Upload
zina-crismari
View
6
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Neagoe Basarab
Citation preview
Neagoe BasarabNeagoe Basarab a fost domnul Ţării Româneşti între 1512 şi 1521. Soţia sa a fost doamna
Despina, din familia sârbă Brancovici.
Biografie
După unii, Neagoe Basarab era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu, şi al soţiei acestuia, Neaga,
după alţii, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit,
după moda vremii, iniţierea în cele şapte arte liberale[1]. Cunoştea limbile latină, greacă şi slavonă.
A călătorit prin câteva ţări din Europa centrală şi prin Imperiul Otoman. La încheierea acestor
călătorii, preia diverse funcţii în structurile statale ale Ţării Româneşti. Este numit succesiv în
dregătoriile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) şi
mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).
După ce a urcat pe tronul Ţării Româneşti (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat
dezvoltarea comerţului şi meşteşugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să menţină relaţii de
prietenie cu Ungaria.
A încercat să stabilească relaţii diplomatice cu Veneţia şi Roma, şi chiar să medieze conflictul dintre
creştinii ortodocşi şi catolici. Continuă viziunea şi obiectivele politice iniţiate de Ştefan cel Mare şi
încearcă să realizeze o coaliţie a statelor răsăritene împotriva expansiunii turceşti.[2][3] În anul 1519
Neagoie Basarab împreună cu Ştefan al IV-lea trimit un singur ambasador la Vatican prin
intermediul căruia "Basarab şi aleşii săi fii Theodosie şi Petru şi urmaşii săi şi Ştefan şi fiii săi"
promiteau că vor participa alături de ceilalţi principi creştini şi de papă la "sfânta expediţie împotriva
lui Selim, tiranul turcilor".[4] Ţara rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman.
Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate
ţările din Balcani). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul
căreia s-a născut legenda Meşterului Manole.
Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517). Pe lângă
multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină "ca sa nu fie spre
batjocură limbilor străine"[5] Reprezentările de pe faţade exterioară a bisericii prevestesc - înainte de
apariţia reformei protestante - pictura exterioară moldovenească şi inaugurează după cum afirmă
Sorin Ulea şi Paul Chihaia o viziune militantă unitară a românilor ortodocşi în lupta împotriva turcilor.[6][7]
Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, Învăţăturile
lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română
(există o copie atestată în limba română din 1654)[8].
Prin condeiul său, Neagoe Basarab, în „învăţăturile” sale către fiul său Teodosie, aşternuse pe hârtie
nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci şi
principii de guvernare a sufletului, care oferă celor ce le vor urma moştenirea adevăratelor valori,
cele spirituale. Aceasta monumentală lucrare a fost creată între anii 1513-1521. În volumul
„Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare
la faptul că „învăţăturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic.
Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic
la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei
moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către
Patriarhul Constantinopolului. În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa şteargă sau să
înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum şi numele fetelor
voivodului: Stana, Roxana şi Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost
descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască
importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.[9]
Emisiune monetară comemorativă
La 500 de ani de la urcarea lui Neagoe Basarab pe scaunul Ţării Româneşti, Banca Naţională a
României a pus în circulaţie, la 25 iunie 2012, o emisiune monetară formată dintr-
o monedă de aur cu titlul de 900‰, având valoarea nominală de 100 de lei, într-un tiraj de 250 de
exemplare, de calitate proof[10], cu diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 grame şi cantul zimţat, şi
dintr-o monedă comemorativă de circulaţie, de alamă, cu valoarea nominală de 50 de bani, emisă
într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Moneda de circulaţie este rotundă, cu diametrul de 23,75
mm şi greutatea de 6,1 grame. Cantul monedei de circulaţie este neted, având inscripţionat de două
ori textul ROMANIA, intercalat de câte o steluţă.[11][12]