8/18/2019 neagoie basarab

1/3

Neagoe Basarab

Domnitorul Tarii Românesti (1512 - 1521). Ctitorul bisericii de la Curtea de Arges. Începuturile domniei. În priinta originii lui !eagoe "asarab# unii istorici $l socot %iu legitim al lui "asarab cel Tânar(Tepelus)# cu o sora a Craioestilor# !eaga& altii $l considera %iu nelegitim al aceluiasi# !eaga %iind nu sora# ci sotia lui'âru Craioescu. oare contemporane - *iata 'atriar+ului !i%on# un raport al beglerbegului Rumeliei si unmemoriu al unor boieri pribegi adresat 'ortii - $nlatura cu totul paternitatea lui Tepelus# si-l arata pe !eagoe ca %iu allui 'âru Craioescu. ,a %el citim si $ntr-un act de la i+nea Turcitul# din 1 mai 15/0# ca si $n ,etopisetul

cantacuinesc. ricare ar %i adearul# un %apt ramâne sigur !eagoe era $nrudit de aproape cu Craioestii# nepotdrept lui "arbu# banul lteniei# lui Radu si Danciu. Cu a3utorul acestora si a begului dunarean e+met# a luat domniala 24 ianuarie 1512# dupa decapitarea lui *ladut.,etopisetul cantacuinesc consemneaa# $ntr-o arianta a sa# ca !eagoe ar %i aut remuscari pentru ucidereapredecesorului sau Dupa aceea tare s-au cait "asaraba oda pentru moarte lui *laduta oda si au c+emat patriarsisi ladici si episcopi si egumeni si tot cinul preutasc si calugaresc si au enit toti $n cetatea Târgoistii# $n s%ântamitropolie# de au %acut rugaciuni si slu3be dumneaesti si au dat multa milostenii la multi oameni. Cainta a %i e6istat#dar# odata cu ea# si %olosul %aptei saârsite7De releat si relatarea aceluiasi letopiset ca noul oieod n-ar %i rut sa ia cârmuirea# dar tara l-a ales si el s-a supusacestei ointe (temei $n plus pentru noua stapânire) ar el (!eagoe - n.n.) nici $ntr-un c+ip nu rea sa sa plece sa %iedomn ci cu glas mare ise catra tot narodul 'uneti alt pre carele eti rea dempreuna si cu s%atul nostru# iar pre minema ertati# ca nu oi %i. ar narodul tot striga si icea catra dânsul ata# nu a Dumneeu sa %ie altul# nici noi# ci nurnaitu sa %ii n..la A%umati# iar 8tana cu 8te%anita al oldoei.

!eagoe $nc+ide oc+ii la 15 septembrie 1521. A %ost $nmormântat $n ctitoria sa de la Curtea de Arges. 9lena-Despina($n calugarie mona+ia 'latonida)# a mai trait peste trei decenii& rapusa de ciuma# la 8ibiu# la 4: ianuarie 155;# trupul i-a %ost adus dupa doi ani $n tara si $ngropat alaturi de acela al lui !eagoe. ,ânga ei odi+nesc patru din copiii lor'etru# oan# Ang+elina si 8tana.

n. cca 1482 - m. 1521.

Probabil ful nelegitim al lui Tepelus si al Neagai, casatorita apoi cu Parvu Craiovescu, care il si adopta.

ste !ful su"etesc! al patriar#ului Ni$on, unul dintre cei mai culti oameni ai vremii. %are postelnic si apoi

mare comis in Tara &omaneasca, a'unge domn in 1512, cu a'utorul boierilor Craiovesti. (e casatoreste cu

)espina %ilita, descendenta din $amilia de despoti a *rancovicilor si din Cantacu+inii bi+antini. in timpul

relativ scurtei sale domnii, *(&* se va arata un mare ctitor culmea operelor ar#itecturale va f $aimoasa

manastire de la Curtea de rges, un spri'initor al $aptelor de cultura din porunca lui, /avril, protosult#osului, scrie 0iata lui Ni$on, dorind sa redestepte la curtea Tarii &omanesti ceva din stralucirea apusa a

*i+antului. pera pe care a lasat-o, invataturile lui Neagoe *asarab catre ful sau T#eodosie, scrisa in

slavona, ne aduce imaginea unui ganditor politic, a unui poet de mare eruditie, dominand, pana la aparitia

marilor cronici, literatura noastra vec#e.

)e+baterile in 'urul paternitatii au $acut ca invataturile sa ocupe cu greu locul cuvenit in cadrul literaturii

noastre in limba slavona, importanta acesteia din urma depin+and, la randul ei, de o anali+a completa a

operei in discutie. . ). enopol, Nicolae 3orga, (eul Puscariu, ). nciul, 3oan *ogdan s.a., l-au socotit autor

pe *., )emostene &usso si P. P. Panaitescu sustinand ca avem de-a $ace cu o compilatie tar+ie, alcatuita de

un calugar, iar cercetatorul grec eandros 0ranoussis atribuind-o lui %anuil din Corint. demonstratie

convingatoare in $avoarea paternitatii domnului roman $ace )an 6am-frescu printr-un studiu masiv si bine

documentat. )aca aceasta problema pare oarecum lamurita, stabilirea eacta a i+voarelor, a partii originale,

deci a importantei si a valorii literare, ramane de $acut in viitor, lucru destul de difcil, avand in vedere cacercetarea implica un spatiu cultural sud-est european etrem de vast. Ceea ce putem incerca este doar o

apreciere in cadrul strict national, pe frul istoriei literare, luand ca ba+a versiunea romaneasca din secolul al

033-lea. invataturile au ambitia sa fe o carte de capatai pentru tinerii principi7 !atul mieu T#eodosie si voao

cinstitilor si dulcilor miei domni, care veti f in urma noastra domni si biruitori tarai acestiia!9 nu atat un

manual, cat o !carte de cugetare!, care sa plase+e si sa delimite+e, intr-o scara de valori absoluta, locul,

menirea, cu alte cuvinte !conditia! conducatorului de popoare. 3n ce c#ip cad domnii, se intreaba

autorul7!Cad unii din credinta, iara altii din $apte!. Cele doua parti ale cartii vor incerca sa previna cele doua

mari categorii de erori, de aici si structura lor di$erita, prima find un manual moral care comentea+a pe larg

greselile sau lauda $aptele diversilor imparati. 3n spiritul vremii, autorul nu are scrupule in $olosirea copioasa

a citatelor din tetele cu larga circulatie in epoca7 intalnim, pe langa *iblie, pe 3oan :risostomul, Panegiricul

lui Constantin cel %are de $timie, patriar#ul Tarnovei, $ragmente din 0arlaam si 3oasa$. surprins pe

cercetatori ascetismul din invataturi (e pare insa ca avem de-a $ace cu un $ruct al doctrinei isi#aste, in care

predomina rigoarea morala intr-un sens activ7 domnul nu e decat un supus umil al lui )umne+eu si in $unctiede acest adevar primordial ii sunt 'udecate actiunile, gandurile si sentimentele. ;rmand logica structurii sale,

partea a doua va incerca sa fe un indreptar pentru !$aptele! domnului. cesta este, in primul rand, un domn

absolut, !ca vai de domnul cel ce-si da cinstea altuia si vai de tara ceia care o stapanesc multi

http://www.autorii.com/scriitori/neagoe-basarab/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/neagoe-basarab/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/nicolae-iorga/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/nicolae-iorga/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/neagoe-basarab/index.php

8/18/2019 neagoie basarab

2/3

trebuie aplicata c#iar si rudelor de os domnesc, !caci ca cel ce va sa fe domn adevarat, aceluia nu i se cade

sa aiba rudenii, ci numai slugi drepte!. )omnul trebuie sa fe adevaratul stapan, dispunand, in $unctie de

ratiuni superioare, de supusi si de tara7 !)eci, de nu vei f tu #arnic sa cunosti turma ta si sa le imparti

tuturor pre dreptate, ce domn si ce pastor te vei c#ema, cand vei lasa sa se amestece toti in lucrurile domnii

tale si sa fe domni ca si tine, sau sa sa bage in venitul tarai tale=!. /asim aici, sub #aina smereniei si

umilintei, un intreg tratat al !artei conducerii!. 3dealul lui *(&* este domnul intelept, bunul c#ivernisitor,

cu mana tare sub manusa de cati$ea7!3ar tu, daca esti #arnic, iti randuieste turma si o tocmeste bine, sa nu

unii sa sa craveasca si sa sa ingrasa, iar altii sa moara de $oame. Ci sa imparti tuturor intocma, festecui

dupa lucrul sau, si caruia cum ii va f slu'ba, asa sa-i fe si cinstea si mila.! Nu apare nicaieri ideea stapanirii

prin $orta, teama sau constrangere. Printul trebuie sa domine prin personalitatea si prin capacitatea-i

intelectuala superioara7!Ca cel ce va sa fe domn, aceluia trebuie sa aiba minte $oarte multa, ca sa cunoasca

si sa priceapa mintea lui pre mintile slugilor lui, iar sa nu cunoasca, nici sa priceapa mintile slugilor mintea

domnului. Ca deaca cunoscu slugile minte multa si socoteala la domnul lor, ei slu'ascu pre dreptate si-1

cinstescu9 iar deaca il cunoscu ca n-are minte, ei numai ce-1 tin domnu cu numele. Pentru ca slugile, cum

cunoscu pre stapan, asa-i si slu'ascu, macar de ar f sluga cat de dreapta. Ca deaca iaste domnul lipsit de

minte, decii slugile pentru ce-i vor sa-i slu'asca pre dreptate si sa-1 cinsteasca, cand el n-ar minte sa

cunoasca cinstea si slu'ba lor, cat sa rievoescu ei si ostenescu pentru dansul=! *(&* este un ecelent

psi#olog pentru care relatia conducator-condus nu mai are nici un secret. orta unui domn sta in ratiunea sa

dreapta, in puterea sa de a discerne $aptele, in cumpatul pe care-1 dovedeste in actiuni, cu alte cuvinte in

intelepciunea sa, mi'loc unic de a obtine increderea poporului7 !Ca domnul intelept, toate cugetele si

socoatele lui suntu bune. Caci ca mintea sta in trupul omului dreptu, ca si cum sta steagul in mi'locul

ra+boiului si cauta toata oastea la steag, si pana sta steagul in ra+boiu nu sa c#eama acel ra+boi biruit.

%acar de are si navala grea spre sine, ei tot cauta steag si sa aduna toti impre'urul lui. 3ar deaca cade

steagul, deacii toate ostile sa rasipascu si nu sa stie unul cu altul cum $ac si incotro mergu.! Cand !steagul

cade! adica atunci cand absurdul inlocuieste #otararile intelepte, conducatorul nu mai este recunoscut ca

atare si urmea+a de+ordinea, #aosul. intelepciunea inseamna si capacitatea de a asculta s$aturile celorlalti7

!sa luati s$at si de la cei mari si de la cei ai doilea si de la cei mai de 'os, ca asa sa cade. (a mergi cu dansii

intr-un loc de taina si sa s$atuiti toate s$aturile, si care vor f mai bune voi le primiti in inimile voastre, iar care

nu va vor f de $olos voi le lasati. (i sa nu opresti pe nimeni sa graiasca la s$at, +icand7>3ata ca cuvintele tale

nu ne sunt nici de o treaba, ca graisi niste cuvinte in +adar?. Cu toate cuvintele, ale tuturor, le priimesti a f

bune, iar si pentru cinstea voastra9 pentru ca tot s$etnicii si boiarii $ac s$aturile, iar deaca si ispraveste si sa

tocmeste s$atul bine si cum se cade, deacii numai lauda si po#vala domnului iaste preste toata lumea, iar

s$etnicii si boiarii intru nimic nu sa pomenes-cu!. conduce inseamna deci, pentru *., stiinta de a selecta si

de a prelua, $ara pre'udecata, orice idee $olositoare care se iveste in prea'ma7 !Ca domnul sa socoteste ca un

deal mare si nalt, cand are niste pa+itori $oarte buni de-1 pa+escu si-1 curatescu de toate uscaciunile sisecaturile si de alte lucruri care nu sunt de treaba. )eci, pana il curatescu pa+itorii si-1 pa+escu di toate

rautatile si prime'diile, el creste $rumos si $ace multe $eliuri de "ori si sa inaltea+e si sa lauda numele lui

preste tot pamantul, iar numele pa+itorilor lui nimeni nu le pomeneste. 3ar deaca-1 parasescu pa+itorii si nu-

1 mai pa+escu, el pusti-iaste si nici locul nu i sa cunoaste si numele lui piiare si trece ca o umbra!. ste deci

un lucru vital pentru mersul fresc al domniei ca ea sa fe incon'urata de s$etnici intelepti7 !ca de vei f in

toate +ilele cu cei alesi, in toate +ilele si in toate ceasurile te vei $olosi de s$aturile si de invataturile lor cele

bune9 iar daca vei f cu cei nebuni si i+vratiti, deacii si tie iti cade a f nebun si i+vratit!. rta conducerii

inseamna si o arta a promovarii7 !(i de va f mai #arnicu unul din cei saraci decat unul din $eciorii de boiari

sau decat o ruda de ale voastre, voi sa nu dati acelora cinstea si boieriia, in $atarnicie9 ce sa o dati aceluia

mai sarac, deaca iaste vrednic si #arnic si-si va pa+i dregatoriia cu cinste. Ca mai bun iti iaste saracul cu

cinste decat boiariul cu ocara.! unctia trebuie acordata numai pentru merit si trebuie luata numai cand

presupusa vina este dovedita7!3ar de va f cineva vrednic si #arnic de cinstea lui si-1 va pari cineva la tine, tu

niciodata sa nu te grabesti, pentru acele pari sa-1 scoti din cinste9 ca deaca-1 vei scoate, deacii nu-ti va maif priiaten.

3ar candu iaste vinovat, tu-i arata vina, sa si-o va+a si sa si-o cunoasca9 deacii nu va mai avea cum sa aiba

parere rea despre tine!. (i din nou *(&* se arata un remarcabil psi#olog7, si'derea cand sa+i la masa si

vei sa-ti ase+i la masa boiarii cei mari si cei al doilea si cei mai mici si pre altii pre toti, iar tu de atuncea sa le

pa+esti locurile, ca la o a doao sadere sa nu le sc#imbi randurile, caci deaca pui sluga ta la masa intr-un loc,

iar al doilea randu tu-1 pui mai 'os, decii intr-acel ceas i sa intristea+a inima si sa scarbeste. Caci ca el sa

nada'duia dentr-acel loc ce au sa+ut intai sa castige alt loc mai sus, iar tu, pentru unul carele-ti iaste tie mai

drag, tu-1 dai mai 'os. Pentru aceia i sa intristea+a inima si sa vatama ca o rana, ca inima omului iaste ca

sticla, decii sticla, deaca sa sparge, cu ce o vei mai carpi=! 3n adevar, nedreptatea si capriciul ranesc $ara

leac si !sparg! $ara putinta de indreptare increderea si respectul, principalul spri'in pentru un domn adevarat.

ceeasi prudenta inteleapta arata *(&* si in momentul unei agresiuni dusmane. Nu idealuri de glorie, nu

visuri de marire il mana pe domn, ci permanenta gri'a pentru tara ar f interesanta o comparatie cu idealuleroic renascentist7 !)eci, de veti vedea pre niscare limbi pagane sa se porneasca asupra voastra cu osti

grele si cu putere mare, voi nu va potriviti lor si sa va bateti cu dansii intr-acel ceas, ci socotiti ce le veti

slobo+i din ung#ile voastre vanat, adeca avutie, sa le dati sa manance, ca sa sa paraseasca de voi, cum si

8/18/2019 neagoie basarab

3/3

vulturul lasa pre soimu!. )iscursul pronuntat de domn in momentul cand ra+boiul nu mai poate f evitat este

si el un model in aceasta privinta7!sa esi cu veselie la boiarii tai si sa nu te priceapa cumvasi ca-ti iaste

$rica, sau sa ti sa fe sc#imbat $ata, ci te arata lor vesel si-ti c#eama toti s$etnicii tai cei batrani, si boiarii cei

mari si toata oastea ta, si +i catra dansii cuvinte bune si dulci ca aceste, graind7 >3ata, dragii miai boiari si voi

iubitele mele slugi, ca venira vra'masii nostri asupra noastra, nefindu-le lor nimic vinovati. Ca cu toate

cuvintele cele bune si dulci noi i-am mangaiat si, de ar f po#tit si avutie, le-am f dat, si cu smerenie inca ne-

am smerit inaintea lor si ne-am plecat, iar ei nu vrura sa ia, nici cuvintele noastre cele blande nu le-au bagat

in seama, nici avutie, nici smerenie. Ce numai au venit acuma sa ia capul mieu, si inca nu numai capul mieu,

ce si capetele voastre ale tuturor. )eci eu pre voi nu voi sa va las, ci voi sa-mi puiu capul pentru voi, ca-mi

iaste mila de voi.?! ste vorba de prudenta si de intelepciune, de o responsabilitate ridicata la cel mai inalt

grad in aceste incercari de a evita macelul, care, pana la urma, pune in lumina un eroism autentic7 !3ara tu

sa mergi dreptu $ata la $ata spre vra'masii tai, $ara nici o $rica9 iar caci vor f ei multi, nimic sa nu te

in$ricosa+i, nici sa te indoiesti. Ca omul vitea+u si ra+boinic nu sa sparie de oamenii cei multi9 ci cum

rasipeste un leu o cireada de cerbi, si cum omoara un lup o turma de oi cat de mare si cum ras#ira un glontu

de tun multe cete de ostasi, nu caci iaste el mic, ci caci ca vine cu mare rane si cumplire, pentr-a-ceia ras#ira

si rasipeste multe cete de oameni, asa cum si omul vite+ si barbat si #rabor nu sa in$ricosea+a de oameni

multi. Ca omului vitea+ toti oamenii ii sunt intr-a'utor, iar omului $ricos toti oamenii ii san tu dusmani, si inca

si cei de ai sai iaste gonit si bat'ocorit si #ulit!. cest domn intelept si ec#ilibrat, daca dam cre+are

invataturilor, este si un mare poet. Plangerile, des citate, pentru oasele doamnei Neaga !3ar tu, maica mea,

niciodata n-ai avut odi#na, nici +iua, nici noaptea, nici macar intr-un ceas, nici te-ai saturat niciodata de

osteneala. Pentr-aceia, iubita mea maica, te c#em pre tine ca esti mai ostenitoare decat albina si decat

pasarile ceriului si decat pestii marii! si pentru ful Petru, mort inainte de vreme !ca tu erai stalparea mea

cea in"orita, de carea pururea sa umbrea si sa racorea oc#ii mei de in"orirea ta9 iar acum stalparea mea s-au

uscat si "orile ei s-au veste'it si s-au scuturat, si oc#ii miei au ramas arsi si parliti de 'alea in"oririi tale! sunt

doar doua eemple ce probea+a lirismul melancolic des$asurat in intreaga carte, mai ales pe tema $ortuna

labilis si a desertaciunii desertaciunilor.

P&

3nvataturile bunului si credinciosului domn al Tarii &omanesti Neagoe *asarab vvd. catre ful sau T#eodosie

vvd., ed. de 3oan clesiar#ul, *ucuresti, 184@9 invataturile lui Neagoe 0oda *asarab catre ful sau

 T#eodosie, pre$. de N. 3orga, 0alenii de %unte, 1A1B9 invataturile lui Neagoe *asarab, domnul Tarii &omanesti

1512-1521, versiunea greaca, editata si insotita de o introducere si trad. in romaneste de 0. /recu,

*ucuresti, 1A429 invataturile lui Neagoe *asarab catre ful sau T#eodosie, tet ales si stabilit de lorica %oisil

si ). 6amfrescu, cu o noua trad. a orig. slavon de /. %i#aila, studiu introductiv si note de ). 6amfrescu,*ucuresti, 1AB.

http://www.autorii.com/scriitori/nicolae-iorga/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/nicolae-iorga/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/neagoe-basarab/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/duiliu-zamfirescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/duiliu-zamfirescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/duiliu-zamfirescu/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/nicolae-iorga/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/neagoe-basarab/index.phphttp://www.autorii.com/scriitori/duiliu-zamfirescu/index.php