8/20/2019 MUZICA CLASICĂ.doc

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-clasicadoc 1/6

MUZICA CLASICĂ

Muzica culta, savantă sau clasică cuprinde totalitatea realizărilor muzicale proprii reprezen-tanţilor culturii dintr-un spaţiu geografic, de-a lungul unui interval însemnat de timp (de

ordinul secolelor, mileniilor).În mod obişnuit, prin sintagma muzică cultă! este vizată muzica ecleziastică şide concert dezvoltată în "uropa vestică şi apoi răsp#ndită şi în alte spaţii geografice, cuprinz#ndapro$imativ intervalul ultimelor zece secole. Însă denumirea de muzică cultă se aplică şi în cazul altor manifestări muzicale izolate de tradiţia vest-europeană, care în sc%imb respectă normele mai susamintite ale culturii înalte & spre e$emplu, muzica cultă indiană, cea otomană, cea 'aponeză, etc.

CURENTE MUZICALE

1. BAROCUL IN MUZICA

aroc (în italiană şi portug%eză arocco, în franceză şi engleză aroue) desemnează simultano perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a fost generat în *oma, +talia, în 'urulanilor , migr#nd şi fiind relativ rapid asimilat în celelalte ţări şi culturi europene, de unde a migratapoi şi în cele două /merici dar şi în alte părţi ale lumii.

 0oţiunea de baroc include şi un anumit stil muzical, care a apărut puţin mai t#rziu dec#t perioada considerată baroc pentru pictură, sculptură şi ar%itectură. 1o%ann 2ebastian ac%, /ntonio3ivaldi şi 4eorg 5riedric% 6andel sunt compozitorii cei mai de seamă ai stilului muzical baroc.

7nul din elementele specifice ale muzicii barocului, ca + al artelor vizuale baroc,ș

este ornamentaţia bogată. /tunci c#nd barocul a lăsat loc clasicismului în artă, acest element a fostdiminuat sensibil sau c%iar s-a pierdut.

FORME MUZICALE ALE MUZICII BAROC INSTRUMENTALE• Dansuri -- bourre8, menuet, %ornpipe, air , allemande, courante, sarabande, gigue• Suite de dansuri -- melodii în aceeaşi c%eie armonică, care sunt 9împletite9 împreună• Basso Continuo -- o armonie unificatoare de tip omofonic, realizat de către următoarele

instrumente: lăută, clavecin, violoncel şi contrabas. /re o melodie curgătoare de tip soprano şifundal solid de tip bas.

• Fugă -- 7n instrument porneşte o melodie cu o temă şi este imitat de un altul ce c#ntă o piesă polifonică. /re doar un mod, dar mai multe părţi (tema, contrasubiectul şi e$punerea).

• Preludiu -- o introducere muzicală la o piesă muzicală bine structurată.• Concerto grosso -- /re dinamică 9terasată9 pentru că acesta este tipul de melodie; un grup

restr#ns c#ntă cu un grup mare.• Tutti -- 5iecare instrument participă la acea bucată muzicală.• Sonată -- <iesă în mai multe parţi c#ntată de unul sau două instrumente. =ele trei parţi sunt, de

obicei, repede>încet>repede.

8/20/2019 MUZICA CLASICĂ.doc

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-clasicadoc 2/6

• Concerto -- <iesă muzicală comple$ă c#ntată de un instrument solo şi orc%estră.

COMPOZITORI=#teva e$emple de compozitori consideraţi reprezentativi ai barocului în muzică şi c#teva opere

de-ale lor considerate a fi baroc fără nici un ec%ivoc:/rcangelo =orelli (?@-A@) -- Concerti grossi

• 1o%ann 2ebastian ac% (B? - A?) -- Arta fugii• Dietric% u$te%ude (@A - AA)• 4eorg 5riedric% 6Cndel (B? - A?D) -- Suita Muzica apelor • 1ean-aptiste EullF (@G-BA) - Le Bourgeois gentilhomme• =laudio Monteverdi (?A-H@)• 6enrF <urcell (?D-?D?) - Dido şi Aeneas• 1ean-<%ilippe *ameau (B@-AH)• Iomenico 2carlatti (B? - A?A) -- Sonate pentru clavecin• 4eorg <%ilipp Jelemann (B - AA) -- Der Tag des Gerichts ( Ziua udec!"ii), AG• /ntonio 3ivaldi (AB - AH) -- #nspira"ie armonic!.

 Johann Sebastian Bach

“Dacă ni-i imaginăm pe marii compozitori sub forma unui lanţ de munţi,atunci Bac !"i !nalţă culmea departe, deasupra norilor, unde toate razelearzătoare ale soarelui alunecă pe suprafaţa de o albeaţă orbitoare a

 !n#eli"ului ei de geaţă $"a este Bac, limpede "i strălucitor ca sicristalul%& 'or(i)oann Sebastian Bac (n. @ martie B?, "isenac% - d. GBiulie A?, Eeipzig) a fost un compozitor german şi organist din

 perioada barocă, considerat în mod unanim ca unul din cei mai mari muzicieniai lumii. Kperele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală,

stăp#nirea mi'loacelor te%nice şi e$presive, pentru frumuseţea artistică.

Antonio i!a"#i

$ntonio *ucio +i#aldi (n. H martie AB, 3eneţia, d. GB iulie AH, 3iena) este cel mai de seamăreprezentant al barocului muzical veneţian. 2-a născut în urma maria'ului dintre 4iovanni attista3ivaldi şi =amilla =alicc%io. / murit ca urmare a unei îmbolnăviri subite (inflamaţie internă) şi a fostînmorm#ntat în cimitirul spitalului.

$. CLASICISMUL MUZICAL

 0oţiunea de clasic şi clasicism, folosită în mod curent în limba'ul muzicologic, are mai multeînţelesuri. Jermenul de clasic poate fi întrebuinţat ca epitet pentru un autor, un gen, o creaţie sau ointerpretare, ce pot fi luate ca model de către posteritate, indiferent cărei epoci îi aparţin. /stfel,

 poemele lui Eiszt sunt e$emple clasice ale genului poem simfonic, după cum operele lui Lagner sunte$emple clasice ale dramei muzicale romantice. Ea fel, =%opin este clasic al nocturnei, iar 1. 2trauss

8/20/2019 MUZICA CLASICĂ.doc

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-clasicadoc 3/6

clasic al valsului, deşi în creaţia acestor compozitori nu găsim trăsături stilistice clasice şi nici nuaparţin epocii clasice. i toccatele sau fugile lui ac%, oratoriile lui 6Cndel, opera bufă a lui <ergolesisau sc%iţele descriptive ale lui *ameau sunt lucrări clasice ale genurilor respective, autorii lor fiindluaţi ca model de posteritate.

/cordarea epitetului de clasic nu implică neapărat situarea în trecut. i unor muzicieni modernili se poate da epitetul de clasic, dacă creaţia lor se dovedeşte a fi model al stilului epocii sau al unor noimetode de creaţie. /stfel, "nescu, <roNofiev, ostaNovici, 6indemit%, artON, de 5alla sunt consideraţidrept clasici ai muzicii moderne.

FORME MUZICALE ALE MUZICII CLASICE INSTRUMENTALE• Serenada - <iesa instrumentala dedicata unei persoane. +n "vul Mediu se obisnuia sa fie

interpretata seara, cu sau fara acompaniament vocal, sub balconul iubitei.• Di#ertismentul - =ompozitie distractiva, in succesiune libera• Sonata - =ompozi ie muzicală e$ecutată la un instrument sau la un grup restr#ns deț

instrumente (da sonare), în opozi ie cuț  $cantata$  (din latină: cantare), care indică o bucatămuzicală interpretataă de vocea omenească

• Simfonia - =ompozi ie muzicală instrumentală de propor ii vaste, alcătuită din mai multe păr iț ț ț

(de regulă, patru), fiind e$ecutată în sălile de concert sau pentru înregistrări de o amplă

orc%estră simfonică.• uzica de camera - =ompozi ie muzicală pentru un număr restr#ns de instrumente. În func ieț ț

de numărul interpre ilor, orc%estra de cameră se nume teț ș  duo% trio% cvartet% cvintet , etc. Ieregulă, o astfel de orc%estră constă din instrumente cu coarde, la care uneori, se adaugă iș

instrumente de suflat .• enuet - Ians utilizat in special in piesele de factura clasica i preclasica.ș

• #ertura - <iesă orc%estrală care Pdesc%ide! drama unei reprezentaţii de teatru muzical

COMPOZITORI• =arl <%ilipp "manuel ac% (AH-ABB)• =%ristop% Lillibald *itter von 4lucN (AH-ABA) - &rfeu şi 'uridice• 1osep% 6aFdn (A@G-BD) - Cvartetul imperial (imnul Germaniei)• /ntonio 2alieri (A?-BG?) - Armida• Lolfgang /madeus Mozart (A?-AD) - *unta lui +igaro% +lautul fermecat • EudQig van eet%oven (AA-BGA) - &da ,ucuriei% Sonata lunii

 Jose%h &a'#n

(Franz) )osep .a/dn (n. @ martie A@G, *o%rau > /ustria - d. @mai BD, 3iena) a fost un compozitor austriac. /lături de Lolfgang/madeus Mozart şi EudQig van eet%oven face parte din r#ndul marilor

 personalităţi muzicale ale epocii clasice vieneze. / fost unul din cei maiinfluenţi maeştri ai tradiţiei muzicale din "uropa apuseană.

(o")*an* A+an#e,s Mo-at

0Ca să scrii despre ozart ar trebui să-ţi moi pana !n curcubeu0Diderot1olfgang $madeus ozart (n. GA ianuarie A?, 2alzburg, d. ?

decembrie AD, 3iena) a fost un compozitor austriac, unul din cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice. /nul G, cuocazia 'ubileului a G? de ani de la naşterea compozitorului,

8/20/2019 MUZICA CLASICĂ.doc

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-clasicadoc 4/6

în /ustria şi 4ermania a fost cunoscut ca /nul Muzical Mozart!.

L,#/i* !an Beetho!en

*ud2ig #an Beeto#en (n. decembrie AA, onn - d. Gmartie BGA, 3iena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din ceimai mari compozitori din istoria muzicii. eet%oven este considerat uncompozitor de tranziţie între perioadele clasică şi romantică ale muzicii.

3. ROMANTISMUL MUZICAL

În mod curent, termenul romantic este uzitat pentru a desemna un autor, ooperă, aparţin#nd epocii romantice, o atitudine creatoare dominată de afectiv, opusă obiectivismuluiclasic, sau un stil opus ec%ilibrării, simetriei şi clarităţii clasice. Iezamăgit de realitate, artistulromantic îşi căuta alinarea contempl#nd şi idealiz#nd trecutul. i artistul *enaşterii şi-a întors privireaspre trecut, dar spre modelul culturii antice, care a dominat şi secolul clasicismului. "l reînvia culturaantică păg#nă pentru a lupta împotriva bisericii şi a aşeza omul în centrul preocupărilor.

*omanticul a găsit un refugiu i în trecutul medieval, e$alt#nd virtuţile cavalereşti. Ie aceea,ș

legenda medievală a 0ibelungilor, a lui Jristan şi +solda, Eo%engrin, Jann%Cuser, <arsifal au fostreluate de romantici.7n alt loc de refugiu pentru romantici a fost natura, cu peisa'ul ei singuratic, neîntinat de m#na

omului. Ie fapt, era o atitudine de protest împotriva oraşului şi a burg%eziei dominatoare. *omanticiiidealizează viaţa satului, unde omul este mai aproape de natură, de izvorul sănătos al vieţii. 7neori vădîn natură personificarea divinităţii, alteori consideră că este locul unde sălăşluiesc fiinţe supranaturalemalefice (EoreleF, 7ndine).

/ltă evadare este în spaţiul e$otic, cu o viaţă curată şi ideală. 2entimentul naturii este pentruromantici un spaţiu de puritate şi un loc pentru cugetări solitare. Îndrept#ndu-se spre natură, spre viaţaomului simplu, artiştii romantici descoperă arta populară.

FORME MUZICALE ALE MUZICII ROMANTICE INSTRUMENTALE• Balada

• 3apsodia - 5antezie instrumentala, bazata predilect pe melodii populare.• *iedul - 4en muzical vocal construit pe un te$t liric sau un poem literar, acompaniat de pian.• 4mpromptu - 5antezie liber compusa, pentru pian.• 5legie

• 6octurna - 4en muzical instrumental foarte popular in perioada romantica.• Baracola - 3ec%i c#ntec venetian al gondolierilor.• Balet

• #ertura - <iesă orc%estrală care precedă o lucrare muzicală de mari proporţii sau care

constituie o lucrare independentă. <iesă instrumentală constituind partea introductivă a suitelor preclasice.

• Simfonie - 5orma cea mai importanta a compozitiilor orc%estrale; deobicei compusa din H parti: prima in forma de sonata, ultima in forma de rondo, variatiune sau sonata; intre ele, o parte lenta (adagio, andante) şi o alta vivace (menuet, sc%erzo).

• Suita - 2uccesiune de piese muzicale in acelasi ton, dar cu tacturi diferite.

COMPOZITORI<rincipali reprezentanţi ai romantismului în muzică:

• *obert 2c%umann (B-B?) - Mireasa din Messina

• 1o%annes ra%ms (B@@-BDA) - Concertul pentru pian in -e minor • 5r8d8ric =%opin (B-BHD) - *octurna nr ./ op 01• 6ector erlioz (B@-BD) - Simfonia fantastic!• =arl Maria von Leber (AB-BG)• 5ranz Eiszt (B-BB)

8/20/2019 MUZICA CLASICĂ.doc

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-clasicadoc 5/6

• *ic%ard Lagner (B@-BB@) - #nelul *i,elungilor• <iotr +lici =eaiNovsNi (BH-BD@) - Lacul le,edelor% Spargatorul de nuci• 5ranz 2c%ubert (ADA-BGB) - Simfonia *r21 3 *eterminata• 4iuseppe 3erdi (B@-D) - Aida• 1o%ann 2trauss (fiul) (BG?-BDD) - Sange vienez4 5in% femei si cantec2

 Johannes Bah+s

)oannes Brams (n. A mai B@@, 6amburg - d. @ aprilie BDA, 3iena) a fostun compozitor romantic german, care a trăit cea mai mare parte a vieţii saleîn /ustria, la 3iena.ra%ms a fost considerat de către mulţi succesorul! lui eet%oven, iar primasa simfonie a fost descrisă de 6ans von RloQ drept a zecea a lui

 Beethoven (supranume folosit şi astăzi).

Fe#eic Cho%in

Fr7d7ric Copin n. martie B, SelazoQa Lola T d. A octombrie BHD,<aris) a fost un compozitor polonez de muzică pentru pian în

 perioada romantismului. "ste considerat drept unul dintre cei mai prolifici şiinfluenţi compozitori de muzică pentru acest instrument. <ianul se regăseşte petot parcursul operei sale, de cele mai multe ori purt#nd c%iar un rol e$clusiv, iarcompoziţiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument.

Fan- Lis-t

Franz *iszt sau *iszt Ferenc (GG octombrie B, *aiding (în lb.mag%iară Do,or67n), +mperiul /ustriac, astăzi urgenland, /ustria - @iulie BB, aFreut%, avaria), compozitor mag%iar din *egatul 7ngar, unuldintre cei mai renumiţi pianişti al tuturor timpurilor.

Piot I"ici Ceai0o!s0i

Piotr 4lici Ceai(o#s(i, în limba rusă 89:; <=>? @ EF @ HE?, (n. G? aprilie, pe stil nou A mai BH, UamsNo-LotNinsNi 2aQod, azi oraşul =eaiNovsNi - d. G?octombrie, pe stil nou noiembrie BD@, 2anNt <etersburg) a fost un compozitor 

rus.

8/20/2019 MUZICA CLASICĂ.doc

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-clasicadoc 6/6

 Bibliografie• %ttp:>>muzicaclasica.QeeblF.com• %ttp:>>ro.QiNipedia.org• "nciclopedia 7niversală ritannica, vol.G, /-, ucureşti, "ditura Eitera, G.

“Nici o artă nu are o înrâurire aşa de mare asupra omului ca muzica.” 

 

 Schopenhauer