Bryonia albaBryonia alba

Patraș Sergiu

Grupa 4502

Denumirea planteiDenumirea plantei

Lat. Bryonia albaBryonia albaRom. MutătoareEng. White bryony or Wild hop Rus. Переступень белыйFam. Cucurbitaceae

Descrierea botanica

Plantă erbacee agățătoare,

rădăcină palid-galbenă, napiformă;

Tulpina este alungită, cățărătoare, aspră, scurt păroasă;

Frunzele sunt scurt pețiolate, oval cordate,cu lobi mari, inegal dințați.

Descrierea botanica (2)

Florile sunt monoice sau dioice, în funcție de specie, sunt alb-verzui sau alb-gălbui, grupate în raceme umbeliforme;

Fruct mic globulos de culoare neagră

Răspândirea geografica

Planta este raspandita spontan si se cultiva in Europa, Iranul de Nord, Statele Unite ale Americii, Asia Mijlocie.

In Republica Moldova creste prin mărăcinișuri și garduri vii, fiind frecvent întâlnită în toată țara.

Organul otrăvitor

Fructele și rădăcinile sunt toxice .

Compozitia chimica

brionicina, luponina, tionospermina -triterpene tetraciclice (cucurbitacina,

elaterina), rasini, substante amare, tanin,

Compozitiz chimica (2)

-aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale

Mecanismul acțiunii toxice

Are actiune paralizanta asupra SNC, delir, moarte.

Doza mortala este de 40 de fructe.

Simptomele otrăvirii

În caz de intoxicație la ingestia cu bace apare:

greață; vomă; hematurie; convulsii; afectarea SNC; diaree cu sânge.

Primul ajutor

Tratamentul intoxicației cu mutătoare constă în spălături gastrice cu cărbune activat, lichide din abundență care să dilueze principiile active din plantă, vomitive.

Etimologia plantei toxice

In traditia populara a fost una dintre cele mai importante plante din medicina populara, ceea ce a sugerat numele de „imparateasa”. 

Alte denumiri pentru mutatoare: Se cunoaşte şi sub numele de căţărătoare, cireaşă cainelui, cucurbeţică, împărăteasă, morcova ielelor, suitoare etc.

Utilizarea in medicina

Cu ră dăcina rasă se fac legături pentru combaterea durerilor de cap. Ră dăcina rasă şi amestecată cu untura dă o alifie cu care se unge pe cap pentru combaterea calvitiei.

Pulbere de rădăcină: se ia 0,5—3 g (1—3 varfuri de cuţit) pe zi ca purgativ drastic.

Suc amestecat cu paine sau făină e folosit sub formă de cataplasmă în reumatism.

Utilizarea in medicina (2)

Suc: se scobeşte rădăcina (fără a o scoate din pămînt) şi se pune în ea zahăr. După 12 ore se obţine un suc din care se iau cu precauţie 1—2 linguriţe ca purga tiv.

Oximel: se tratează 45 g ră dăcină rasă cu 50 g miere şi 75 ml oţet. Se fierbe totul o jumătate de oră la foc încet. Se ia cate o linguriţă pentru purgaţie.

Indicații terapeutice

Mutatoarea se poate utiliza in urmatoarele afectiuni:

colagenoze (boli ale tesutului conjunctiv), guta, artrita reumatismala, artrita reumatoida, sciatica, lombago, tendinite, traumatisme, bursita, fibrozita (fibromialgie), cefalee, migrene, eruptii cutanate, gastrite, colopatii, astm, bronsite, tuse convulsiva, meningite, vertij, epistaxis, hepatita, dischinezie biliara

Utilizarea in homeopatie

Această plantă se folosește în homeopatie la obținerea unui extrac din rădăcină. Este recomandat în tratamentul unor afecțiuni: febră, dureri de cap, colici, probleme digestive, greață, gripă, răceli, reumatism, traheită, bronșită, artrită. Produsul se utilizează numai la recomandarea medicului și în doze stabilite de acesta.

Utilizarea in medicina Utilizarea in medicina popularapopulara

  Radacina pisata se punea in legaturi contra durerilor de cap.

Rasa si amestecata cu untura ranceda de porc, se folosea pentru “chelbe”, iar cu mazga ei se ungeau fetele pe cap ca sa le creasca parul.

Fripta in unsoare de porc cu pucioasa, se intrebuinta contra scabiei.

Se punea in rachiu contra vatamaturii. Unii o taiau in felii, o insirau pe sfoara si o puneau la

uscat; cand o foloseau, o pisau marunt si o amestecau cu rachiu; sau faceau din ea o turta, pe care o puneau pe pantece.

Decoctul radacinii se lua contra frigurilor. Radacina se cocea, se amesteca cu miere si

rachiu, din care se lua dimineata cate o lingurita, contra durerilor de piept, a naduselii.

Floarea, fiarta in vin sau apa se bea pentru a opri varsaturile cu sange.

Cu radacina rasa se mai folosea la muscaturi de sarpe sub forma de cataplasme