1
12 pagini n Tablete gratis ºi discriminarea elevilor PAGINA 10 n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Un secol de cercuri olimpice PAGINA 11 n Contracþie de 10,1% din PIB pentru economia germanã PAGINA 12 n STUDIU MCKINSEY: Jumãtate dintre consumatorii români au înregistrat o reducere a veniturilor ºi a economiilor în ultima perioadã PAGINA 9 5 lei Vineri, 31 iulie 2020, nr. 144 (6678), anul XXIX n KLAUS IOHANNIS: “PSD a creat intenþionat o crizã sanitarã” PAGINA 3 n SIF Transilvania îl eliminã pe Fercalã ºi apropiaþii de la ARO Palace ºi îi pune în loc pe Frãþilã ºi Gib-Rãduþã PAGINA 4 GRAM AUR = 258,1800 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4952 RON EURO = 4,8321 RON DOLAR = 4,1089 RON 5 948491 340012 8 7 6 6 0 Bugetul - sufocat de pandemie l CNAS a decontat, în perioada 16 martie – 30 iunie, peste 152 milioane lei numai pentru tratamentul ºi spitalizarea pacienþilor cu Covid-19 l Ministerul Sãnãtãþii a cheltuit în stare de urgenþã aproape 140 milioane lei doar pentru testãrile RT-PCR ºi pentru activitatea din direcþiile de sãnãtate publicã l 500 milioane lei acordate autoritãþilor locale pentru acoperirea cheltuielilor de carantinare ºi izolare efectuate în perioada stãrii de urgenþã B ugetul de stat este sub presiune financiarã din cauza actualei pande- mii de coronavirus, iar spitalele din prima li- nie a luptei anti-Co- vid-19 au nevoi reale de finanþare. Cheltuielile pe fondul crizei sanita- re sunt foarte mari, de ordinul sutelor de milioane lei, bani cu care s-ar fi construit nu doar cele trei spitale re- gionale de la Craiova, Iaºi ºi Cluj, pe care le va finanþa Comisia Europeanã, ci toate spitalele regionale promise în urmã cu patru ani de fosta guvernare social-democratã. Numai în primele trei luni ºi jumã- tate ale pandemiei, adicã în perioada 16 martie – 30 iunie 2020, Casa Naþio- nalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS) a decontat spitalelor care asigura¢ asi- stent-a medicala¢ a pacient-ilor testat-i pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 s-i spitalelor de suport pentru pacient-ii testat-i pozitiv sau suspect-i cu virusul SARS-CoV-2, suma de 152.059.000 lei, conform unui rãspuns al instituþiei la solicitarea trimisã de cãtre Ziarul BURSA. Adicã peste 31 milioane euro, la care se adaugã sumele primite lunar de la CNAS conform bugetului aprobat la începutul anului curent. Dacã la totalul acestei sume am adãu- ga ºi decontãrile pe care CNAS le va face pentru luna iulie, când am ajuns la 377 de pacienþi internaþi la ATI ºi peste 1000 de noi cazuri zilnice, am ajunge la valoarea pe care Comisia Europeanã o alocã României pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova. Situaþia prezentatã de CNAS este urmãtoarea: “Lunar, CNAS alocã uni- tãþilor sanitare cu paturi aflate în rela- þie contractualã cu casele de asigurãri o sumã totalã de aproximativ 900 mi- lioane lei. Odatã cu apariþia pandemiei au fost acordate suplimentar credite de angajament spitalelor care asigura¢ asistent-a medicala¢ a pacient-ilor te- stat-i pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 s-i spitalelor de suport pentru pa- cient-ii testat-i pozitiv sau suspect-i cu virusul SARS-CoV-2, pentru a acoperi valoarea serviciilor efectiv realizate, astfel : - 16 – 31 martie 2020: 23,675 mi- lioane lei - Aprilie 2020: 47,045 milioane lei - Mai 2020: 42,610 milioane lei - Iunie 2020: 38,729 milioane lei”. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) TRILIOANELE INJECTATE PE PIEÞELE FINANCIARE NU AJUTà LA REDRESAREA ECONOMIEI REALE A început al doilea val al concedierilor din Statele Unite Î n ultima zi a lunii iulie 2020 se încheie perioada de aplicare a unor prevederi ale Legii CARES (Coronavirus Aid, Relief, and Eco- nomic Security) din Statele Unite, pe baza cãreia a fost lansat un program de stimulare econo- micã de 2,2 trilioane de dolari. Cel mai mare program de stimulare a economiei din istoria SUA a început sã fie aplicat din martie 2020, odatã cu semnarea sa de cãtre preºedintele Do- nald Trump, ºi a inclus ajutoare indivi- duale suplimentare de ºomaj de 600 de dolari pe sãptãmânã, precum ºi finanþãri nerambursabile pentru companiile care îºi pãstreazã angajaþii în cadrul Pay- check Protection Program (PPP), cu o valoare totalã de circa 660 de miliarde de dolari. Legea a inclus ºi posibilitate amânãrii plãþii chiriilor pentru persoane- le aflate în dificultate financiarã. (continuare în pagina 12) Cine sunt cei care cenzureazã Facebook-ul în România. Guvernul ºi MAI neagã, Uniunea Ziariºtilor reacþioneazã: Presa nu e teroristã C ine controleazã cenzurarea cuvântului românesc de pe Fa- cebook, cum s-a ajuns sã fie su- primat online, în premierã est-europeanã, un ziar din România cu vechime de peste 20 de ani - Naþional.ro, dupã o anchetã privind ºeful Jandarmeriei - ºi cum se explicã faptul cã au fost interzise în acelaºi timp douã bloguri anti-KGB-iste ale unor jurnaliºti de la Chiºinãu ºi Bucu- reºti, secareanu.wordpress.com ºi Roncea.ro? Întrebãri la care încercãm sã rãspundem, în interesul tuturor uti- lizatorilor reþelei globale. Pentru cã mâine, indiferent dacã sunteþi simplu utilizator sau chiar portal de media, dumneavoastrã puteþi fi urmãtorul. În urmã cu mai mulþi ani, fostul preºedinte Traian Bãsescu a introdus pe agenda CNSAS la capitolul vulne- rabilitãþi la adresa siguranþei naþionale campaniile derulate prin presã. Se re- ferea însã, dupã cum s-a demonstrat, mai mult la campaniile împotriva lui. Dacã s-ar fi mers mai departe, pentru identificarea celor care conduc reale campanii împotriva României ar fi tre- buit sã ajungem la firele care duc la Budapesta sau Moscova ºi la paiaþele lor de aici. Ceea ce nu s-a întâmplat. VICTOR RONCEA (continuare în pagina 8) ÎN OPINIA ANALIªTILOR Dolarul a devenit “sacul de box al lumii” l Jens Nordvig, Exante Data: “Dolarul a fost puternic timp de ºase ani ºi abia acum începe sã sufere o corecþie” l Edward Moya, OANDA: “Se pare cã dolarul îºi pierde coroana” l Euro, vãzut la un curs de 1,20 dolari pe termen scurt Dolarul s-a depreciat în ultima vre- me, devenind, în opinia analiºtilor, “sacul de box al lumii”, ºi este probabil sã rãmânã aºa ceva timp de acum încolo. Conform unei analize CNBC, când pandemia de coronavirus abia izbuc- nea în SUA, în luna martie, moneda americanã - rezervã internaþionalã - a beneficiat de pe urma plasamentelor în valori considerate refugiu, care au dus-o la nivelul maxim al ultimilor trei ani ºi jumãtate faþã de euro. Acum, însã, când atenþia lumii a revenit la fundamentele economice, dolarul a scãzut rapid, ajungând la cel mai redus curs al ultimilor doi ani faþã de moneda unicã europeanã. În opinia strategilor, scãderea dola- rului vine în condiþiile în care Statele Unite nu reuºesc sã stopeze rãspândi- rea coronavirusului, iar unii se aºteap- tã ca redresarea SUA sã rãmânã în urma altor economii, inclusiv a celei europene. Dolarul reacþioneazã, de asemenea, la perspectiva creºterii de- ficitelor din SUA ºi la ratele extrem de scãzute ale dobânzilor de pe piaþa americanã, potrivit analiºtilor. “Miºcãrile împotriva dolarului se extind acum”, declarã, citat de CNBC, Marc Chandler, strateg-ºef de piaþã la Bannockburn Global Forex, adã- ugând: “Administratorii de active, speculatorii, fondurile speculative se alãturã celor care pariazã acum pe deprecierea dolarului”. Ieri, un euro valora 1,1789 dolari pe piaþa SUA, la ora localã 09.57, cu 0,03% mai puþin decât în ziua prece- dentã. De la începutul lunii iulie, însã, dolarul a pierdut aproape 5% faþã de euro, în urma pariului cã economia Uniunii Europene va depãºi ca evolu- þie economia SUA, anul acesta. Indi- cele Dollar, care mãsoarã evoluþia do- larului faþã de un coº de valute, a pier- dut circa 4% în iulie, declinul fiind cel mai puternic consemnat dupã luna aprilie 2011, când acesta a coborât cu 3,85%. “Într-un fel, este furtuna perfectã”, spune Jens Nordvig, CEO al frunizo- rului de analize Exante Data, pre- cizând: “Dolarul a fost puternic timp de ºase ani ºi abia acum începe sã sufe- re o corecþie”. A.V. (continuare în pagina 12) CÃLIN RECHEA “(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisã. (3) Libertatea presei implicã ºi libertatea de a înfiinþa publicaþii. (4) Nici o publicaþie nu poate fi suprimatã". (Constituþia României. Art. 30 - Libertatea de exprimare)

n KLAUS IOHANNIS: “PSD a creat intenþionat o nTablete

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: n KLAUS IOHANNIS: “PSD a creat intenþionat o nTablete

12 pagini

n Tablete gratis ºi discriminarea elevilorPAGINA 10

n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Un secol de cercuriolimpice PAGINA 11

n Contracþie de 10,1% din PIB pentru economiagermanã PAGINA 12

n STUDIU MCKINSEY: Jumãtatedintre consumatorii româniau înregistrat o reducere aveniturilor ºi a economiilor înultima perioadã

PAGINA 9

5 lei Vineri, 31 iulie 2020, nr. 144 (6678), anul XXIX

n KLAUS IOHANNIS: “PSD a creat intenþionat ocrizã sanitarã”

PAGINA 3

n SIF Transilvania îl eliminã pe Fercalã ºiapropiaþii de la ARO Palace ºi îi pune în loc peFrãþilã ºi Gib-Rãduþã

PAGINA 4

GRAM AUR = 258,1800 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4952 RON EURO = 4,8321 RON DOLAR = 4,1089 RON

5 948491 340012 87660

Bugetul - sufocat depandemie

l CNAS a decontat, în perioada 16 martie – 30 iunie, peste 152 milioane lei numai pentru tratamentul ºi spitalizarea pacienþilor cuCovid-19lMinisterul Sãnãtãþii a cheltuit în stare de urgenþã aproape 140 milioane lei doar pentru testãrile RT-PCR ºi pentruactivitatea din direcþiile de sãnãtate publicã l 500 milioane lei acordate autoritãþilor locale pentru acoperirea cheltuielilor decarantinare ºi izolare efectuate în perioada stãrii de urgenþã

Bugetul de stat este subpresiune financiarã dincauza actualei pande-mii de coronavirus, iarspitalele din prima li-nie a luptei anti-Co-vid-19 au nevoi realede finanþare.

Cheltuielile pe fondul crizei sanita-re sunt foarte mari, de ordinul sutelorde milioane lei, bani cu care s-ar ficonstruit nu doar cele trei spitale re-gionale de la Craiova, Iaºi ºi Cluj, pe

care le va finanþa Comisia Europeanã,ci toate spitalele regionale promise înurmã cu patru ani de fosta guvernaresocial-democratã.

Numai în primele trei luni ºi jumã-tate ale pandemiei, adicã în perioada16 martie – 30 iunie 2020, Casa Naþio-nalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS)a decontat spitalelor care asigura¢ asi-stent-a medicala¢ a pacient-ilor testat-ipozitiv cu virusul SARS-CoV-2 s-ispitalelor de suport pentru pacient-iitestat-i pozitiv sau suspect-i cu virusul

SARS-CoV-2, suma de 152.059.000lei, conform unui rãspuns al instituþieila solicitarea trimisã de cãtre ZiarulBURSA. Adicã peste 31 milioaneeuro, la care se adaugã sumele primitelunar de la CNAS conform bugetuluiaprobat la începutul anului curent.Dacã la totalul acestei sume am adãu-ga ºi decontãrile pe care CNAS le vaface pentru luna iulie, când am ajuns la377 de pacienþi internaþi la ATI ºi peste1000 de noi cazuri zilnice, am ajungela valoarea pe care Comisia

Europeanã o alocã României pentruconstruirea Spitalului Regional de laCraiova.

Situaþia prezentatã de CNAS esteurmãtoarea: “Lunar, CNAS alocã uni-tãþilor sanitare cu paturi aflate în rela-þie contractualã cu casele de asigurãrio sumã totalã de aproximativ 900 mi-lioane lei. Odatã cu apariþia pandemieiau fost acordate suplimentar credite deangajament spitalelor care asigura¢asistent-a medicala¢ a pacient-ilor te-stat-i pozitiv cu virusul SARS-CoV-2

s-i spitalelor de suport pentru pa-cient-ii testat-i pozitiv sau suspect-i cuvirusul SARS-CoV-2, pentru a acoperivaloarea serviciilor efectiv realizate,astfel :

- 16 – 31 martie 2020: 23,675 mi-lioane lei

- Aprilie 2020: 47,045 milioane lei- Mai 2020: 42,610 milioane lei- Iunie 2020: 38,729 milioane lei”.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

TRILIOANELE INJECTATE PE PIEÞELE FINANCIARE NU AJUTÃ LAREDRESAREA ECONOMIEI REALE

A început al doilea val alconcedierilor din Statele Unite

În ultima zi a luniii u l i e 2 0 2 0 s eîncheie perioadade aplicare a unor

prevederi ale LegiiCARES (CoronavirusAid, Relief, and Eco-nomic Security) din

Statele Unite, pe baza cãreia a fostlansat un program de stimulare econo-micã de 2,2 trilioane de dolari.

Cel mai mare program de stimulare aeconomiei din istoria SUA a început sãfie aplicat din martie 2020, odatã cusemnarea sa de cãtre preºedintele Do-nald Trump, ºi a inclus ajutoare indivi-duale suplimentare de ºomaj de 600 dedolari pe sãptãmânã, precum ºi finanþãri

nerambursabile pentru companiile careîºi pãstreazã angajaþii în cadrul Pay-check Protection Program (PPP), cu ovaloare totalã de circa 660 de miliarde

de dolari. Legea a inclus ºi posibilitateamânãrii plãþii chiriilor pentru persoane-le aflate în dificultate financiarã.

(continuare în pagina 12)

Cine sunt cei care cenzureazãFacebook-ul în România. Guvernulºi MAI neagã, Uniunea Ziariºtilorreacþioneazã: Presa nu e teroristã

Cine controleazã cenzurareacuvântului românesc de pe Fa-cebook, cum s-a ajuns sã fie su-primat online, în premierã

est-europeanã, un ziar din Româniacu vechime de peste 20 de ani -Naþional.ro, dupã o anchetã privindºeful Jandarmeriei - ºi cum se explicãfaptul cã au fost interzise în acelaºi

timp douã bloguri anti-KGB-iste aleunor jurnaliºti de la Chiºinãu ºi Bucu-reºti, secareanu.wordpress.com ºiRoncea.ro? Întrebãri la care încercãmsã rãspundem, în interesul tuturor uti-lizatorilor reþelei globale. Pentru cãmâine, indiferent dacã sunteþi simpluutilizator sau chiar portal de media,dumneavoastrã puteþi fi urmãtorul.

În urmã cu mai mulþi ani, fostulpreºedinte Traian Bãsescu a introduspe agenda CNSAS la capitolul vulne-rabilitãþi la adresa siguranþei naþionalecampaniile derulate prin presã. Se re-ferea însã, dupã cum s-a demonstrat,mai mult la campaniile împotriva lui.Dacã s-ar fi mers mai departe, pentruidentificarea celor care conduc realecampanii împotriva României ar fi tre-buit sã ajungem la firele care duc laBudapesta sau Moscova ºi la paiaþelelor de aici. Ceea ce nu s-a întâmplat.

VICTOR RONCEA

(continuare în pagina 8)

ÎN OPINIA ANALIªTILOR

Dolarul adevenit “saculde box allumii”l Jens Nordvig, ExanteData: “Dolarul a fostputernic timp de ºase ani ºiabia acum începe sã sufere ocorecþie”l Edward Moya,OANDA: “Se pare cãdolarul îºi pierde coroana”l Euro, vãzut la un curs de1,20 dolari pe termen scurt

Dolarul s-a depreciat în ultima vre-me, devenind, în opinia analiºtilor,“sacul de box al lumii”, ºi este probabilsã rãmânã aºa ceva timp de acumîncolo.

Conform unei analize CNBC, cândpandemia de coronavirus abia izbuc-nea în SUA, în luna martie, monedaamericanã - rezervã internaþionalã - abeneficiat de pe urma plasamentelor învalori considerate refugiu, care audus-o la nivelul maxim al ultimilor treiani ºi jumãtate faþã de euro. Acum,însã, când atenþia lumii a revenit lafundamentele economice, dolarul ascãzut rapid, ajungând la cel mai reduscurs al ultimilor doi ani faþã de monedaunicã europeanã.

În opinia strategilor, scãderea dola-rului vine în condiþiile în care StateleUnite nu reuºesc sã stopeze rãspândi-rea coronavirusului, iar unii se aºteap-tã ca redresarea SUA sã rãmânã înurma altor economii, inclusiv a celeieuropene. Dolarul reacþioneazã, deasemenea, la perspectiva creºterii de-ficitelor din SUA ºi la ratele extrem descãzute ale dobânzilor de pe piaþaamericanã, potrivit analiºtilor.

“Miºcãrile împotriva dolarului seextind acum”, declarã, citat de CNBC,Marc Chandler, strateg-ºef de piaþã laBannockburn Global Forex, adã-ugând: “Administratorii de active,speculatorii, fondurile speculative sealãturã celor care pariazã acum pedeprecierea dolarului”.

Ieri, un euro valora 1,1789 dolari pepiaþa SUA, la ora localã 09.57, cu0,03% mai puþin decât în ziua prece-dentã. De la începutul lunii iulie, însã,dolarul a pierdut aproape 5% faþã deeuro, în urma pariului cã economiaUniunii Europene va depãºi ca evolu-þie economia SUA, anul acesta. Indi-cele Dollar, care mãsoarã evoluþia do-larului faþã de un coº de valute, a pier-dut circa 4% în iulie, declinul fiind celmai puternic consemnat dupã lunaaprilie 2011, când acesta a coborât cu3,85%.

“Într-un fel, este furtuna perfectã”,spune Jens Nordvig, CEO al frunizo-rului de analize Exante Data, pre-cizând: “Dolarul a fost puternic timpde ºase ani ºi abia acum începe sã sufe-re o corecþie”.

A.V.

(continuare în pagina 12)

CÃLIN

RECHEA

“(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel, prinviu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisã.(3) Libertatea presei implicã ºi libertatea de a înfiinþa publicaþii.

(4) Nici o publicaþie nu poate fi suprimatã". (Constituþia României. Art. 30 - Libertatea de exprimare)