i f

• 1874 - Dezvelirea statuii Iui Mihai Viteazul la Bucureşti.

• 1945 - M an ifesta ţie . anticomunistă a tineretului PNŢşi PNL, p r ile ju ită de ziua onomastică a regelui Mihai I.

Un an de la deschiderea oficială a Complexului “World

Ţrade Center” Ia Bucureşti• 1890 - A m urit Cesar

Franck, compozitor francei (n. 10.12.1822) _

* 1900 - S-a născut scriitoarea americană Margaret Mitchell, autoarea celebrului roman “Pe aripile vîntului”.

N I N S O R I L E S C A DAstăzi, vremea va fi deosebit de rece pentru această

perioadă a anului. Cerul predominant noros, local vor mai cădea ninsori slabe, care pe alocuri se pot transforma-în lapoviţă. Vîntulva sufla slab. Temperatura maximă a zilei -2 +2 grade. • - '

5 S .'Ieri Ia ora 12 temperatura aerului era grade iar presiunea atmosferică 727,7 mm col Hg. "CŞfŞw

Stratul' de zăpadă în judeţ: la Cluj 30-50 cm T ^ Băişoara 58 cm, iar la Cabana Vlădeasa.^70 cm. Meteorolog de serviciu Silvia MUREŞAN

Asasinarea lui Rabin va produce multă durereILIE CALIAN

sasinarea lui Yitzhak Rabin ridică mult mai multe probleme decît cele. cu care trebuie să se confrunte momentan noul

prim ministru, Shimon Peres - derularea : acordurilor cu palestinienii şi pacea cu Siria ’ :

Cea mai importantă va rămîne, pentru multă vreme, credibilitatea nu numai a statului evreu, , cia evreimii înseşi, pentru că mulţi vor asimila ' atentatul cu înclinaţia spre terorism tocmai a : iinui popor care.jse- plîngei că eSie supus atacurilor teroriste. Ptcsa internaţională şi-a 1 amintit -imediat de teroristul evreu Baruch Goldstein, membru al organizaţiei ilegale Kacli, ' care a masacrat, în februarie 1994, 29 dc musulmani în moscheea din Hebron. De asemenea, se aminteşte faptul că^un rabin -membru ai aceleiaşi grupări extremiste la blestemat pe Yitzhak Rabin şi tocmai duminică a expirat luna în care ar fi trebuit să se împlinească blestemul. .: Se spune că asasinul n-ar fi fost legat de nici o organizaţie,teroristă, că, deci, ar.fi acţionat exclusiv din raţiuni personale. Chiar dacă ar fi aşa, chiar dacă i-ar fi fost uşor să-şi procure gloanţe speciale, chiar dacă privim cu îngăduinţă ;bîlbîiala serviciilor de pază a premierului, rămîne să acceptăm că asasinatul s-a produs în condiţiile existenţei unei puternice

I opoziţii la adresa politicii de pace cu arabii,; ajungîndu-se la- constituirea unor grupări de fanatici care-şi pot permite să organizeze tabere paramilitare de instruire... teroristă.

Se vor găsi, deci, destui oameni care să asemene fanatismul unor fundamentalişti islamici cu terorismul sionist şi să-şi revadă . părerea despre fanaticii islamişti. Pe fondul unor manifestări antisemite din Europa occidentală, ale unor grupuscule neofasciste, antisemitismul ar putea să ia amploare. De aici şi pînă la dezvoltarea mişcărilor de extremă dreaptă nu e • drum lung. Să sperăm că România va fi ferită de aşa ccva. ■

D i n p e r s p e c t i v ă P . D . S . R .

Cine este si ce vrea EU.N.BL-uI?Conferinţa judeţeană Cluj a P.U.N.R. a. fost

: aşteptată cu interes. Se ştia că ea cuprinde “crema” acestui partid şi se bănuia că în Cadrul conferinţei se va afla cuce imagine şi cu ce

- program se va prezenta P. U.N.R. la alegerile ce se apropievertiginos. Evenimentul nu pare : să fi fost o reuşită, chiar dacă a fost des marcat de aprobări zgomotoase şi- aplauze evident - > dirijate. El a dezvăluit ceeaccs-ar putea numi “programa” P.U.N.R. Care sînt punctele ei? - ‘

/ 1. Lipsă dc fidelitate faţă de P.D.S.R. cu care; de_ altfel, împarte- puterea. Liderii P.U.N.R. au atacat, Cum scriu- ziarele, cu duritate fără precedent P.D.S.R.-.ul, guvernul şi pe preşedintele ţării. Această atitudine indică o anumită moralitate, străină fair-play- ului si merită să fie luată în considerare de

' Ion FELECAN,- comentator politic al P.D.S.R.

(continuare în pag. a 4-a)

D e Ia c o r e s p o n d e n t u l n o s t r u la P a r h im e n t

: Pensiile parlamentarilor,

o ctelione de conşliin|ă...ş în urmă cu aproape o săptămînă, seriatoru au votat, cu o largă majoritate, articolul 43 al Legii privind statutul parlamentarilor, prin care îşi stabilesc viitoarele pensii. Un consens, 1 cu alte cuvinte, pentru o băţrîneţe liniştită din. punct de vedere financiar, din moment ce, pensiile urmau a fi calculate din media indemnizaţiilor pe ultimele 12 luni şi nu pe ultimii 5 ani aşa cum se practică în cazul simplilor cetăţeni. Discriminarea socială evidentă, chiar dureroasă, i-a speriat pe înşişi cei care o-votaseră în aşa măsură îneît, în 'debutul acestei săptămîni parlamentare, numeroşi senatori, au devenit brusc din apărători, acuzatori ai respectivului articol. Să fi fost bunul simţ sau trezirea la realitate'de către conducerea propriilor partide? Pentru Unii însă chiar şi decizia “de la centru” a fost tardivă. Dovadă, demisia senatorului ţărănist Vladislav Tiberiu care încă din momentul votului de săptămîna trecută’ şi-a arătat dezacordul faţă de colegii săi de partid. “Vîrstă înaintată a parlamentarilor ţărănişti îi va face pe aceştia să nu renunţe prea uşor la pensii îndestulătoare”, *ne-ă declarat senatorul demisionar.

Gabriela OGNEAN

î n c e r c î n d y » n e* dialog cu dl subprefect Liviu Medrea *

■ î. Căderile dc zăpadă din ultimele zile ne-au surprins ”pe picior greşit”?

R. Prognoza meteo pentru această perioadă dădea semnale cu referire la un volum important de precip ita ţiile adevărat, că prognoza făcea trimitere la ploaie, în primul rînd, apoi lapoviţă şi ninsoare. în conformitate cu Planul de apărare - compartimentul pentru;

. Ţnzăpeziri, viscol şi polei”, cele două regii- cea a Drumurilor Judeţene şi cea a Drumurilor Naţionale au intrat în dispozitiv încă în cursul zilei de 5 nolbmbrie a.c.-Însă intervenţia pe drumurile naţionale a fost mult îngreunată de participanţii la trafic,' de, aş zice, indisciplina acestora, fiecare dorind să ajungă înaintea celuilalt, în condiţiile îri care- îri după-amiaza zilei1 de 5 noiembrie-,

' şoselele aveau caracteristici de iarnă pe. uneleporţiuni. Aceasta a dus Ia unele situaţii neglăcute în cele trei puncte nevralgice, sub acest aspect, din judeţ: Feleac, Dealul' Dumbrava şi Piatra Craiului.- La capitolul ”acţiuni pe drumurile naţionale”, aş dori să îemarc promptitudinea echipajelor de poliţie' care au fost prezente şi şi-au . asumat responsabilităţi ce depăşeau cadrul normal al atribuţiilor. Cu menţiunea că Volumul de

Flavia SERGHIE ______ continuare în pagina a 16-a______

A s t ă z i .

S ă r b ă t o a r e a SFIN ŢILO R

A RH A N G H ELI M IH A IL S i GAVRIL

T

î.

' Păzirea adevărului şi vestirea cea bună sînt misiunile Arhanghelilor ce străjuiesc tronul cerului. Deşi in arta creştină ei apar şi in alte ipostaze, în ipostaza fundamentală au fost ei redaţi şi in fresca Muzeului Ortodox din Bălan pe Almaş, de către elevi ai Liceului de Arte Plastice “Romul: Ladea " din Cluj-Napoca. ,: - •

Arhanghelul Mihail, îikarmura de războinic, deţine sabia de foc şi cumpăna Dreptăţii; Gavril - Binevestitorulpoartă o lance’’ cu \ir fu lde: crin, un “toiag de flori întru a inimii călătorie”, .Fkionomiilej:elor doi îngeri au trăsături "furate” de pe chipul elevilor - artişti de la Liceul de : Arte Plastice "RomulLadea”. • \

Este un motivde suavă satisfacţie şi pentru sponsorii taberei de pictură' de lă Bălan: S.C. ARDAF S.A. şi PANIRO S.A., care-şi pot admira astfel rodul investiţiei si în mileniul trei.. ; :

ADEVĂRUL DE CLUJ

e l e c t r o c a s n i c e

PHILIPSt e l e v i z o a r e

în 12 ra te lu n a r e

M A G A Z IN U L AM ICP -ţa Unirii 1 6

în aceasta seară; la Opera Română:- ; . ; L I L I A C U L , '

Pentru prima oară în această “Frank, directorul închisorii”, stagiune, opereta “Liliacul” de Mihaela Ungureanu - “Prinţul Johann Strauss, într-o distribuţie Orlovski”, ŞtefanPopeşcu-“Alfred, omogenă, de mare valoare: Petre ■ cîntăreţ”, Marius Tniiculescu - “Dr; Ghilea - “Gabriel von Eisenstein”, . palke”, Titus Pauliuc - “Dr. Blind”, Irina Săndulescu Bălan - Ramona Eremia - “Adela”, Elena - “Rosalinda”, Alexandru Kopeczi - . Zoicaş - “Ida”, Marcel Tigăreanu-

•_______- ________ _ ; “Frosclr, paznicul închisorii”.'Conducerea muzicală- - Petre Sbârcea, regia artistică >■ Ion Piso,

. scenografia şi costumele - Livia •. Piso, coregrafia - Eugenia Popovici : şi Larisa Sorban, maestru de cor - ' Tiberiu Popa. Spectacolul va începe

la ora 18,30.

M M E 1 0F v i

m h e

A D E V Ă R U Lde Ciul A G E N D A miercuri, 8 noiembrie* 1995 G)

• Azi: Calendarul ortodox: +) Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril; Calendarul greco-catolic: Ss Miha3 â Gavril, arhangheli; Calendarul catolic: Fer. Elisabcta a Sfintei Treimi.

• Mîine: Calendarul ortodox: S£' Mc. Claudiu, Castor, Semproniqn şi

: Nicostraţ Calendarul greco-catolic: Ss Onisifor şi Porfiriu, m (+ 290); Matrona, cuv. (s V); Qaudiu, Castor, ScrnptmhBşiNkx)S(rat,mdaco-rotnani (+ 304); Calendarul catolic: Hramul Bazilicii din Laieran; St Teodor, soldat

■ ' ( D l r E I i E E Q M ^ E l

• PRKFECTURA,CONSILIlX JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCAJ19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: , 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMAria ClMPIA TURZII:36-80.• 01 : ' ,• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19J6

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 $1• 1M5-10

POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-• NAPOCA: 13-49-76• POUŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15*38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:,• 11-24-71 ' '• SALVAREA: 961• Salvarea cfr: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 •• DERANJAMENTE: 921'. ' j• ORA EXACTĂ: 958 ; " >'• REGIA AUTONOMA DE• TERMOFICARE _ •

DISPECERAT: 11-87-48 REGIA AUTONOMĂ DE -APĂ

• CANAL DISPECERAT: 11-63-02 S.C "SALPREST S.A. DISPECERAT: 19-55-22; VCOMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int*132 : =' - ■ ; v ' ■. ' ' :•

BORARUL CURSELOR

TAROM

31 octombrie 1995 - ... 30 martie 1996

' Plecări din Cluj-Napoca - 9,20 şi 18,00 , •

Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri. Sîmbătă: . 'Plecări din Cluj-Napoca - 13,15. :Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei \ v TELEFOANE: 19-49-87;19-35-57 - pentru externe

® „ ;ru A N s i> ( )R T M c i u

| PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA 1 * frinqialdedkţcţS '

trenuri accelerate, rapide şi interrity ;• BAIA MARE,SATU MARE(prin Dq): 15,05 . •BISTRIŢANĂSĂUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 ' •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prinSihin-PiatraOlt): 11,42.(prin Petroşani-Ct-aioYa): 10,00 'i •BUDAPESTA: 0,2^ 16,14; “ , •GALAŢI (prinPloiefti-Buzân): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45;16,43r21,00• SATU MARE: 4,04 - •SIBIU: 15,30 ' •SIGHETUMARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba iulia)i-'5,19; 22,4», 23,08;(prin0radea): 15,16 •TlRGUMUREŞ: 16,13 ;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR ilNFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTER JUDEŢENE . din Autogara II

Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30,14,00.

• Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 3 7,00 Quj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.

•Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30; 14,30,18,30. Cluj-Napoca - Gîrbău -Zalău: 6,40

•Quj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîrbou); 16,30(prinHida).'- >

•Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30, 16,00 ,Quj-Napoca -Aiud: 12,00. Cluj-Napoca-Al ba-Iulia: 13,00.

• Quj-Napoca-Bistriţa: 15,30(drculă vineri, ; sîmbătă, duminică,luni).• Cluj-Napoca-Brad: 16,00.• Quj-Napoca-Cîmpeni: 13,15. •Quj-Napoca-Media;: 14,30. •Quj-Napoca-Reghin: 16,30. •Quj-Napoca-Tîrnăvem: 15,15. •Quj-Napoca-Tîrgu Lăpuţ: 15,25.■ Quj-Napoca-Toplita: 14,15. •Quj-Napoca - Dej; 13,30 (prin Mociu);

14,00 (prin Tioc).• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş), ■14,00 (prin Sutor).• Quj-Napoca-Turda5,30,6,30; 6,50,7,20,

8,15;.9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 13,20,. 14,00; 14,30, 15,00; 15,30; 16,00; 17,00, 18,00, 18,30:19,00; 20,00; 21,00, 22,30.

Cursele judeţene pleacă ■ din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Chij-Napocj In zilele de hmi,-joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In zilele de mărfi, vineri fi slmbită la ora 11,00 0 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 ţi.înapoierea din MUkolc In ziua de joi ora 11.

INFORMAŢIIA utogaral: 14-a4-26 A utogara!!: 13-44-88 .

«•CUiJ

Miercuri, 8 noiembrie 5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa si economia de piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar, 8.10 Politia municipiului !n direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Overdose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii “Invitaţi in studio”; 17.05 ... “Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest Hits;22.05 Greatest Hits; 23.05 Music by night. Program Informativ BBCf Londra: 6.00; 14.00; 18.00; 21..00. Ş tiri U niplus Radio: 7.00; 8.00;' 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00.

A R a d i o S o n i cFM 6B,7MHz.

Miercuri, 8 noiembrie 6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzici) (Vasile Truţa); 9,00-1 ljOO Emisiune

•„în limba maghiară (Sebesi Karen Attila); 11,00-13,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 13,00 -14,00 Fiţi pe fazi (”Ziua ’ Ia Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Mircea Tătar);14.00-15,00 Cmtăceteiaş pe strune (muzică populară) (Călin Stănescu);15.00-16,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17^)0-18,00 Ce trebuie să ştim... ca să nu greşim (emisiune informativă) (Cosanin Guşă); 18,00- 19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Geta Todotuţ); 19/15-20,00 Povestea de scară (rubrica pentru copii); 20 JD0-21,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 21,00-21 ,(XJ Emisiune 4i fcnba maghiară (Gal Maria); 23£0- 0,00 Spaţiu 57 (Jazz) (Szekely Roland). -

■ ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada: Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbătă.' 8-14, duminica: închis. . ; •; - _

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şkduminica ;- închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:. 14-19,45; maiţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995,'ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIAIT-CĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), OR.\R: luni, miercuri: 14-19,45; maiţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. .

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis ^

■ Biblioteca Germană (strada Univeisităţii 7 - 9): hmi - închis; marţi- 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis. -

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12'-16 '-V.,-;..

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14 -1 9 ; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca '"Heltai" ‘ (strada Clinicilor 18).Orar. zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -: 13; duminică: închis

■ Biblioteca |ClubuIui Studenţesc C retin (strada Kogălniceanu .7 - 9). Orar:' marţi:' 18 - 19; joi' 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar luni, marţi, miercuri. joi:10-18;; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. :

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. .

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis:

■ Muzeu] Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis “ : ' , .■ ■Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeu] Naţional de'Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.’

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (strada Memorandumului 21). Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis . '

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9' - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeu] memoria] “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeu] Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10*14.

■ Parcul etnografic ”Romulus Vuia” zilnic 9-16, hmi închis.........

Miercuri, 8 noiembrie Program ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La’ prima oră ;9.20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Discoteca TV '95; 10,50 Videolexicon; 11,50 Film serial:;

„"Iubiri.... amăgitoare”; , 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv; 17,00 Iată toamna a sosit!; 17,15 Ecleziast '95; 18,00 De la lume adunate ...; 18,30 Desene animate;: 19,00 Poarta sărutului; 19,30 Film serial: ”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Fiica lui Mistral”;; 21,45 Noi. frontiere;22.20 Totul despre muzică; 22,50 Confluenţe; 23,20 Actualităţi; 23,40 Întîlnirea de la miezul nopţii; 0,40 Invitaţi ai Operei Romine din Cluj-Napoca.;

Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de -muzică; 10,05

Mozaic; 11,30 Desene animate;12.00 Gong!; 12,30 Armonii camerale; : 13,00 Ala-bala- portocala!; 13,45 Ritmuri muzicale;14.00 Actualităţi; 14,10 Film artistic: ; -Templul lotusului roşu”; 15,25 De lingua latina; 15,55 Desene animate; * 16,20 Film serial: "Pasiuni secrete”;-17.05 - Mini-eco; 17,45 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 18,30 Emisiune în limba maghiară;,20,00 - Pro memoria; 20,30 Turist-club;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”; 22,45 Un secol de cinema - Laurence Olivier; 23,45 Jazz-fan; 0,15 Caleidoscop.

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Cîntec transilvan;

. Oracolul şi clepsidra: O zi în

. Tuscania cu familia Piso.- Joi, 9 noiembrie

■ Program ul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 ; Film serial: “Santa Barbara”; 10,05 Limbi străine: germană - italiană;11.05 Film serial: “Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; ' 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Fotbal: / Dinamo Bucureşti.- Universitatea Craiova; 15,50 Ritmuri muzicale;16.00 Actualităţi; 16,10 Festivalul Internaţional de Muzică Populară -

“Pe marginea Punării”, 195; /16.40 Sub semnul întrebai 17,-40-Cuvinte potrivite; lUj! Desene animate; 18,30 Tragerilt Super Loto 5/40 şi' Situai Exp»18.40 Milenium? 19,30 Fila serial:”Fata şi băieţii"; 28,% Actualităţi; 20,50' Film terii! “Valea păpuşilor”; 21̂ 5 Reflecţii rutiere; 21,50 Studiai economic; 22,30 Memoruh; durerii; 23,55' Actualitiţi; 0,15 Film serial: “Poldark”.

Programul . 2: 7,00 La prin, oră; 9,20 Muzica pentrn toţi; 10,05 Magazin satelit; ll^j Desene ţnimate; 12,00 Divertii- ment muzical; 12,45 Curent 13,45 Ritmuri muzicale; 14,10 Magazin social;: 14,55 Limti străine: germană - italiană; li,ii Desene animate; 16,20 lilu serial:, “Pasiuni .secrete”; 17,1 Ceaiul de la ora 5; 19,K Emisiune în limba germui;20.00 Cultura în - lume; 203 Sfinx; 21,00 TVM. Mesiger, 21,30 Divertisment internaţional;22.00 -Filmoteca, de aur, 22,35 Film artistic: “Teorema"; 0,10 Războiul lupilor ;

TVR CLUJ-NAPOCA. Na eemisie. -

rogrcimul^televiziunilor^prirrWcablu

Miercuri, 8 noiembrie .19958.00 Program pentru tineret; 8,10

Seriale - RT4; 13,00 Seriale - RT4 şi C5; 16,15 Chinul - RŢ4; 18,05 Revanşa - MediaPro; 18,55 Diverse- preluare - MediaPro; 20,30 Taff- magazin - PR07;,

nr miercuri, 8 noiembrie 1995 ROZA VÎNTUR1LORA s a s i n a r e a lu i Y itz h a k R a b in

a p r o v o c a t u n p u t e r n i c

t r a u m a t i s m s o c i c t ă t i i i s r a e l i e n e

Reuter^ AFP .

- Cariera premierului, Yitzhak Rabin se identifică cu întreaga istorie a Israelului, de la răzbbaie la iniţierea procesului de pace, •de la socialism pînă la capitalism ul 1 impetuos. Asasinarea sa de către un extremist israelian a spulberat un tabu vechi de 2.000 de ani privind violenţa politică în rîndul evreilor, gerierînd temerea extinderii divizării interne. Personificare a israelienilor de baştină, sau "Sabra”, Rabin era

• o. personalitate atît de familiară în viaţa fiecărui israelian îneît mulţi au pierdut o parte din ei înşişi. "Rabin era chintesenţa noţiunii de israelism”, a afirmat Ellie Bamavi, istoric Ia Utfiversitatea din Tel Aviv, ”Luptător-fermier, erou militar, diplom at, moderat, cel mai intransigent ministru al apărării în reprimarea ascensiunii mişcării palestiniene Intifada şi totuşi, în. cele din urmă, om al păcii”.V; Acest asasinat- este punctul culminant al unei campanii ostile duse d e mai multe luni de u ltranaţionalişţii israelieni. - Forţele de extremă-dreapta, care

; îşi recrutează adepţii în principal din coloniile din Cisiordania şi Gaza, l-au acuzat deschis pe Rabin de "trădare” pentru faptul/ de a fi “capitulat”, în opinia lor, în faţa cerinţelor OEP şi a fi înmormîntat visul "Israelului Mare” , Israelul cu frontierele biblice.

Asasinarea premierului rabin a constituit totodată o lovitură grea dată diplomaţiei americane privind Orientul Mijlociu prin elim inarea personalităţii considerate la Washington drept suficient de marcantă pentru a-i convinge pe israelieni să plătească preţul păcii Shimon Peres, rivalul politic al lui Rabin,

care asigură interim atul guvernului, este şi el dedicat păcii,, dar este împiedicat de reputaţia sa de stînga şi de lipsa generală de popularitate, au afirmat analiştii. Unii analişti au declarat că este posib il ca preşedintele Siriei, Hafez al Assad, să fie în prezent atît d e . afectat de acest asasinat îneît să facă presiuni în vederea convenirii unui acord înainte de alegerile din Israel, prevăzute în luna iunie. Alţi analişti apreciază că incertitudinea generală l-ar determina pe liderul sirian să fie şi mai prudent. în acelaşi timp, nici ptocesul de pace cu palestinienii nu este în întregime garantat.

Conform legilor fundamentale ale statului evreu, decesul lui Rabin echivalează cu demisia guvernului. în mod paradoxal, această situaţie tragică îi asigură lui Peres conducerea unui cabinet

'foarte puternic. Nici unul dintre membrii săi nu poate demisiona sau fi exclus, iar guvernul nu poate fi răsturnat de parlament Teoretic, guvernul de tranziţie va putea rămîne la guvernare pînă la sfîrşitul legislaturii, prevăzute^ în octombrie 1996. Două dosare distincte se află pe masade lucru a lui Peres: punerea în practică a acordurilor de autonom ie încheiate cu OEP şi un acord dc

/pace cu Siria în schim bul restituirii platoului Golan ocupat' d in .1967. în problem a palestiniană, Peres nu urmează să întîm pine prea m ulte dificultăţi în a pune îa practică; ceea ce s-a convenit deja. Dar întrebarea care se pune este dacă Peres, privat de protecţia lui Rabin, va avea suficientă autoritate pentru a sprijini un progres substanţial priv ind dosarul sirian al negocierilor de pace în parlament şi în ochii opiniei publice.

S înt foarte puţine state în E uropa ("p ro te c to a re ” • ale d re p tu rilo r ' ■ m in o rită ţilo r

. naţionale din ţările est-europene) în care o minoritate naţională beneficiază de un program de radio n o n . stop. Un asemenea program îl au m aghiarii pe postul de radio Novi Sad care emite în limba maghiară 24 de ore non'stop. Emisiunea în limba maghiară datează din 1949 şi este destinată în -primul rînd in form ării ce lo r aproxi na ti v

-340.000 de membri ai minorităţii maghiare, a doua etnie din punct de v edere num eric d in . Voivodina (recensămîntul din 1991). în această provincie există cîteva partide ale‘ etnicilor m ag h iari, d in tre ■ care C om unita tea .. D em ocrată , a m ag h iarilo r d in V o ivod ina (CDMV) a-participat la alegeri şi are deputaţi în parlamentele federal, republican şi provincial ca şi reprezentanţi în consiliile locale. Sîrbii din Ungaria sînt în număr de 5000 împrăştiaţi în

întreaga ţară. De cele mai multe ori .ei convieţuiesc cu ungurii: ex istă un singur sat populat exclusiv de sîrbi - Lovra. La Budapesta locuiesc 800-900 de sîrbi. în Ungaria funcţionează doar două şcoli elementare în. limba sîrbă.

Maghiarii din Iugoslavia ■

sîrbH Un Ungaria("Borba" din

17 octombrie 1995)Apreciind situaţia sîrbilor din

U n g aria , .Goran B ăşic i, c e rc e tă to r ştiin ţific : pen tru p rob lem a m inorită ţilo r şi drepturilor omului la Academia de ştiinţe din Serbia, declară pentru cotidianul ”Borba”-că în trecut în Ungaria s-a promovat o po litică de discrim inare a minorităţilor şi că după 1948

sîrb ii au fost străm utaţi d in legiunile de frontieră.

Ungaria este în prezent, o ţară omogenă din punct de vedere n a ţio n a l. M in o rită ţilo r , cu e x c e p ţ ia ' ţig a n ilo r fo a rte num eroşi, le este foarte greu să-şi înfăptuiască drepturile ce le sînt acordate în prezent, deoarece

'asim ilarea şi-a spus cuvîntul. .Aceasta o demonstrează şi faptul că, d in cele 11 reuniuni ale m in o r ită ţilo r n a ţio n a le d in în tre a g a ţa ră , n ouă s-au desfăşurat în limba maghiară. Sînt greu de pus în aplicare

. drepturile colective, cum eSte cel la şcolarizare în limba maternă, deoarece trebuie strîns un anumit număr de elevi.

G oran B ăşici consideră că Legea privind minorităţile din Ungaria este foarte bună, dar

- tardivă! Legea a fost adoptată m a i'p u ţin pentru m inorităţile naţionale din Ungaria şi mai m u lt ca un atUu p en tru re v e n d ic a re a .d r e p tu r i lo r ' minorităţilor maghiare.-

R u sia a c u z ă d e sp io n a j o r g a n iz a ţ i i e c o lo g is te o c c id e n ta le

(" In te rn a ţ io n a lH e ra ld T r ib u n e ”)

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESA.

NATIONAL NEWS AGENCY

In această pagină au fost publ icate materiale furnizate de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, precum si din alte surse.

Agenţi de contrainformaţii ruşi au acuzat o organizaţie ecologică occidentală că a divulgat secrete militare, şi au sugerat - că unele

' grupuri ecologiste străine sînt de fapt fronturi de spionaj. Serviciul Federal de Securitate, cunoscut sub iniţialele sale din limba’ rusă- FSB -, a afum at că Fundaţia; B e llo n a , g rup eco lo g is t norvegian, a r putea fi acuzată O ficial de d ezv ă lu irea ' unor sec re te • de s ta t. B ellona , organizaţie înfiinţată în urmă cu nouă luni, cu sediul la Oslo, şi care se ocupă începînd din 1989 de problemele stocării deşeurilor radioactive şi de alte chestiuni eco log ice în nordu l R usiei, insistă însă că a folosit numai surse de informaţii publice şi că nu a divulgat nici un secret.

Acuzaţiile ruşilor au produs consternară în rîndul grupurilor ecologiste occidentale, a căror ac tiv ita te - în fo sta U niune

Sovietică s-a axat pe problemele deşeurilor nucleare şi ale stocării lor în instalaţiile militare. Ele seamana de asemenea cu acele declaraţii făcute anul trecut de autorităţile şi mass-media ruse su g e rîn d că m ai m u lte , o rgan iza ţii occidentale non -, g u v em am e n ta le . - între care Fundaţia Camegie pentru Pacea Internaţionali, Fundaţia Soros şi grupul ecologist ”Greenpeace” - sînt, de fapt, angajate în spionaj.: O fic ia lită ţile o rg an iz a ţie i

B e llo n a au in s is ta t a su p ra faptului că activitatea lo r se limitează strict la.' preocupările legate de reziduurile radioactive din zone situate în partea de nord-vest a Rusiei, în apropiere dc frontiera norvegiană. într-o declara ţie , grupul a calificat sugestia că ar G vorba de spionaj d re p t " rev o ltă to a re” . La 5 octom brie, pe aeroportul din Sankt Petersbuig agenţi ai FSB,

au dat jo s din avion un ecologist rus care lucra pentru Bellona. M il ita n tu l, pe n u m ele său Serghei Filipov, a fost interogat timp de trei ore şi înainte de a fi e lib e ra t i s-a spus că va fi co n tac ta t d in nou ca . m artor împotriva Fundaţiei Bellona.

A doua zi, angajaţi a i agenţiei au percheziţionat şase obiective din St. Petersburg şi din portul M urmansk, din nordul extrem.

-Percheziţiile au inclus biroul din M u rm an sk a l o rg a n iz a ţie i B e llo n a ş i ap a r ta m e n te le angajaţilor ruşi ai acesteia. La b irou l- g ru p ă r ii, a g e n ţi i au c o n f is c a t ca lc u la to a re - şi d is c h e te , o cam eră v id e o , documente şi alte echipamente. D e a sem e n ea , a g e n ţii au p e rc h e z iţio n a t lo c u in ţa lu i A lexe i K lim ov , un m ilita n t e c o lo g is t av în d le g ă tu r i cu organizaţia ”Greenpeace” d iir portul nordic Severodvinsk.

W a l e s a lu p tb

p e n t r u u n n o u

m a n d a t

l a p r e ş e d i n ţ i eReuter '

A D E V A Rd e C l u î /

Polonia se îndreaptă spre o perioadă de două săptămîni ide luptă politică dură, în vreme , ce preşedintele Lech W alesa se străduieşte să-şi asigure un al doilea mandat după o remarcabilă revenire în primul tur al alegerilor prezidenţiale de la 5 noiembrie a lui Aleksander Kwasniewski, lider al foştilor comunişti, cu 38,9 la sută din voturi, urmat de Walesa. Cu doar cîteva luni în urmă, cota de popularitate a lui Walesa scăzuse sub 10 la sută.

Analiştii apreciază câ fostul lider al Solidarităţii a reaprins de fapt divizările istorice între susţinătorii şi oponenţii comunismului, la şase . ani după prăbuşirea puterii comuniste. Reamintind alegătorilor lupta sa cu regimul comunist din anii ’80, Walesa poate că a subminat eforturile lui Kwasniewski de a se autoînfăţişa ca un politician în stil occidental reform at şi cizelat, , neîmpovărat de trecut ‘

- Walesa, care a beneficiat de pe urma desfăşurării unei campanii în care a evitat cunoscutul său stil belicos, a declarat că n u ' intenţionează să - facă nici o schimbare de tactică.

Analiştii consideră că mulţi alegători conservatori ar putea fi influenţaţi de puternica Biserică romano-catolică poloneză, care a cerut îa mod deschis polonezilor să - nu-1 voteze-pe Kwasniewski. Dar orice apel direct al episcopilor de a-1 vota pe Walesa ar putea în mod paradoxal să-l ajute / pe Kwasniewski .Mulţi polonezi au rezerve faţă de creşterea influenţei bisericii în societate.

Kwăsniewski argumentează că o victorie a lui Walesa ar putea aduce instabilitate politică.- Actualul preşedinte a fost implicat într-o îndelungată disputai cu stingă, aflată la guvernare, şi a arătat limpede că doreşte să devanseze alegerile parlamentare ce urmează să aibă loc în 1997. Dacă va rămîne în funcţie, Walesa doreşte să unească mai multe grupuri centriste şi de dreapta ca să lupte penlru alegeri anticipate, sperind că acestea ar putea promova ideile sale de reforină.. ; -

'Sîrbii din România, românii din Serbia: drepturi suficiente si bani putini”

rBorba'H)- Comunitatea sîrbă din România şi

cea română din Serbia sînt apropiate din punct de vedere numeric, ceea ce permite să se facă o paralelă directă între situaţia sîrbilor din România şi cţa a românilor din ţara noastră.

în Iugoslavia/ potrivit recensă- mîntului din 1991, trăiesc puţin peste42.000 de români, majoritatea lor -38.000 - fiind stabiliţi în Voivodina. Limba română este folosită oficial în10 comune din Voivodina (Milan Luciei, "Situaţia şi drepturile minorităţilor din Voivodina”). Accasta înscamna că limba rcspectivă este folosită în întreaga viaţă publică• în adminis-traţia de stat, înprocedura juridică, în declaraţii oficiale, în comunicatc dc presă. Nu există insa nici o localitate unde sâ . se vorbească numai limba română - aproape pretutindeni se vorbeşte şi maghiara, în modfrecvent slovaca, iar în Biserica Albji şi ceha.

Limba română este una dintre cele

cinci limbi folosite oficial în activitatea organelor din provincia Voivodina, astfel îneît dezbaterile din sesiunile parlamentului se traduc simultan. Ca şi celelalte minorităţi naţionale şi românii beneficiază de învăţămîn-tul în limba maternă, începînd cu învăţămîntul preşcolar si terminînd cu pregătirea superioară. In28 de şcoli din 10 comune învaţă 2000 dc copii români, învăţămîntul în limba maternă dcsfăşurîndu-sc şi la Liceul din Vîrşeţ, la Şcoala tehnică' din Alibunar, la facultatea dc filologie * din Novi Sad şi la Institutul pedagogic din Vîrşeţ. La Facultatea dc filologie există şi Catedra de limba şi literatura română: aici se pregătesc şi viitorii ziarişti pentru publicaţii în limba română:' Există şi o societate pentru limba şi literatura română carc beneficiază dc sprijinul financiar al statului. Dc altfel, tinerii români, ca şi membrii altor minorităţi naţionale din Iugoslavia, au acces la toate celelalte instituţii dc învăţămînt din Voivodina.'.

7 Editarea manualelor pentru toate nivelurile de învăţămînt în limba română beneficiază de sprijinul financiar al statului. Şi românii din Voivodina au ”în rîndurile lor” oameni de ştiinţă, doctori în ştiinţă etc, care colaborează şi cu colegii lor. din România/Astfel, cîteva teme de cercetare sprijinite financiar de către stat au avut ca obiect limba română. Cînd este vorba de activitatea de distracţie şi recreativă, românii din Voivodina au patru teatre de amatori şi un Festival al propriei creaţii cultural muzicale la care participă 30 de ansambluri cultural artistice. Biserica ortodoxă a românilor din Voivodina are 34 de biserici. Adunarea Republicii Serbia a declarat Biserica ortodoxă română din Uzdin drept tezaur cultural de o importantă deosebită. Lă restaurarea acestei biserici au.contribuit financiar statul .şi Biserica, la fel ca şi la restaurarea picturilor din biserica română "Sf. Nicolae” din Ritişevo. Casa de editura "Libertatea” sedate anual de

sub tipar cîte zece titluri de carte în limba română. în Voivodina, scrie Lucici, timp de decenii creează şi publică scriitori români ca Florin Ştefan, Radu Flora, Ion Bălan, Mihai Avramescu şi alţii. Cărţi în limba română pot fi găsite şi la Biblioteca societăţii de cultură "Matiţa Sprska” din , Novi Sad. Adunarea (parlamentul) din Voivodina este fondatoarea â trei publicaţii în limba română. "Libertatea”, săptămînal de informaţii politice, există din 1945. Statul alocă sprijin financiar penlru încă cîteva ziare şi reviste care apar în limba acestei minorităţi. Trei ziare locale sînt editate, între altele, şi în limba română. ■

Programul în litaba română difuzat zilnic de postul de radio Novi Sad este de 7 ore, în aceeaşi limbă fiind transmise emisiuni la încă cinci posturi de radio locale. Televiziunea Novi Sad difuzează de 5-6 ori pe săptămînă programul în limba română.

înlăturarea lui Karadjici şi a lui Mlădiei - o

AFP - înlăturarea şefilor civil şi, respectiv, militar al sîrbilor din Bosnia, Radovan Karadjici şi Ratko Mlădiei, cerută cu insistenţă de Washington, apare pe viitor ca o necesitate pentru preşedintele sîrb, Sbbodan Miloşevici, preocupat să ajungă cît mai curînd la un acord de pace - se apreciază la Belgrad.

- Retragerea celor doi, inculpaţi de crime de război de către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga, va depinde totuşi într-o mare măsură de evoluţia negocierilor aflate în curs de desfăşurare Ia baza aeriană de la Wright-Patterson, în apreciere de Dayton, şi de condiţiile pe care Statele Unite le-ar putea impune pentru încheierea păcii în Bosnia. Ea ar putea fi accelerată în caz de conflict major între Miloşevici şi sîrbii bosniaci membri ai delegaţiei pe care o conduce ' şi în cadrul căreia predomină opinia preşedintelui sîrb. . : ■

Conform unor surse apropiate conducerii sîrbilor bosniaci; citate dc agenţia iugoslavă independentă Beta, "preparativele penlru înlocuirea" principalilor responsabili ai Tlepublicii Sîrbe" (RS, autoproclamată) ar fi început dc la sfîrşitul" lui octombrie la Pale (”capitala” RS, în apropiere dc Saraievo). Conform acestor surse, conducătorii sîrbilor bosniaci, s-au pus de acord cu Miloşcvici pentru ca Mlădiei, Karadjici şi Momcilo Krajisnik, "preşedintele parlamentului”, să nu candideze în nici una din funcţiile viitorului stat Bosnia-I Icrţcgovina. Conform agenţiei Beta, preşedintele şi-ar pregăti astfel terenul pentru a desemna propriul său candidat la conducerea entităţii sîrbe din Bosnia, Iară să sc ştie încă despre ce personalitate ar putea fi vorba. Warren Christopher, secrclarul dc stat american, a declarat Ia 1 noiembrie, Ia Dayton, că în Bosnia nu vor fi trimişi militari americani atît timp cît Karadjici şi Mlădiei sc află la conduccrea RS. "Ei nu au cc căuta aici. Ei sînt inculpaţi de crime de război", a subliniat cl. Nicholas Burns, purtătorul de euvînt al Departamentului de Stat, a confirmat că Washingtonul^ insistă pentru ca cei doi sâ fie înlăturaţi”. ,

A D E V A R U Ld e C i u i VIATA POLITICĂ miercuri, 8 noiembrie 1995 (4

P.D. trage în tintele preferate: P.D.S.R. si P.U.N.R.

Din nou, conferinţa de presă a Partidului Democrat s-a concentrat asupra principalului partid de guvernămînt; aducînd date concrete referitoare-lav situaţia economică a ţării şi a nivelului de trai al populaţiei.

Prezentînd statistici îngrijorătoare, Iuliu Păcuraru, liderul organizaţiei din Cluj, a tras concluzia că în România se va obţine un record de scădere a

• profitului, rata de profit a întreprinderilor industriale scăzînd de. la 4 la 2 la sută. Ţinînd cont şi de precizările Institutului de Sondare ' a nivelului şi calităţii vieţii, potrivit cărora 70 la sută din români trăiesc sub limita de sărăcie, Păcuraru apreciază că popularitatea PDSR este in scădere şi, în acest context,- alegerile anticipate ar fi o variantă de luat în calcul de către opoziţie. ... i , ■ ■ - ,:,- Liderul P.D. vede în recentele

atacuri lansate de PUNR la Cluj împotriva PDSR o încercare a partidului lui Gheorghe Funar "de a se distanţa de rezultatele acestei guvernări”, o recunpaş- tere indirectă a faptului că acestea sînt slaba”, departe de ; ceea ce anticipase PţJNR cînd*a j înfrăţiri Executiv.” Păcuraru este -, convins că PUNR va rupe alianţa cu PDSR-ul înaintea alegerilor, intrînd în ţompetiţie „electorală'

cu PRM. ”Doar unul din aceste• partide, care împart acelaşi

electorat, va intra în Parlament” Vorbind despre subiectul şpu

favorit, pedeserizarea, .Iuliu Păcuraru ne-a adus noutăţi, intervenind, în schimb, poate'fără voie, în disputa PDSR'- PUNR privind realizările din judeţ. Este evident că PDSR-ul nu poate "pedeseriza” dacă nu are pîrghiile de a influenţa economia judeţului şi atunci pretenţiile PUNR că ”noi am făcut totul în Cluj” rămîn fără acoperire. "Afirmaţiile PUNR-ului nu au nici un temei şi dovedesc că cine le face nu cunoaşte legile”, spune Păcuraru. "Banii se aprobă de către Guvern şi distribuirea lor

■se face de Consiliul judeţean şi Consiliile locale, cu o majoritate de două treimi, ori PUNR nu beneficiază de o asemenea reprezentare”.■ - Luînd cuvîiitul în conferinţa de presă, preşedintele PD Cluj- ' Napoca, Valentin Taşcu, s-a! referit la demonstraţia actorilor în care 'vede. o dovadă că guvernul lasă cultura, ca şialtă dată, la capătul listei de priorităţi. ”Bste o eroare: de .-strategie., ’ internaţională deoarece, dacă mai există' 6 percepţie favorabila a României în străinătate, aceasta se datorează,; în primul rînd, ambasadorilor noştri culturali”.

Caius CHIOREAN

C o r n e l i u C o p o s u -

s e n i o r a l n e a m u l u i r o m â n e s cCORNELIU COPOSU'este-o;

personalitate, marcantă a vieţii politice româneşti. S-a riăscut^în localitatea Bobota, judeţul Sălaj, la

"20 mai 1916, din părinţi şi bunici puternic ancoraţi în viaţa spirituală, şi politică, ' luptători - pentru identitatea unitatea şi afirmarea românilor din Transilvania.. Domnul Comeliu Coposu â urmat' cursurile Facultăţii de Drept diri Cluj, după care şi-a definitivat doctoratul în drept şi ştiinţe de stat. în timpul._ studenţiei a fo ş t; preşedintele studenţilor democraţi

■ din Universitatea clujeană.A intrat în viaţa politică alături

de marele patriot . Iuliu Maniu, ocupînd funcţii importante în Partidul Naţional Ţărănesc dintre , care amintesc:secretar politic, secretar general adjunct, secretar al Delegaţiei Permanente, preşedinte

• ăl Tineretului Naţional 'Ţărănesc./ După cîstigarea alegerilor din 1946 de către PNŢ şi falsificarea lor de comunişti, este arestat în anul 1947 şi condamnat la muncă'silnică pe : viaţă, întemniţat, fiind supus celui mai bestial regim de detenţie: ; izolare totală, frig, bătăi, înfometare, cu pierderea temporară a vederii şi ' a capacităţii de vorbire. în timpul detenţiei îşi pierde soţia, care moare ■' în închisoare, iar după eliberare este marginalizat, urmărit şi verificat de securitate, intcrzicîridu-i-se să profeseze în specialitate. Decembrie : 1989' îi dă posib ilita tea '{ să înfăptuiască Testamentul lăsat; de Iuliu Maniu la ultima şi scurta

întrevedere în puşcărie înainte de moartea Tribunului, prin care îi lega de suflet . reorganizarea şi relegalizarea partidului după căderea comunismului.

Se p o a te afirma că de destinul Domnului Comeliu Coposu se leagă o jumătate de.secol de luptă anticomunistă pentru democraţie plătită cu lacrimi şi sînge! în milioane de oameni plînge sufletul şi simt remuşcarea că nu l-au înţeles la timp, că au crezut în urmă cu cinci ani Său pe parcursul acestora în minciunile şi dezinformările a ’ căror ţintă a fost. Demnitatea, verticalitatea, seriozitatea şi morala

, creştină care i-au fost conduită în întreaga viaţă, l-au determinat , pe regretatul Petre Ţuţea să-l considere

, pe domnul Gorneliîi Coposu"Senior. al neamului românesc”.

Prin participarea sa activă în miezul evenimentelor politice alături de Tuliu Maniu şi după Revoluţie ca preşedinte PNŢCD, în perioade agitate ale istoriei noastre, poate fi considerat un izvor istoric

« viu, de care trebuie intens profitat pînă nu este prea tîrziu. în conşecinţă, consider oportună şi , îndreptăţită conferirea titlului de "Cetăţean de: onoare . al municipiului-martir Cluj-Napoca”, domnului CORNELIU COPOSU, sim bol; şi-, martir ă l luptei anticomuniste pentru libertate şi democraţie în România.

- Prof.univ.dr.ing. Ioan VIDA - SIMJŢI, consilier

municipal PNŢCD

... în articolul apărut ieri eu privire la Conferinţa Judeţeană a, PUNR, un nume a fost transcris greşit' în loc de Petre Coţa a apărut

.Mircea Coţa. Facem cuvenita rectificare cu scuze.

R o m â n i i a l u n g a ţ i d i n j u d e ţ e l e C o v a s n a ş i H a r g h i t a

s î n t i n v i t a ţ i l a C l u j - N a p o c a

I 3 W S T A T B E - A P E LConsiliul Director al Asociaţiei

Românilor, alungaţi din judeţele Harghita şi Covasna, împreună cu . Primăria municipiului Cluj-Napoca invită la o întîlnire - dezbatere în Sala Mare de Şedinţe a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, în data de 25 noiembrie 1995; la orele

10,00, pe toţi cei care, supuşi presiunilor în perioada imediat următoare evenimentelor din Decembrie 1989, şi-au părăsit. în mod forţat căminele şi locurile de muncă din judeţele Harghita şi Covasna, trăind acum în diverse colturi ale României si ale lumii.

Din motive obiective; am fost . nevoiţi să modificăm dala accstei. întîlniri din 11 noiembrie, cum a fost prevăzut iniţial, pe 25 noiembrie 1995. ' .

Gheorghe FUNAR, Primarul municipiului

Cluj-Napoca

P.L/93 este, în continuare, preocupat de moţiune...

Moţiunea Partidului Liberal 1993 cu privire la neemiterea in timp legal a cărţii de alegător a fost, din nou respinsă. PL’93 o Va depune din nou, pentru a cincea oară, s-a arătat la conferinţa de presă, de marţi, a acestei formaţiuni politice. în acelaşi cadru, Dinu Patriciu; lider al PL’93, a declarat că nu doreşte, sub nici o formă, să intre în polemică, dar, a spus el, Emil Constantinescu, preşedintele Convenţiei Democratice, a făcut o afirmaţie, pe cît de graVa, pe atît de neconformă cu realitatea, menită să tensioneze relaţiile în opoziţie. Pe de altă parte, PL’93 doreşte o colaborare inteligentă în apropiata campanie electorală, care sâ se bazeze pe sprijinul celui mai bine plasat dintre candidaţi, colaborare în alegerile indirecte - pentru primar şi viceprimar şi,' cu deosebire, o înţelegere asupra viitoarei guvernări a ţării. Preşedintele CDR a afirmat, recent; că liderii PL’93, în 80 la sută din luările de poziţie, au atacat partidele ce compun convenţia, în replică, Dinu Patriciu a prezentat o statistică, luată dintr-o arhivă bine pusă la punct, după cum a apreciat liderul PL’93, care relevă că în lunile septembrie-octombrie şi începutul lunii noiembrie, din apariţiile în presă,1,16 la sută se referă Ia CDR, iar 1,32 la sută la Emil Constantinescu, 1,48 la sută la partidclc din convenţie, deci un.total de 3,96 la sută au legătură cu CDR. Restul sînt la adresa actualei puteri, a guvernului Văcăroiu, a preşedintelui României, a tot ce înseamnă arcul guvernamental. Pe scurt, în ultimele două luni şi o săptămînă,'4 la sută din luările de atitudine ale PL’93 se referă la CDR şi nu toate critice. :

R L .D . este îm p o triva aderării Rom âniei la NATO

Partidul Liber Democrat (PLD) apreciază că România, nu trebuie să ’ intre în NATO, considerat “un bloc militar anacronic şi fără utilitate”, se arată într-un comunicat al acestei formaţiuni, politice, transmis spre difuzare marţi. în opinia PLD, Alianţa Nord-Atlantică “s-a transformat azi, din blocul cu pretenţii de apărător al democraţiei şi libertăţii într-un agresor ce .se amestecă fără drept în treburile interne ale unor state suverane”. “NATO trebuie să fie desfiinţat cît mai curînd”, deoarece “nu mai are nici o utilitate practică”, se arată în comunicatul PLD.

RA.C. în căutarea candidatului pentru Primăria Cluj-Napoca

Sînleţi uri manager bun şi aveţi diploma universitară? Cunoaşteţi cel _ puţin două limbi de circulaţie internaţională? Vă interesează politica? Dacă răspundeţi eu da la toate aceste întrebări,' atunci iăsâţi lucrul deoparte^i adresaţi-vă conducerii PAC din'Cluj. Ayeţi.şarise să deveniţi candidatul partidului la funcţia de primar al oraşului. Nu trebuie înţeles că PAC lansează un concurs pentru ocuparea locului de candidat, dar partidul ri- a hotărît încă nimic concret jpentru Cluj-Napoca şi, după cum spune vicepreşedintele organizatoric, Laurian Oniga, este disponibil să primească pretendenţi din afară. La Craiova, chiar aşa s-â şi întîmplat. , -

"Consider că oraşul Cluj-Napoca merită mai mult decît are acum şi el trebuie'să se constituie într-una din priorităţile electorale ale PAC-ului”, afirmă Laurian Oniga, recomandînd conducerii locale să ţină in continuare uşile deschise “persoanelor de bună condiţie" • ,:; In acest moment, PAC are candidaţi în 286 de comune şi liste complete îri 180. Potrivit cuvintelor preşedintelui de la Cluj, Nicolae Maier, există "riscul să ne trarisforriiăm dintr-un partid al elitelor în unul de mase”. In ceea ce priveşte o eventuală înţelegere pe plan local cu UDMR, Maier o vede posibilă numai în turul doi şi doar "pentru a bloca aceesulla Primărie al Puterii. - - , (C.C.)

■ - (urmare din pag. 1) ;• ;toţi acei ce cochetează cu ideea de a intra în alianţă cu P.U.N.R. Conducerea P.D.S.R., la rîndul ei, e nevoie să cîntărească şi mai bine decît pînă acum "costurile • şi beneficiile menţinerii alianţei cu P.U.N.R.

2. P.U.N.R. consideră că .principalul inamic al lui îl reprezintă P.D.S.R. şi nicidecum lî.D.M.R.-ul sau alt partid de opoziţie care vor “să vîndă ţara străinilor”, Faptul este pilduitor: ceea ce urmăreşte P.U.N.R.-ul este puterea în totalitatea ei şi nicidecum unitatea naţională a românilor împotriva celor cc pun în pericol ideea naţională sau suveranitatea şi independenţa ţării. Nu este ‘de înţeles cc unitate vrea P.U.N.R.-ul în cazul. în care P.D.S.R., ce sc ştie câ reprezintă principalul partid al României dc azi, este lăsat pe dinafară şi considerat duşman.

3. Problema naţională rămîne un punct ccntral al doctrinei P.U.N.R'. La conferinţă ea a fost reluată în stilul tradiţional acaparator şi catastrofist, propriu unor lideri P.U.N.R., La

D i n p e r s p e c t i v ă P . D . S . R .

C i n e e s t e s i c e v r e a P . U . N . R . - u l ?începutul conferinţei s-a .spus că doar P.U.N.R.-ul luptă pentru apărarea Transilvaniei/Dar armata ce face? Preşedintele ţării nu a luat de mai multe ori o atitudine fermă în această problemă? Conducerea P.D.S.R.-ului nu a făcut acelaşi lucru? Senatorul Adrian Moţiu a . legat criticile recente la adresa Băncii Dacia Felix de un pretins •complot împotriva României:-' Transilvania este în pericol de a fi încorporată într-un stat ccntral european. Ce secrete poartă senatorul.clujean? Să fie vorba doar de o provocare? în condiţiile în care o propunere de reconciliere â României cu Ungaria, formulată dc preşedintele ţării, se bucură dc aprecieri pentru realismul ei, Gh. Funar stabileşte cinci condiţii de îndeplinit înainte dc a se închcia un, trştat cu Ungaria. Nu este greu de- constatat ,că aceste condiţii vor să pună pc linie moartă îmbunătăţirea aşteptată în relaţiile cu Ungaria. Cine a sperat că la conferinţa

judeţeană Cluj P.U.N.R.,să afirme un naţionalism decent şi constructiv s-a înşelat.

4.' Asumarea' . integrală, neconformă cu adevărul şi lipsită de modestie, de către P.U.N.R. a unor reuşite la care a contribuit doar în parte. Tot ceea ce s-a făcut în Cluj-Napoca: asfaltarea unor străzi, zugrăvirea clădirilor din centrul •municipiului etc, sînt puse pe seama primarului P.U.N.R.-ist. Aceste realizări şi multe altele s-au făcut pe banii contribuabililor carc nu sînt doar P.U.N.R.-işti, au fost decise în consiliul primăriei nu doar dc liderii P.U.N.R., ci şi de reprezentanţii altor partide. Au fost, dc asemenea, ncccsarc aprobări din partea prefecturii şi a guvernului, în care ,1a conductre se află P.D.S.R.

5. Cultul personalităţii Iui Gh. Funar. Este venerat cu o nostalgie ce aminteşte dc vremuri apuse; Aplauze faţă de orice propoziţie cu sau'fără duh. îi sînt tolerate şi încurajate accentele belicoase, chiar

şi atunci cînd zăngănitul armelor are un efect contrar celui aşteptat. Astăzi contează negocierile răbdătoare, raţionate şi de un profesionalism de excepţie.

6. Accente de bravadă,, binecunoscute, nu au lipsit în cadrul - conferinţei. Gh.- Funar a spus, într-un limbaj de microbist al fotbalului, că P.U.N.R. va avea mai mult de patru reprezentanţi în guvern şi că va ajunge să cîştige preşedinţia. Dar anchetele de opinie recente acreditează P.U.N.R.-ul cu procente dezolante, îneît cineva şi- ar putea pune problema dacă acest partid va mai fi reprezentat în viitor în Camera Deputaţilor şi Senat

7. Utopism manifestat în credinţa că ar putea fi stîrpită corupţia. La conferinţă a fost criticat guvernul că nu a înfăptuit aşa ceva.

într-o economic de piaţă corupţia este un însoţitor permanent, un rău ce nu poate fi lichidat. Tot ce se poate este reducerea ci, menţinerea ei sub control,' aşa cum fac şi ţările

occidentale dezvoltate. A propuneo societate lipsită, de corupţie înseamnă a înşela buna credinţă a oamenilor.

8. Noutăţi modeste. Ele s-au rezumat la anunţarea unei’posibile contopiri a P .U .N .R.-ului cu P.D.A.R.-ul şi M.E.R.-ul şi Ia alegerea în noul organ judeţean a Sabinei Funar. Această ultimă măsură a surprins mass-media. S-a spus, prima soţie de lider de partid din România care se lansează la un asemenea nivel în politică. Oare memoria ziariştilor să fie atît de scurtă? Există un precedent, atît de cunoscut îneît nu trebuie să-l num im .

9. Critică şi acuze la adresa puterii, din care şi P.U.N.R.-ul face parte, pentru toate stările negative dc lucruri din economie şi din domeniul calităţii vieţii oamenilor. Dar aceste stări au cauze cc nu intră în responsabilitatea guvernului: situaţia dinaintea şi imediat după Decembrie 1989, recesiunea

economiei ţărilor occidcntale europene, embargoul faţă de Irak şi Serbia, , pierderea unor pieţe tradiţionale, starea demografică în care pensionarii au o pondere apreciabilă etc. Critica respectivă este însoţită deseori rde promisiunea, im plicită sau explicită, că P.U.N.R.-ul va schimba totul cît ai bate din palme.

10. Dogmatism'şi imitaţie. Deşi aflat în arcul» puterii, P.U.N.R. copiază permanent şi conştiincios opoziţia în critica pe care aceasta o face P.D.S.R.- ului. Din acest punct de vedere P.U.N.R.-ul joacă o carte nu prin liberă . voinţă, ci printr-o manipulare ă cărei fire îi scapă.

", Ce încredere poate inspira un partid cu o doctrină bazată pe un asemeneâ decalog programatic şi comportamental? Ge rol poate el juca în procesul complex şi dificil de tranziţie a României? Este el un factor de mobilizare a resurselor naţionale umane şi de altă natură pentru un progres;autentic al ţării? Vorba poetului, stimate cititor şi posibil alegător: Tu to-ntreabă şi

’ socoate.... • , ,

miercuri, 8 noiembrie 1995 ARTA - CULTURA A D E V A R U Lde Clui

F ila r m o n ic a " T ra n s ilv a n ia ”

I l f C V I f BACS -C A N i E L n c N T z y

Dedicat celei de-a 75-a aniversari a Uniunii Compozitorilor şi M uzicologilor din România,' realizat în colaborare cu Centrul Cultura} Francez, concertul simfonic de vineri, 3 noiembrie s-a bucurat de prezenţa a doi muzicieni de marcă: dirijorul Ludovic Bacs şi saxofonistul francez, doctor în saxologie, Daniel Kientzy-. ' .7. .

Numele dirijorului român este puternic legat de creaţia muzicală contemporană, d-sa realizînd numeroase prime audiţii de. lucrări româneşti. Preocuparea deosebită a şefului de orchestră pentru înţelegerea şi redarea fidelă a partiturii, pentru realizarea unui colorit de substanţă şi a ' unei atmosfere în ton cu ethosul lucrării, a contribuit din plin la reuşita muzicală a unui concert - din păcate cu un public restrîns, semnificaţia evenimentului fiind, astfel, estompată. =..* Dacă lucrarea lui Georg Ligeti

pentru saxofon şi orchestră ”Misteries o f the Macabre” (p.a.) ■ s-a^ situa t undeva în sfera burlescului, jonglindu-se cu expresivităţi timbrale mai mult decît cu . o ^materie sonoră propriu-zisă, cea a compozitorului; clujean Vasile Herman a adus o altă lume, cea m ioritic ' enesciană ("evocare ; lirică a personalităţii marelui < nostru compozitor George

. Enescu" - mărturiseşte autorul în caietul-program).- Lirism ul îmbrăcînd aspectul heterofonic, , paleta timbrală a fost aici sensibil " pastelată. De altfel, incipit-ul concertului, prin cele două piese amintite deja, a trasat cele două ' l in i i : de forţă ale întregului : program: cea matematizantă, cerebrală, căutînd şi scOntînd efecte (Ligeti, Ioachimescu) şi

; cea lirică, tributară unui melos de sorginte folclorică (Herman şi Toduţă), "Ghirlandele” de Cornel Ţăranii situîndu-se Ta întrepătrunderea celor două cîmpuri, a celor două lumi.

Extrem de ingenios construită (tematic şi formal), creaţia lui; Călin Ioachimescu "Concert pentru saxofon şi orchestră” (p.a.) a pus în valoare din nou măiestria artistică a. a c es tu i. interpret-creatorcare este Daniel Kientzy. Structurat în tipare clasice, (bucurîndu-se şi de o. im presionantă cadenţă de virtuozitate a instrumentului

. so list),; Concertul de Călin Ioachimescu fploseşte ca limbaj elemente ale muzicii spectrale, âpelînd la dimensiunea spaţială a muzicii prin- efectul ,de stereofonie. Ingeniozitatea, rafinamentul, uimitoarea tehnică, şi spontaneitatea imaginativă a lui Daniel Kientzy şi-au găsit un fericit cadru de afirmare prin

, această lucrare ' de o impresionantă forţă interioară.

Partea a doua a serii a cuprins ; două lucrări ”de referinţă” , "Ghirlande” de Cornel Ţăranu şi Simfonia a V-a de Sigismund Toduţă."(...) super simplificarea ; doinei aulodice, puritatea sonoră încrustată într-un tablou cc exclude orice festivism facil” - cum numeşte-regretatul Mihai Moldovan lucrarea maestrului

7 Ţăranu - "Ghirlande” aduce cu adevărat,' în plan sonor, acea filosofie a sufletului românesc, despre care vorbeşte Blaga.

Finalul s-a dorit calm, puternic ancorat în tradiţie, şi, prin aceasta - spre universalitate; iată de ce, momentul Simfoniei a V-a dc Sigismund Toduţă a atins sublimul. J

Cristina Monica BOTA

Epcca i»«îiâvi€Îî.M‘liiTEOREMA LUI PITAGORA conţine 24 de cuvinte PRINCIPIUL LUI ARCHIMEDE - 67 -v 7 /CELE 10 PORUNCI-179 .DECLARAŢIA AMERICANĂDE INDEPENDENŢĂ-300

. Recenta legislaţie din Europa referitoare la cînd şi unde se poate fuma •24.942 de cuvinte : - „ .

(După "Financial Times”, 23 iunie 1995)

rr ff-* — IT”I J '

-*r :

t t " B T

' ; . . . 1

I • j -; t s* i t . t '.'V

r i

R o m â n ia îtt va ria n tă fra n c e ză -

Pictura de LC U LC IJ PICASSOLa sccţia "Donaţii” a Muzeului •

Naţional de Artă Cluj’ s-a' deschis, . expoziţia'pictorului francez Loulou ■’ ■ Picasso (născut la Rouen - în 1954, absolvent al Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Paris -în 1977). Iniţiativa aparţine Centrului Cultural Francez din Cluj care numai în acest an a organizat şase manifestări expeziţionale în spaţiile oferite cu solicitudine de ! Muzeul clujean. Au fost tot atîtea excelente prilejuri de pătrundere în : tainele unor fertile civilizaţii, încheiate eu rezultate benefice în direcţia unei maţ ibiirie cunoaşteri şi aprecieri. Prioritare erau argumentele de ordin fotografic. ' • 7 , Expoziţia de-acum are un caracter

ma| particular. Ea cuprinde 18 imagini picturale, avînd ca subiect specificitatea spaţiului românesc. Picţorul francez 7 fusese frapat de diversitatea şi splen-

- doarea acestui spaţiu parcurgînd filmele şi casetele efectuate de părinţii săi cu ocazia unei vizite turistice în România. Era în 1973. Curiozitatea şi dorinţa de a Ie cunoaşte personal s-au păstrat, finalizîndu-se în cele din urmă cu un popas în vara anului trecut în România, sprijinit de Institutul Francez din Bucureşti şi Asociaţia Franceză a Iniţiativei Artistice. r --7r

Aşa cum preciza şi dl Mathieu Royet, directorul Centrului Francez din Cluj m momentul deschiderii expoziţiei, mesagerii artei reprezintă spiritele cele mai indicate a desăvîrşi argumente pentru memorie. In faţa inexorabilei curgeri a timpului mărturiile creatoare

se constituie în temelii solide ale unui edificiu cultural durabil i. i7 , ’. 7

Valoriiicînd impresiile fixate pe retină şi în suflet, dar măi ales schiţele şi instantaneele fotografice Loulou Picasso a alcătuit un ansamblu pictural animat.de feerice vibraţii. Cu toată varietatea structurii arhitecturale a importante centre urbane prin care a colindat: Braşov, Bucureşti, Conslanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, la care se adaugă fascinanta reverberaţie â naturii care în Bucovina, la Sinaia sau în Deltă se cufundă îri mirific, artistul procedează la disciplinarea impulsurilor exterioare, supunîndu-le unei fine armonizări. Suprafaţa picturală se compartimentează în ritmice casetări, cu alternări ale segmentelor de realitate şi pasaje de culoare unitară, pură, proaspătă, de-o luminozitate ce încurajează exuberanţa. în cea mai autentică tradiţie latină şi franceză Loulou Picasso este un liric subtil, creator de atmosferă poetică, graţie unei diafane imaterialităţi a tuşelor, îndeosebi în restituirile în care se lasă dominat de vraja interferenţelor dintre terestru, acvatic şi celest. Moldoviţa, La ' Sinaia, Pe Dunăre, fn Deltă încîntă

; prin frenezia semitonurilor, dominantă fiind impresia de surdină şi vaporozi- tate, ce predispune la meditaţie şi reverie.'Să-i mulţumim pictorului francez pentru metaforele sale picturale care fac din România un spaţiu încărcat de istorie, de rafinat urbanism şi caldă luminozitate. - ' _ 7

Negoiţă LĂPTOIU

-v'- 73’ L I M B A R. O M A H fe A ’S Q ĂLintţul

Sub acest generic,' Catedra de Jurnalistică a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai” â organizat luni, 6 noiembrie a.c., o întîlnire a studenţilor din anul I, secţia jurnalistică, cu doamna prof. univ. dr. ELENA DRAGOŞ, cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, autoarea recentului volum Elemente de sintaxă istorică rom ânească (Ed. Didactică şi Pedagogică, R. Ar, Bucureşti, 1995).

După prezentarea cărţii, făcută de studenta Ofelia Stînean, a urmat un fertil dialog cu invitata, în care s-a relevat modul In care cunoştinţele de gramatică istorică pot contribui la înţelegerea şi explicarea unor aspecte ale lim bii române

' contemporane. Acţiunea se înscrie, într-un ansamblu de întîlniri ale viitorilor jurnalişti cu diverse personalităţi ale artei, ştiinţei şi culturii clujene. * > v r

I. RAD

La Bogdana:

Pietate sfinţilor arhangheli: Omagiind praznicul din 8 noiembrie, Societatea culturală SILVANIA

REDIVIVA donează Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Bogdana, jud. Sălaj, o lucrare de artă privind istoricul aşezămîntului de cult. Ne referim la o placă masivă de bronz, realizată de sculptorul ILARION .VOINEA într-o viziune, ce îmbina stilurile ANTIQUA şi ARHAIC ROMÂNESC. Inscripţia. în relief poartă antetul Patriarhiei Ortodoxe Române, hramul bisericii precum şi anul edificării acestui cămin- al istoriei şi spiritualităţii româneşti: Bogdana 1905. în numele sălăjenilor iubitori de cultură de pretutindeni aducem recunoştinţă artistului Ilarion VOINEA pentru receptivitatea la imperativele Culturii si Cultelor.

Prof. Aurelia PETRULE, preşedinta Societăţii SILVANIA REDIVIVA

w m i v f f / 7 1m u n y iite t: e p ig ra m ist?Ştiindu-mă epigramist mi-a adus cîteva catrene. îl cheamă Ciprian Ilea

şi are 25 de ani (născut la Cluj în 20 februarie 1970). Absolvent al Liceului electrotehnic, lucrează la Biblioteca judeţeană "Octavian Goga”, este căsătorit si tatăl unei fetiţe.” Mi s-a părut promiţător (dau mai jos cîteva "mostre^ şi-l aşteptăm la ”Satiricon” pentru confirmare.

, ioan POP.

Ş o m a j b e n e v o lCit un munte-i dumnealui

. dar de muncă se fereşte, motivînd că nu găseşte , posturi... pe măsura lui! - ■

CălăulDomnul te ferească a-l ruga vreodată să îţi potrivească nodul la cravată. .

C o n s a c r a tu lE un epigramist de clasă, din pană-i ies catrene rare - gîndeşte poantele-la masă şi le .filtrează... prin pahare!

A p r e c ie r eEu îl cunosc atît de bine - şi pot să-i spun de el ce cred: că are inimă de cîine! ■ Deşi-1 jignesc pe patruped...

P r o s t î n g m f a tAre-o minte luminată ca un bec fluorescent nu se-aprinde dintr-o dată,

• dar se stinge la moment! 7Ciprian ILEA

C •Ti r " a l v ic n e z ) O b r o ş u r ă ş i a u to r u l e iBunul şi generosul meu secolul XVII şi pînă la, să spunem, ungureşti încă Ia 1118, familia Fay Bogdan, Cantemir, Sturza - şi caz singular. Deşi, cum am văzut,

prieten de la Paris, scriitorul un studiu recent apărut în American ă dat, de-a lungul secolelor, vestiţi strănepoată a lui Grigore Ghica are o ascendenţă maghiară, scriitorulŞtefan J. Fay, mi-a trimis, în timp 7 Sociological Review. Dar, dincolo militari, ambasadori (la Poartă şi la Vodă, ultimul domn al Moldovei, este un apărător înverşunat al cauzeice mă aflam la Viena, o broşură de rigoarea ştiinţifică, trebuie să Veneţia), guvernatori, scriitori, Scriitorul însuşi a avut şansa de a românilor din Transilvania, cărorape cît de subţire ca număr d e . remarcăm şi stilul redactării, care pictori, muzicieni etc. Tatăl, doctor trăi în preajma unor spirite ilustre, • le atribuie dreptul la "autohtoniepagini (doar 40), pe atît de nu evită epitetul caracterizator sau în drept internaţional, specialist în ca M. Vulcănescu, M. Eliade, H. H. absoluta” (termenul ii aparţine),bogată in conţinut şi semnificaţii, metafora plasticizantă ("uneori istorie şi poliglot, a fost deputat al Stahl, P, Comâmescu, Ion Jalea, într-o extraordinară profesiune deSe intitulează R ădăcinile străfulgera în cronici un tăiş de secuilor în primul Parlament al Dan Botta, Fr. Reiner etc. După credinţă, tipărită în revista Excelsiorrăscoalelor ţărăneşti din coasă ori luciul unei buze de topor, - României Mari (ale cărui discursuri publicarea Unor romane, povestiri şi (nr. 6/1994), Ştefan J. Fay scrie:România -1907, schiţă istorică să zgîrie scriitura delicat înflorată au fost elogiate de Nicolae Iorga, reportaje sub pseudonimul Ştefan "Primul - şi cel mai puternic -elaborată Ia Bucureşti, în 1977, pe hîrtia cronicarului",’ de pildă), preşedintele Camerei), prieten cu - Andrei, scriitorul, un spirit ales, atribut al apartenenţei la un neamdar multiplicată la Paris, abia în . Iată de ce mă grăbesc să semnalez fraţii Octavian şi Eugen Goga, cu revine jn actualitatea literară cu ţine de cultura în care trăieşte omuL .1995. Broşura este strîns legată celor interesaţi (istorici, economişti, Octavian C. Tăslăuanu ş.a.; două "reportaje retrospective”: Acea Eu nu-s român prin sînge, ci prinde ° lucrare ■ anterioară a sociologi, oameni politici) această devenind ulterior ambasadorul noapte, acea zi de iarnă‘33 (1973) cultură, prin limbă. Limba şi culturascriitorului La doa din nouă lucrare, inclusiv datorită rarităţii ei României la Tokio şi Bruxelles, şi La cina din nouă sute şapte ‘ mi-au dat mie Patria. Ele m-au făcutşute şapte (1977). Utilizînd o (a fost imprimată doar în 40 de Mama cobora din viţa lui Ioan (1977), publicînd apoi un roman - român. Pe tata, la răscrucea marilorimensă bibliografie de exemplare; în afara celui din posesia Kemeny, general şi principe al inspirat din primul război fnondial întrebări pe care le punea istoria,specialitate, românească şi mea, un alt exemplar se află depus .Transilvaniei (1660-1662), autorul (Caietele locotenentului Florian, l-a făcut român opţiunea pentru le-am simţit din copilărie; nu potstrăină, autorul ^ajunge la la Biblioteca Academiei Române, unor faimoase Memorii (publicate 1983, roman elogiat de Mircea dreptatea cauzei româneşti în pro- să le aparţin decît lor, adică;concluzia că cercetarea Filiala Cluj-Napoca). ; în 1856 de Academia Ungară), o Eliade) şiMoartea baroanei (1988; blema Transilvaniei. Pentru el, României. Ştiu că aceastărăscoalelor ţărăneşti din 1907 nu Pentru cine nu cunoaşte excepţională cronică a Transilvaniei ed. a Il-a, 1995), capodopera dreptatea i-a impus atitudinea. Românie- este asediată fărăse poate admci fâră o perspectivă activitatea lui Ştefan J. Fay, cer pentruo perioadă de 30 de ani. scriitorului. După Revoluţie Pentru mine nu a existat chestiunea, încetare de toţi duşmanii şi chiarm recu ul istoriei sociale a îngăduinţa de a-i face o scurtă Accastă tradiţie ilustră s-a continuat tipăreşte Sokrateion (1991), Bal la alegerii. M-am născut într-o cultură, prietenii ei, dar nu mă voi preda

nncipa elor Româneşti , în biografie, Scriitorul are, prin ambii prin căsătoria scriitorului cu Voica castel (1993) şi Jurnalul unui fiu într-o limbă, într-b privelişte domi- celor oare încearcă a-mi jefui oriaces sens, scriitorul a parcurs, părinţi, o ascendenţă ilustră. Bogdan, descendenta mai multor, risipitor (1994). Ştefan J. Fay nată de această limbă, al cărei denigra Patria”su c e ocumente, începînd cu Consemnată în .docum entele familii domnitoare din Moldova - reprezintă, în literatura română, un farmec şi bogăţie transcedentală Ilie RADU-NANDRA

’-y[ ŞTEFAN J. FAY.

Rădăcinile rAscqaleuor v TArâneşti .

DINROMÂNIA - 1B07 - «chttS Morici •

Elaboraţii Bucurvţtt 1977 Moltiplieat ia Partj 1999

A D E V A R U Le fle C l u j OMUL ŞI SOCIETATEA miercuri, 8 noiembrie 1995 (jP)

- Uniunea Creştină dm România se1 detaşează'din rîndul organizaţiilor nonprofit prin obiectivele generoase pe care le are şi prin realizările remarcabile din ultim ul timp. Asupra acestora am avut, recent, o convorbire cu preşedintele UCR şi al Centrului pentru pace înfiinţat, nu de mult, la Cluj-Napoca - dr. Traian Ncamţu.

- O primă direcţie de acţiune pe care ne-am prppus-o se referă Ia copii şi tineret. Am reuşit să organizăm cursuri de italiană, engleză şi franceză susţinute de profesori de la diferite licee, pe bază de voluntariat De asemenea, am

'' organizat un program de meditaţii la principalele discipline de studiu la care elevii întîmpină, în general, dificultăţi. Avem şi uri cerc de pictură, organizat pentru începători

" şi avansaţi, la care au fost selecţionaţi copiii cu aptitudini în această direcţie. Fireşte, fiind o organizaţie creştină, le transmitem şi cunoştinţe religioase cu sprijinul’ preoţilor care colaborează cu noi

- Dupâ cîte ştim, în fiecare vară trimiteţi un grup de copii îo Italia.

- Am reuşit să trimitem copii în Italia, care au fost primiţi în diferite familii Au învăţat limba, au intrat în contact direct cu una dintre cele mai spectaculoase civilizaţii, ceea ce consider că este un mare cîştig. Din diferite motive, vara trecută am trimis mai puţini copii. „ .

- Din ce motive?- Formalităţile sînt greoaie. Va fi

nevoie de o organizare mai bună a:: acestei activităţi. Pregătirile pentru

anul viitor.sint începute deja. Avem promisiuni pentru Milano, unde vor pleca două grupe de studenţi şi două grupe de elevi. In acelaşi timp, continuăm activitatea cu Centrul Internaţional al Păcii diri Assisi, din partea căruia, prin preşedintele său Geanfranco Costa, ne bucurăm de un sprijin deosebit Printre altele, as aminti că domnia sa a trimis un

mesaj . dom nului prim ar al m unicipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, în care se solicita ca viitorul mileniu să-l transformăm într-un mileniu al păcii

Scopul nostru este să ducem cît mai mulţi copii şi tineri să vadă lumea. Penthi aceasta nici un efort nu este prea mare. Şi această organizaţie ne ajută foarte mult să ne atingem scopurile. Dacă lucrurile' merg bine, de acest mare avantaj se vor bucura peste 300 de copii

- Vă rugăm iâ vă referiţi şi Ia alte aspecte ale acestor legături.

- Începînd de anul trecut am iniţiat şi, în acest an am realizat aşa' zisa adopţiune la distanţă, împreună. cu Centrul Internaţional al Păcii Fra L Popoli din Assisi Anul acesta au fost adoptaţi, la distanţă, aproape 100 de copii. Au avut prioritate copii orfani de la noi, care au fost ajutaţi material de familii din Italia. 1 Am primit deja peste 23 milioane ' lei, care acum sînt în curs de distribuire. Nu înmînăm toţi banii' familiei care îi întreţine, fiindcă aceştia nu ajung întotdeauna la copilul orfan. Le cumpărăm lucruri \ de strictă necesitate. Este o activitate de caritate de mare importanţă pe care vrem să o extindem, fapt pentru ; care am mai propus pentru adoptare, încă 200 de copii. •-■■■'- . ;.

- Ce alte activităţi aţi putea menţiona? > ■ ; ;

- Recent, am primit un autocar

d? la Centrul Internaţional al Păcii. Cu acesta vom duce copii în Italia, economisind costul transportului, care nu este neglijabil. Multe activităţi se desfăşoară cu sprijinul unor oameni de bine, modalitate, folosită în'Apus, pentru a ajuta oamenii nevoiaşi. Pentru aceasta avem nevoie şi de sponsori, carc nu se găsesc prea uşor. ■ ,

- Uniunea este implicată.şi în ajutorarea săracilor?

- Avem copii şi tineri pe care îi trimitem la oamenii Săraci sau nevoiaşi pentru a vedea de ce au nevoie. Din ajutoarele pe care le primim îi sprijinim pe aceşti oameni. Tot tinerii sînt cei care duc aceste ajutoare.

Fiind la acest capitol, aş vrea să menţionez o realizare deosebită care ne. bucură. Cu sprijinul ordinului Fatebenefrateli din Italia, âm cumpărat o casă care costă peste 100 milioane lei,: tinde vom deschide prima infirmerie pentru cei bolnavi, nevoiaşi şi bătrini fără sprijin. 'Ei vor avea din nou o familie. Pentru început, aici îşi vor putea găsi refugiul în jur de 20 de oameni. Pe parcurs vrem să construim un imobil cu vreo 20 de garsoniere confortabile unde îşi-vor găsi refugiul cei loViţi de soartă, fără grija zilei de mîine. Este un început, care poate lua o mult mai mare ' amploare.. însă şi nobleţea are nevoie de sprijin. i ...

O m a m ă l a m a r g i n e a

d i s p e r ă r i i

R a g în ă î r e a l î z a tăj d e ^ R U S

Am primit lă redacţie un mesaj de la un om disperat. Deoarece nU este vorba de uri caz singular, îl reproducem aproape in întregime.

"Vă scriu fiindcă nu ştiu cui aş putea să mă mai adresez şi- lacrimile Sînt de prisos. Aşa că măcar îmi descarc sufletul. Povestea mea e comună şi de aceea e trecută Cu vederea de absolut toată lumea. Aş putea oare să mai fac ceva în afară de a mai spera în faptul că D-zeu îmi va da putere să lupt? . . •

Mă numesc Bostan Camelia, 27 de ani, divorţată, doi copii de 6 şi respectiv 4 anL Lucrez la DRDP Cluj. Locuiesc pe str. Constantin . Brâncuşi nr. 190/79. Nu primesc pensie alimentară deoarece după' divorţ, în urma unui accident de tren, fostul meu soţ a rămas fără , picioare. Ce pot'să-i mai cer ? Ar ji inuman. Am fost studentă doi ani, după care, acum am renunţat din lipsa fondurilor. Locuiesc prin chirii, deoarece părinţii sînt la 200 , km depărtare. x >

Problema. mea ar f i : oare niciodată nu voi avea o locuinţă a. mea? Altfel, nu mă plîng de viaţă. \ Numai că nu prea găseşti chirie ' pentru 0 mamă cu doi copii... Iar închiriatul unei garsoniere mi-ar lua, împreuna cu cheltuielile de > întreţinere întreg salariul. Oare îpcotro se îndreaptă societatea? ’ Persoane onorabile îmi sugerează uneori că, cu anii şi corpul meu as putea face mulţi bani..., persoane cu ani de studii în urmă şi care se pretind... Ce aş mai putea spune despre acele persoane care nu au dorinţa de a lupta pe care o. am : eu? Părinţii aii 60 şi respectiv 74

, de ani, au o singură pensie şi nu le pot cere ceva în plus, .căci mi-au dat mai mult decît meritam, acum e rîndul meu să răzbesc în viaţă în' semn de mulţumire. . .

Eu am primit prin refuzul altă persoane o casă unde credeam că voi putea locui, chiar dacă nu avea

instalaţii de apă, gaz, curent, pardoseală, geamuri, uşi, ci doar nişte pereţi (ce ulterior am observat că se clatină) un acoperiş căzut pe jumătate şi un strat de gunoi (în interiorul cameră) de mai mult de 1 m. Am sperat că după orele de program voi scoate gunoiul, voi tencui, o voi acoperi şi restul... Vise! Lumea îi ace "cocioabă”. De

fajpt, după părerea experţilor, trebuie reconstruită. Aşa că, trezindu-mă la realitate, îmi dau seama, că dintr-un salar nu pot face şi casă. într-o z i,, ca în multe altele, am intrat pe Horea nr. 77 într-o casă cu patru etaje, deoarece zărisem şi acolo cîteva geamuri fără perdele. Apartamentul e la parter. Vecinii mi-au spus că, cu un oarecare timp în urmă, l-a cumpărat un italian să locuiască acolo atunci cînd va veni in România pentru afaceri. Timpul a frecut şi italianul nu a revenit... Nimeni nu mi-ar putea da o locuinţă? Deşi nu ştiu, dacă toate cele văzute de mine au proprietar. Unele le urmăresc de ani şi au rămas neocupate. însă, revenind la acest apartament de pe str. Horea, e drept ca 'un italian să poată cumpăra acel apartament? (şi nu e singurul caz) şi noi, cei ce ocupăm, muncim .ţi trăim în această ţară pe care o şi iubim, noi "fui” ei, nu avem loc. ' •

Iubesc locul acesta şi voi continua să \ lupt şi i vă rog rugaţi-vă şi pentru mine să lupt cinstit, să-mi găsesc un loc onorabil in această lume." *

N.R. Unul d intre pericolele mări care ne p îndese în perioada de tra n z iţie este p ie rderea sen tim en tu lu i so lid a rită ţii um ane, a lte ra rea respectului p en tru sem enii noştri, dezechilibrarea' unor sentimente specific umane. Acesta sâ fie pare drumul firesc pe care trebuie să mergem de acum înainte?

Ce acte se încheie acum la

notarial?La 17 noiembrie va intra în

vigoare Legea notarilor publici în perioada care a mai rămas pini atunci, Ia notariatul de stat nu se vor mai încheia decît acte cu caracter de urgenţă: procuri pentn ridicarea' pensiei, testamente, declaraţii pentru ajutorai social, acte bancare.

Potrivit noii legi, vor trece în competenţa judecătoriilor actele privind publicitatea mobiliari şi imobiliară, evidenţa şi registrele de transcripţiuni şl inscripţiuni, cărţile funciare şi mapele de amanet Tot lă 17 noiembrie se abrogă decretul 40/1953 privind procedura succesorală notorială, decretul 387/ 1959 privind urmărirea unor datorii pe cale notarială şi alte dispoziţii contrare noii legi. Actele reglementate de aceste decrete se vor întocmi potrivit legii notariale nr. 36/1995.

Răspunderea părinţilor faţă

dê copiiŞi în câzul în care părintele căruia ‘

i-a fost încredinţat copilul are suficiente mijloace de trai, celălalt părinte are obligaţia de a contribui, la cheltuielile de creştere'şi educare a minorului. .Instanţa «stabileşte •pensia de întreţinere sub forma unei sume -fixe sau a unei cote procentuale din retribuţia lunari Cererea pentru acordarea întreţinerii este scutită de plata taxei de timbra şi se poate formula în cadrul acţiunii de divorţ, de stabilire a paternităţii, de încredinţare , a minorului, de stabilire a domiciliului acestuia sau pe calea unei acţiuni separate. Cererea se face îri dublu exemplar, la care se. anexează copie dupâ hotărîrea de divorţ şi - de pe certificatul de naştere al copilului

Continuăm publicarea studiului referitor lă nivelul de trai al studenţilor din Universitatea ”Babeş-Bolyair

■ Datele ' obţinute în urma aplicării chestionarului de faţă au fost prelucrate, obţinîndu-se 'astfel ponderile specifice relativ la fiecare întrebate şi variantă de răspuns. De asemenea, în urma prelucrării datelor am încercat să observăm anum ite puncte comune în ' opţiunea pentru anumite constante ale mentalităţii studenţeşti, putîn- du-se astfel Vorbi de‘o viziune tipic studcnţcască, de concentrare în principal pe anumite probleme, mai mult decît pc altele.

V îrsta s tu d e n ţilo r sc conccntrcază între 20 şi 24 dc ani cu preponderen ţă, dar. trebuie să notăm aici că lotuşi mulţi studenţi sînt la a doua facultate, avînd deci o vîrstă mai înaintată dccît cci care fac prim a facu ltatc.. Tabloul distribuţiei pc vîrste sc prezintă astfel:

- sub 20 dc ani - 15,33 %- 20-22 dc ani - 48,67 %

- - 23 - 24 dc ani - 18 %- 25-26 de ani - 11,33 %- 27-28 dc ani - 3,33 %- peste 29 dc ani - 3,33 %Sc constată că studenţii avînd

vîrste de peste 25 de ani sînt în procent de 18% din total, ceea ce sem nifică că m u lţi'd in tre studen ţi -au o p ta t p en tru facultatea respectivă în urma unor alte opţiuni anterioare - altă facultate, munci permanente sau ocazionale etc. Acest fapt denotă o . te n d in ţă de reo rien tare profesională sau de specializare în d ife r ite dom enii pen tru asigurarea unei profesii.

P rin în treb area referitoare la d o m ic iliu l s ta b il am încercat sa evaluăm mediul dc p ro v e n ie n ţă al s tu d e n ţilo r . A stfe l sc O bservă că m a jo r ita te a lo r p ro v in d in m ed iu l u r b a n şi d o a r m ai puţini provin din mediul rural. Rezultatele arată astfel: studenţii proVin din municipii în proporţii dc 58 %, deci cci mai mulţi, din oraş mic 29,33% , iar din mediul rural 12,67 %. Sc constată dcci că în mediul urban sc păstreazăo m entalita te înc lina tă spre op ţiun i în carc stud iile su p erio a re sîn t percepute ca im portante pentru împlinirea unei cariere profesionale (87,33 %' dintre studenţi provin din mediul urban).

, Studenţii domiciliază în Cluj astfel: - : ., - la părinţi', rude - ,20,66 %

- locuinţă proprie - 2,33 %- cămin - 53,66 %- chirie singu r- ■ 4,33 %- chirie comună - 13,33 %- altele - ■ 4,66%Deci, cei mâi mulţi studenţi

locuiesc în cămine, în ciuda lo c u rilo r pu ţine şi a sup raag lom eratei existente. Este preferat căminul datorită cuantumului relativ scăzut al ch ir ie i com para tiv cu în c h ir ie re a um ii astfel de spaţiu în oraş. Tot mai mulţi studenţi, însă, au ales varianta chiriei în oraş

' J j ) m iercu ri, 8 noiem brie 19 9 5 PUBLICITATE n s n s s r -. . . . - .

V S .c . C C M P P IL S A . C iu l

cu sediul în Quj-Napoca, str. Fabricii de zahăr n r.l6 5 ■

aferă s n r e r in x n t 'n " E M J R O - P A E i E Ţ t " ’ otînd d i m e n s i u n i l e 8 0 / 1 2 0 c m , confecţionaţi d in m a t e r ia l d e e se n ţă t a r e (lemn d e f a g ) , la p r e ţ u l d e lS .ttO O le i/b u c , ţară T V A .

Informaţii la telefon 064-415123, 415124.• [ 5 8 4 1 2 8 ] • ' 7 ;

r a A E R O P O R T Cluj-Napocascoate la CONCURS următoarele posturi:

- D I S P E C E R S O L

- P O M P I E R C IV ILInformaţii tlf. 192238/161 ^

D-na Munteanu Felicia (762946) ___________________________________

7 SC " K O R T N E R & C O " S R L angajează Tn funcţia df coordonator a| activităţii filialei din C lu j ttn S rc u studii s u p e rio a re care să înde p lin e a scă u rm ătoa rele condiţii: do m iciliu l Tn C lu j, bun com erciant, dinamic, c u p o sib ilita te a de a se deplasa Tn ţarir* (depreferat m a şin ă si ca rn e t de co n d u ce re ), cu n o ştinţe de o p e ra re pe ca lculator.Informaţii la te l. 1 9 7465 lnt.1 07 Tntre orele 9°-°1 5°° fila tel. 1 8 0 7 1 5 Tntre orele 16°-18°° TncepTnd din datade 7 n o ie m b rie 1995. (584154)

N O U . T . N O U 2 . N O U . Î . N O U . Î . N O U .

i

MITSUBISHIE L E C T R O N IC V IS U A L S Y S T E M S

a r e p l ă c e r e a d e a a n u n ţa p e c e i in te re sa ţi c ă d i s p u n e a c u m şi în R o m â n ia d e u n s to c

• c u p r in z â n d to a tă g a m a d e C O N S U M A B ILE

• ( in c lu s iv h â r tie te rm o s e n s ib ilă s p e c ia lă ) , pentru v id e o p r in te re te M ITSU BISH I a lb -n e g ru ş î c o lo n .

Toţi u tiliza to rii s is te m e lo r e le c tro n ic e v iz u a le şi ai p r o d u s e lo r e le c to n ic e d e la rg c o n s u m m a rc a

■ : M ITSUBISHIpot b e n e f ic ia d e s e rv ic e p o s t-g a ra n ţie şi în tre ţ in e re '

p rin in te rm ed iu l C E N T R U L U I S E R V IC E

d e s c h is d e firm a n o a s tră .

Pentru detalii suplimentare contactaţi biroul nostru de informare din Bucureşti,

Str. Speranţei nr. 21, Sector 2Tel-/Fax: 01-323 61 16; 01 -615 37 38; (762877)

scDIAKI PRODCOWIsn' Cluj-Napoca

str. Viilor nr.l6, tel. 12-34-15

. L

■ ■ 4 7 1 ,OFERĂ: PRODUSE DIN POUESTERI ARMATE CU FIBRĂ DE STICLA

• CAROSERII AUTO -£l£MENTE CAROSCRN AUTO -

cocnCD *— , s rOJ

SC HEMAN mPEX SRLstr.Dobrogeanu Gherea nr.16, et.II, ap.5A, tel. 116481,136051

i : u

- Jeieuri; „ acadele;

dropsuri;caramele,

-produse I, cacao; gume;

biscuiţi;alune.

Cel mai ieftin pref (preful importatorului)!

Societate Comercială

F IN A N C IA R Ă P E A C Ţ IU N I.

oferă posibilitatea ' persoanelor fizice să

""investească pe bază deC O N T R A C T Î N A F A C E R I

S I G U R E,Se oferă 10 % dobîndă pe lună la investiţiile în" lei. " Investiţie minimă

5 milioane lei. , Relaţii la tel. 414147. ‘

[•MUaUHcM

D X 2 /6 6 - 8 6 3 $

|D X 2 /8 0 -8 7 1 $

> X 4/100J9 2 2 $

lîfax:432680;I37523

Firmă străină distribuitor al unei gam e varia te de

p roduse cosm etice & ciocolată

A n gaje a ză p rin concurs:• a g e n ţi c o m e rc ia li

- p o s e s o r a u t o t u r i s m .

- e x p e r i e n ţ ă 3 l u n i

- v î r s t ă m a x i m ă 3 5 a n i . .

• S e f z o n ăi . "- e x p e r i e n ţ ă m i n . 6 l u n i î n d i s t r i b u ţ i e

- v î r s t ă m a x . 4 0 a n i

- p e r m i s d e c o n d u c e r e .

S e o f e r ă c o n d i ţ i i a v a n t a j o a s e d e p l a t ă

( s a l a r i u + c o m i s i o n ) .