nici sunt de regulã cei bogaþi, banul fiindun instrument de impunere ºi boicot ascãrii valorice.

ªi cine sunt cei bogaþi? În mareparte sunt cei care prin diferite metode,mai mult sau mai puþin corecte, cu surleºi trâmbiþe în ale hãrniciei, iau mare partedin produsul muncii celorlalþi, ºi culmea,fãcându-i dependenþi de puþinul pe caretot din munca lor li-l acordã.

Cum îi recunoaºtem? Simplu!Dupã îmbrãcãminte, case, maºini, dar cee mai trist, cã ºi dupã felul de a vorbi ºi arelaþiona cu ceilalþi. Paradoxul este cãbogãþia celor bogaþi este efectul muncii,devotamentului ºi supunerii celor sãraci.Deci bogãþia este creatã prin palmele,

truda, abnegaþia, supunerea, dãruirea ºisudoarea celor cãrora li se impune acce-sul limitat ºi controlat la ea.

De obicei, când cineva îþi faceun favor sau îþi creeazã niºte avantaje,dupã niºte reguli elementare ale bunuluisimþ, trebuie sã-i mulþumeºti, obligat fi -ind ºi la un sentiment de recunoºtinþã.

Cei bogaþi, de cele mai multeori, sunt stãpâniþi de sentimente inverserecunoºtinþei ºi mulþumirii faþã de ceicare le produc bogãþia ºi bunãstarea.Ignoranþa, infatuarea, preamãrirea, in -sen sibilitatea la lacrimã, sunt câteva din“atuurile” personalitãþii lor.

Aceasta este, dacã vreþi, una dincele mai crude ºi adevãrate definiþii alenedreptãþii. Cine împarte aceastã nedrep-tate? Dorinþa netihnitã a celor care, in -diferent cum, vor cât mai multe acu -mulãri din ceea ce ne-au dat nouă tuturornatura, Dumnezeu, viaþa.

Existã ºi oameni care fac acu-mulãri în mod cinstit, prin truda muncii.Aceºtia însã, au respectul ºi înþelegereacuvenitã pentru ceilalþi.

Oamenii adevãraþi se mulþu -mesc cu strictul necesar, fãcând din aces-ta chiar motiv de viaþã normalã, iarpuþinul agonisit, chiar motiv de fericire.Ideea de mai mult, de nesaþ, le repugnã,ºi chiar îi jeneazã. Principiile bunuluisimþ transmise ca un drept normal de a fi,din generaþie în generaþie, sunt sugru-mate de tot mai multã neputinþã generatãde tot mai multã nedreptate ce abundãscenariul fiecãrei zile. Cei ce au maimult, dar mai ales cei ce sunt aleºi sãhotãrascã, trebuie sã înþeleagã ºi sã simtãviaþa celorlalþi, sã le simtã durerile, ne -voile. Este nevoie de înþelegere, de multãînþelegere! Românii trebuie sã-i înþe-leagã pe români! Noi toþi, cei care alcã-tuim acest popor, trebuie sã ajungem laacel grad de înþelegere generat de adevãrºi bun simþ!

Þara mea ARE NEVOIE sã fiecondusã de români care sã o iubeascã,care sã-i simtã nevoile ºi pãsurile.

TREBUIE aduse înapoi bogãþi-ile furate, agricultura, industria devastatã.

TREBUIE adus înapoi dreptulde a locui, munci ºi trãi în þara în care s-au nãscut strãmoºii noºtri.

TREBUIE aduºi înapoi cei cetrudesc la strã ini.

TREBUIE aduse înapoi bucuriasãrbãtorilor, a anotimpurilor ºi toatã aceastare de normalitate care ne dã dreptul sãtrãim, sã admirãm frumuseþea lumii ºi,din când în când... sã zâmbim. Sã neputem îmbrãþiºa copiii, nepoþii, pãrinþii,bunicii ºi chiar noi între noi, fãrã sã nemai ascundem lacrimile!

Tu ce mai faci, Ioane? Tu, careºtii sã mângâi pãmântul, animalele ºivãzduhul, ce mai faci? Prin ce colþuri aleneputinþei te-a azvârlit nedreptatea?

Este varã peste tot în lume,Ioane, ºi ºtiu cã în privirea ta un dangãtde clopot se zvârcoleºte!

Muşuroiulde furnici

Edi

tori

al“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Anul IX /Nr. 103 / iulie 2013 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

Doamne, preasfinte Doamne, care-ai creat pãmântul ªi muntele ºi marea, ºi soarele ºi vântul

Acum când nu ºtiu încã ce zile-mi mai rãmân Dã-mi, Doamne, iar mândria cã m-am nãscut

ROMÂN!!!

Nu-þi cer nici bogãþie, nici glorie, nici avere Pãmânturi, acareturi, sau slavã ºi putere

Un singur lucru, Doamne, îmi este de ajuns Sã am iar fericirea sã mor cu fruntea sus!!!

De ce-ai lãsat Tu, Doamne, acest popor blajin Ce te-a slãvit de-a pururi cu cuget de creºtin

Ce þi-a`nchinat biserici în fiecare sat S`ajungã azi sã umble cu capul aplecat?

Când azi totul se vinde ºi cumpãrã pe bani, Când ţara e condusã de hoþi ºi ºarlatani,

Ascultã, Doamne Sfinte ºi ultima mea rugã: Fã, Doamne-n ţara asta sã fiu stãpân, nu slugã!!!

Dã-mi, Doamne iar tãria sã lupt cu toþi duºmanii Ce cred cã sunt puternici fiindc`au furat toþi banii. Când conºtiinþa tace în ÞARA ROMÂNEASCÃ

Fã, Doamne, ca poporul DIN SOMN SÃ SE TREZEASCÃ!!!

ªi ca un nou VLAD ÞEPEª, ºi ca un nou ªTEFAN Sã cureþe moºia de orice hoþoman

S-alunge paraziþii ce- i s-au urcat în spate ªi sã trãiascã mândru, în cinste ºi dreptate!!!

(Anonim)

RUGĂCIUNEAROMÂNULUI

interviu cu domnul Băican Romulus, şef de staţie în Gara Mizil

PAG 5

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

LOCALNr. 103 / iulie 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

n În perioada 7-9 iunie2013, elevii cercului de aero-modele din cadrul ClubuluiCopiilor "Marian Frangulea",pregãtiþi de domnul antrenorMarius Sãvulescu, au debutat laprimul Campionat Naþional deAeromodele care a avut loc laPucioasa.

Deºi sunt la prima par-ticipare de acest gen, aceºtia auobþinut rezultate foarte bune:

Locul III: echipe juniori- Clasa de concurs aeromodelede interior( Cat.F1M)

Locul II: Bãlan Sebas -tian - Clasa de concurs machetestatice 0-500mm

Locul III: Burlacu Mihai- Clasa de concurs kituri

Locul III: Preda Vlad -Clasa de concurs machete statice500-1000mm

Locul III: Viºoiu Gabri -ela - Clasa de concurs machetestatice seniori

n Pe data de 22 iunie, Cen -trul Cultural "Adrian Pãunescu" agãzduit piesa "Gaiþele" a Teatru -lui de amatori "Victoria Art", înregia lui Mihai Calotã.

În afara prestaþiei ire-proºabile, este de remarcat faptuluna din actriþe este nãscutã înMizil, fatã de nota zece, aLiceului Teoretic, pe atunci SofiaGrigore, acum doamna SofiaGiurgea, cu o carierã de succes înBucureºti ºi care iatã, ne-a de -mon strat cã poate fi ºi o bunãactriþã.

n Pe data de 30 iunie,Ansamblul "Poeniþa" ºi copii aicercului de canto care activeazãîn cadrul Centrului Cultural"Adrian Pãunescu", au susþinutun program folcloric care s-abucurat de un real succes, la"Ziua Satului Corni" - Ediþia I,judeþul Botoºani. Ansamblulpregãtit de domnul NicolaeChiriþã, corepetitor Marian Iancuºi copiii pregãtiþi de doamnaMilete Popa s-au aflat acolo lainvitaþia domnului primar DorelDorneanu.

n Ca urmare a câºtigãriifazei judeþene a concursului decirculaþie, echipa ªcolii NR. 1 vaparticipa la faza naþionalã ce vaavea loc la Slatina ºi la Mamaia.

n Vã reamintim cã învacanþã, elevii instituþiilor deînvãþâmânt mizilene, pot folosibazele sportive în funcþie de re -gulamentul interior al fiecãreiinstituþii.

GRUPAJ ININFORMAŢIONAL

Este Ziua Eroilor dintoate timpurile ºi din toatelocurile care s-au jertfit pe câm-purile de luptã, în lagãre ºi înînchisori pentru apãrarea patrieiºi a credinþei strãmoºeºti, pentruîntregirea neamului, libertatea ºidemnitatea poporului român. ÎnBiserica Ortodoxã Românã, sãr-bãtoarea Înãlþãrii Domnului esteziua de pomenire a eroilor nea-mului românesc.

Înãlþarea Domnului, nu -mitã în popor ºi Ispas, este unul

dintre cele douãsprezece maripraznice împãrãteºti ale BisericiiOrtodoxe ºi se sãrbãtoreºte întot-deauna în joia din sãptãmâna aºasea dupã Paºti, adicã la pa -truzeci de zile dupã Înviere. Sãr -bãtoarea rememoreazã mo men -tul în care, în prezenþa Apos -tolilor Sãi, Mântuitorul HristosS-a înãlþat la ceruri de pe Mun -tele Mãslinilor. Acest evenimenteste relatat de Sfintele Evan -ghelii.

ªi noi, mizilenii pre -zenþi în centrul oraºului într-unnumãr destul de mare, ne-amomagiat eroii cum se cu vine. Aºacum spunea în deschi dereaevenimentului, domnul primarEmil Proºcan: "Este o zi foarteimportantã în viaþa spiritualã apopo rului nostru, este ziua încare ne sãrbãtorim eroii, aceioameni care de-a lungul timpu-lui, în anumite mo mente, au dis-pãrut ºi prin sacrificiul lor, aufãcut ca noi sã existãm astãzi.

Isus este cel mai mare erou dar ºipe poporul român îl consi der a fierou pentru cã a rezistat, s-aîncãpãþânat sã existe, chiar dacãam fost cotropiþi, jefuiþi. Nu ºtiuce alt neam ar fi continuat sãdãinuie ºi sã-ºi pãstreze nealte -ratã frumuseþea sufletului.

ªi astãzi avem nevoiede eroi care sã ne apere ºi sãpãstreze tot ce e autentic, tot ceeste românesc. În ciuda a tot cese întâmplã în jurul nostru, cu

multã încredere ºi înþelegerevom depãºi toate greutãþile,crezul nostru este puternic ºiadevãrat - vom dãinui!"

De asemenea, domnulprimar a mai menþionat fap tul cãdimi nea þa le-a fost oferitã picilorde la grãdinþe care s-au întrecutîn a desena cât mai frumos încentrul oraºu lui, în primul rânddatoritã faptului cã aceastã zispecialã nu putea debuta decât

cu po sesorii modelului supremde inocenþã sufleteascã ºi în aldoilea rând copiii nu s-au pututbucura pe 1 IUNIE, de aceastãactivitate creativã din cauza pre-cipitaþiilor.

În semn de omagiu, aufost depuse la statuia eroilor dincentru, coroane de flori de cãtre:Primãrie ºi Consiliul Local; Po -liþie; Liceul Teoretic "GrigoreTo cilescu"; Partidul Poporului;Aso ci aþia Pensio narilor Militari"Au rel Vlai cu" filiala Mi zil ºi

Cultul Ero ilor "Regina Ma ria"filiala Mizil.

S-au mai depus jerbe deflori la monumentul ero ilorcãzuþi în pri mul rãzboi mon dial,aflat în incinta bisericii "Sf.Nicolae" de cãtre cele douã aso-ciaþii mai sus amintite ºi de ele-vii Cercului Cultului Eroilor" -ªcoala "Sf. Nic olae" iar eleviiCercurilor Cultu lui Eroi lor de laªcolile "Nr.1" ºi "Sfânta Maria"au fost la cimitirul eroilor aflat în

interiorul cimitirului orãºenesc.Ulterior, preoþii mizi -

leni au oficiat slujbe de po -menire iar dupã momentul dereculegere, domnul profesorViorel ªoldea a nuanþat dinpunct de vedere istoric acestmoment.

A urmat un programar tistic susþinut de elevi ai ºco -lilor ºi liceelor mizilene care aucântat ºi recitat poezii ce au mar-

cat aceastã sãrbãtoare iar copiii"Ansamblului Poeniþa" pregãtiþide domnul Ni co lae Chiriþã,corepetitor Marian Iancu ºi ceidin cadrul cercului de cantopregãtiþi de doamna Popa Mileta(Centrul Cultural "Adrian Pãu -nescu") ne-au fãcut o demon-straþie a folclorului românesc au -tentic.

Cei prezenþi au primitdin partea Primãriei ouã roºii,astfel cã toþi, cu multã emoþie,am putut spune "Hristos S-a

Înãlþat".Ne-am rugat împreunã

pentru cei care au dat coerenþã ºisens vieþii noastre, ne-am închi-nat smeriþi pentru cei care ne-audãruit libertatea prin jertfa lor,care ºi-au vãrsat sângele cu dem-nitate ºi curaj apãrând glia strã-moºeascã - Eroii Români ºtiuþisau neºtiuþi, de pretutindeni ºidin toate timpurile - recunoºtinþãneþãrmuitã!

Gabriela NEGOIÞÃ

13 IUNIE - ÎÎNNĂĂLLŢŢAARREEAA DDOOMMNNUULLUUII ŞIZZIIUUAA EERROOIILLOORR NNEEAAMMUULLUUII RROOMMÂÂNNEESSCC

Pagina 3 REPORTAJ Nr. 103 / iulie 2013

Pe 29 iunie, pãstrândastfel una dintre cele mai vechitradiþii din lume, Primãria ora ºu -lui nostru a organizat Bâlciul de"Sfintii Apostoli Petru si Pavel",prilej de bucurie atât pentru ceimici cât ºi pentru cei mari.

În calendarul popular,ziua de 29 iunie (când Biserica îiprãznuieºte pe Sfinþii Apostoli

Petru ºi Pavel) poartã numele deSânpetru de varã (sau Sãrbã -toarea lupilor) ºi marcheazãmiezul verii agrare ºi perioadaseceriºului. Acum se "calcã"

ceapa sau usturoiul. Sf. Petru,patronul agricultorilor, rãspundede starea recoltelor, cãldurã,ploaie ºi îi pedepseºte cu tuneteºi grindinã pe cei ce-l nesoco -tesc. Fiind un om bun, mi lostivºi credincios, Dumnezeu l-a luatîn cer ºi i-a încredinþat porþile ºicheile Raiului.

Despre bâlciuri se ºtie

cã: au fost un eveniment eco-nomic apãrut în Evul Mediutimpuriu (sec XI-XV) în EuropaApuseanã când au început sã sedezvolte oraºele datoritã comer -

þului, artizanatului ºi finanþelorrupându-se de sfera ruralã baza-tã pe creºterea animalelor ºi cul-tivarea plantelor.

Bâlciurile medievale seamplasau, în general, în pieþelecentrale ale oraºelor în perioadahramurilor ºi în sãrbãtorile dedi-cate sfinþilor ocrotitori ai ora -ºelor respective. Tradiþia bâlciu -rilor s-a extins ºi s-a perpetuat înîntreaga lume ºi au cãpãtat for -me diferite de la þarã la þarã.

Pe 29 iunie, chiar ºi vre-mea a þinut cu mizilenii, astfel cãaceºtia au dat startul la voie bu nã

ºi distracþie, bâlciul atrã gând caun magnet lume... lume...

Am vorbit cu domnulVasile Iordan de 72 de ani, din

Târgoviºte care de mic copilface linguri de lemn ºi coºuri dinrãchitã ºi a venit ºi la noi sã-ºiîncerce norocul. Mi-a spus cã nuprea merge vânzarea în generalpe unde se duce, dar nu poate sãrenunþe, asta ºtie sã facã, astaiubeºte sã facã. În schimb, dom-nul Andrei din Bucureºti carevindea icoane era foarte încântatdatoritã faptului cã mizilenii i-aufãcut vânzare bunã.

ªi ca sã nu facem dis-criminare am vorbit ºi cu IonuþMatache (cinci ani), care dupãce a "suflat" o îngheþatã ºi s-adat în fioroasa comedie numitãcaracatiþa ne-a acordat o picãturãdin timpul sãu ºi mi-a spus cugura pânã la urechi cã e foartebucuros de (respectãm cu ri goa -re ordinea): porumbeii care apã -reau din pãlãria lui nenea cir -caºu’, de masca cu spidermen pecare i-a luat-o mami ºi de caru -sel dar - era mai bine dacã eraunul ºi mai mare.

În speranþa cã v-a plãcutºi v-aþi distrat, vã aºteptãm ºi laanul!

Mulþumim celor care aufãcut posibilã desfãºurarea aces-tei sãrbãtori cât ºi tuturor insti-tuþiilor care au asigurat ordinea

publicã pentru ca totul sã sepetreacã într-un cadru sigur ºiplãcut!

Gabriela NEGOIÞÃ

În locul lui Vasilache ºi Mãrioara de altãdatã, în acest an, a fostprezent circul "Dargento" care ne-a încântat cu numere de magie,bufonade, dresurã de ie puri, ºedinþe de hipnozã, aruncare de cuþite laþintã vie. Patronul acestui circ este domnul Gabriel Ionescu care ne-amãrturisit cã dragostea pentru circ ºi aceastã meserie a sa, estemoºtenire de familie, fiind transimisã din generaþie în generaþie. Vine cumult drag în Mizil, fiind deseori prezent pe scena Cen trului Cultural"Adrian Pãu nescu" prezentând copiilor noº tri numerele sale magice.

Steluþa Ilie - str. VictorieiBãnuiesc cã sunt ca sec-

toriºtii de altãdatã, dar nu am avutnici cea mai micã idee cã la noi înoraº existã poliþie de proximitate.Bineînþeles cã aº apela dacã aºavea nevoie dar nici nu ºtiu cinesunt.

Romelia Oprescu - str. M.Kogãlniceanu

Chiar nu ºtiam cã existã,deci nici nu ºtiu cine sunt.Puica Dumitrache - str. M.Bravu

(zona bazar)Nu ºtiam cã existã, nici

nu ºtiu cu ce se ocupã, unde sunt?Vasile Floroiu - str. Soarelui

Nu ºtiu cã avem aºa ce vaºi nici nu ºtiu cu ce se ocupã. Da cesunt comunitari?

Preda Elena - str. DecebalNu am auzit de aºa ceva!

Claudiu Baicu - Teilorªtiu cã existã, ºtiu cã în

principiu se ocupã mai mult cu

prevenþia infracþionalitãþii, nu ºtiuînsã cine sunt iar dacã aº ºti ºi aºavea vreo problemã, cu siguranþãaº apela la aceºtia.

Daniela Mihalcea - str. NichitaStãnescu

Nu ºtiu de existenþa aces-tora, ce fac?Cosmin Stângaciu - str. M. Bravu

(zona centralã)ªtiu cã existã, ºtiu cu se

ocupã chiar am colaborat cu dom-nul Suditu ºi cu domniºoara Voicu.

Carla Trandafir - TeilorAm auzit cã existã dar nu

ºtiu cu ce se ocupã ºi nici nu ºtiucine sunt dumnealor.

Violeta Sandu - str. M.BravuChiar nu ºtiam de exis -

ten þa lor ºi automat nici nu-i cu -nosc.

Fulvia Staicu - str. N. BãlcescuNu am auzit de aºa ceva,

nu ºtiu cu ce se ocupã, spuneþi-midvs!

Mihaela Neagu - str. DemocraþieiNu ºtiam cã existã, nu am

nici cea mai micã idee cu ce seocupã sau cine sunt.

Dumitru Drãgan - str. GeorgeRanetti

Vã rog sã mã credeþi cãnu am auzit în viaþa mea de ei! Aºdori sã ºtiu cu ce se ocupã ºi în cecondiþii am putea apela la ei!

Marian Zahiu - str. TaseDumitrescu

Nu ºtiu nimic despreacest subiect.

Marius Alexe - str. N.BãlcescuAm auzit despre ei, mi-a

povestit bãiatul cã au venit la ei laºcoalã, cred cã se ocupã cu pre-venþia din câte am înþeles de la el.Aº apela la ei dacã aº avea pro -bleme dar sper sã nu am ocazia.Nu ºtiu cine sunt.

Georgiana Ilie - TeilorNu ºtiu, spuneþi-mi dvs.!

Având în vedere rãspun-surile dvs., ne-am gândit cã ar fibenefic sã vã informãm cã poliþiade proximitate:

Este parte integrantã aPoliþiei de Ordine Publicã ºi a fostimplementatã în þara noastrã deGuvernul Confederaþiei Elveþi eneca o consecinþã a fenomenuluiinfracþional care a condus la senti-mentul de insecuritate ºi nesigu-ranþã personalã.

Conceptul de poliþie deproximitate are în vedere o dublãorientare a activitãþii poliþiei res -pectiv: - stabilirea unei relaþiistrânse între poliþie ºi cetãþeni pen-tru a stopa infracþionalitatea; - ori-entarea sarcinilor ºi a acti vitãþilorpoliþiei spre identificarea ºi rezol -varea problemelor împreunã cucetãþenii. Rolul poliþistului de pro -xi mitate se diferenþiazã de cel alpoliþistului tradiþional în sensul cãel îºi dedicã o mare parte a timpu-

lui sãu de lucru informãrii cetãþe-nilor ºi consilierii acestora îndiferitele probleme ale vieþii coti-diene.

Proximitatea se reali zea -zã prin parteneriatul între poliþie ºicetãþeni, unitãþi ºcolare, bisericã,medii de afaceri, organizaþii negu-vernamentale, autoritãþi publicelocale, etc, în scopul rezolvãriiproblemelor cu impact directasupra vieþii sociale, al creãrii unuiclimat de siguranþã civicã, con-tribuind astfel la îmbunãtãþireacalitãþii vieþii cetãþenilor.

La noi, în oraº, poliþiºtii de proximitate sunt: domnul DORU

SUDITU ºi domniºoara RO XANA VOICU pe care îi

puteþi apela la numãrul: 0244 251 207.

Opinia dumneavoastră contează!Pentru acest numãr al

publicaþiei noastre, am iniþiat unsondaj de opinie având ca temã

poliþia de proximitate, mai exact:ªTIAÞI CÃ EXISTÃ

POLIÞIE DE PROXIMITATE

ÎN MIZIL?ªTIÞI CINE SUNT?AÞI APELAT VREO-

DATÃ LA ACEªTIA?AVEÞI ÎNCREDERE?

Iatã rãspunsurile dvs.:

TTRRAADDIIŢŢIIEE ŞŞII CCUULLOOAARREE -- BÂLCIUL DE SF. PETRU ŞI PAVEL LA MIZIL

Baloane, vatã de zahãr, floricelede porumb, ciubuce, porumb

fiert, limonadã, mici, bere rece,alviþã, muzicã de tot felul,negustori care te îmbiau cu

marfa lor, cãluºei, carusel, for-fotã, mãrgele colorate, jucãriipe toate gusturile, pãlãrii, tri-

couri, rochiþe, ochelari de soare,flu iere, ceaune, linguri de

lemn, râ sete de copii,pãrinþi ºi bunici nostalgicicu gân dul la braga de altã-datã, adolescenþi curioºi,at mosferã de va canþã, de

sãrbãtoare, de ve se lie generalã.

Servicii gratuite pentrupersoanele cu autism din

PrahovaÎn judeþul Prahova

funcþioneazã Centrul de con-siliere ºi asistenþã pentru persoanecu autism, deschis de FundaþiaRomanian Angel Appeal înparteneriat cu Ministerul Muncii -Direcþia Protecþia Copilului ºiDGASPC Prahova, prin proiectul"ªi ei trebuie sã aibã o ºansã!" -program de sprijin pentru inte-grarea socialã ºi profesionalã apersoanelor cu tulburãri de spec-tru autist.

La Centru lucreazã per-sonal specializat - psihologi ºi/saupsihopedagogi instruiþi în lucrulcu copiii cu autism.

Copilul cu autism poateprezenta simptome diverse, însãurmãtoarele caracteristici suntconsiderate semnale de alarmã:w pare cã nu aude ºi nu

rãspunde niciodatã la nume;w nu observã persoanele din jurºi nu este interesat de jocul altorcopii;w pare cã nu ºtie sã se joace cujucãriile;

Pentru copiii cu autismdin comunitate, existã acum Cen -trul de consiliere ºi asistenþã pen-tru persoane cu autism, Prahova

Adresa : Intrarea Cazãrmii nr. 2,bl. 155 A, apt.3, interfon 03,

Ploieºti, jud. PrahovaTelefon : 0244.592.529Serviciile sunt gratuite !

Cu consideraþie,Adelaide Katerine Tarpan -Fundaþia Romanian Angel

AppealManager de proiect

Tel: 0731.137.520; e-mail:adela.tarpan@raa.ro

"Şi ei trebuie să aibăo şansă!"

Pagina 4ADMINISTRAÞIENr. 103 /iulie 2013

Pe data de 30.05.2013, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, 15 din cei 17 consilieriai Consiliul Local, sub preºedinþiade ºedinþã a d-lui consilier Mãr -gãrit Romeo, s-au întrunit în ºe -dinþã ordinarã, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele proiectede hotãrâre:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 25.04.2013,13.05.2013 ºi din data de16.05.2013;

2. Proiect de hotãrâreprivind avizul folosirea drumu -rilor aflate pe teritoriul administra-tiv al oraºului Mizil, în ve derearacordãrii parcurilor fotovoltaiceale com. Baba - Ana la staþia elec-tricã Mizil;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea preþului minimevaluat de la care se porneºtenegocierea în vederea conce-sionãrii spaþiului în suprafaþã de236,31 mp, spaþiu proprietate pub-licã a oraºului Mizil, situat înMizil, str. Mihai Bravu, nr.114A;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãrii su -melor reprezentând drepturile dedeplasare a personalului didacticdin instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil pentruluna aprilie 2013;

5. Proiect de hotãrâreprivind abrogarea Hotãrârii Con -siliului Local nr. 42/28.03.2013prin care s-a aprobat desfãºurareaactivitãþii de talcioc în oraºulMizil;

6. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea preþului minimevaluat, de la care se porneºtenegocierea în vederea vânzãriiterenului ºi construcþiei aflatã peaceastã proprietate privatã aoraºului Mizil, situat în str.Nuferilor nr.9;

7. Proiect de hotãrâreprivind continuarea activitãþii departeneriat între Uniunea Eu -ropeanã ºi Comisia Europeanãreprezentatã de ªeful Repre -zentanþei Comisiei Europene înRomânia ºi Primãria oraºuluiMizil, conform Acordului cadrulAC 19/2013 - 2017 convenit întreparteneri la data de 09.04.2013;

8. Proiect de hotãrâre pri -vind rectificarea bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2013;

9. Proiect de hotãrâreprivind revocarea art. 4 ºi art. 5 dinHotãrârea Consiliului Local nr.47/13.05.2013;

10. Diverse. Dupã discutarea ºi avi -

zarea proiectelor de hotãrâre, Con -siliul Local a hotãrât aprobareaproiectelor de hotãrâre cu unani -mitate de voturi, cu excepþiaproiectului de hotãrâre privindavizul pentru folosirea drumuriloraflate pe teritoriul administrativ aloraºului Mizil, în vederea ra -cordãrii parcurilor fotovoltaice alecom. Baba - Ana la staþia electricãMizil - la care domnul primar asubliniat cã nu este pus la punctsistemul de refacere al strãzilor ºi,dupã o analizã mai amãnunþitãacesta va fi pus din nou în discuþiaConsiliului Local.

La punctul 5 de peordinea de zi, privind abrogareaHotãrârii Consiliului Local nr.42/28.03.2013 prin care s-a apro-bat desfãºurarea activitãþii de tal-cioc în oraºul Mizil, domnul pri-mar considerã cã este vorba de unviciu de procedurã ºi cã aceastãhotãrâre va fi refãcutã cu res -pectarea legislaþiei. "Imediat ce vafi pus la punct ºi acest proiect,activitatea va fi reluatã în oraºulMizil", completeazã secretaruloraºului Mizil, ªtefan Marcel.

La punctul 6 de pe or -dinea de zi, privind aprobareapreþului minim evaluat, de la carese porneºte negocierea în vedereavânzãrii terenului ºi construcþieiaflatã pe aceastã proprietate pri-vatã a oraºului Mizil, situat în str.Nuferilor nr.9, domnul secretar aspecificat cã este vorba de douãfamilii care locuiesc cu chirie laadresa respectivã ºi pentru care s-aaprobat vânzarea cãtre cei doichiriaºi, cu analiza evaluatorului,rãmânând doar aprobarea Con -siliului Local cu privirea la preþulmimin de la care se porneºte lici-taþia.

La punctul 7 de pe or -dinea de zi, privind continuareaactivitãþii de parteneriat întreUniunea Europeanã ºi ComisiaEu ropeanã reprezentatã de ªefulReprezentanþei Comisiei Euro -pene în România ºi Primãriaoraºului Mizil, conform Acor duluicadrul AC19/2013 - 2017 conve -nit între parteneri la data de09.04.2013 - domnul primar asubliniat faptul cã este vorba decontinuarea activitãþii Centrului deInformare Europe Direct pentruurmãtorii 4 ani ºi cã acest centrueuropean are tot timpul acti vitãþicu toate ºcolile din oraº ºi dincomunele învecinate.

Pe data de 04.06.2013, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, 15 din cei 17 consilieriai Consiliul Local, sub preºedinþiade ºedinþã a d-lui consilier NicolaiPaºol, s-au întrunit în ºedinþã deîndatã, având înscrise pe ordineade zi urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

Proiect de hotãrâre pri -vind constituirea dreptului de su -perficie, uz ºi servitute în fa voa reaS.C. F.D.E.E. Electrica Dis tribuþieMuntenia Nord S.A., pentru rea -lizarea racordului electric al Cen -tralei fotovoltaice a oraºului Mizilla reþeaua electricã de distribuþie,situat în intravilanul oraºuluiMizil, Tarlaua 4, Parcela P52.

Invitatã la ºedinþã, dom -niºoara Sturz Pe tro nela a specificatcã pentru încheierea contractuluide racordare la Sistemul Ener geticNaþional a centralei fotovoltaicece va fi rea lizatã în cadrulProiectului "Centrala fotovoltaicãde produ cere a energiei electrice

din convenþia energiei solare înoraºul Mizil" este necesarã trans-miterea acordului oraºului Mizilpentru ocuparea terenului însuprafaþã de 50 mp pentruexercitarea de cãtre operatorul dereþea S.C. F.D.E.E. ElectricaDistribuþie Muntenia Nord S.A. adreptului de uz ºi de servituteasupra terenurilor afectate deinstalaþia de racordare. Domnulviceprimar a susþinut încã o datãcã în urma producerii energieielectrice, toate instituþiile publicedin oraºul Mizil nu vor mai plãtienergia electricã, ca beneficiari aiacestui proiect iar fondurile alo-cate pentru plata acestor facturi sevor redistribui cãtre alte cheltuielisau investiþii necesare oraºului decare vor beneficia în mod directcetãþenii acestui oraº.

Pe data de 27.06.2013, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, 16 din cei 17 consilieriai Consiliul Local, sub preºedinþiade ºedinþã a d-lui consilier PaºolNicolai, s-au întrunit în ºedinþã deîndatã, având înscrise pe ordineade zi urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

1.Aprobarea proceselorverbale ale ºedinþelor Consiliuluilocal Mizil din data de 30.05.2013ºi 4.06.2013.

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea componenþeicomisiei de concurs pentru pro -iecte de management ºi a compo-nenþei comisiei de soluþionare acontestaþiilor pentru ocuparea pos-tului de manager al TeatruluiTineretului George Ranetti Mizil.

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Caietului deobiective ºi a Regulamentului deorganizare ºi desfãºurare a concur-sului de proiecte de managementpentru Teatrul Tineretului GeorgeRanetti.

4.Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea "PUZ-ridicarerestricþie de construire ºi schim-bare destinaþie teren zonã delocuinþe ºi funcþiuni comple-mentare în zona de instituþii ºi ser-vicii pentru amplasare bisericãortodoxã (S=1.700 mp)" situat înoraºul Mizil, str. Leonida Con -deescu nr. 13A, zona Han.

5. Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea decontãrii sumelorreprezentând drepturile de de -plasare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuni-versitar din oraºul Mizil pentruluna mai 2013 ºi decontareasumelor reprezentând drepturilede deplasare ale personaluluididactic din cadrul Liceului Teh -nologic "Tase Dumitrescu" Mizilpentru luna aprilie 2013.

6. Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitaþie pu -blicã în vederea închirierii spaþi-ilor comerciale aflate la etajulPieþei oraºului Mizil, în suprafaþãde 100 m.p. situat în oraºul Mizil,str. Blajului nr. 3-5, proprietatepublicã a oraºului Mizil, în ve -derea amenajãrii unui atelier deartizanat cu vânzare.

7. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unui spaþiu cudestinaþie de sediu "Filialei CultulEroilor" oraºul Mizil, judeþulPrahova, situat în clãdirea din str.

Mihai Bravu nr. 136, oraºul Mizil,judeþul Prahova.

8.Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitaþie pu -blicã în vederea închirierii aterenului în suprafaþã de 18 m.p. ,situat în oraºul Mizil, lângã bloculnr. 11 din str. Teilor, teren propri-etate privatã a oraºului Mizil învederea construirii unui garaj.

9.Proiect de hotãrâreprivind închirierea unei suprafeþede 80 m.p. teren intravilan, propri-etate publicã a oraºului Mizil, încondiþiile Cap.II, art.3-7 din legeanr. 154/28.09.2012 privind regi -mul infrastructurii reþelelor decomunicaþii electronice.

10. Proiect de hotãrâreprivind concesionarea prin ne -gociere directã a suprafeþei deteren de 219 m.p. situatã în Mizil,str. M. Bravu nr.136, tarla 20,parcela Cc 526, teren proprietateprivatã a oraºului Mizil, de cãtre d-na Barac ªtefana în vedereaextinderii de locuinþã.

11. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea în folosinþã cutitlu gratuit a imobilului situat învalea Dobrii, proprietate privatã aoraºului Mizil, de cãtre d-naConstantin Constanþa, pe operioadã de 1 (unu) an.

12. Diverse.Preºedintele de ºedinþã,

dl. Pasol Nicolai prezintã un supli-ment la ordinea de zi ºi anume:

1. Raport de activitatepentru perioada 01.01-01.06.2013prezentat de Poliþia naþionalã,Poliþia localã a oraºului Mizil ºiFormaþiunea de jandarmi a ora -ºului Mizil.

2. Rediscutarea proiectu-lui de hotãrâre privind avizul pen-tru folosirea drumurilor aflate peteritoriul administrativ al oraºuluiMizil în vederea racordãrii par-curilor fotovoltaice ale comuneiBaba Ana la staþia electricã Mizil.

3. Proiect de hotãrâreprivind însuºirea documentaþieicadastrale de alipire a unor imo-bile (terenuri intravilane) propri-etatea privatã a oraºului Mizil, si -tuate în Mizil, str. M. Kogãl -niceanu f.n. (str. M. Kogãlniceanucolþ cu str. M. Bravu).

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea ºtatului defuncþii al Spitalului orãºenesc "Sf.Filofteia" pe anul 2013.

5. Proiect de hotãrâreprivind desemnarea reprezentan-tului Consiliului Local al oraºuluiMizil în Consiliul de Admi -nistraþie al Spitalului orãºenesc Sf.Filofteia Mizil.

Supusã la vot ordinea dezi este aprobatã în unanimitate devoturi.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât apro-barea proiectelor de hotãrâre cuunanimitate de voturi, cu excepþiaProiectului de hotãrâre privindconcesionarea, prin negocieredirectã, a suprafeþei de teren de219 m.p. situatã în Mizil, str. M.Bravu nr.136, tarla 20, parcela Cc526, teren proprietate privatã aoraºului Mizil, de cãtre d-na Baracªtefana în vederea extinderii delocuinþã, care s-a respins cu 14voturi împotrivã ºi 2 voturi pentru.

Victoria Panait

Şedinţele Consiliului Local

Consiliul Judeţean Prahova

Direcţia de Asistenţă Socială şiProtecţia Copiilor

Directia Generală de Asistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiPrahova aduce în atenþia publicului etapele care trebuie parcurse învederea încadrãrii în grad de handicap a persoanelor cu dizabilitãþi.

Astfel, pacienţii nedeplasabili pot fi reprezentaþi de o terþã per-soanã, nefiind necesarã prezenþa beneficiarului la sediul instituþiei. Iatãinformaþiile fãcute publice de cãtre D.G.A.S.P.C Prahova:

-Obþinerea informaþiilor privind actele necesare întocmirii do -sarului, fie de la sediul instituþiei, fie de pe site-ul Direcþiei. Nu estenecesarã prezenþa beneficiarului la depunerea dosarului, aceasta putândfi fãcutã ºi de cãtre un reprezentant al acestuia;

-Depunerea dosarului la Serviciul de Evaluare Complexã aPersoanelor Adulte cu Handicap;

-Evaluarea documentelor ºi beneficiarului de cãtre echipa despecialiºti a Serviciului de Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cuHandicap. În cazul în care, la depunerea dosarului nu se prezintã bene-ficiarul ºi doar un reprezentant al acestuia, se va face programarea învederea evaluãrii multidisciplinare a beneficiarului. Programarea laServiciul de Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap seva face în scris ºi se va menþiona data ºi ora la care persoana trebuie sãse prezinte. De asemenea, se va menþiona cã, în situaþia în care persoananu este deplasabilã la data analizãrii cazului de cãtre Serviciului deEvaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap, aceasta poate fireprezentatã de cãtre o terþã persoanã, care va prezenta un înscris princare certificã imposibilitatea deplasãrii acesteia (adeverinþã medicalãeliberatã de medicul de familie, dovada spitalizãrii etc...)

-Dosarul beneficiarului va fi analizat de cãtre Comisia deEvaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, la data programãrii pri mitecu ocazia evaluãrii de cãtre Serviciul de Evaluare Complexã a Per -soanelor Adulte cu Handicap. La ºedinþa Comisiei nu este necesarãprezenþa persoanei cu handicap.

Se va suplimenta programul de lucru cu publicul la Serviciulde Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap. Astfel, per-soanele cu handicap sau cele care solicitã încadrarea într-un grad dehandicap, se pot adresa serviciului respectiv de luni pânã vineri întreorele 08:00 - 13:00

Pagina 5 Un bilet pânã la Mizil, vã rog... Nr. 103 / iulie 2013

ªtim deja cã în þara noas-trã nimic nu mai este normal sau,cel puþin, aºa pare. Pierderile stat-ului român par a fi în ascensiune ºiasta din cauza unor mari defi-cienþe la nivel administrativ. Dacãpânã acum eram "familiarizaþi" cuinvestitorii strãini care pun uºoruºor monopol pe piaþa economieidin România, cãrora pare cã lemerge foarte bine aici, româniisunt forþaþi sã accepte ideea cãStatul român nu mai are putereasã facã nimic, nu mai are forþafinanciarã sã þinã în picioarefirmele de stat, profitabile într-operioadã îndepãrtatã, ºi nici forþãcivicã pentru a stopa fenomenulde emigrare a românilor ºi cel deimigrare a strãinilor. De curând,dupã multe "dezbateri" CFR-marfã devine GFR-marfã în urmaprivatizãrii. Decizie care s-a luat"pentru bunãstarea economieiRomâniei" - dupã cum spunpoliticienii noºtri. Din nou odemonstraþie a distrugerilor de totfelul la care a fost supusã þaranoastrã. În timp ce glasul roþilorde tren rãguºeste, iar cãlãtorii sunttot mai puþini ºi mai nemulþumiþi,alþii fac afaceri de milioane. Într-un microbuz, nici un centimetrude spaþiu nu este irosit, în schimb,trenurile pleacã aproape goale.Vremurile când lumea se buluceaîn vagoane au apus de mult.Acum, orele "de vârf" în caretrenurile se aglomereazã cât decât, sunt cele de plecat ºi întors dela serviciu, a celor cât au mairãmas din navetiºti.

Este limpede cã toþi ope -ratorii privaþi de pe Calea Feratãor sã facã profit, în timp ce statulromân va pierde. Pentru a încura-ja afacerile celorlalþi transporta-tori, s-a ajuns la acest paradoxincredibil, ca transportul prinmicrobuze, autobuze, autocare, sãfie mult mai ieftin decât cel de pecalea feratã.

Am vrut sã aflãm maimulte despre acest subiect dar ºidespre problemele cu care se con-fruntã Staþia ferovialã Mizil, iarpentru acest lucru am stat devorbã cu însuºi ºeful staþiei, dom-nul Bãican Romulus:

Reporter: Bunã ziua! Aºvrea pentru început sã ne spuneþicâte ceva despre dumneavoastrã.Cum aþi ajuns ºef de staþie laMizil, în ce perioadã ºi, cum seprezenta staþia pe atunci.

Bãican Romulus: Nãscut

ºi crescut în Mizil, am 47 de ani,cãsãtorit cu doi copii. Am absolvitLiceul Industrial din Mizil, dupãcare am urmat, în perioada 1990 -2000 ªcoala tehnicã pentrufuncþia de Împiegat de miºcare,chiar aici în staþia Mizil ºi înaceeaºi perioadã am urmat niºtecursuri de specializare în funcþiade ªef de staþie, iar din 2001 pânãîn prezent sunt ºef de staþie înGara din Mizil.

Despre Gara Mizil...când am preluat eu conducerea, în2001, evident cã nu se prezenta caacum, din punct de vedere alinfrastructurii. Pe parcursul anilors-au adus multe îmbunãtãþiri, cuaportul Regiunii de Cãi ferateGalaþi, care se pot observa de alt-fel, însã, este loc de mai bine. Dar,faþã de 1999 - 2000, când arãtadeplorabil, acum este mult maibine.

R: Câþi angajaþi existã înstaþia Mizil?

B.R: În momentul de faþãsuntem 15 salariaþi plus perso -nalul de salubrizare, fãrã de care,din punct de vedere al curãþeniei,gara ar fi arãtat jalnic. Nu suntemnici mulþi nici puþini. Bineînþelescã ne-ar fi trebuit ºi pazã, dar cu cesã-i plãteºti?

R: Cã veni vorba decurãþenie, domnul primar mi-aspus sã vã amintesc de faptul cã,de aspectul Gãrii sunt rãspunzã-tori cei de la Regionala de CãiFerate Galaþi; de ce acesta se aflãîncã într-o stare mai puþin îngri-jitã, sã spunem?

B.R: Este adevãrat cãpartea de îngrijire ºi întreþinere

revine exclusiv Regionalei de CãiFerate Galaþi dar, aici aº aduce ocompletare dacã-mi permiteþi:Având în vedere cã staþia este opoartã de intrare în oraº, iarcetãþeanul care coboarã la Mizil,coboarã în staþia din Mizil nu peRegionala Galaþi, ar fi de folosdacã admnistraþia localã ar ajungela un consens cu Regionala de CãiFerate Galaþi pentru a se atrageniºte fonduri care sã fie folositepentru îmbunãtãþirile care maisunt de fãcut. Pentru cã mai suntmulte lipsuri.

R: Care ar fi "urgenþele"din punct de vedere al îm bu -nãtãþirilor?

B.R: În primul rând per-onul de acces în staþie care prezin-tã mari degradãri. Acesta necesitãpavare. Apoi, ne-ar fi foarte folo -sitoare o parcare, deoarece suntmulþi care pleacã la serviciu saufacultãþi ºi îºi lasã maºinile în

acest rond, blocând astfel circu-laþia pe ambele sensuri. Existã unspaþiu, acel pãrculeþ care nu esteîngrijit, de la platformã mai înco-lo, care ar putea fi transformatîntr-o parcare. S-ar elibera sensulacesta giratoriu, intrarea ar cãpãtadintr-o datã alt aspect, nu celaglomerat de acum, ºi oamenii arfi mai liniºtiþi în privinþamaºinilor. Iar o altã necesitate ar fio linie de Maxi-Taxi. Sunt mulþicãlãtori care vin din zonele înde-pãrtate ale oraºului, care nu toþi aumaºini ºi de multe ori pierd trenulsau dacã au maºini sunt nevoiþi sãle lase aici. O linie de Maxi-Taxicare sã circule în funcþie de mersultrenurilor, cred eu cã ar fi un avan-taj ºi pentru noi ºi pentru cãlãtori.

R: Starea trecerilor lanivel cu calea feratã este ºi ea unafoarte proastã. Din cadrul PoliþieiMizil s-au fãcut numeroasesesizãri cu privire la siguranþa tre-cerii acestora, de ce nu s-au luatmãsuri de îmbunãtãþire?

B.R: Într-adevãr s-aufãcut sesizãri, noi colaborãm ºi cuPoliþia Mizil, ºtiu despre situaþiaîn care se aflã de care trebuie sã seocupe Secþiile de linii din subor-

dinea Regiunii de Cãi FerateGalaþi, care, din lipsa fondurilornu au putut repara pânã acumaceste treceri. Ele s-au deterioratºi din cauza reparaþiilor care auavut loc. Banii sunt problema! Deaceea revin la sugestia mea, dacãadministraþia localã ar puteaajunge la o înþelegere cuRegionala de Cãi Ferate Galaþipentru a obþine niºte fonduri, catoate aceste probleme sã nu maiexiste.

R: Spuneþi-mi, câþi cãlã-tori mai circulã cu trenul ºi, deasemenea, câte trenuri mai oprescîn Mizil ºi câte nu?

B.R: În privinþa cãlãto-rilor, noi primim lunar un raportde 12.500 - 13.000 de cãlãtoriexpediaþi. Din aceºti 13.000,6.000 sunt abonamente (navetiºti:elevi, studenþi, muncitori).Numãrul lor este mult mai micfaþã de anul 2.000, clar, dar nici

atât de mic încât sã nu ne per-mitem sã circulãm în aceleaºicondiþii. Vizavi de numãrul tre -nurilor, actual, trenuri care oprescîn Mizil sunt în numãr de 68, carecirculã 24 din 24 de ore. Iar devreo cinci ani, opresc în Mizil ºitrenurile de rang superior (Ac -celerate/Interregio ºi InterCity,care la începutul anului 2000 nuopreau. Trenurile acum sunt co -masate iar denumirile s-au schim-bat. Personalul care-l ºtiam, acumse numeºte Regio, iar Acceleratulse numeºte Inter Regio. Numãrulcãlãtorilor este mult mai mic ºidin cauza lipsei locurilor demuncã. Oamenii nu mai au undesã meargã.

R: Fiindcã vorbim acumde situaþia lipsei locurilor demuncã care ºtim cã este generatãde criza financiarã, vã întreb: câtcostã un bilet de tren Mizil -Ploieºti - Bucureºti în comparaþiecu unul de microbuz?

B.R: Diferenþa nu estemare sã ºtiþi. De câþiva lei. Unbilet întreg Mizil - Bucureºti estede 29 de lei la clasa I. Lamicrobuz nu ºtiu sã vã spun... nuºtiu dacã avem microbuze direct

Mizil - Bucureºti, se calculeazãcred cã pânã la Ploieºti ºi cât o fide la Ploieºti la Bucureºti. Estemai ieftin la microbuz, asta ºtiu,dar nu cu foarte mult. Dupã pãr-erea mea, cei care se grãbesc ºivor sã ajungã cât mai repede seduc la microbuz, iar cei care vorconfort ºi siguranþã vin la tren. Iar,altã chestie, bineînþeles cã este maiscump biletul la tren. Gândiþi-vã ºidumneavoastrã, câte costuri poatesã aibã o societate de Maxi-Taxi ºicâte costuri are Calea Feratã.Diferenþele sunt mari.

R: Vizavi de stareatrenurilor, nu pot sã vã spun cã amobservat o îmbunãtãþire dar dinpãcate în ce priveºte curãþenia înele, sunt ºi cazuri în care aceastalasã de dorit. Cum comentaþi acestaspect?

B.R: Pãi ce pot sã vãspun, ele s-au îmbunãtãþit dar totcãlãtorul degradeazã. Nu întreþindar tot ei fac reclamaþii. Aici esteo problemã cu care ne confruntãmdin toate timpurile. Cei "ºapte anide acasã" ºi simþul civic al oame-nilor lasã de dorit. Dacã vãd pecineva cã aruncã ambalaje, nunumai în tren, chiar ºi aici peperon, sau taie canapeaua… nu seia nimeni de el, nu-i atrage nimeniatenþia.

R: În privinþa asta, nu artrebui un om în uniformã se seocupe? Aº vrea sã vã amintesc ºide vânzãtorii ambulaþi lãsaþi sãcãlãtoreascã, fãrã bilet sau cer -ºãtorii. De ce au voie?

B.R: La ultima parte vãrãspund cã nu avem ce sã lefacem. Sunt atât de rãi ºi dacã-idai jos din tren sau te iei de ei, nustau cuminþi ºi încep sã devasteze,sã distrugã. Aºa, preferi sã-i laºi înpace. Sunt controlorii în trenuri,dar nu stau, vã daþi seama, sã-ipãzescã. Iar omul nu þine cont denimic sã ºtiþi. ªi în garã aici, nuavem pazã. Nu ne permitem dinpunct de vedere financiar.

R: La final aº vrea sã-mivorbiþi despre situaþia CFR careeste GFR acum. Ce pãrere aveþide aceastã privatizare?

B.R: Dupã mine este unlucru bun ce s-a-ntâmplat. ªi spunasta pentru cã numãrul de trenurio sã creascã. Fiind privat acum, auinteresul sã "miºte roata" pe caleaferatã ºi, atâta timp cât se miºcãînseamnã cã existãm.

R: Se vor schimba ºipreþurile biletelor?

B.R. Probabil vor existaschimbãri ºi din acest punct devedere, nu ºtiu. Fiecare patron îºistabileºte preþul, ºtiþi cum este. Osã vedem cum vor sta lucrurile dinpunctul ãsta de vedere.

R: Vã mulþumesc, dom-nule Bãican pentru timpul acor-dat. Sperãm cã rãspunsurile dum-neavoastrã au fost de ajutor citito-rilor nostri.

Cristina COLÞ

“Atât timp cât se mişcă roata, înseamnă că existăm!”interviu cu domnul Băican Romulus, şef de staţie

în Gara Mizil

Pagina 6INFORMAÞIINr. 103 / iulie 2013

Astmul bronºic este o infecþineinflamatorie difuzã a cãilor aeriene, cauzatãde o varietate de stimuli declanºatori ce auca efect o bronhoconstricþie, parþial sau totalreversibilã. Simptomele ºi semnele astmuluiinclud dispneea (greutate în respiraþie),wheezingul (respiraþia în urma cãreia esteeliberat un sunet ascuþit) ºi constricþie toraci-cã (incapacitatea de a sta în poziþie orizon-talã - transpiraþie - creºterea ritmului car-diac).

EPIDEMIOLOGIEDezvoltarea astmului este multi-

factorialã ºi depinde de interacþiunea dintremultiplele gene de susceptibilitate ºi factoriide mediu. Dovezile implicã în mod claralergenii domiciliari (praf de casã, gândacide bucãtãrie, animale de companie) ºi cei demediu (polenuri) în dezvoltarea bolii lacopiii mai mari ºi la adulþi. Poluarea atmos-fericã nu este în mod cert legatã de dez-voltarea astmului, cu toate cã poate provocaintensificãri ale bolii. Dietele cu un conþinutscãzut de vitaminele C ºi E ºi acizi graºi, aufost asociate cu astmul; la fel ºi obezitatea.Astmul a mai fost asociat cu factori perina-tali, cum ar fi vârsta tânãrã a mamei, prema-turitatea, greutatea scãzutã la naºtere ºi lipsaalimentaþiei la sân. Rolul expunerii încopilãriei la fumul de þigarã este controver-sat, unele studii demonstrând un rol cauza-tor, altele dimpotrivã, un rol protector.

Factorii declanºatori obiºnuiþi aiunei crize de astm sunt: alergenii de mediuºi profesionali, infecþiile (cu virus sinciþialrespirator ºi virus paragripal la copiii mici ºiinfecþiile de tract respirator superior ºi pneu-moniile la copiii mari ºi adulþi), efortul - maiales în aer rece sau uscat, iritanþi inhalatori(poluarea atmosfericã), precum ºi anxi-etatea, furia sau emoþiile.

SEMNE SI SIMPTOMEPacienþii cu astm uºor intermitent

sau uºor persistent sunt tipic asimptomaticiîntre intensificãri. Cei cu boalã mai severãprezintã greutate în respiraþie, constricþietoracicã ºi tuse; tusea poate fi unicul simp-tom la anumiþi pacienþi. Simptomele se pot

agrava în timpul somnului, deseori în jurulorei 4 a.m. Mulþi pacienþi cu forme maisevere de boalã suferã de treziri nocturne(astm nocturn).

TRATAMENTTratamentul astmului - atât al

formei cronice, cât ºi al intensificãrilor -constã în controlul factorilor declanºatori,tratamentul medicamentos adaptat severi -tãþii bolii, precum ºi educarea pacientuluipentru sporirea gradului de autocontrolasupra bolii.

Controlul factorilor declanºatoriconstã în folosirea de perne din materialesintetice, de învelitori de saltea imperme-abile ºi spãlarea frecventã a lenjeriei de patîn apã fierbinte. Mobila tapiþatã, jucãriile depluº, covoarele ºi animalele de casã trebuieîndepãrtate. De asemenea trebuie folositedezumidificatoare în subsoluri ºi alte zoneprost ventilate, umede (mucegaiuri).Folosirea aburului în curãþenia casei reducealergenii din praful de casã. Faptul cã estemai dificil de realizat controlul factorilordeclanºatori în mediul urban nu îi reduceacestuia din importanþã. Pacienþii suspectaþide astm trebuie sã efectueze explorãrifuncþionale pulmonare pentru confirmareadiagnosticului ºi pentru aprecierea severi -tãþii bolii. Eliminarea gândacilor de bu -cãtãrie prin curãþenie ºi dezinsecþie are unrol deosebit.

EDUCAÞIA PACIENTULUIImportanþa educaþiei pacientului

nu poate fi niciodatã suficient de mult sub-liniatã. Pacienþii au o evoluþie mai bunãdacã sunt bine informaþi - ce anumedeclanºeazã o crizã, ce medicament sãfoloseascã ºi când, care este tehnica deinhalaþie corectã, cum se foloseºte un spa cerpentru aerosoli ºi importanþa utilizãrii pre-coce a corticosteroizilor în exarcerbãri.Fiecare pacient trebuie sã aibã un plan scrispentru tratamentul zilnic ºi mai ales pentrumanagementul crizelor.

Medic primar, medicinã internã,Dr. Ciornei Margareta

În cultura mare, luna iulieînseamnã recoltarea ce rea lelorpãioase, aceasta fiind cea maiimportantã lucrare agricolã asezonului. Pentru aceasta, culturilede cereale pãioase, se vor urmãrizilnic, pentru a stabili perioadaoptimã de recoltat.

Producþia recoltatã sedepoziteazã în spaþii igienizate,dezinfectate. În cazul în careumiditatea boabelor este preamare, se vor lua mãsuri de scã derea umiditãþii sub pragul de 15%.

Imediat dupã recoltare seefectueazã dezmiriºtirea, pentru amenþine umiditatea ºi a pregãtiterenul pentru urmãtoarea culturã.

În legumiculturã, iulie în -seamnã completarea golurilor încul turile de varzã de toamnã, co -nopidã ºi gulii de toamnã, exe-cutarea lucrãrilor de întreþinere latoate celelalte culturi legumicole.La tomatele timpurii se eliminã

frunzele de la bazã pentru o maibunã aerisire a plantei.

În iulie se poate semãnafasole de grãdinã, salatã ºi spanacpentru recoltare în septembrie-octombrie. Se recolteazã ceapa ºiusturoiul, care se þin câteva zile lasoare pentru uscare dupã care sedepoziteazã.

În viticulturã se menþinesolul afânat ºi curat de buruieni, secontinuã legarea lãstarilor conco -mitent cu îndepãrtarea copililor înstare erbacee. Se efectueazã trata-mente fitosanitare, se aplicã îngrã -ºãminte foliare.

În pomiculturã se urmã -resc buletinele de avertizare fito-sanitarã ºi se aplicã tratamentedupã caz. Solul se mentine aerisitºi curat de buruieni.

Biroul Cadastru ºi agriculturã,Ing. Ionel Dumitru.

Direcþia pentru Agricul -turã Prahova vã informeazã, înaceastã perioadã, cu privire la

apariþia dãunãtorului Buha Ga -mma, din familia Noctuide.Dãunãtorul adult - fluturii, producdiscomfort oamenilor, atât ziua,dar mai ales seara.

În aceastã perioadã,apariþia în masã a acestui dãunãtor,atacã toate plantele care le întâl-neºte în cale, printre care, depreferinþã, leguminoasele (ma zã -rea, soia), sfecla de zahãr, legu -mele, cartoful, floarea soarelui,porumbul, mãrul, coacãzul, alþipomi, arborii ºi arbuºtii precum ºialte culturi agricole. Condiþiilecele mai favorabile pentru dez-voltarea acestui dãunãtor suntterenurile îmburuienate, umidi-tatea sporitã a aerului ºi timpul cãl-duros. Acesta se întâlneºte în toatezonele þãrii.

Despre insecta adultãºtim cã are aripile anterioare, de lacenuºiu pânã la brun - violet, culinii duble transversal ºi o patã ar -gintie strãlucitoare în forma litereigamma. Larva este verde, cu douãlinii ºerpuite albe, pe partea dor-salã ºi câte una neagrã în pãrþilelaterale. Lungimea corpului vari-azã de la 24 pânã la 40 de mm.

Insecta are trei generaþiipe an, dintre care douã în perioadade vegetaþie ºi cea de-a treia estepentru iernare. Ierneazã la stadiulde larvã. Prima generaþie se dez-voltã în perioada mai - iulie, iarcea de-a doua în august -octombrie. Larvele din aceastãgeneraþie fiind hibernante.

Larvele (omizi) schele -tea zã frunzele, gãurindu-le orirozându-le de la margine, parþialsau în întregime, dar ele pot atacaºi bobocii florali, cauzând uneorimari pagube.

Adulþii - fluturii nu pro-duc pagube în perioada premergã-toare larvelor, având doar rolul de

împerechere ºi depunere a oulelorpe partea inferioarã a frunzelor.Pagubele urmând a fi produsedupã apariþia larvelor (omizi),aproximativ în 14 zile.

Pentru a preîntâmpinapagubele provocate de aceºtidãunãtori, este ncesar sã se exe-cute tratamente fitosanitare decombatere chimicã. Aceste trata-mente se pot executa avio sau ter-estru cu aparatura purtatã de înaltãperformanþã.

Se recomandã repetareatratamentului, în special la apariþialarvelor.

Cei interesaþi se pot in -forma la Centrul Fitosanitar, Mi zil,str. Tohani, nr.57, sau la numãrulde telefon: 0244-00024, Ing.Andreescu E.

Unitatea Fitosanitarã estestructura din Subordinea DirecþieiAgricole Prahova, abilitatã sãurmãreascã apariþia ºi evoluþiabolilor ºi dãunãtorilor din sectorulagricol. De asemenea, efectueazãprognoze ºi emite avertizãri pentrucombaterea bolilor sau dãunãto-rilor respectivi.

NNee--aamm iinnffoorrmmaatt ppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrăăCalendarul

lucrărilor agricoleîn luna iulie

Buletin de avertizareUnitatea

Fitosanitară Prahova

Reporter: Domnule Cã zã nescu,aºa cum am procedat ºi cu colegii dvs., aºdori sã începem discuþia noastrã prin a vãprezenta cititorilor noºtri!

Gheorghe Cãzãnescu: M-amnãscut pe 4 septembrie 1948, în comunaBentu din judeþul Buzãu, sunt cãsãtorit,am avut patru copii, spun am avut pentrucã din pãcate, am pãþit cel mai cumplitlucru care i se poate întâmpla unuipãrinte, mi-am pierdut un copil, mai pre-cis bãiatul... dar am trei fete ºi doi nepoþide care sunt foarte mândru.

Am absolvit Liceul Teo retic dinMizil la secþia real, iar ulterior am lucratcasier plãtitor la CEC. Dupã aceea, amlucrat la "Tractorul Braºov" timp de treiani, tot la Braºov, am absolvit ºi ªcoalaTehnicã de Merceologie.

În anul 1969, m-am reîntors înMizil ºi am lucrat: primitor distribuitor,merceolog, tehnician mecanic, adminis-trator, la MFA; pazã ºi protecþie laTrezorerie iar în anul 1998, m-am pen-sionat pe caz de boalã.

R.: Ce v-a determinat sã intraþi înpoliticã?

G.C.: Politica este zestre de fa -milie, dragostea pentru aceasta fiindu-miinsuflatã de bunicul meu care a fostpreºedintele de partid (P.L.) la Bentu,

unde m-am nãscut. Dar principalul motivpentru care am intrat în viaþa politicã afost acela cã îmi place sã lupt pentru ade-vãr.

Sunt fondatorul P.N.L. din Mizil,acest lucru întâmplându-se în anul 1990ºi am fost mai tot timpul secretarul aces-tui partid.

R: Comentaþi vã rog poziþia pecare o aveþi în cadrul Consiliului Local ºiprioritãþile pe care le aveþi în acest man-dat!

G.C.: Fac parte din Comisiaprestãri - servicii, comerþ, agriculturã, pri-vatizare ºi cred cã din orice comisie amface parte, un lucru primordial ar fiatragerea investitorilor pentru a rezolvaproblema stringentã a locurilor de muncãºi aºa cum spune domnul primar mereu:"sã facem ceva pentru ca nepoþii noºtri sãaibã o viaþã mai bunã".

R.: Care este perioada în care v-aþi simþit împlinit?

G.C.: Când lucram la "TractorulBraºov", fãceam parte din brigada artis-ticã, compuneam poezii dar ºi texte pen-tru cântece, recitam - aceasta este o marepasiune a mea. Aveam spectacole lateatrele din jurul Braºovului cât ºi lateatrul din Braºov, ocazie cu care l-amcunoscut pe Remo Germani care partici-pa la "Cerbul de Aur". O perioadãdeosebitã, plinã de creativitate ºi deoameni speciali. Pe de altã parte, cea maimare bucurie a mea a fost când amdevenit bunic, tatãl fiind bãiatul pe care l-am pierdut, dar care mi-a dãruit onepoþicã pe care am crescut-o de când eramicã, eu ºi soþia devenind tutorii acesteia.

Profit de aceastã ocazie sã lemulþumesc tuturor mizilenilor care auavut încredere în mine ºi m-au votat!

R.: Vã mulþumesc!Gabriela NEGOIÞÃ

GHEORGHE CĂZĂNESCU -

membru al Consiliului LocalMizil

"ÎMI PLACE SĂLUPT PENTRU

ADEVĂR"

ASTMUL BRONŞIC

Pagina 7 Nr. 103 / iulie 2013

APIA - Despre cererile de plată pe suprafaţă Pentru a beneficia în con-

tinuare de subvenþii europene ºi dela bugetul statului, fermierii tre-buiau sã depunã la centrele terito-riale ale Agenþiei de Plãþi ºiIntervenþie pentru Agriculturã(APIA), pânã pe data de 31 mai2013, câte o singurã cerere deplatã. În perioada 1 - 10 iunie, pe -nalitãþile sunt de 1 la sutã pentrufiecare zi lucrãtoare de întârziere.Potrivit APIA Prahova, numãrulde cereri depuse în aceastã pe ri -oadã este de 15.776, pentru o su -prafaþã de 133.442,10 ha, faþã deanul trecut unde au fost înregis-trate 15.778 de cereri de platã asubvenþiei, pentru o suprafaþã to -talã eligibilã de 131.993,55 hec ta -re de teren.

De precizat este ºi faptulcã, aºa cum s-a procedat ºi în aniianteriori, dupã 10 iunie 2013,cererile nu mai sunt admise la cal-culul plãþii pentru anul în curs.

Anca Oprea, purtãtorulde cuvânt al APIA Prahova ne-aprecizat cã pot beneficia de mã -surile de sprijin financiar per-soanele fizice ºi/sau juridice carelucreazã terenul agricol pentrucare solicitã subvenþie, în calitatede proprietari, arendaºi, conce-sionari, administratori în cadrulasociaþiilor în participaþiune, loca -tari etc. Arendatorul, concedentulºi/sau locatorul nu beneficiazã deplãþi directe pentru terenul aren-dat, concesionat ºi/sau închiriatconform art. 6 din O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelorde plãþi directe ºi plãþi naþionaledirecte complementare, care seacordã în agriculturã începând cuanul 2007, ºi pentru modificareaart. 2 din Legea nr. 36/1991 pri -vind societãþile agricole ºi alteforme de asociere în agriculturã,cu modificãrile ºi completãrileulterioare.

În eventualitatea în careproprietarul a dat terenul în aren -dã, l-a concesionat sau l-a închiri-at, sprijinul financiar pe suprafaþarespectivã va reveni celui care

munceºte pãmântul. Sunt admisela platã terenurile cu suprafaþa decel puþin un hectar, formate dinpar cele agricole de cel puþin 0,3hec tare. Nedeclararea întregii su -pra feþe utilizate atrage dupã sinesancþiuni. În cazul viilor, livezilor,culturilor de hamei, pepinierelorpomicole, pepinie re lor viticolesau ale arbuºtilor fructiferi, su pra -faþa minimã a parcelei trebuie sãfie de cel puþin 0,1 hec tare. La felca ºi în anii anteriori, categoriilede sprijin financiar sunt diverse:schema de platã unicã pe supra -faþã (SAPS); plãþi naþionale direc -te complementare - PNDC (cul-turi în teren arabil; in pentru fibrã;cânepã pentru fibrã; tutun; hamei;sfeclã-de-zahãr); plãþi compensa -torii pentru mãsu rile de dezvol tareruralã; plãþi de agro-mediu (prac-tici agricole tra di þio nale; agricul-turã ecologicã; pajiºti cu înaltãvaloare naturalã; pajiºti impor-tante pentru pãsãri º.a.).

DOCUMENTE ANEXATECERERII UNICE DE PLATÃ

a. fermierul persoanã fi -zicã/administratorul formei simplãde asociere fãrã personalitatejuridicã prezintã:

m actul identitate-CI/BI/paºaport;

m dovada contului ban-car activ (aceastã adeverinþã se de -pune în cazul în care: contul ban-car nu mai corespunde cu cel dincampania precedentã, nu mai esteactiv sau când fermierul depunecerere în campania 2013 pentruprima datã-este fermier nou);

m în cazul în care fer-mierul este administratorul numit

al unei forme de asociere simplã(fãrã personalitate juridicã), con-form Legii nr. 36/1991, modificatãprin Legea nr. 139/2007, acestaprezintã ºi contractul de societateal formei simple de asociere fãrãpersonalitate juridicã.

b. fermierii persoane juri -dice prezintã la depunerea cererii,dupã caz:

m actul de identitate aladministratorului/reprezentantuluidesemnat-CI/BI;

m adeverinþa de la ban -ca la care are deschis cont bancaractive

m actele care dovedescforma de organizare ºi numirea/desemnarea administratorului/reprezentantului (de ex. HotãrâreaAdunãrii Generale, Actul constitu-tiv ºi/sau Statutul ºi/sau Contractulde societate ºi/sau Acordul de con-stituire, etc.). În cazul în careexistã cereri de menþiuni înregis-trate la registrul comerþului princare se modificã aspecte esenþialeprivind identificarea societãþii,acestea vor fi aduse în original, iaro copie se pãstreazã la dosar.

m documentele care do -ve desc înregistrarea fiscalã (de ex.certificatul de înregistrare de laRegistrul Comerþului, certificatulde înscriere în Registrul asociaþi-ilor ºi fundaþiilor, actul pentrucodul fiscal, etc.);

Atât persoanele fizice câtºi persoanele juridice în baza art. 7alin. 1 litera f din O.U.G. nr.125/2006, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare fermierii trebu -ie sã prezinte documentele dove -ditoare ale dreptului de utilizare/folosinþã, pentru suprafaþa totalã

declaratã ( adeverinþa elibe ratã dePrimaria pe raza cãreia utilizeazãterenul, conformã cu în scri suriledin Registrul Agricol).

Conform legislaþiei învigoare, documentele doveditoareale dreptului de utilizare:

m trebuie sã fie înche -iate înainte de depunerea cererii -sã ateste dreptul de utilizare aterenului la data depunerii cererii,

m trebuie sa fie valabilepânã la 01.12.2013,

m pot fi aduse de fermi-er în termenul legal, pânã la10.06.2013.

Verificarea cererilor deplatã ºi determinarea suprafeþeiparcelelor agricole de cãtre APIAconstã în: controale vizuale (ladepunerea cererii) - când fermierulare posibilitatea de a corecta even-tualele neconcordanþe din cerereasa, controale administrative încru-ciºate (în sistem) ºi controale peteren (prin metoda clasicã sau printeledetecþie conform art. 34, 35din Regulamentul CE nr.1122/2009).

Pentru a preveni depu -nerea cererii de plata cu erori sauincomplete APIA oferã fermie -rilor posibilitatea sã depunã cere -rea de platã online prin aplicatiaIPA ONLINE. Aceasta pune ladispozitie lista parcelelor pentrucare fermierul a solicitat sprijin înanul anterior putând modifica,corecta sau completa declaraþia desu prafaþã ºi schiþa parcelei. Pro -gra mul realizeazã verificãri aledatelor ajutând astfel completareacorectã a declaraþiei.

"Dat fiind faptul cã anul2012 a fost un an secetos, prin HGnr. 897/2012 s-a introdus schema"Ajutoare de minimis pentru com-pensarea efectelor fenomenului desecetã manifestat în anul agricol2011-2012 asupra culturilor agri-cole" care se acordã în agriculturãºi în sectorul vegetal. Aceastã acþi-une s-au derulat prin Direcþiilepentru Agriculturã cu sprijinulAPIA" - a declarat purtãtorul de

cuvânt APIA Prahova, AncaOprea.

În ceea ce priveºte su -mele de bani restituite de fermieriprivind documentaþia depusã,APIA Prahova, nu a înregistratastfel de cazuri, aceste documentefiind verificate cu rigurozitate decãtre funcþionarii instituþiei. Totdoamna Anca Oprea ne-a relatatfaptul cã relaþia APIA - fermier -este apreciatã a fi o relaþie con-structivã. Fermierii sunt consiliaþiînainte de campania de depunere acererilor de platã prin caravane deinformare. Acestea se deplaseazãla primãrii sau locuri publice pen-tru a discuta ºi informa. De reþinuteste cã asigurarea culturilor ºi ani-malelor nu este obligatorie.

Fermierii care încheiepoliþe de asigurare pentru culturileagricole ºi/sau animale, pãsãri,familii de albine, se pot prezenta lacentrele judeþene pentru a benefi-cia de ajutor astfel:

a) 70% din costul pri me -lor de asigurare aferente poli þelorcare prevãd acoperirea pier derilorcauzate de fenomene meteorolo -gice nefavorabile care pot fi asimi -late dezastrelor naturale (în gheþ,grindinã, polei, plo aie, sece tã);

b) 50% din costul pri -melor de asigurare aferente poli -þelor care prevãd acoperirea pier -derilor cauzate de fenomenele pre-vãzute la litera a), precum ºi altorpierderi cauzate de fenomenemeteorologice nefavorabile ºi/saupierderi cauzate de boli ale ani-malelor sau ale plantelor sau deinfestãri parazitare.

Fermierii pot fi consiliaþide funcþionarii centrul judeþeancât ºi la fiecare centru local decare este arondatã localitatearespectivã.

C.C.

În acest numãr al publi -caþiei noastre, vã vom prezentafirma "GILYTRICO" SRL, înfi-inþatã în anul 1999, este cea maiveche firmã de confecþii din oraºulnostru care îºi des fãºoarã activi-tatea ºi în prezent.

Pentru a obþine informaþi-ile necesare, l-am abordat pepatronul acesteia - domnul GabrielGhiþã Sârbu.

Reporter: Ce anume lu -craþi ºi unde ajunge marfa dvs.?

Gabriel Sârbu: Lu crãmlenjerie de damã, tricouri de damã,bãrbaþi ºi copii, în sistem Lohn (cumaterialele clienþilor), nu avemmagazine de desfacere în Româniaiar clientul nostru este "BenettonGroup" - companie retail deîmbrãcãminte, care deþine ºasebranduri, marfa noastrã ajungândîn toatã lumea.

R.: Când aþi resmiþit cel

mai puternic criza financiarã ºicare a fost cel mai prolific an?

G.S.: Cel mai puternic amresimþit criza financiarã chiar înacest an, noi nu suntem afectaþi deefectele acesteia în România ci decriza din þãrile unde ajunge marfanoastrã.

Cel mai bun an pentrumine, a fost 2005 când de altfel ne-am situat pe Locul V, în TopulFirmelor, Industriei confecþiilor deîmbrãcãminte.

R.: Câþi angajaþi aveþi ºicum relaþionaþi cu aceºtia?

G.S.: Am început cu 138ºi în prezent am 65 de angajaþi.Principalul motiv al scãderiinumãrului acestora se datoreazãfaptului cã în anul 2007, foartemulþi au plecat în strãinãtate. Mãconfrunt de atunci cu o lipsã a cu tãde forþã de muncã. Era ºi este idealºi chiar am discutat acest lucru cu

domnul Dan Iacob, dacã la LiceulTeh nologic s-ar înfiinþa o clasã deconfecþioneri ºi elevii acesteia sãfacã paracticã în fabricile mizileneºi aºa poate o parte din ei, arrãmâne sã lucreze în oraº la firmelerespective.

Am nevoie de con-fecþioneri, reglori de maºini, me -canici - cei ce vor sã mun ceas cãsunt aºteptaþi la sediul firmei noas-tre ºi în urma unei probe de lucru,aceºtia pot fi angajaþi.

Minimul salariului estede 750 lei, primesc bonuri de masãcând se realizeazã planul demuncã, tichete cadou de sãrbãtori,concediul de ohihnã este de minim21 de zile, programul este de la 7-15.30, pauza de masã de la 11-11.30 iar sâmbetele ºi duminicilesunt libere, ore suplimentare nu sefac.

Eu cred cã sunt un om

deschis, mã consider colegul lor ºiavem o relaþie normalã bazatã perespect reciproc, fãrã o rela þio narede acest gen nu am ajunge nicãieri.Aceeaºi seriozitate o ofe rim ºiclientului nostru, res pectând custricteþe standardul de calitate ºitermenul de livrare.

R.: Aveþi vreo pãrere derãu cã v-aþi apucat de aceastãafacere, aþi face altceva dacã aþi luade la capãt?

G.S.: Îmi pare rãu nu maidintr-un singur motiv - pentru cã în

România încã se mun ceºte lanegru ºi dacã ar fi sã o iau de lacapãt m-aº face manelist, cu toatecã nu am voce dar probabil aº aveamai mulþi bani - am glumitbineînþeles. Sper sã ne fie tuturormai bine ºi profit de aceastã ocaziesã-i urez domnului primar multsucces în continuare!

R.: ªi noi vã urãm succesºi sã treceþi cât mai repede pesteaceastã perioadã dificilã, vãmulþumesc!

Gabriela NEGOIÞÃ

""GGIILLYYTTRRIICCOO"" - CEA MAI VECHEFIRMĂ DE CONFECŢII DIN MIZIL

FINANCIAR

Pagina 8COTIDIENENr. 103 / iulie 2013

FĂRĂ MENAJAMENTE - Asociaţiile de proprietari şiproblemele cu care se confruntă acestea...

Asociaþiile de propri-etari funcþioneazã în baza Legii230/2007. Ele au statut juridicºi au ca obiect de activitate asi -gurarea condiþiilor de funcþio -na re normalã atât a locuinþelor(garsonierelor), aflate în propri-etate exclusivã, cât ºi a spaþi-ilor, construcþiilor ºi instalaþii -lor, aflate în proprietate comunãindivizibilã, aferentã condo-miniului.

Asociaþiile de proprie -tari se confruntã de cele maimul te ori cu foarte multe pro -bleme. Aºa cum asociaþiile, ºiimplicit conducerea acestora,au foarte multe obligaþii, puþiniproprietari îºi cunosc atât drep-turile, dar mai ales obligaþiile.

Din cele mai impor-tante obligaþii ale proprietaru-lui, una este aceea cã propri-etarii sunt obligaþi sã ia mãsuripentru consolidarea sau moder -nizarea clãdirii, pentru reabili -ta rea termicã ºi eficienþa ener -ge ticã, potrivit prevederilor le -gale. Indiferent de natura inter-venþiilor, se va avea în vederemenþinerea aspectului armoniosºi unitar al întregii clãdiri. Deºilegea spune acest lucru, înoraºul Mizil mai sunt destuleblocuri nereabilitate ºi asta dincauza neînþelegerilor dintre aso-ciaþii ºi proprietarii apartamen -telor acestora.

Vom încerca începândcu acest numãr sã vã prezentãmpe scurt situaþia asociaþiilor deproprietari din oraºul nostru,începând cu Asociþia nr. 4, undeam stat de vorbã cu domnulPâr vu ªtefan, Preºedinte deasociaþie.

Prezentarea asociaþiei:Asociaþia Nr. 4 îºi are

sediul pe str. I.L. Caragiale, nr.11, bl. 42, sc. A ºi are ca struc-

turã organizatoricã: Preºedinte - Pârvu ªtefan;

Administrator -Manolache Corneliu;

Contabil - Stângaciu Constantin;Comisia de Cenzori -

Dinu Dobriþa; ºi câte un ºef de scarã desemnat.

Are în subordine 18blo curi, 27 de scãri ºi 427 deapar tamente plus o garsonierã.

Probleme cu care a -ceas ta se confruntã: "Una dinproblemele majore cu care con-fruntã asociaþia în momentulactual este canalizarea care nu afost refãcutã. Ea este veche, s-aopturat ºi nu s-a intervenit cunimic pânã acum. Problemafiind existentã la toate cele 18blo curi. Menþionez cã s-auînaintat adrese cãtre SC.HIDRO Prahova, prin care s-auarãtat punctele unde sunt pro -bleme, respectiv Bl. 20, 14, 18,44, însã nu am primit niciunrãspuns. Înþelegere am gãsit,din partrea celor de la Hidro dinoraºul nostru, în momentulcând s-a apelat pentru desfun-dare, au rãspuns pentru rezol -varea situaþiei, trimiþând cei doimuncitori care se ocupã de ca -nalizarea stradalã, însã cu scu -lele pe care le au, proble me le serezolvã doar pentru moment.Noi avem nevoie de o reparaþiea întregii canalizãri stradale, în -trucat ea fiind foarte veche s-aobturat ºi prezintã mari defecþi-uni. O altã problemã este cea înprivinþa restanþierilor. Avempânã la 10% restanþieri mari,cu sume peste 1.000 lei (10 mil -i oane vechi) plus ceilalþi cusume mai mici, pe o lunã, douã,trei. Avem la momentul actual17 înaintãri în instanþã pentru arecupera banii. Am avut chiar ºi

executãri judecãtoreºti. Un lu -cru nou, ºi în unele situaþii bun,este medierea, la care am apelatºi noi, iar acolo unde am apelata dat ºi rezultate bune, reuºindastfel sã ne înþelegem cu propri-etarii. O asociaþie presupune ºifoarte multe responsabilitãþi. Ainu ai bani, furnizorii trebuie sã-i plãteºti. Noi suntem la zi cuplata furnizorilor, din acestpunct de vedere nu ne putemplânge. Dar tragem de fiecarebãnuþ pentru a reuºi acest lucru"- ne-a declarat domnul Pârvu.

Ce trebuie sã ºtiþi:O nouã schimbare a

intervenit în ceea ce priveºtefacturarea de cãtre furnizorulHidro, dacã aceasta se fãcea pebaza unui singur contract, cuaso ciaþia, de la 1 iulie s-a în -cheiat contract cu fiecare scarãde bloc. "Noi am anunþat înacest sens, prin afiºare la fie -care scarã de bloc, atenþionândpe cei care au restanþe sã seprezinte la asociaþie pentru a-ºiachida datoriile, altfel riscã sãrãmânã fãrã apã." - ne-a maispus domnul preºedinte de aso-ciaþie.

Situaþie reabilitãri blocuri: “În ce priveºte reabili -

tarea blocurilor, din cele 18 blo -curi ale asociaþiei, doar 3 suntreabilitate. Iar la aceste blocuris-a fãcut reabilitare parþialã,fãrã instalaþii sanitare, doar rea -bilitarea termicã a blocului, pe -reþi, terasã ºi înlocuire ferestrecu termopan. Ideal ar fi fost sãschimbãm ºi instalaþia de apã,dar costurile erau mult mai ma -ri. La celelalte blocuri, pentru anu avea probleme cu acope -riºul, s-a fãcut hidroizolaþia peterasele acestora, aproximativ7.500 mp.Toate lucrãrile de re -pa raþii au fost fãcute cu firme

specializate, cu garanþii de 8ani. Deºi toþi locatarii blo cu -rilor au fost înºtiinþaþi cu privirela reabilitare, din timp, reacþiileºi mobilizarea acestora au lãsatde dorit.”

Relaþia Asociaþie - locatari:Potrivit domnului Pâr -

vu, locatarii asociaþiei nr. 4 suntinformaþi tot timpul asupracondiþiilor, modificãrilor, ter -me ne lor de platã, tabelelorlunare privind întreþinerea...Dupã cum ne certificã domnulpreºedinte informarea acestoraeste un lucru prioritar al asoci-aþiei.

Asociaþia a fost nevoitãsã se "strângã" în privinþa chel-tuielilor ca sã nu riºte sã rãmânãdatoare la furnizori, astfel arãmas la un singur instalator dindoi ºi o singurã femeie de servi-ciu, la toate blocurile.

Banii pe care asociþia îiîncaseazã pe apartament sunt:11 lei/ap.cu 2 camere, 12 lei/ap.3 camere, 13 lei/ap. 4 camere ºi10 lei/garsonierã.

Obligaþiile proprietari -lor de apartamente nu se oprescla mãsurile pentru consolidareasau modernizarea clãdirii, pen-

tru reabilitarea termicã ºi efi-cienþa energeticã. ªi de curãþe-nia spaþiilor verzi, asociaþia deproprietari împreunã cu propri-etarii apartamentelor sunt obli -gaþi sã se ocupe. "Am încercatde numãrate ori sã-i stimulãmpentru a ieºi la curãþenie, pri -mã vara, vara, însã nu iese ni -meni. Am cumpãrat tot ce estenecesar pentru curãþenie de lamãturi pânã la vopsea... înzadar. Avem câteva blocuricare se implicã, dar puþine. Depildã, locatarii blocului 14 B ºi-au fãcut singuri curãþenia pescarã, încã de la început. S-auînþeles între ei ºi au fãcut trea -bã. Blocul 31, sc.A, bl. 13 sc.Aºi B, sunt alte blocuri în carelocatarii întreþin curãþenia ºi seimplicã. Cei care au ieºit lacurãþenie, s-a vãzut" - a maiprecizat domnul Pârvu.

În încheiere, domnulPârvu a declarat cã asociaþia nuare probleme deosebite în cepriveºte relaþia cu locatarii. Întot-deauna domniile lor au încercatsã informeze locatarul dar, aºacum este peste tot valabil, nu poþimulþumi pe toatã lumea.

Cristina Colþ

Având în vedere cã,acest an este dedicat AnuluiEuropean al Cetãþenilor în datade 27 iunie la sediul Centruluide Informare Europe DirectMizil s-a desfãºurat evenimen-tul "Sunt cetãþean europen. Îmicunosc drepturile".

Anul European este oiniþiativã a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului deMiniºtri. Comisia Europeanãjoacã un rol principal în a seasigura cã prioritãþile naþionaleºi obiectivele comunitare suntatinse. Un An European estededicat creºterii gradului desensibilizare a publicului cuprivire la un anumit subiectimportant pentru cetãþenii eu -ropeni. Lansarea Anului eu ro -

pean al cetãþenilor în Româniaºi inaugurarea noii reþele decentre de informare "EuropeDirect" 2013 - Anul european alcetãþenilor este consacrat drep-turilor care decurg din statutulde cetãþean al UE. Scopul aces-tei iniþiative este acela de aîncuraja dialogul dintre toatenivelurile administraþiei publi -ce, societatea civilã ºi între-prinderi, prin evenimentele ºiconferinþele care vor avea loc în

Europa. Vor fi dezbãtute drep-turile cetãþenilor europeni ºi seva contribui contribui ladefinirea unei viziuni desprecum ar trebui sã fie UniuneaEuropeanã în 2020.

Cu cât cetãþeniieuropeni îºi cunosc ºi exercitãmai bine drepturile, cu atât estemai bine pentru economia ºisocietatea europeanã.

Invitaþi sã participe laacest eveniment au fost pen-

sionarii Organizaþiei Judeþeanea cadrelor Militare în Rezervãºi Retragere "Aurel Vlaicu"(filiala Mizil) ºi AsociaþiaJudeþeanã Cultulul EroilorPrahova (filiala Mizil).

Obiectivul acestui eve -niment l-a constituit creºtereagradului de constientizare asu -pra conþinutului noþiunii decetãþean european ºi asupra

drepturilor cetãþenilor europeni. În timpul desfãºurãrii

evenimentului, participanþilorle-a fost prezentat ºi site-ul de -dicat Anului European, fil-muleþele de promovare reali -zate de Uniunea Europeanã pre-cum ºi prezentarea în premierãa videoclipului realizat de CEDMizil ce cuprinde drepturileeuropene.

Sunt cetăţean european şi îmi cunosc drepturile!

Pagina 9 OAMENI Nr. 103 /iulie 2013

Odatã cu venirea anotimpuluicald, organismul uman are nevoie de ohidratare suplimentarã, care sã refacãpierderile accentuate prin transpiraþie,apãrute ca un mecanism de adaptareîmpotriva temperaturilor crescute.

În anotimpul cald trebuie sã nucedãm primului impuls, acela de a nerepezi la sticla cu bãuturã carbogazoasãdin comerþ, ci sã consumãm din belºugapã mineralã, de preferinþã carboga-zoasã, la fel ca ºi ceaiuri. Acestea repre -zintã o bãuturã excelentã pentru varã, înspecial dacã sunt consumate reci sau cuadaos de gheaþã.

De ce ceaiul? Ceaiul are proprietatea de a

hidrata organismul, are efect rãcoritor ºirevigorant, benefic asupra sãnãtãþii ge -nerale a corpului. Poate cel mai rãcoritorceai de varã este ceaiul de mentãamestecat cu ceai verde, în pãrþi egale.Amestecul se preparã sub formã deinfuzie, cu o crenguþã de mentã ºi o lin-guriþã de ceai verde (uscat); se lasã lainfuzat 1-2 minute ºi se bea rece. Ceaiulverde poate fi consumat în amestec ºi cumandarine, portocale, lãmâie. Atenþie!Nu trebuie sã consumãm mai mult dedo uã ceºti de ceai verde pe zi ºi nudupã ora 16.00, deoarece poate provocainsomnii.

Efect tonifiant cu rozmarinUn ceai foarte rãcoritor este cel

obþinut din frunze de rozmarin, ceaiverde, flori roºii de hibiscus, mãceºe,mentã. Efec tul tonifiant al frunzelor derozmarin se îm binã cu proprietãþileantioxidante ale ceaiului verde ºi cu vir-tuþile revigorante ale florilor roºii dehibiscus. Menta în caz de tulburări digestive

Benefice în anotimpul cald suntºi ceaiurile din plante aromatice - mentã,coriandrul, rozmarimul sau busuiocul.Aceas ta datoritã uleiurilor volatile pecare le conþin, acþioneazã în cazul tul-burãrilor digestive de tip colitã, entero-colitã, diaree, frecvent întâlnite în acestsezon. Plantele se pot consuma subformã de infuzie, cu o linguriþã de plan-tã la 200 ml de apã fiartã.Ceai de fructe pentru vitaminizare

Ceaiurile de fructe (fructe depã dure, cãpºuni ºi fragi, afine, zmeurã,lãmâi, caise sau fructe exotice) sunt to -nice, vitaminizante, energizante ºi foarteplã cute la gust. Acestea nu conþin co fe -inã ºi pot fi bãute în orice moment alzilei (trebuie sã conþinã pulbere de fructeºi nu arome). Ceaiurile de fructe se pre -parã prin infuzare: se adaugã 1-2 lingu -riþe de pulbere sau 1-2 pliculeþe de ceaipeste 200 ml apã clocotitã; se lasã lainfuzat 5-10 minute. Ceaiul se serveºteeventual cu gheaþã ºi lãmâie.

Ceaiuri antisudorificePentru persoanele care transpirã

foarte mult sunt indicate ceaiurile antisu-dorifice din scoarþã de salcie sau de ste-jar ºi ceaiul de frunze de nuc sau de sal -vie. Frunzele de nuc ºi salvia pot fi pre -pa rate prin infuzie, cu o linguriþã deplan tã la 200 ml de apã fiartã, iar scoarþade stejar ºi salcie sub formã de decoct,cu aceeaºi cantitate care se fierbe zeceminute.

Dr. Constantina RuxandraMedic specialist medicinã de familie

Competenþã apifitoterapie

CEAIURI DE VARA

În ultima perioadã detimp lucrãtorii Formaþiunii Ru -tiere Mizil au constatat cã, atât peraza oraºului Mizil cât ºi pe razacomunelor arondate, nu mã rulposesorilor de biciclete ºi im pli -cit bicicliºtilor a crescut con si -derabil, la fel ºi numãrul acciden-telor rutiere provocate de aceº tia.

Comisarul ºef din ca -drul Poliþiei Rutiere, Mizil,Adrian Þurcaº ne spune cã "nea -tenþia participanþilor la tra fic, fieei bicicliºti, ºoferi sau cãruþaºi, acondus ºi conduce la pro ducereaa numeroase acci den te rutiere,soldate cu vãtã mãri corporalegrave sau chiar unele soldate cumorþi, ceea ce îi determinã pelucrãtorii Forma þiunii RutiereMizil sã le aducã la cunoºtinþãacestor categorii de participanþila trafic sã respecte cu stricteþenormele rutiere ce îi privesc,pentru a nu fi implicaþi în eveni-mente rutiere."

Un astfel de exemplu,este cel a numitului A.E. care asuferit vãtãmãri corporale grave

în urma unui accident petrecutpe raza satului Conduratu, com.Baba-Ana. Se pare cã biciclistula decis sã plece la drum, deºiacesta se afla sub influenþa bãu-turilor alcolice ºi, nemaiputândcontrola corespunzãtor ghidonulbicicletei, a intrat într-un gard debeton de unde a rezultat vãtãma -rea corporalã gravã a acestuia."Acesta este doar unul din exem-plele contrete de acest gen", spu -ne domnul Adrian Þurcaº, care alansat ºi o avertizare pentru aceº-tia: ATENÞIE BICICLIªTI!

Tot în perioada de refe -rinþã, pe raza de competenþã aumai avut loc ºi alte evenimenterutiere, în care au fost implicaþi,de data aceasta, ºi conducãtoriiauto. Accidentele au avut loc pefondul neadaptãrii vitezei lacondiþiile de drum ºi nerespec-tãrii unei distanþe corespunzã-toare în mers.

În ceea ce priveºte situ-aþia drumului Naþional DN1B-E577, care tranziteazã Mizilul,referitor la siguranþa acestuia ºi

riscul de accidente rutiere, dar ºialte probleme privind siguranþadrumurilor de acces în oraº (aicifãcând referire cu prioritate latrecerile de cale feratã), situaþiasemaforului de la garã, în pri -vinþa cãruia cetãþenii, conducã-tori auto, ºi-au exprimat de maimulte ori doleanþe ca acesta sãrãmânã pe luminã intermitentã,dar ºi alte probleme ce þin de cir-culaþia rutierã; despre toate aces-tea, am discutat cu domnul A -drian Þurcaº care ne-a de clarat:"În primul rând, drumul na þio nalDN1B-E577, deschis traficuluieuropean, are ca administratorSecþia de Drumuri NaþionalePloieºti, cãreia i-au fost înaintatemai multe sesizãri referitoare ladeficienþele constatate (sema -forizare rutierã, verticalã ºi ori-zontalã; starea pãrþii carosabile)de-a lungul timpului. Rãspunsulprimit fiind lipsa fondurilor alo-cate pentru remedierea acestorprobleme. Re feritor la intersecþiasemaforizatã din str. B-ul Gãriicu str. L.E. Radu Nicolae, vãputem preciza faptul cã este

necesar ca semaforul sã funcþio -neze corespunzãtor prin cele treiculori existente. În ceea ce pri -veºte trecerile la nivel cu caleaferatã, toate aceste treceri, dinpunct de vedere al pasajului,intrã în administrarea SucursaleiRegio nale de Cãi ferate Galaþi,cãrora le-au fost înaintate nu -meroase adrese din partea noas-trã privind deteriorarea acestora.De asemenea, vã sugerãm sã vãimplicaþi ºi dumneavoastrã, con-silierii locali, în vederea infor-mãrii ºi obþinerii de fonduri pen-tru construirea unei pasarelesupraterane, peste cele douã firede cale feratã. Iar la problemacare priveºte aglomerarea inter-secþiei din DN1B-E577 cu strã -zile M. Kogãlniceanu ºi Tohani,vã sugerãm dumneavoastrã,consilierilor locali, sã analizaþioportunitatea înfiinþãrii drumu-lui de centurã al oraºului Mizil,despre care am mai vorbit ºi s-amai scris anterior în aceastã pu -blicaþie" - a încheiat comisarulşef, Adrian Þurcaº.

Cristina Colt

STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIEViaţa are prioritate!

Pe lângã numeroaseleprobleme cu care România seconfruntã în ultimii ani, pe planeconomic, cultural, educaþio -nal, sãnãtate, agriculturã etc,una dintre problemele majorecare afecteazã în mod directdezvoltarea socialã a þãrii estedeficienþa miºcãrii naturale apopulaþiei. Raportarea între anii2002 - 2011 aratã o scãdere maiaccentuatã a populaþiei, una dinprimele explicaþii pentru aceas -tã scãdere fiind fenomenulmigra þiei care s-a accentuat pu -ternic, odatã cu criza econom-icã. Pe locul doi al motivelorreducerii numãrului de locuitorieste spo rul natural negativ. Astaînseamnã cã numãrul persoa -nelor decedate într-o anumitãperioadã de timp este mai maredecât nu mãrul celor nãscute vii.

Potrivit mai multorexplicaþii date de unii statisti-cieni, România, ca ºi întreagaUniune Europeanã, se mai lo -veºte ºi de mortalitatea infan-tilã. Aceasta fiind datoratã pefondul condiþiilor sanitare pre-care, slabei pregãtiri a mamelor,a îngrijirii, sãrãciei - sunt doarcâteva exemple.

Potrivit datelor oficialede pe site-ul INS (InstitutuluiNaþional de Statisticã), în ia -nua rie 2013, populaþia Româ -niei a scãzut cu 4.325 persoane.Tot în prima lunã din 2013, s-aînregistrat naºterea a 17.913copii, cu 4.263 mai mulþi decâtîn decembrie 2012, iar numãrulpersoanelor ale cãror decese aufost consemnate în perioadaanalizatã a fost de 22.238, cu835 mai puþine decât în lunadecembrie 2012. Tot din datele

oficiale ale INS aflãm cã sporulnatural provizoriu a fost nega-tiv, în ianuarie, de 4.325 per-soane (decedaþii având un exce-dent faþã de nãscuþii-vii), la felca în luna decembrie 2012,când a fost de 9.423 persoane.Numãrul copiilor cu vârstã subun an care au decedat a fost, înprima lunã a anului, de 149 (8,3copii sub un an la 1.000 nãs-cuþi-vii), rata fiind în scãderefaþã de luna decembrie, când afost de 9,8 copii sub un an la1.000 nãscuþi-vii. În privinþacãsãtoriilor înregistrate la ofi -cii le de stare civilã, acestea aufost, în perioada analizatã, de3.471, cu 834 mai puþine decâtîn luna decembrie. Pe de altãparte, numãrul divorþurilor pro-nunþate prin hotãrâri judecã-toreºti definitive ºi conformLegii nr. 202/2010 a fost de1.289, cu 1.570 mai puþinedecât în decembrie, anul trecut.

Datele provizorii de laultimul recensãmânt aratã cãjudeþul Prahova are o populaþiestabilã de 735,9 mii (735903)persoane. Din punctul de vedereal mãrimii populaþiei stabile,judeþul Prahova se situeazã pelocul 2 în ierarhia judeþelor.Miºcarea naturalã a populaþieidin judeþul Prahova în luna ia -nuarie 2013, aratã un numãr de564 de copii, cu 108 mai mulþifaþã de luna precedentã, iarnumãrul persoanelor care audecedat în luna ianuarie a fostde 864, cu 5 mai multe decât înluna decembrie. Sporul naturalprovizoriu a fost negativ în lunaianuarie, de 300 persoane (de -cedaþii având un excedent faþãde nãscuþii-vii), la fel ca în luna

decembrie când a fost de 403persoane. Numãrul copiilor cuvârstã sub un an care au decedatîn luna ianuarie a fost de 4 (7,1copii sub un an la 1000 nãscuþi-vii), rata fiind în scãdere faþã deluna decembrie, când a fost de8,8 copii sub un an la 1000 nãs-cuþi-vii. În privinþa cãsãtoriilorînregistrate la oficiile de starecivilã, acestea au fost, în perioa-da analizatã, de 98, cu 17 maipuþine decât în luna decembrie2012. Pe de altã parte, numãruldivorþurilor pronunþate prinhotãrâri judecãtoreºti definitiveºi conform Legii nr. 202/ 2010 afost de 11, în ianuarie 2013, înscãdere cu 79 faþã de lunaprecedentã.

Datele privind fenome -nele demografice s-au obþinutprin prelucrarea informaþiilorcuprinse în buletinele statisticede nãscuþi-vii, decese, cãsãtoriiºi divorþuri întocmite de pri -mãriile municipale, orãºe neºtiºi comunale, odatã cu înregis-trarea fenomenelor în actele destare civilã. Aceste date suntprovizorii ºi urmeazã sã fie rec-tificate dupã publicarea rezul-tatelor finale a Recensã mân -tului populaþiei ºi locuin þelordin 2011.

Tot din datele oficialeINS Prahova, rezultatele provi-zorii ale recensãmântului din2011 aratã cã Mizilul are o po -pulaþie stabilã de 13.367 de lo -cuitori, din care 6.447 bãrbaþi ºi6.920 femei. În privinþa cãsã-toriilor înregistrate la oficiul destare civilã din cadrul Primãrieioraºului Mizil, în 2013, pânã lamomentul actual s-au înregis-trat 21 de cãsãtorii faþã de ace -eaºi perioadã din anul trecutcând s-au înregistrat un numãrde 19 cãsãtorii.

Miºcarea naturalã apopulaþiei, pe raza oraºuluiMizil aratã la sfârºitul anului2012 un numãr de 142 nãscuþiºi 200 decedaþi. Nãscuþii în lunaianuarie 2013, aratã un numãrde 20 de copii, la fel ca în lunaprecedentã, iar numãrul per-soanelor care au decedat în lunaianuarie a fost de 19, cu 13 maimulþi decât în luna decembrie2012.

Tot din datele primitede la oficiul de stare civilã alPrimãriei Mizil, de la începutulanului pânã la momentul actual,s-au înregistrat un numãr de 74nãscuþi vii ºi 81 de decese (de -cedaþii având un excedent faþãde nãscuþii-vii).

Bicicliştii - pericol de sezon!

Situaţie demografică -Sporul natural.... nneeggaattiivv!

DIVERSENr. 103 / iulie 2013 Pagina 10

INGREDIENTE 300 g de cãpºuni, 180 g de fãinã,un plic de praf de copt, 3 ouã, 110g de brânzã proaspãtã, 50 g demiere, 25 g de zahãr, 75 g de fulgide migdale, o lingurã de dulceaþãde cãpºuni

MOD DE PREPARAREPune deoparte o lingurã

de fulgi de migdale iar restul ru -me neºte-i într-o tigaie antiaderen-

tã. Spalã cãpºunile, scurge-le, ta -ie -le codiþele ºi toacã-le bucãþimãriºoare.

Încãlzeºte uºor mierea,pânã devine lichidã. Ia de pe foc ºi

amestec-o cu zahãrul ºi ouãle,unul câte unul. Încorporeazã fãinaºi praful de copt, brânza, mig -dalele coapte. La sfârºit adaugã încompoziþie cãpºunile.

Pune checul cu miere ºicãpºuni într-o tavã ºi dã-l la cuptor30-35 de minute, la foc mediu.Lasã checul sã se rãceascã, unge-lcu dulceaþã de cãpºuni ºi presarãpe deasupra migdalele lãsatedeoparte.

CUM ECORECT?

Lecţie de gramatică

"NOIEXTRATEREªTRII"?

O greºealã de începãtorgãsim într-o reclamã a unei firmeserioase, canalul Cartoon Net -work: Noi aventuri, noiextratereºtrii

Când adjectivul stã îna -

in tea substantivului, acesta dinurmã nu se articuleazã cu articolhotãrât. Aºa, de pildã, scriem

corect:u noi pomi, NU noi pomiiu noi elevi, NU noi eleviiu noi saci, NU noi sacii etc.

Prin urmare, în reclamade mai sus, ar trebui scris corect:Noi aventuri, noi extratereºtri

"SÃ DEVI" SAU "SÃDEVII"?

Ce încredere poþi avea

într-o firmã care oferã serviciieducaþionale, care se autointi -tuleazã pompos "academie", darcare face greºeli de ortografie pematerialele promoþionale?

ITAcademy are un ba -nner pe care scrie: Cum sã deviexpert în design?

Forma de conjunctiv,prezent, persoana a II-a, singular averbului a deveni se construieºtecu desinenþa -i, prin urmare corecteste sã devii:Cum sã devii expertîn design?

Ionel Nedelcu

Chec cu miere şi căpşuniCULINARCULINAR COMEMORĂRI

ANIVERSĂRI

La realizarea acesteirubrici, poate contribui oricaredintre dumnea voastrã.

Vã invitãm, aºadar, sã vãîntrebaþi bunicii cât mai multelucruri ºi apoi sã împãrtãºiþi cucititorii noºtri cele învãþate, tri -miþându-ne informaþiile pe adresanoastrã.

Vã aºteptãm!

DULCEAÞA- jeleurile ºi dulceþurile fãcute încasã sunt mai bine legate dacãjumãtate din cantitatea de zahãr seîncorporeazã la urmã, aproape desfãrºitul fiertului;- dacã puneþi dulceaþa în borcanecu capac filetat, aºezaþi-le pe raf-turile cãmãrii cu gura în jos, veþipreveni astfel formarea "florii" demucegai;- dulceaþa de fructe roºii - fragi,mure, cãpºuni, zmeurã, e multmai gustoasã dacã dupã ce o fier-beþi, mai puneþi în ea câteva fructeproaspete;- gemurile ºi dulceþurile nu se maiînchid la culoare dacã în timpulfierberii adãugaþi pastile cu vita-mina C (500 mg/ 0,5l compo -ziþie);

FASOLEA- amatorii de fasole verde trebuiesã o cumpere proaspãtã ºi sã ogãteascã imediat, þinutã la fri gi dermai mult de douã zile, ea de vinetoxicã ºi provoacã indigestii cãro-ra, adesea, nu li se bãnuieºtecauza;- fasolea uscatã trebuie pusãîntodeauna la înmuiat de seara înapã rece, a doua zi, înainte de a fipusã la fiert, apa se aruncã ºi sepune alta curatã.

FRUCTELE- curãþate de coajã ºi tãiate bucãþiîºi schimbã foarte repede culoa -rea, puneþi-le într-un vas cu apã cu2-3 linguri de suc de lãmâie, aºavor rãmâne proaspete la culoare,pânã ce le veþi pune în salate,compoturi sau prãjituri;- fructele sau ouãle îngheþate îºirecapãtã calitãþile dacã se punîntr-un vas cu apã rece în care s-au adãugat 1-2 linguriþe de sare,se lasã pânã se dezgheaþã;- pentru a feri fructele de pu -trezire, în vasul în care stau,puneþi printre ele doi-trei cãþei deusturoi.

De la bunica...

În plin sezon estival, ocãlãtorie în þarã sau în afara ei,reprezintã planul de vacanþã almultora dintre noi, însã gândul lazilele de lenevie, temperaturileplãcute ºi liniºtea dintr-o staþiuneizolatã ne poate face adeseori sãuitãm bunele maniere.

COMPORTAMENTULPE PLAJA

Plaja reprezintã un locpublic neobiºnuit, în care oameniipoartã articole vestimentare con-siderate echivalentul lenjerieiintime. Însã, chiar ºi într-un astfelde mediu aparent intim, compor-tamentul trebuie sã fie guvernatîntotdeauna de respectul ºi consi -deraþia pentru cei din jur.

RESPECTAÞI SPAÞIULCELORLALTE PERSOANE

Pãstraþi o distanþã echiva-lentã cu lãrgimea unui prosop de

baie faþã de persoana cea maiapropiatã de pe plajã ºi nu-i inco-modaþi pe vecini. Nu uitaþi cãnisipul ajunge cu multã uºurinþã lamare distanþã, iar atunci când vãstrângeþi prosopul, þineþi cont dedirecþia în care bate vântul.

Muzica trebuie întot-deauna ascultatã doar la cãºti,niciodatã la boxe, iar sporturile deechipã trebuie practicate doar înzone neocupate de alte persoane.

COSTUMELE DE BAIE TREBUIE SÃ VÃ ACOPERE

PÃRÞILE INTIMEEvitaþi costumele de baie

de tipul tanga sau micro-slip. Faceþi plajã topless doar

pe o plajã pustie sau pe o plajãspecial rezervatã. Nu vã uitaþiniciodatã insistent la celelalte per-soane de pe plajã. În magazine ºirestaurante, acoperiþi-vã cu tri-couri sau rochii.

Nu lãsaþi mizerie dupã ceplecaþi - adunaþi toate gunoaieledin locul în care aþi stat ºi luaþi-lecu dumneavoastrã pânã la cel maiapropiat tomberon.

HOTELURIUn zâmbet ºi un compor-

tament civilizat atrag de la sineservicii de calitate. Încercaþi sã nuuitaþi aceste sfaturi atunci când vãcazaþi la hotel. Nu uitaþi sã daþibacºiº portarului ºi bellboy-uluipentru fiecare geamantan trans-portat de cãtre aceºtia (1-2 dolarisau euro în strãinãtate).

Angajaþii din departa-mentul de room-service pot fi re -compensaþi atunci când aduccomanda în camerã, însã nu uitaþisã lãsaþi o bancnotã în camerãpentru cameristã, dacã aþi petrecut

în acel hotel o perioadã suficientde lungã.

Îmbrãcaþi-vã decent înspaþiile publice ale hotelului.Chiar dacã vã întoarceþi de lapiscinã, asiguraþi-vã ca v-aþi uscatºi cã nu sunteþi în costum de baie.Barurile hotelurilor sunt de celemai multe ori locuri sofisticate ºiliniºtite. Evitaþi comportamentulzgmotos ºi violent.

Lãsaþi camera de hotelîntr-o stare rezonabilã înainte devenirea cameristei - strângeþipatul, agãþaþi prosoapele pe supor-turile din baie, nu lãsaþi hainele pepodea etc.

Respectaþi programul deodihnã al celorlalþi turiºti ºi lãsaþicomportamentul rock'n'roll înseama starurilor din aceastãbranºã.

Respectaþi ora de plecaredin hotel sau avertizaþi-i pe anga-jaþii din serviciul de recepþie dacãvã întârziaþi plecarea.

“ARTA MANIE RE LOR” este orubricã ce vrea sã aducã la

suprafaþã nobleþea din oameni.Noi toþi ne-am nãscut no bili ºitrebuie sã avem bune ma niere.

Aici veþi gãsi exemple ºi indiciidespre cum poþi fi nobil ºi

manierat azi.

ARTA MANIERELOR“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE

ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN

BUNELE MANIERE ÎN CONCEDIU

3 iulie - 185 de ani dela moartea poetului ºi traducã-torului Ioan Cantacuzino.

3 iulie - 65 de ani dela naºterea prozatorului ºi jur-nalistului Mihai Tatulici.

4 iulie - 90 de ani dela naºterea prozatorului Hara -lamb Zincã. (d. 28 decembrie2008)

6 iulie - 130 de ani dela moartea compozitorului Ci -pri an Porumbescu.

8 iulie - 45 de ani dela moartea eseistului ºi jurna -listului Petre Pandrea.

9 iulie - 25 de ani dela moartea lingvistului românAlexandru Graur.

16 iulie - 70 de ani dela moartea criticului ºi isto -ricului literar, Eugen Lovi -nescu.

18 iulie - 75 de ani dela moartea Reginei Maria.

20 iulie - 70 de ani dela naºterea poetului, proza-torului ºi omului politicAdrian Pãunescu. (d. 5 noiem-brie 2010)

27 iulie - 30 de ani dela moartea poetului TeodorBalº.

31 iulie - 75 de ani dela naºterea actorului NicuConstantin. (d. 15 septembrie2009)

Primãria este ºi locul undese oficiazã cãsãtoriile, adicã se desã -vârºesc poveºtile de dragoste. Dorin -þele de a fi pentru totdeauna împre-unã, prind aici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit din toa -tã fiinþa ºi se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emoþionante,unice în viaþa noastrã, a tuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã în res -pect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºi sãconstate cât mai des cã au fãcut cea

mai bunã alegere ºi cã viaþa edeosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Iosif Petru-Dorin cu

Micula Cosmina-ªtefania Cristian Georgian cu Barcan Elena-Larisa

Diaconu Ion cu Irimia Viorica

Petre ªtefan-Sergiu cu PiscociuFlorina

Barbu Dumitru-Daniel cu AlecseMonica-Florina

Musteþea Alin-Cãtãlin cu IrimiaCristina-Mãdãlina

Moise George cu TatomirescuAndreea-Georgiana

...sã ºtiþi cã de acum încolo sunt soþºi soþie! Bine ar fi sã le ziceþi cevadespre fericire, dragoste, înþelegere!

Cu siguranþã se vor bucuraºi vor cãpãta ºi mai mare încredere înlungul drum ce-i aºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂPROGRAM DE VACANŢĂLUNI - MIECURI - VINERI:09.00 - 10.30 HANDBAL ( M.Moise);

10.30 - 13.00 FOTBAL (G.Cozma);MARŢI - JOI: 09.00 - 12.00 TENIS DE CÂMP (F.Brânzoi);

MIERCURI - VINERI: 17.00 HANDBAL (C.Teleru);19.00 KARATE (F.Carabă);

MARŢI - JOI: 18.00 HANDBAL (C.Rusoiu).

Pagina 11 Nr. 103 / iulie 2013 INTERES GENERAL

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897

B-dul Gãrii, Spicului,Recoltei

Ionel Dumitru 250 008 int29

Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int40

1 Mai Loredana Tãnase 250 020Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 250 008 int

29M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 250 008 int34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 250 008 int16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

250 008/ 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 250 008 int21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062

Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020Bradului + cartier nou zona

BraduluiGheorghiþã Elisei 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 250 008 int25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu -

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitãasociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

S.C. SECURYTAS TEAMS.R.L., angajeazã agent securita te,studii medii, perioadã determi-natã, Ploieºti, str. Gh. Gr. Can - tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2,tel: 0244 523345, 0244 597194.S.C. DELTAROM DISTRIBU-TION S.R.L., angajeazã agentvânzãri/distribuitor, studii medii,carnet cat. B, perioadã nedetermi-natã, Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66,bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct delucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos,nr.60, tel: 0244 271668, email:office@berteea.ro.S.C. MARSHALL IMOBI -LIARE S.R.L., angajeazã asis-tent manager, vechime 1 an, stu -dii superioare, experienþã calcu-lator, lb. englezã, perioadã nede-terminatã, Ploieºti, str. AndreiMureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52,tel/fax: 0344 140152, 0731348133, e-mail: marshall_imo-biliare@yahoo.com.S.C. MARSHALL IMOBI LIA -RE S.R.L., angajeazã Broker i -mo biliar, vechime 1 an, studii su -perioare, experienþã calculator,lb. englezã, permis conducere,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl.37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152,0731348133,email:marshall_ imobiliare@yahoo.comS.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãconfecþioner textile, vechime min6 luni, diplomã calificare, peri -oadã determinatã, Parc IndustrialPloiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax:0372 447901, 0244 406881.S.C. ZARA DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani, studii medii,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244558221, 0244 558225.S.C. TASAR DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani (la maºina decusut), calificare, perioadã nede-terminatã, Pãuleºti, str. Prin -cipalã, nr.1, tel: 0244 306752,0244 433751.S.C. XENIA S.A., angajeazãeconomist, vechime 5 ani, studiisuperioare, perioadã nedetermi-natã, Ploieºti, str. Poligonului,nr.1, tel: 0244 531355, 0244598854, email: xeniacon-struct@gmail.com.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãelectrician întreþinere ºi reparaþii.Locuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã, Mãneºti,tel 0742056746, lungus@ gmail.com. S.C. DIOGHENIS INTERNA-TIONAL S.R.L., angajeazãelectromecanic, vechime 10 ani,ºcoala profesionalã, perioadãnedeterminatã, Ploieºti, str.Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244517695, 0244 407273.S.C. MID INTERPREST

AGRE GAT S.R.L., angajeazãexcavatorist, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.com. S.C. BIANOR SOLUTIONSS.R.L., angajeazã inginer proces,vechime 1 an, studii superioare,lb. englezã, experienþã în injecþiimase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. -Târgoviºte,km.8, corina.petcu @bianorsolutions.roS.C. SEKAMET S.R.L., anga-

jeazã inginer TCM, Com. Dum -brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel:0745 023882, scsekametsrl @yahoo.com, perioadã nedeter-minatã.S.C. FAL EXPERT CLEANS.R.L. BUZÃU, angajeazã îngri-jitor clãdiri (femeie de serviciu),Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17,tel: 0749 237795, 0238 430681,perioadã nedeterminatã.S.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã lãcãtuº meca -nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str.Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131,0344/131002,gdumitru@yahoo. com, studii: liceul, tichete demasã, perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãlãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comS.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã macaragiu gr.E (comandã la sol), Com Ari -ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles,nr.6, tel: 0344131131, 0344/ 131002,gdumitru@yahoo.com,studii: liceul, tichete de masã,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãmaºinist maºini cale, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comlocuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPREST A -GRE GAT S.R.L., angajeazãmecanic auto, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.comMOLOCEA MARIUS MIHAII.I. angajeazã mecanic auto,Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu,nr.6, tel: 0722247463, marius. molocea@gmail.com, 4 ore/zi,loc vacant Strejnicu, calificare îndomeniu, perioadã determinatã.S.C. MID INTERPREST A -GREGAT S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.com

S.C. DUCRIS CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor neca -lificat (construcþii metalice u -ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar,nr.6, tel: 0344 140011, ducriscon-

struct@yahoo.com, studii: min 8clase, perioadã determinatã.S.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat în confecþii,Parc Industrial Ploiesti, str.Conului, nr.3, tel/fax: 0372447901, 0244 406881, vechimemin 6 luni, abilitãþi bune de lucrula maºina de cusut, perioadãdeterminatã.S.C. TASAR DESIGN S.R.L,

angajeazã muncitor necalificat înconfecþii, Pãuleºti, str. Principalã,nr.1, tel: 0244 306752, 0244433751, vechime 1 an (la maºinade cusut), studii generale, pe -rioadã nedeterminatã.S.C. IZVORUL RECE PSS.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto -reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel:072253008, vechime în domeniu2 ani, studii medii, perioadã nede-terminatã.S.C. TARMIR CONSTRUCTS.R.L., angajeazã dulgher, Câm -pina, str: Ion Câmpineanu, Tel:024433313;0721126069, e-mail:radum_mircea@ yahoo.com,persoanã de contact: RaduMircea, vechime în domeniu 5ani, liceu, permis auto categ.B,perioadã determinatãS.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã frezor univer-sal, Câmpina, str: Orizontului, nr:2 bis, Tel: 0726757668, vechimeîn domeniu 5 ani, ºcoala profe-sionalã, perioadã nedeterminatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L, angajeazã lãcãtuº me ca -nic, Câmpina, str: Orizontului, nr:2 bis, Tel: 0726757668, ve chi meîn domeniu 1 an, ºcoala pro -fesionalã perioadã nedeterminatã.S.C. ELSICA PROD S.R.L.,angajeazã lãcãtus mecanic,Scorþeni, Tel/Fax: 0745029186/0244220051, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. ELIRO S.R.L, angajeazãmuncitor necalificat, Câmpina,str: Sãlaj, nr:11, Tel: 0244 -375125, ºcoala profesio nalã,perioadã nedeterminatã.S.C. TARMIR CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor ne -calificat în construcþii, Câmpina,str: Ion Câmpineanu, Tel:024433313;0721126069, e-mail:radum_mircea@yahoo.com,persoanã de contact: RaduMircea, vechime în domeniu 5ani, liceu, permis auto categ.B,perioadã determinatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã operator la ma -

ºini unelte cu comandã numericã(CNC) Câmpina, str: Ori zon -tului, nr: 2 bis, Tel: 0726757668,vechime în domeniu 1 an, ºcoalaprofesionalã, perioadã nedeterm.S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazãrecepþioner hotel, Sinaia, Tel:0244311250, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. GERULA COM S.R.L.,angajeazã spãlãtor auto, PoianaCâmpina, Tel: 0244351420;0723323844, persoanã de con-tact: ªtefan Ion, vechime îndomeniu 1 an, studii medii,perioadã nedeterminatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã strungar uni -ver sal, Câmpina, str: Orizontului,nr: 2 bis, Tel: 0726757668,vechime în domeniu 5 ani, ºcoalaprofesionalã, perioadã nedeterm.S.C. ELSICA PROD S.R.L.,angajeazã sudor cu arc electric cuelectrod fuzibil în mediu de gazprotector (MIG MAG) Scorþeni,Tel/Fax: 0745029186/ 0244 -220051, studii de specialitate,perioadã nedeterminatãS.C. TEOSIN S.R.L., angajeazãºef de recepþie hotel, Sinaia, Tel:0244311250, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. ELIRO S.R.L., angajeazãºofer autobuz, Câmpina, str: Sã -laj, nr: 11, Tel: 0244375125, ve -chime în domeniu 2 ani, ºcoalaprofesionalã, permis auto categ.D + atestat, perioadã nedeterminatã.S.C. ROSIDAV GRUP S.R.L.,angajeazã ºofer automacaragiu,Câmpina, str: Schelelor, nr: 2, bl:5, ap: 14, Tel/Fax: 0728 227555/ -0244372281 e-mail: auto ma ca -rale@gmail.com, vechime, cali-ficare, perioadã nedeterminatã.S.C. ADEMAR SERV S.R.L.,angajeazã ºofer taxi, Câmpina,str: Erupþiei, nr: 6B, bl: B4, ap:20, Tel: 0721573211; 0762 -203355, persoanã de contact: IlieEmilian, atestat taxi, perioadãnedeterminatã.S.C. ANTAGI S.R.L., angajeazãºofer taxi, Câmpina, str: Teilor,nr: 13, Tel: 0745198663, per-soanã de contact: Cojocaru Ion,vechime în domeniu 3 ani, studiimedii, atestat taxi, perioadã nede-terminatãS.C. TYMBARK MASPEXROMANIA S.R.L., angajeazãagent comercial, Vãlenii deMunte, Str: Cimislia, nr:38-40.S.C. GILMET S.R.L., angajeazãascuþitor laminate la rece, Drajnade Jos, Str: Drajna de Jos.

LOCURI DE MUNCÃ PRAHOVA

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul II

interior 14 tel. 250.101Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanţa şi rostul său pe pământ, fiecare om a parcurs o viaţă în carea simţit şi trăit din vasta paletă de sentimente dintre bucurie şi tristeţe, dintre zâmbetşi lacrimă. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri,sărbători. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni şi a lăsat în urma saceva.

Pentru fiecare om vine, însă, o zi când trebuie să se despartă definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineţi, de ceilalţi oa meni! Vine o zi când ră mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul şi sufletul lor!

Indiferent dacă i-am cunoscut sau nu, să tri mitem spre ei un gând de

Bârsan Maria (1955)

Răileanu Elena (1934)

Milea Alexandru (1936)

Grigore Ioan (1948)

Ioniţă Tudora (1940)

Panait Nicolae (1930)

Dobre Alexandru (1937)

Preda Constantin (1933)

Lupu Irina (1930)

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuţi, prie te ni sau rude care vor să tri mită gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieţii celor dispăruţi şi înde pli nesc condiţiile de pu bli care, o fa cem cu plă ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

mVând casă pe str.Ţepeş Vodă, nr. 40.Informaţii suplimentarela telefonul: 0724 983142.mVând apartament cu 3

camere (îmbunătăţiri),la et. III (izolare termicăexterioară). Informaţiila numărul: 0766 472606.mVând 1 ha pământ ex -

tra vilan pe D.N., la ie -şirea din Mizil şi 1 pogonviţă-de-vie nobilă la To -hani. Informaţii la tele-fonul: 0764 396 964.

MICA PUBLICITATE

Pagina 12Nr. 103 /iulie 2013

Noi nu am cerut sã fim români. Am avut noroc!

"Înþeleg esenþa capita -lismului ca societate a compe -tiþiei, dar nu înþeleg capitalis-mul ca pe o întoarcere la feuda -lism. Ceea ce se întâmplã, dinpãcate, în capitalismul româ-nesc este întoarcerea târ⺠lafeudalism.

Chiar aceastã multtrâm biþatã descentralizare emenitã, în concepþia unora, sã ledea puteri supranaturale în anu-mite zone în care trãiesc ºi sãdevinã autonomi, pentru a slãbiºi a eroda, pentru a dãrâmaStatul Român. Am constatat, cuo imensã tristeþe, în anii dinurmã, cã multe din centrele deputere ale planetei ºi multe dincentrele ei de interes, folosescatât de necesara democraþie cape un mod de a slãbi unitateanaþionalã.

Evident cã, în momen-tul în care hotãrârea nu mai esteunicã, ºi e bine cã nu e unicã,pentru cã sunt mai multe opinii,existã dreptul la diferenþã, darîn momentul în care din dife -renþã se face un fetiº ºi nu sun-tem buni decât dacã toþi neopunem tuturor, atunci unitateanaþionalã este foarte departe.

În 1940 a crescut ciu-perca fascismului, care ne-aluat Ardealul, bazându-se peslãbiciunile de acest fel ale sta -tului român.. Ce se întâmplã

acum s-a mai întâmplat, nu tre-buie sã ne mirãm. Sigur cã nutoþi cei care ne-au premers nuerau atât de "analfabeþi", camulþi dintre liderii actuali, ºiunii dintre ei mai beau ºi apã...

E greu de tot de trãitastãzi ºi cu atât mai greu de

gândit pentru viitor. Observãmîn jurul nostru paraginã... Cânderam mai tânãr ºi treceam prinzonele cooperativizate, ale cã -ror ogoare erau nelucrate pe

mar gini, mã rugam la Dum ne -zeu sã vinã clipa când pãmântulsã redevinã proprietatea þãra -nilor, sã-l poatã lucra.

ªi a redevenit al lor, ºinu-l pot lucra, pentru cã întretimp, stãpânii au pus biruri, aupus preþuri mari pe combus -tibili, pentru cã clasa þãrãneascãa îmbãtrânit ºi pentru cã Ro -mânia este la... eratã. Undeva,la erata cãrþii de istorie a conti-nentului.

Poate face orice derbe-deu planuri pe harta noastrã,poate hotãrî orice ticãlos cã nu-i în regulã cu construcþia Ro mâ -niei ºi cã nu suntem stat naþio -nal unitar.

Cu toate aceste griji amvenit în faþa dumneavoastrã...Nu acuz pe nimeni, n-am nicirãceala de cuget sã fac analizeneiertãtoare... sunt doar profundmâhnit cã între timp treceviaþa".

Adrian PaunescuFragment din alocuþiunea

rostitã la 2 octombrie 2009 pescena Casei de Culturã a oraºu-

lui Mizil

Anul acesta, pe 20 iu li e,Adrian Pãunescu împlinea 70 deani! Un nume ce va re zona în toþicei care-l vor des coperi, citindu-imãcar frânturi din vasta sa operãpoeticã. Celor de vârsta mea, ºi nunumai, ne-a pietruit prima tinereþecu imagini ce ne-au in trat ire-versibil în partea de su flet în care,din când în când, ne copilãrim tris-teþe ºi rostul de a fi. În flãcãrilenopþilor albe ale Cenaclului sãu (alnostru) am ars frica ºi teama de afi noi în ºine, învãþânddespre li ber ta tea cugetu-lui, nevi novãþia mâinilorridicate spre cer, a zâm-betului. Prieten de sufletcu Mi zilul ºi mi zilenii, înultimii ani de viaþã ne-avizitat de nenu mãrate ori,oferindu-ne respect, prie -tenie, dra goste! Am oftatde multe ori îm preunã îndiscuþiile des pre viaþã ºioameni.

Un gând de pre -þuire, recunoºtinþã ºimân gâiere trimitem ºinoi acum spre Cer!

În rest, tãcere ºiaducere aminte!

Emil Proºcan

CARTEA LUNII

Insula din ziua de ieri(1994) este al treilea roman al luiUmberto Eco. Roberto della Griva,un tânãr nobil italian din secolul alXVII-lea însãrcinat cu o misiunedelicatã ºi primejdioasã, a supra -vie þuit rãzboiului, Bastiliei, ºanta-jului politic, cãlãtoriei pe mãri ºinaufragiului, pentru a se pomeni i -zo lat pe un vas în mijlocul Pa ci -ficului. Dacã ar ajunge la insula pecare o are în faþã, nu doar soarta lui,ci însuºi cursul timpului s-ar puteamodifica, dar Roberto nu ºtie sãînoate… În acest roman care îm -binã dragostea, aventura, cunoaº -terea ºi intriga politicã, Eco oferã oadevãratã lecþie de naratologie,schim bând frecvent registrele po -vestirii ºi recurgând la spectaculoa -se volute stilistice.Roman-ºcoalã alpostmodernismu-lui literar, “Insuladin ziua de ieri”este totodatã osplendidã uto -pie a depã ºiriilimitelor.

“Insula dinziua de ieri”

de UMBERTO ECO

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºtecomenzi ºi livreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale

(instituþiilor) sau la domicilii, închiriazã sala pentru diverse eveni-mente (agape, nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife:

25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane = 400 lei; 50-70 persoane = 500 lei

ºi preparã masa pentru aceste evenimente! Pentru rezervãri sau

alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

to

ate

bu

zun

arel

e!

Fuzionând în pauzade iarnã cu echipa "Avântul IIIordãcheanu", echipa "RapidMizil" a terminat campionatulpe un onorabil Loc IV.

Þinând cont cã a pre-luat "zestrea" sãracã depuncte, ocupând la începutulreturului locul 14, e chi pamizileanã, nu a suferit în -frânge rea terminând la egali-tate douã me ciuri, restul fiindcâºtigate la scoruri mari! Suntsperanþe ca aceastã iubitãechipã mizileanã, sã activezeîn noul campionat, în Liga B.

Cei care iubescaceastã echipã, sã vinã înnumãr cât mai mare pe sta-dionul "Tineretului" pentru a-isusþine ºi a striga cât mai tare:HAI RAPIDUL!

Eugen Grigore

S-A TERMINAT UNCAMPIONAT,

ÎNCEPE ALTUL

Moto: "Nu cred că e ceva mai urâtdecât situaţia politică de la noi, din clipa de

faţă. Cred că nu e locul să ne implicăm într-o discuţie de acest fel, într-un spaţiu de

cultură. Parcă mi-e şi jenă... sunt unelenume pe care, dacă le-aş pronunţa, ar cădea

toate cuvintele pe care le-am spusînainte"...

ÎNTOARCEREA TÂRÂŞLA FEUDALISM

S.C. ERYN MO DA -MAX S.R.L., an gajeazã munci-tor necalificat în in dustria con-fecþiilor (pentru maº i na de cusut)Mizil, str. Tohani, nr. 36, tel:0244.253411, ve chi me 2 ani,studii medii, perioadã determi-

natã.S.C. PLOLAR PROD

S.R.L., angajeazã mun citornecalificat în industria textilelor(ma ºinist), Mi zil, str. M. Bravu,nr.63, tel/fax: 0244. 253259,office @plolar. ro, ve chime în

domeniu min 1 an, ti chete dema sã, prime lunare, pe ri oa dãnedeter mi natã, cunoº tinþe lama ºina de cusut.

S.C. PLOLAR PRODS.R.L., angajeazã mun citornecalificat în industria textilelor

(cãlcãtor), Mi zil, str. M. Bravu,nr.63, tel/fax: 0244. 253259,office @plolar. ro, ve chime îndomeniu min 1 an, ti che te demasã, prime lunare, pe rioadãnedeterminatã, cunoº tinþe lamaºina de cusut.

Locuri de muncă vacante pentru mizileniC

iteºt

e ºi

:

pu

blic

aþie

luna

rã a

într

egul

ui o

raº

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

MIZ

ILU

L