IV SiMiu, Duminecă, 21 Iulie (2 Aurasti 1896 Nr. 80

P re ţu l ab o n am e n tu lu i: t i n an . . . . . 2 fi. (4 coroanej.Pi o jam g ta te de an . . 1 fl. (2 coroane).

P en tru România 10 lei anual, iknam entele se fac la „Tipografia1"', soc. pe acţiuni, Sibiiu.

înţelege-vor?(*) Nu cred, ca s6 fie popor politic sub

soire, ca şi poporul maghiar. Priutr’un jx al sorţii a ajuus la cârma treburilor cin ţeara şi ’i-s’a pus în mani prilegiul pentru fericirea sa şi a patriei sale.

E numai o urmare firească dacă cu- că poporul maghiar va şi lucra

fetr acolo, ca sfi se fericească pe sine şi pe a sa patrie.

Poate, dacă poporul maghiar ar fi Tipia neţărmurit pe soartea sa, aşa ar ţi fsce, căci e şi firesc, ca un popor i:pi-ce ajunge la oala ţerii, sC se feri- ctască şi sfi-’şi croiasci un viitor cât se pcaîe de bun şi sigur.

Poporul maghiar are Însfi nefericirea it » fi dus dc nas de cătră o ceată be înjghebată, ceată, aşa poreclită „li- k ra lâ* . Ceata aceasta se alcătueşte din vru şi scăpătaţi, cari aleargă la pumjile Jidanilor* pentru a-'şi pute tirl vieaţa, de c pe mane. Jidanii, lucru prea firesc, -ifac par-.e din această ceată „liberală", ttrt acum stă In fruntea \< rii de vre-un |i:rsr de veac.

i’iăst&măţiile şi fărădelegile liberali- i:- ‘fin: fură de sfîrşit. Ei lc sevîrşesc

Dcm»-le p a tr ie i , aşa după-cum face tstl, care vre se-’si îndreptăţească o

nedreaptă.Grosul poporului maghiar merge

!T‘<; şi dacă sufere, atunci tacc, căci e ibitat de ceata dela putere, câ neamul

în taina nop(ii.place mult si-ascult in sen simne

Cirul luna se desmeardă cu irvond, Ciocanii 'n fiuer lângă oi

Cân!ăndu-'şi dorul!

Si e plăcut s'auzi cum sună ’n vale Echerul repetat din stâncă ’n stâncă, Produs dc tulnicul duios

în noaptea adâncă!

Şi c sublim si ie deştepţi din stolul Gândirilor ce te cufundă ’n jele,La glasul cântecelor dragi

De filam ele!

Dar’ e poettc... ca in taina nopţit S i stai gândind la D-zeu şi-a lui mărire, Si-îi simţi cuprinsă inima

De fericire!i u r d a . Ssptimiii Ii. Jluri.fan.

Apare în fiecare Duminecă

unguresc are sfi de mare, că hotarele ţerii se vor lărgi şi câte alte bazaconii.

Haita aceasta liberală pe zi ce merge devine tot mai obraznică. Legile aduse la 68 şi anume legea despre deo potriva îndreptăţire a naţionalităţilor nemaghiare, o nesocoteşte cu totul şi nu numai că o uesocotfşte, dar’ aduce alte legi, prin care legea adusă Înainte vreme îşi perde tot rostul şi astăzi se în­făţoşează cu totul In altă haină, ca atunci Unde rfimâu apoi prigonirile de tot soiul,- şicanele ce ni-se fac, întemniţările cele multe, care acnm tn anul milleniului s’au sporit şi înSsprit ?

Toate acestea se fac nu pentru fe­ricirea ţerii, ci pentru-că naţionalităţile nemaghiare nu voesc sfi se contopească In neniz(»fn] băftinaş maghiar.

Purtarea asta, lucru firesc, n’a pu­tut şi nici câ poate plilcfi lumii învfiţate din Europa, care cu scârbă sc întoarce dela faţa clicei stăpânitoare In ţeară, şi cu dispreţ priveşte la accit copil rfis- făţat al Europei.

Francczii ’şi-au spus cuvfintul lor fn s id u n n m i d in P a r is , unde s’au învoit ca sfi ne ajute In lupta t»făntă ce o pur­tăm pentru recâşligarca drepturilor răpite.

Ajutorul lor e al celui mai luminat po­por din lume, isvorlt din iubirea cea mare ce o are faţă de libertatea popoarelor, faţă de libertatea aceea, pentru care chiar pe pămfintul Franciei atâta sânge s’a vfirsat.

Doi copii.Doi copii de mult odată Mergeau, mândri ’n câmp cu fiori Dimineaţa pâna 'n zori,Ca s'adune bucheţele Din frumoase floricele,Şi ’n buchete le-adutut Floricele edkăstrii - Cu colorile mai vti Şi la urmă se ’ntâlniau Şi spre casă o pormau lifte, iute pe cărare Fugind carc mai dc care S i Ic-aducă mamei for Cc-’i iubia ca pe-un odor.Aşa ei plecau indslă Şi cu multă bucurie Ajungeau in cea câmpie.Băieţelul sprinicr.el Săria ’ruet şi uşurel Ca si prindă fiuturei Dw're cei mai frumuşei;Ds.r fetiţa la o parte

IN S E R A T Ese primesc In b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i u n i i (strada

Poplăcii nr. 15.) — T elefon n r . 14.Un şir garmond prima d a ti 7 cr., a doua oară 6 cr.

a treia oară 5 cr.; şi timbru de 30 cr.

Oare înţelege-vor „liberalii" noştri, câ cum merg nu merg bine şi că mai curend sau mai târziu vor păţi-o pentru nelegiuirile ce le sfivîrşesc?

Oare pricepe-vor ei cuvintele Fran­cezilor şi a celorlalte popoare luminate, care ’i-au părăsit şi dispreţuit? Oare po- trivise-vor ei judecăţii nepărtinitoare a acestor popoare?

Dacă da, atunci cu atât mai bine pentru ţeară, dacă nu , atunci cu atât mai riu pentru ei.

I to m ă n ii n u m erg la Pesta. La adunarea de pace, ţinută anul trecut în Bruxella, deputiţii dia dieta României au lunt hotărîrea, ca nu vor lua parte la adu­narea de pace, care în anul acesta se va ţine in Budapesta. Ungurii Insă dornici de-a ave şi pe Români la această adunare, au pus Ia cale pe drumeţul Păzmandy, ca aceata bo că­lătorească la Bucureşti ţi so ’i cheme la adu­nare. Unelo foi scriau cu siguranţă, că în- tr ’adever o seama de deputaţi din Hotnânia vor lua parte la adunarea din l’esta. Nădejdea aceasta înse li-s’a dus In vânt, căci într'o întrunire a mai multor deputaţi din România s’a luat hotărîrea, că Românii so nu iee parte la adunarea de pace din Budapesta, câtă vreme în Ungaria nici porneam! nu e de pace. Nici câ se poate o hotarire mai vrednică de deputaţii de peste Carpaţi.

Xoua adun are la Paria. Latoamnă se va ţi ni d nouă şi uriaşă adunare la Paris, cu vre-o Ifi nif t studenţi dc toate naţionalităţile din lumea întreagă, fn această adunare se va vorbi de nou despre subjugarea noastră.

Depărtată de-al seu frate Dc prin iarbă culegea Ca s'ajungă mai nainte Mamei lor ca si-’i presente Frumoasele floricele Adunate ’n bucheţele,Ear acasă cum ajunse La piept mama lor ii strinse Şi rîzend apoi cu haz îi sărută pe obraz,Risplă'ind ce-au adunat Cu un dulce sirutat.

JLT. Sazare.

Cântarea României.,iCântarea României* scrisă în limba

biblică e;te o lucrare prea vrednică de a fi eetită de cătră tnţi a-eia, care ştiu ceti. La noi în Ardeal şi Ungaria nu e aşa cunoscută, mulţumită stăpânirii, care atâtea pedeci pune trecerii cărţilor dia România, la noi ceşti aai lipsiţi de îuveţătură şi de cărţi vrednice de cetit.

Pag. 234 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 30

Cea mai noua osândă.C ând auzim de osândiri, f&ră voe

n e v ine în m inte, că trăim în t r ’un sta t maghiar. A cest s ta t m aghiar de m u lt a lip sit cea mai m are parte din locu ito rii ţe r ii de cele m ai fireşti d rep tu ri, încSr- cându-le în schim b cu cele m ai aspre prigoniri, cu cele mai nemiloase osândiri.

N im ic sfânt nu mai a re ţe a ra aceas ta , to tu l e pus la bunul plac al s tăp ân ito rilo r. C redeam , câ doară în anul m illeniului prigonirile vor înceta . N e-am în ş e la t ! Căci procesele foii noastre , a le „ T ri­b u n e i" , osândirile a tâ to r Rom âni pe la C luj, A lba-Iulia etc., ear acum o sân d irea preotului şi a dascălului din T iu riu n e -au d esm in ţit cu to tu l.

P ân ă acum a ne osândeau p en tru -că publicăm sc rie ri „ a tîţă to a re “ la u ră îm ­po triv a un u i neam din cele m ulte , îm ­po triva U ngurilor. Acum însfi sau a p u c a t sC ne înâduşe glasul cu totul, s ’au ap u ca t sfi ne pedepsească, pentru-că la d ife rite p rileg iu ri cântăm cântece naţionale ca şi „vSW opincă

P orneala aceasta a p rocurorilo r şi ju d ecă to rilo r ungureşti este a tâ t de n e­om enească, a tâ t de sălbatică, în câ t ne lipsesc cuvintele pentru a o putfc zu­grăvi, aşa după-cum se cuvine.

S ta tu l şi procurorii lui aşa se vede, s ’au d esb răca t de ori-ce Bimţ, de ori-ce judecată om enească — pentru-că aceea-ce se întâm plă în mijocul acestui s ta t nu se mai poate numi judecată în ţe leap tă , cultură şi în v ă ţă tu ri, cl în tunerec şi sfil- bătecie.

D aci acei puţini Româui, care mai cred îri o îndulcire a U ngurilor, mai cred câ se poate face, după cele-ce le sfivlrşesc Ungurii, atunci privească num ai asupra celui din urmă proces şi ju d ece , de mai e cu putinţă o îndulcire a celui- cc nu ne vrea decât o vieaţă a m a r ă ; e a r’ dacă cei dela putere voesc sfi n e împace pe noi Românii în chipul acesta ,

„Cântarea României" este o icoană a trecutului Românilor, dela Traian Îm păratul şi până la anul 1848. Ea e scrisă In tr’o limbă frumoasă, !n limba cea nestricată şi necorcită a ţeranului român şi e scrisă cu aşa colori încât îţi e mai mare dragul se o ceteţti.

Când, unde şi de cătră cine s’a scris încă nici astăzi nu se ştie cu siguritate. Se dă ca socoteala, că ar & scrisă pe la anul 1830 când domnia o mare nelinişte în ţeara fraţilor de peste carpaţi. Autorul ei se zice, că ar fi marele istoric Ntcolac BiUescu, care Inse nu a spus nimărui, câ el ar fi scris-o* Unii susţin, că el e autorul, dar5 a ascuns aceasta, pentru-câ pe acele vremuri, cel-ce avea cutezanţa de a scrie aşa-ceva, era băgat Ia întunerec.

E ată ce a scris la 1850 însuşi Baleescu despre „Cântarea României8 : „Acum cinci ani m e aflam în călătorie pe Ia mănăstirile diu mă­reţii noştri Carpaţi, căutând pa sob ruine arm ele m ăririi strămoşeşti. îa tr'una din acele irăziăstiri economul Chinoviei spre răspuns Ia

cu în tem niţările , atunci grozav se înşeală ,— din to a te aceste fărădelegi sfivîrşite faţă de noi, se vor alege cu un lu c r u : că -’i vom urî până şi dincolo de m or­m ânt.

E a tă acum şi cele petrecu te în A lba- Iu lia :

în 23 Iulie s’a început pertractarea din urmă în procesul pornit contra preotului Ioan Pop Păcurar şl a dlui învăţător Nicolae F ă - gărăşan, amândoi dia comuna Tiuriu, de lângă Blaj.

Apărătorii dîaşilor au fost domnii Al. Velican şi Dr. Ioan Marciac, advocaţi în Alba-Iulia (Bălgrad).

Preotul a fost învinuit de procuror, că a lăsat, ca corul întemeiat de d-sa să câate „Deşteaptă-te Române*, „Sus opincă0 şi alte cântece „revoluţionare*, care au stricat buna înţelegere din comuna Tiuriu, unde se află şi U nguri.

La acusa aceasta nedreaptă preotul P ă ­curar îi răspunde: „Eu ca preot ’mi-am d a t toată silinţa a lumina poporul şi n’am să ­vîrşit nimic, ce ar Iovi în legile statu lu i; îmi pare rău, că sflnt tîrît aici în urma uuor pîri de nimic, nedreptt şi răutăcioase şi o spun sus şi tare, ca să se ştie, că ori-ce va fi, nu voiu înceta dc a indemtui poporul st-ţi iubească şcoala şi biserica sa...'

S’au ascultat apoi martorii, Ia vre-o 40. Martorii unguri au fost ascultaţi româneşte, căci limba lor nu o ştiau, deşi erau reform iţi, Chiar şi jurământul ’l-au pus în limba romană,

S’au cetit apoi pocaiilo împricinate şi anume: , Deşteaptă-te Române8, „Doina Iui Lucaciu", „Sus opincă" şi „O tu fiică de Român*. Traducerea a fost cât so poate de rea.

Procurorul a ţinut după aceea o vorbire de acusă cât se poato de MrbSdă, luânlu-o pe vechea temă, că Românii aţîţâ, că ei tind la n u n tirea ţerii, că cântările împricinate nflnt periculoase şi râte în lună şi în stele.

Pe temeiul acestor nimicuri s’a adus sentenţa, care este urm ătoarea:

învăţătorul Fdgdrdşan a fost oaândit la u n an ş i ju m ă ta te tem n iţă d c sta t şi Joo fl. chcltiuli de proces, ear' preotul Ioan Pop l Vai rar a fost osândit la S lu n i tem n iţă de sta t şi 120 fl. cheltueli de proces.

dorinţa mea de cercetări şi descoperiri is­torice, mă duse în biblioteca mănăstirii. Sala ce purta acest nume era o cămară lungă şi întunecoasă, m urdară şi plină de praf, în care într’o mulţime de mobile stricate şi calaba- licuri grămădite, văzui într’un unghia un mor­man de cărţi şi hârtii. începui a răscoli eu nerăbdare acele vrafuri şi alegând ce ’mi-se părea mai interesant, alergai de mă închisei în chilia mea spre a le cerceta. în tre manu­scrisele ce aveam înaintea mea, unul întitulat „ Cântarea României* aţinti mai cu deosebire mintea mea dela cea diHtâiu faţă; numai după cetirea fără întrerupere până la sfîrşit văzui cu mirare şi descuragiare, că istoria ce ca atâta frudă şi cercetări me nevoiam a des­coperi şi a scrie, se afli scrisă toată aci în vre-o câteva feţe, dar' astfel cum nimeni nu se ispitise încă a o scrie. Ea îmi păru scoasă nu din adâncimea cărţilor, dar’ din sufletul naţiei, acest isvor bogat, vorbitor şi. ne- peritor“ .

Acum lăsăm se urmeze km ^i ,C ân- tareaL' :

E ată deci o judecată „dreaptă*. Se croeşti pedeapsă de un an şi jumătate unui învăţător, care numai bine face neamului seu, 8 luni unui preot, care prin nimica nu s’a dovedit de vinovat, aceasta totuşi e prea m u lt!

In faţa alegerilor dietale.P este pu ţină vrem e se vor face ale­

gerile p en tru um plerea scaunelo r în d ie ta ţe rii u n g u reşti.

Noi ştim ce e d ie ta ungurească , o ad u n ă tu ră de căpătu iţi, ca ri nu din vo in ţa alegfitorilor sftnt trim işi acolo, ci au a ju n s

la dep u tă ţie prin m itu iri, p rin pu tere , cu a ju to ru l gendarm ilor. D ep u ta ţii aceştia , lucru firesc, nici nu ap&ră in te re se le ţe r i i , ci nnm ai pe ale lor, m erg cu s tăp ân ire a , pen tru -că aceasta le dă apoi voe sfi c ro - ească linii ferate, de un d e apoi se ş i aleg, cu frum oase sum e, c â ş tig a te fârA m uncă şi fâră osteneală .

D in bunăvoinţa d ietei u n g u reşti s ’a n i­m icit legea, co n s titu ţiu n e a ; ea e s t r i c a t i şi ori-ce om cu m intea la loc va p ric e p e , că e peste p u tin ţă de a - ’ţi m ai pune în ­crederea în astfel de d ietă , de a -’ţ i m ai pune soartea în astfel de m âni, ca ş i ale d ep u ta ţilo r din d ie ta din B u d a p e s ta .

P artidu l nostru n a ţio n a l rom ân , v e - zfind stricăciunea ce dom ueşte în ţ e a r i şi îndeosebi vfizfind în şe lă to riile cu c a r e se sfivîrşesc alegerile d ie ta le , a adus h o - tă rlre a , ca noi Rom ânii sfi nu m ergem In d ie ta ţe rii, sfi nu m ergem la a legerile d e d epu ta ţi.

Legile despre căsă to ria civilă, m a - tricu le şi celelalte legi aduse de c i t rk dieta ungurească şi mai m u lt ne în d re p ­tă ţeş te pasiv itatea noastră . D ie ta e u a cuib de oam eni, că ro ra uu Ie zace la in im i binele ţe rii, p rin urm are noi nici câ a v e n ce cău ta în tre astfel de oam eni, e a r ’ p e tim pul alegerilor sfi rfim ânem acasă, s 6

ne vedem de ale n o astre treb şo a re , a r ­m ând cu cred in ţă poruncile p a rtid u lu i n a ­ţional rom ân .

J I)acă dugmanal vostru n icere legiminte ruşinoase dela r a i , apoi mai bine muriţi prin i i h ia Ini, decât s5 fiţi privitori im p il ir i (asupririi) şi ticăloşiei ţerii voastre . Domnul p irin ţilo r voştri în*f. w r x inilura do lacrfimile olujilor ţi v» ridica dintre voi pe cineva, care va earăşi pevoştri in volnici* şi puterea de ni*» înainte.

(Tsstem tntuJ lu i S te fa n -iti-B n * demnul L-rii MtZiszn).

Apostrof la patrie şi invocarea ajutorului ceresc.

1.Dornnnl Dumnezeul părinţilor noştri !a -

duratu-s’a de laeremile tale, ţeara mea? Na eşti destul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâşiată? Văduvă de vitejii tei, tu plângi cu părul smuls şi despletit pe mor­mintele lor, precum femeile se jelesc pe mor- mentul mut al soţilor lor.

2 .

Neamurile auziră ţipetul chinuirii tale, pământal se mişeâ. Dumnezeu namai s§ na-'I

Nr. 30 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 235

Publicăm mai jc>s ac6ea-ce scrie un ţersn cu tragere de inimă faţă de nea­mul seu.

In faja alegerilor de deputaţi.Comuna Vranî, In Bănat.

S ân t multe ţinuturi din ţeară, care în- tr’ad ev er a r 876 lipsă de uişte legi şi mai sspre, când e vorba, că să se pedepsească mituirea cu bani, beutură şi mâncare, mituire sevlrşită pentru câştigarea voturilor pentru cat a re sau cutare deputat dietal. Starea aceasta e ruşinoasă şi e foarte trist, c ă In ţe a ra noastră sflnt mulţi de acei slabi ce­tăţen i, cari du merg după mintea şi inima lor, când au să voteze cu atare deputat, şi îb loc să fie încredinţat, că oare aduce-va, f&ce-va alesul ceva bine pentru cercul seu, ]e va fi spre folos sau rău, spre laudă sau nu, a lea rgă numai acolo, de unde nădăjdueşte> câ in tr 'o zi să se sature de beut şi de mân­care. E l nu-’şi aduce aminte, d i tn tr’o zi va Tenl potopul preste dinsul şi ce uşor se poate ÎEtem pla, ca e5 se nenorocească din însăşi ne­g rea sa.

Iţi Btă mintea In loc, când vezi omul rin:induse pe sine şi votul seu şi când vezi^ cs p e vremea alegerilor se face vită de

tân d u t.

Şi cine face lucruri de aceste, spurcate ţi cecinB tite? Carisflnt acei Români, cari îm­potriva poruncilor partidului naţional român, de a nu lua parte la alegerile do deputaţi, totuşi sS Îndeasă cu votul lor şi înlesnesc alegerea câte unui Ungur «au Jidan din par­tida stăpân irii V

De Bigur numai aceia, cari nu ştiu ce-’i cjLsîea şi omenia şi nu-’şi cunosc datorin- ţd e d e Români. Astfel do oameni numai un î i in t au po lum e: foalcle şi gâtul, mai departe ta se pot gândi, şi dacă acela e plin, ăsta ia a rd e de seto, toate sflnt bune, ardă Batul,

f ia ră ţea ra de aci încolo.

ln vremea de acum nu-’i ierta t a merge la u r n i cu nici un preţ. Nu, pentru-că prin

£ au z it V... Răsbunătorul prevestit nu s a nă­şea t o a re?

Frumstţa patriei.3.

C are e mai mândră decât tine Intre toate ţerile sem ănate de Domnul pe păm ânt? Care alta se împodobeşte în zile de sărbătoare cu fiori m ai frumoase, cu grâne mai bogate?

4.Verzi Bflnt dealurile ta le : frumoase sflnt

pădurile şi dumbravele spânzurate de coastele ta le ; limpede şi dulce e cerul tău ; munţii tei se înalţă trufaş In văzduh; rîurile ca un b rea p estriţa t ocolesc câmpurile; nopţile tale îacân tă auzul.... Pentru-ce zimbetul tău e aşa de tr is t , mândra mea ţeară?...

5.M ulte şi frumoase turm e pasc văile;

soarele milostiv Inrodeşte brazda; mâna Ikim nului te-a împodobit ca pe o m ireasă; firezile tale cele întinse sflnt smălţuite cu flori M u rite , şi belşugarea varsă avuţiile sale peste câmpii... O, bogata mea ţeară, pentru- ee gem i?...

aceea numai ne stricăm noue! Căci ce alta înseamnă poruncile partidului naţional, care zic, că noi n’avem ce . căuta în dieta ungu­rească, câtă vreme Bflntem asupriţi şi câtă vreme aici nimenea nu garantează despre curăţenia alegerilor?

E dar’, de datorinţa noastră, ca să nu ne lăsăm, ca ei să ne îmbete cu apă rece şi prin vorbe frumoase, ca şi unse cu miere; se nu ne lăsăm amăgiţi. Vorbele lor într’adever sflnt frumoase şi răsunătoare, dar’ goale. Se ne aducem numai aminte de Înţeleptele cuvinte ale lui Talleurand, care, când a vezut, cum în­şeală cu vorba pe ai lor, a zis: „Aşa se vede, că vorba s’a dat omului spre a-’şi as­cunde mai mult gândurile, decât ca să ’şi-le spună curat, care sflnt“.

Căci zău, de câte-ori auzim vorbindu-se şi fSgâduindu-se cer şi pământ, încât credem, că se va coborî raiul pe păm ânt

Nefericiţi şi răi eflnt acei oameni, care îşi vând sufletul necuratului, Iasându-se Bă fie unealta înşelătorilor, ruşinea şi batjocura

sătenilor, neamului şi a ţerii lor!

Ar fi bine, când s’a r feri omenimea de astfel de oameni, care nici un preţ nu pun pe cinste şi omenie, dar’ şi mai bine ar fi, când românimea ar fi lipsită de „Români* de aceia, cari nebăgflnd ln seamă datorinţele unui Român, se lasă mituiţi de unul sau altul, mituire In schimbul căreia trebuesc apoi ne­socotite cerinţele partidului naţional

Acei slabi de ânger bine ar fi dacă s’ar da In lături şi nu s’ar amesteca In trebile pe care nu le înţeleg, ea r’ ceialnlţi care bi­nele neamului 11 vocbc, judece mult şi rece,

după cine Bă meargă.

Să nu se lase nimenea m ituit prin bani, mâncare şi beutură, niri prin vorbe amăgitoare, ca Bă rămână cinstit şi ales Intre oamenii

de bine.Aceasta e chemarea omului la adevăr!

Io#if Iritnia. plugar.

6 .

Dunărea bătrână, biruită de părinţii tăi, Iţi spală poalele, şi îţi aduce avuţii din ţinu­turile de unde soarele răsare şi de unde soa­rele apune; vulturul din văzduh caută la tin e cu dragoBte ca la pământul seu de n aş te re ; rîurile cele frumoase şi spumegoase; păraiele cele repezi şi sălbatice cântă ne ’ncetat slava ta.... O ţeară falnică, pentru-ce faţa ’ţi-e îm- propodită?...

7.Nu eşti frumoasă, nu eşti bogată? N’ai

copii mulţi la număr, care te iubesc? N’ai cartea de vitejie a trecutului şi viitorului în­aintea ta? ... Pentru-ce curg lacremile tale?..

Ajumd rcvoluţiunii dela 184.8.8 .

Pentru-ce tresari? Trupul teu se topeşte de slăbiciune, şi inima ’ţi-se frământă eu iu­ţeală... Cetit-ai oare în cartea ursitei?... Ae­ru l se mişcă turburat... Ventul dogoreşte... Angerul peirei ’ţi-s’a are ta t oare?... Nopţile tale sCnt reci, visurile turburate ca marea bătută de furtună... Ce-’ţi povestesc?

Maghiarii şi Jidanii.Despre tema aceasta scrie „Magyar Allam*.

Jidovii au fost „recipiaţi" adecă religia lor a fost cuprinsă în sînul celorlalte confe­siuni din ţeară. E ată ce scrie foaia clerului romano-catolic:

Cea mai nouă lozincă e, că prin re- cepţiune s’a contopit deplin jidovimea cu naţiunea şi de aceea a vorbi despre ji- dovime ca despre o rasă ori religiune deosebită nu este iertat, fără de a nu sfi- vîrşl o vătămare a legii. Se înţelege, că cea mai mare lucrare spre folosul acestei lozinci o face presa jidovească.

Dar’ să se iee spre ştiinţă, că Un­garia are şi o lege de naţionalităţi, a cărei nebăgare în seamă este judecată chiar din partea şovinismului cultivat de presa jidovească ca o laudă patriotică. Dacă însfi, fără nici un scrupul şi fără a ţinfi seamă de legea de naţionalitate este iertat a declara naţionalităţile ca inimici ai patriei, atunci acelaşi lucru este iertat a-’l face şi faţă cu Jidanii. Dacă este îndreptăţită nisuinţa, de a face pe naţionalităţi ca sfi renunţe la limba, la datinele şi la principiile lor sociale deosebite; dacă e îndreptăţită nisuinţă de a-’i scoate din proprietatea pământului şi a lăţi maghiarismul, cum se face în ţinutul Seghedinului şi ln alte părţi, atunci cu tot dreptul putem face ase­menea şi cu Jidanii.

Legea nu a recipiat datinele cele rele ale .Jidanilor, ci numai religiunea lor... De aceea antisemitismul Intre marginele cuvenite trebue sfi se menţină pe cAt timp jidovimea uu sc contopeşte în societatea creştină astfel, ca sfi-’şi peardă cu totul datinile rasei sale şi ca­racterul seu. Pentru ajungerea acestui scop există un singur mijloc: primirea creştinismului. Pe cât timp jidovimea rfi- mâne jidovească, pretutindenea ea va fi Insosită de antisemitism.

9.Priveşţe dela Mează-zi la Mează-noapte

popoarele ridicându-’şi capul... Gândirea ivin- du-se luminoasă pe de-asupra tntunerecului... Gândirea ce zideşte şi credinţa ce dă vieaţă... Lumea veche se prăvăleşte, şi pe ale ei dă- rîmături slobozenia se în a lţă !.. Deşteaptă-te...

Reamintirea şi acitierea virtuţii străbune.

10.Mucenicii sângelui tău n’au zis oare: şi

Domnul va scula pe unul dintre voi, care va aşeza pe urmaşii voştri earăşi în slobozenia şi puterea lor?.. U itat-ai sângele, ce cura prin vinele copiHor tăi?... Mult erai mândră odinioară, când cu securea In mână, cu că­ciula curcănească pe creştet, tu strigai ura în bătlUi’.... Pieptul teu era tare , ca de oţSl paloşul se tocia pe dînsul... Soarele se întu­neca de nouri de pulbere, ce ridicau resboi- nicii tăi..

11.

Poporul teu era îndrăzneţ ca vulturul lesboinic şi trufaş ca taurul sălbatec»..

Pag. 236 F O A I A P O P O R U L U I

I

Nr. 30

DIN LUME.România.

în 16, 17 şi 18 Septemvrie Maies­tatea Sa împăratul nostru Francisc Io s if 1 . va merge în România. '

Deşi visitei acesteia nu ’i-se dă o însemnătate politică, ea totuşi cuprinde în sine ceva politic şi mai ales, că tocmai foaia ministrului pentru afacerile din afară ale împărăţiei, foaia dlui Goluchovski „ Fremdcîiblatt “, a scris foarte măgulitor despre România, a cărei repede înaintare trebue s6 uimească întreagă lumea.

E de însemnat, că împăratul nostruo singurd-dald a mai făcut o astfel de visită şi anume, când a cercetat ps îm­păratul Germaniei, la Berlin.

Maiestatea Sa va fi întimpinat la Vărciorova de cătră regele Carol, în Bu­cureşti se vor face unele sărbări, apoi o revistă militară la Cotroceni, unde vor defila două corpuri de armată.

Dela Bucureşti, Mâiestatea Sa va pleca, însoţit de regele Carol al Româ­niei, la Sinaia.

Turcia.După-cum se vesteşte din Atena,

Turcii au omorît într’un sat cinci copii de creştin. Ştirea acestui omor a pri­cinuit mare ferbere în Cauea. Creştinii îndată ’şi-au încuiat bolţile şi au cerut ajutor dela consuli. Aceştia au telegrafat In Cauea, de unde au pornit mai multe

,nâi de răsboiu. Se zice, că şi In Ivandra s’ar mai fi întâmplat omoruri şi că s ’ar fi omorJt 10 creştini. Purtarea Turcilor în toate părţile e de aşa, încât nu se poate pune nici o Încredere în domnirea lor.

— Iu Macedonia au fost bătuţi mai mulţi Turci de cătrâ unele cete gre­ceşti. Puterile au dat poruncă stăpânirii greceşti, ca să împedece năvălirea Grecilor în Macedonia.

Voci despre adunare.Milleniul unguresc a avut nenoroci­

rea de a nu fi salutat şi sărbat de cătră toţi europenii, cu o astfel de bucurie pre­cum Ungurii ar fi voit.

îndeosebi foile străine s’au sculat cu aspre cuvinte în contra Ungurilor, la ceea-ce le-a îndemnat foarte mult şi reu­şita adunării din Paris.

Eată vre o câteva voci de ale foilor străine:

„Libre P aro le“ dă la iveală un ar­ticol iscălit de H. Vemier, In care descrie măreţia adunării din Paris şi dăscăleşte pe Unguri făgăduindu-le, câ articolul acela nu va fi cel din urmă.

„Le Soleil“. H. Grenet scrie In nrul dela 12 Iulie un articol In titu lat: Chestiunea naţionalităţilor în U n g a r ia După descrierea adunării aduce cuvinte de laudă dlui Ocă- şianu, care atât de bine a zugrăvit soartea ardelenilor, a bănăţenilor şi peste tot a Ro­mânilor subjugaţi de cătră Maghiari.

„ Volta lreu încă numsi cuvinte de mângâiere no aduce.

„ L’Ucho de P a r ts “ are un articol eşit din peana unui inure scriitor, 1lector De- pctsse, c.tre se bucură, că tinerimea română, sorbă şi slovacă aleargă In Francia pentru a-’şi câştiga luminile trebuincioase şi se bu­cură, că această tinerime nu-’şi uită de soartea tristă în caro zac părinţii sei. Dorejte, ca şi tinerimea franceză sfi fie asemenea celei a naţionalităţilor subjugate din Ungaria.

Tot tn felul acosta au svris şi ,G au- lolau, „ I ta p ltlc \ „ Patrie", „ X JX -c S ite le '.

Despre , Milleniul lut Arpada scrie ziarul w Purta*, aruncând In vânt toate min- ciunilo celor ce au pus la cale expsiţia inii* Ienară. După-ce arată cât de mare e pofta stăpânirii ungureşti de a ungurisa şcoalele neinaghiarilor, sfirşeşto astfel: Ori încotro se tntorc fit lut Arpâd, nu vid decât duşmani. Dacă ei nu se vor pute înţelege cu aceştia, vor cădi pe lângă toată bravura lor, şi dupd o măreaţă prorocie, pe malurile Dunării nu va mat rimând nime care s i sirbese al doilea milleniu al veniţii lui Arpad.

„ A './A '-c Sfecle* faco luători de seamă pe Unguri, ca so nu asuprească naţionalităţile nemaghiare, căci şi ei au fost aspriţi odinioară,

şi atunci şi ei strig iu şi ţipau, încă mai s?j- motos ca Româsii, Serbii şi Slovacii. Maghiarii— zice foaia franceză — se aibă de grii* căci li-se va întoarce norocul şi atunci na t î fi cine să le creadă şi cine sS le sară k ajutor. 8 I/JEclair“, tot din Paris deasemeaea a publicat un articol iscălit, de George Tkit- band. în el se arată, cum Ungurii au ch e u ; lume multă la Budapesta pentru-ca se o îm­bete cu apă rece, pentru-ca se-’i arete zz picur şi se zică: Eată m area! „ Ungaria, £

fapt, nu este tn adevSr ceea-ce a putut iz s l pară confraţilor noştri (cei-ce au cerecţi: Budapesta) cari att vizut-o numai prin :ir- bărtle şi primirile milleniului. Acolo trz pentru dînşti numai o amăgire, o pedecă în­cântătoare, făcută pentru a ascunde pririrzU drumeţilor prea grăbiţi, deşi măguliţi şi bine primiţi, fărădelegile ş i suferinţele, cin isvoresc dm atotputernicia ungurească*. J; aşa mai departe, Maghiarii sQnt Îucoadeiîd aşa, după-cum Ie sflnt şi faptele.

Loc deschis.*)Dare de seauiA.

La petrecerea de vară, ţinută Ii 1? Maiu a. c., Iu folosul „Reuniunii meserias:Z.~ românt* („Andreiana*) din Sebeş, au io rm peste tot suma de 09 fi., din care chelr=n- du-so 50 fl. 12 cr., resultă un venit csrs: de 8 fl. 80 cr Această sumă s’a dat In i i - ministrarea coşarului numitei reuniuni.

Suprasolviri au incura dela următorii d o a a : : Sergiu Medean, adm inistrator proto;»:-

posc tn Sebeş 30 cr., Dr. Ioan Elekes, zniâc în Sebeş 40 cr., I. Henteş, pretor 30 cr_ Ios. O/tiţiu, comerciant. In Sebeş 30 cr., G. Cărpinişan, notar In Uohău 30 cr., N. Dxnr, preot In Doal 20 cr., N. Hăţdgau, notar Orda-do-jos 20 cr., I>. A,tdro,u, 20 cr_ L Giurgiu, Inveţător In Cut 1 fl., ear' u lre ro r au incurs oferte marinimoaso dola: Dr. P Isac, advocât 2 fl., I. Paraschiv, subjude Iz pens. fi fl., şi dela d-na Rafiia Oniftu 2 i . cărora li-ao aduce şi pe această cale, cea s a i profundă mulţumită.

S e b e ş , la 1 Iulie 1 8 ! ',. ^Pentru comitetul arangiator:

O. Tatixr,

•) P .n tm M l. c u p n a n Io rabric* t o u . u w o p rim eţtt rtipundura*.

12 .

Cum a slăbit pieptul teu de oţăl 1 Mâna ta cea tare, cade de oboseală... şi moleşirea a Intrat In locaşul voinicilor!...

Lupta Romanilor cu Dacii, colonisarea Daciei.

13.

în vremea veche... cerul era limpede... soarele strălucia ca un flăcău tiner... Câm­piile frumoase Impregiurate de munţi verzi se întindeau mai mult deeât poate prinde ochiul... păduri tinere umbriau dealurile... Turmele s’auziau mugind de departe... şi armăsarii ne­chezau, jucându-se prin rârişte... Pe o pa­jişte verde slobozenia ca o copilă băl ăi oara cu cosiţe lungi şi aurite se juca cu un arc distins. Ferice de oamenii din câmpie, ferice de cei dela m unte!... E ra vremea atunci, când tot omul trăia fără stăpân şi umbla mândru fără se- şi plece capul la alt om, când umbra văilor, pămentul ca şi aerul cerului, era de a valn.a pentru io ţi . vieaţa atunci se petrecea în cea a a i deplină fericire, şi când ajungea pe om nevoile betrâneţelor ţi moartea, el se

ducea tiefind: ’mi-am trăit z ile le ; şi era si­gur că vieaţa lui se va prelungi şi după moarte, şi că po ceealaltă lume va tntimpinao fericire şi mai mare. Dar’ eată că aerul se turbură... cerul cel limpede se îmbracă cu nori Intunecoşi... un nor de praf Inveluie câmpia şi ascunde munţii... se aud vaete... dobitoacele fng speriate ea de goana strechei, sau că In nopţile vijeloase când lupii es din păduri... caii neehează jalnic... mulţime de glasuri se aud strigând şi vădesc când primejdie, când nădejde, isbândă, când perdsre. turbare, des-nădejduire..... Nuorul se lap răştie puţin.....Doamne! Se vede amestecul unei bătălii!... Cei-ce au năvălit sflnt îmbrăcaţi în fer... să­geata alunecă pe pavăză, şi paloşul cu două ascuţişe ta ie în came vie... Le stau împo­trivă... ee luptă cu furie... se pleacă săbiei lor... inimile slăbesc... fug... Perit-a Dacia!! Staţi cu inimă... arcul se întinde din nou... luptătorii se amestecă şi se isbesc... piepturile goale cu pavezile... capetele desfăcute eu coi­furile... Departe în câmpie se ved arcuri sdrobite, fâşii de steaguri, apoi un cosciu"

mare, mare, so ridica, şi -o pară grozavi de foc înflăcărează cerul... învinşii şi în ­vingătorii când Ingenunche şi la lumina â * - cării îşi dau dreapta şi se iau Iu braţe! F a cu inimă, Dacia mea!... T a fuseşi altarul ro ­dirii a criveţului ca pustia, a bărbăţiei c a mintea, a slobozeniei cu puterea... D inacturudire pecetluită cu sânge ş i lămurită przx

foc sc născu un popor nou.Astfel povestesc bătrânii. (Va ur.Tn'.

„Servusul" Ţiganului.Un Ţigan Intră într’o apotecă (farm-cii-

şi cere nijte leacuri. Când ese îşi ia rem^s bun, ear’ poticarăjul îi respunde , Servus*. Caa ese Ţiganul în stradă întâlneşte pe un RjmSa şi tl întreabă: aBine, Românico, ceestevorrva aServus11, ca aja ’mi-a zis hăl domn, când aa. e}it“. «Ştii mei Ţigane, ce vorbă este ? E o vorbi de ocară şi de ruşme, a rîs de tinaB. „Bine câ ’mi-ai spus Românico, că me duc înapoi şi ti spun şi eu*. Şi s’a du3 Ţiginul şi cum îaîiă îi zice: „Servus*, „Servus•* şi încâ-odată -S«r- vus“ acum dute şi me bagă în lege“.

Nr. 30 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 237

„Asociafiunea".Adunarea generală în Lugoj.

Comitetul central al Asoeiaţiunii ne tr i ­m ite următoarea

Convocare.Adunarea generală a . A s o e i a ţ i u n i i

t r a n s i l v a n e p e n t r u l i t e r a t u r a r o ­m â n ă ş i c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n * , conform §§. 14 şi 21 din statutele Asocia- ţiunii, se conroacă la Lugojy pe zilele 27 şi 28 August Bt. dou, pe lângă următoarea

P r o g r a m ă :

Şedinţa I.

Jo i. In 27 August 1896 st. n., la orele 11 a. m.

O r d i n e a d e z i :1. Deschiderea adunării generale.2 . Raport despre activitatea comitetului

tn decursul anului expirat.3. Alegerea comisiunilor de câte 3

m e m b ri:a) pentru examinarea raportului;b) pentru examinarea raţiociniului pro

1395 şi a proiectului de budget pro 1897;c) pentru incassarea taxelor de membri.4 . ■ Raportul lu causa modificării sta­

tu te lo r .5. Propuneri şi interpelări.6 . Disertnţiuni.7. Raportul comisiunii pentru înscrierea

de m em bri.Şedinţa II.

V ineri Iu 28 August st, n., la orele 10 a. in.

O r d i n e a d a z i :1. Deschiderea şedinţei.2 . Verificarea procesului verbal din

ş e d in ţa I.3. Rapoartele comisiunilor exmise lu

ş e d in ţa I.4. Disertaţiuui.5. întregirea comitetului central.6 . Defigerea locului pentru proxima adu­

n are generală.7. Disposiţiuni pontru verificarea pro­

cesu lu i verbal.8 . încheioroa adunării generale.Se observă, câ eventualele disertaţiuui

s a bo fie presentate presidiului Asoeiaţiunii In scria cu 8 zile Inainto de adunarea generală.

Sibiiu, din şedinţa comitetului .Asocia­ţi un ii transilvane* ţinută In 23 Iulie 1896.

L M. M oldovan m. p.,prenident.

D r. C. D iaco n o v ich m. p.,secretar.

CRONICĂ.C ine sunt fa b r ic a n ţii de ch ibritc

i n U n g a ria ? Telegraful din America aduceo ş t ir e foarte însemnată: Un oare-care ame­rican a inventat o astfel de fabrică, care cuo iu ţea lă foarte mare şi cu o ieftinătate ne m ai pomenită vinde ehibritele şi aşa ieftine desta l. Fabricanţii de chibrite „maghiari* la aozol acesteia au fost cuprinşi de o. groază m are , nu cumva proprietarul fabrice» din Ame­rica. se-"şi ridice o fabrică şi îo Ungaria, când apoi ehibritele s’ar ieftini şi mai mult. Ca acea­s ta se nu se întâmple, au dat ochi cu guvernul unguresc, c ă i doar’ pentru aceea e guvernul ţe r ii . fabricanţii maghiari adecă au ţinut a la ltă ieri o consfătuire în Budapesta, în care a a lu a t hotărîrea, că vor înainta un „Memo-

t rand“ la guvern In contra întreprinzătorului , am erican! E curios, că la această consfătuire j au luat parte urm ătorii fabricanţi .m aghiari* : I Kohn Jakab şi Joxsef \ Reiter Jozsef, Reis- j ner Adam, Brachfeld Vilmos, Reiner Zsig- mond, Neitbauer Kdroly, Spitzer Annitt, Huss Mor, Stein şi Rosenstrauss, Meyer Mor, Kohn Gyula şi Lovenfeld Tivadar. Cetind aceste m ăreţe şi străbune nume maghiare îţi vine se te întrebi, oare n’ar fi mai bine ca statul să introducă monopulul de chibrite, decât ca aceşti veritabili „M aghiari44 se se îugraşe pe socoteala ţerii întregi.

*Sat comunist, in U ngaria. Puţini

vor şti, că In Ungaria şi anume In comitatul Trencinului se află un sat comunist. Ciclman se cheamă satul acela şi e locuit de Slovaci, cari se Îndeletnicesc cu vinderea glăjilor şi paharelor; organisaţia e urm ătoarea: Averea imobilă e neîmpărţlbilă, nu se poate înstrăina Familiile şi îndeosebi bărbaţii aproape anul întreg truesc afară de comuna lor. Ceea-ce câştigă, trim it acasă, acolo o pun la olaltă şi cu sfîrşitul anului o Împart. In vîrstă de ani 24 fiecare ficior e îndatorat a se însura şi a se apuca de muncă. îu fruntea familiei stă capul ales al familiei, sau apoi cel mai bătrân. Cât e de primitivă această organisare, tocmai astfel li-e şi traiul. Fiecare Îşi face hainele trebuincioase, aşa că In timp de iarnă se pot vtdă bărbaţi torcând şi ţesând, asemenea femeilor.

La. m eserii. Dl Ioan Aciu, rotar în Mercurea, are lipsă de un învăţăcel. Facem deci lnători de seamă po acei p irin ţi, cari ar voi Bă 'şi aşeze băieţii la meserii.

«A du n area Învăţătorilor greoo-cat din

diaconatul piirţilor Sătmurene, ţiuetoare de diecena Ordzii-niari, se va ţine la 10 August st. n., în comuna Homorodut-tie-viijloc.

mS ta ţiu n i docentaie curen tate (gr.-

cat.). în Archidiecesă cu terminul 15 Aug. n. I. Protopop. Reghinului: 1. Staţ. cantor- doc. Adrian, cu emolumentele: bani 145 ri., venitul locurilor cantor-doc. 63 tl., parte din dreptul de lemnărit şi păşumit 22 fl., venite stolaro 50 fl., 25 m etrete de cucuruz, cuartir şi grădină. 2 . Staţ. doc. ambul. Curtic3p- Toldal, cu emolumentele: bani 170 fl., venite stolare 40 fl., din agri 58 fl.. 8 hi dc cucu- raz, cuartir şi grădină. 3. Staţ. cantor-doc. Orşova, cu emolumentele: bani 200 fl., venite stolare 40 fl., din porţ. can. cantor. 60 fl., cuartir şi grădină. 4. Staţ. cantor-doc. Pe- telea, cu emolumentele: bani 200 fl., din stolă. bucate şi venite de pământ 100 fl.. cuartir şi grădină. 5. Staţ. cantor-doc. Telec, cu emolumenteie: bani 80 fl.. venite stolare20 fl., venitul porţ. can. cantor. 125 fl, zile de lucru 11 fl., lectical 38 fl., venitul cimi- teriului 16 fl , lemne de foc 10 fl., cuartir şi grădină. II. Protop. Ludoşului: 1) Staţ. doc. Cicudiu cu emolumentele : Bani 170 fl. venitul jinui agru 130 fl., cuartir şi grădină. III. Protop. Coşocnei: 1. Staţ. cantor-doc. Jucul- de-jos cu emolumentele: Adiut dela stat 50 fl., din porţ. ean. cantor-doe. 250 fl., lec­tical şi stolă 30 fl., cuartir şi grădină. IV. Protop. Alba-Iuliei: 1. S taţ. doc. Alba Iulia- Lipoveni-Maieri cu emolum entele: bani 300 fl-, relut de cuartir 60 fl. — în diecesa Lugo­jului cu terminul 15 Aug. n . : 1) Staţ cantor- doc. Chizdia, cu emolumentele: bani 129 fl.. grâu 72 tl., cucuraz 42 d„ lemne 39 fl.. 52 j

j cruceri., arenda unui păment 30 fl., cuartir şi j ! grădină. 2 . Staţ. cantor-doc. Hiîixtş, cu emo- {

lumentele: bani 400 fl., lemne de foc, cuartir şi grădină. 3. Staţ. cantor-doc. Jittin, cu emolumentele: bani 156 fl., relut de lemne12 fl., venit din pământuri 72 fl., ajutor dela stat 60 florini, cuartir. 4 . Staţ. cantor-doc. Visag, cu emolumentele: bani 165 fl., venitul pământurilor bis. 13 11 18 cr., din funcţiu­nile cantorale 5 fl., pentru lemne de foc 20 florini, pauşal scripturistic şi pentru co iferen ţa reuniunii înveţ. 11 florini, ajutor dela sta t 124 fl., cuartir 5. Staţ. cantor-doc. lezvin cu emolumentele: bani 315 fl., lemne de foc, cuartir şi grădină. 6 . Staţ. cantor-do*. Sân- Nicolau-mare, cu emolumentele: bani 300 fl., pauşal 15 fl., lemne de foc, cuartir şi g ră­dină. 7. Staţ, cantor-doc. Clopodia, cu emo­lumentele: bini 200 fl , lemne da foi, cuartir şi grădină. 8 . Staţ. cantor-doc. Mintia, cu emolumentele: bani 300 fl., competenţele sto­lare, lemne de foc, cuartir. 9. Staţ. cantor- doc. Ciula-mare- Vdlioara, cu emolumentele : bani 270 fl., cucuruz 30 m etrite â 30 1., ve­nite stolare 30 fl., lemne de foc, cuartir. 10. Staţ. cantor-doc. Lighet, cu em olum entele: bani 300 fl. 11. Staţ. cantor-doc. Cigmeu cu emo­lumentele: bani 300 fl., lemne de foc, cuartir.12 . Staţ. cantor-doc. Bărbdtenii-sup., cu em o­lumentele: bani 300 fl., lemne de foc, cuar­tir. 13. Staţ. cantor-do:. Lupcni, cu ainolu- m enlele: bani 200 f l, lemne de foc, cuartir.

— Concurge gr.-or.: S ighişoira 300 ti. salar (206 fl. din alodiu, 64 fl. din reparţie), cuartir şi lemne de foc. In protop. O răştiei sflnt de ocupat urm ătoarele posturi: R)mo» 300 fl., cuartir şi 4 orgii lemne de foc. Ro- moşel 300 fl., cuartir şi lemne. J ibo t 300 tl., cuartir şi lemne. Salarele la cele 4 comune dintâiu se dau din c a m bisericii regulat, In Pişchinţi din repartiţio. în prot. M ercurei: Cunţa 300 tl. şi 20 fl. bani de cuartir. Rocia 300 tl., cuartir şi leinno. Tău 300 fl., cuartir, grădină şi 10 fl. pentru lemne do foc. Con­curenţii au a se înfăţoşa Intr'o Duminecă sau sărbătoare la bisericii pentru a cânta.

*S tip en d ii . „Reuniunea femeilor ro-

in&ue gr.-cat. din Blaju va da 7 ajutoare anumo:2 de câte 40 fl., 2 de câte 30 tl. şi 3 do câte 20 fl.. cu terminul de 20 August 8t. n. La aceste ajutoare pot concura numai eleve greco-cat. a şcoalei române do fetiţe din Blaj. Cererile se înaintează la d-na Rosalia Muntean presidenta reuniunii.

— Cousistorul episcopesc de Lugoj a publicat concurs cu terminul 10 Augast n . :1. Pentru 2 stipendii teol. In seminarul central din Budapesta şi alte 2 în seminarul din Blaj. 2. Pentru 4 stipendii preparandiale la pedagogia din Oradea-mare. 3. Pentru mai multe stipendii ginin. din fondul Ru- dolfian.

*. Corul m ironosiţe lor“ aduce mul­

ţumită dlui preot Baca din comuna Poplaca, pentru buna primire ce ’i-a făcut.

X. Fosa.

Petrecere de vară împreunată cu cântări, declamări şi joc se va ţin& în 1 Au­gust în comuna Cacova de lângă Aiud. în pausă se vor juca „Căluşerul14 şi .Bătuta®.

— Tot în 1 August se va da o pro­ducţie teatrală îm preunată cu joc în Hune­doara, cu prilegiul ţinerii adunării generale a despărţământului V III (Deva) al . Asocia- ţiunii'i . Se va ju :a p iesa : , Cinxl-CiTtelu co­medie cu cântece In tr’uu act. de V. Alexandri. P e r s o a n e l e : P itarul Sandu, boer de 50 ani dl Alexandru Rimbaş. Smarandiţa, nepoata lui: d-şoara Valeria Popovici. Tincuţa, vara

Pag. 238 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 30

Bmarandiţei: d-şoara Ana Danilă. Florica, ti- neră ţărancă: d-şoara Victoria Dănilă. Graur, ficior boieresc: din Moldova dl Nicolae Macrea. Dame, ţerani, ţerance, lăutari.

— în Oraviţa-mm., în ziua de s. Proroe Ilie se vor da doue concerte împreunate cu teatru anume unul va da corul gr.-ort. cel­alalt corul gr.-catolic.

— în comuna Porceşti, se va da o pe­trecere de vară, Sâmbătă In ziua de S. Ilie. Venitul curat se va dărui unui scop de bine­facere.

*

în tâ m p lă r i de m oarte. Palaghia Bologa n. Socacf, oare-când preoteasă în Ru- dabaia, a răposat în al 18 an al vieţii sale.

*în m o rm â n ta rea părintelui responsa­

bilului nostru, Dumittu Balteş, s’a întâm plat Sâmbătă, tn 25 Iulie n. în Ocna-Sibiiului. La înmormântare dl preot Isaia Popa, a ţinut o prea frumoasă cuvântare. Asemenea şi corul plugarilor de acolo, a înălţat slujba înmor­mântării prin cântănle lor, ceea-ce prin aceasta li-se aduce mulţumită din partea familiei în­tristate.

«O în drep tare . Dl Simiott Dragomir,

notar în Gurasada simţindu-se atins pe ne­dreptul In cronica trimisa uouă de. acolo, ae trimite o îndreptare mai lungă In care cu dovezi arată că cele scrise din Gurasada sflnt neadevăruri şi că dinsul îşi cunoaşte che­marea sa do părinte al comunei şi datorinţa faţă de poporul sărac. Luăm la cunoştinţă.

•

Kfirăxi ycn d a rm ii. Foile ungu­reşti strigă In gura mare, câ yendaimii s’au arătat sălbatici. Să nu alunecăm a credo câfaţă de vre un Român, căci atunci ele ar fi scris că gendarmii nu-’s vinovaţi şi că ei sflnt cnraţi ca lumina soarelui. E vorba do o singură femeie, care a mers la Cluj pentru a-’şi vindeca ochii Gendarmii au provocat-o ca să-’şi arete h/lrtfile, ea, Unguroaira nu le-a avut la dlnsa. Gendarmii au daa-o tn râonrma lor şi au bătat-o. Pentru aceasta foile un ­gureşti s’au revoltat, lucru cp nu ’l-an făcnt atunci, când gendarmii, tot ungureşti, au Îm­puşcat la Mehadica atâţia Români nevinovaţi. Eată cumpăna cu care îşi măsură lor şi cu care ne măsură nouă!

•Jtâvaş negru. N’i-ee scrie, câ la tlrgul

de ţeară din Iudapesta a mai luat parte şi „na- şul nontaşilor* din Socodor, Dr. George Vesa.

*A socia ţi unea. Adunarea generală

& despărtementului Mediaş, e conchematâ pe1 August.

— Despărţământul Alutcş-Ludoş dease- menea îşi va ţină adunarea generală în Lu- doş, la 4 August st. n., la 10 ore înainte de ameazi.

♦

Foc. In 15 27 Iulie la 6 '/ , ore dim., a erupt In comuna Poplaca un foc InspăimCn- tător. Mai toţi oamenii eran pe câmp, fiind vremea secerişului, numai puţini au fost pe acasă. Focul s’a escat din o şură prefăcen- du-o In cenuşe şi încă la 3 vecini casele, fiind tare aproape de şură şi acoperite cu şindilă causând o pagubă foarte mare. în tr’una din acele case au ars şi doi copfi, unul de 5 ani şi celalalt de 4 ani. Dintre cei ne­norociţi toţi erau neasiguraţi. De învăţătură oam enilor noştri, ca sS se asigure In contra focului. Abonent 1433.

S Mai nou.In momentul de a încheia foaia

ne-a sosit o veste tristă, şi dureroasă. Ş i e cu atât mai tristă , cu cât ne vine chiar din Bocşa-montană, unde o seamă de Români au fo st judecaţi la aspră, temniţă, pentru-că se zice, că ar fi luat şt rupt nişte zdrenţe, adecă steaguri străine.

ln liu (le Knotliy fisolgăbirâul din Bocşa a avut partea leului în acele osândiri şi astăzi iată-H pe acest fisol- găbirâu conchemând o adunare de Ro­mâni din Bocşa-montană şi Boc.şa- română, şi din Vasiova, pe care ’i-a îndemnat să iee parte la inilleililll Unguresc. între amăgitori, se află şi un preot şi un dascăl Român (?) Aceştia au siluit pe io ficiori din Bocşa- română şi io din Vasiova, ca se făgă- duească, că vor merge cu ?nulţimea la Pesta şi vor juca in Pesta „ Căluş fi­ru lu şî „Bătntaw şi ce c mai mult preotul, a l cărui nume încă nu-’l ştim are de gând s i facă şi o multă ţeră- Iieascâ în Budapesta.

Ruşinea cc ne vor face aceşti oa­meni va fi groaznică.

Faccm deci luători dc seamă pc inteligenţa dc acolo, ca sâ nu lase, ca Românii sâ meargă la Pesta.

Oameni slăbănogi, oameni de nilllica sunt acei ficiori, care vor in- drăsn). sâ ne batjocorească neamul ju ­când „ Caluşentl“ şi „Bătuta“ şi f ă ­când ospâţ chiar în Budapesta de unde nu nc vine, decât prigonire, dc tinde se revarsă tot rittl asupra neamului nostru.

Oare sâ nu f i auzit ci dc dr.s- gustul cc 'l-a adus sârbărite miile nare chiar şi la străini? Oare sâ nu fi ce­tit ei chiar nimica despre judecata cc au adus-o /*raneezii asupra milleniului unguresc şi asui>ra tirgului dc zdrenţe din Iudapesta, cuibul jidăncsc?

Noi ii ştiam pc Bocşani: Români la loc, editori zeloşi ai foilor româneşti şi îndeosebi ai „Foii Poporului'1

Oare sâ nu fi înţeles ci judecata şi sfaturile noastre cc le-am dat Ro­mânilor, că cu nici un preţ sâ nu iee parte la târgul zdrcnţclor din Budapesta ?

Noi credem, că da, ne-au înţeles, dar' nu pot da. piept amăgirilor fisol- găbirâului dc acolo şi a celui rătâcit preot şi dascăl Român.

Fisolgăbirâul nare drept sc silucască fie nimeni ca sâ meargă la Budapesta, şi Bocşenii noştri n’au cc căuta acolo.

Bocşenilor nu vâ lăsaţi amăgiţi de cuvintele unse cu miere ale fisotgăbi- râului ungur, nu ascultaţi nici. de acel preot şi dascăl, căci pc rea cale ş i la pierzarea cinstei voastre vrea sâ vâ ducă.

Râmâneţi acasă, vedeţi-vâ de ale voastre trebşoare şt veţi f i accia-ce sunteţi: Români cinstiţi, la din con­tră vâ veţi face de rîsul şi de ocara neamului românesc, care cu scârbă se va întoarce dela fa ţa voastră şi vâ va judeca de nişte oameni de nimica slabi de ânger.

| R Î S .Mai laşi mă şi ’n pace.Un Ţigan mirosise, c i m podul popă

Vasile trebue sg fie o slănină pusă h fum. Nici una, nici două, el pândi, căni nu era nimenea prin curte şi prin tindi şi şterge-o pe trepte în sus la locul cu norocul! De vesel ce era Gorăild, câni se vizu lângă o bucăţică mai bună, nid

I nu băgă de seamă, că calcă prin podu' popu mai habitir ca prin bordeiul lui.

„ Dar’ astă minune/ “ gândi părinţii Vasile dela o vreme. „ Cine o fi judir.i brtul pe lângă slănina noastră?“ Şi câ; dai în păhni, şi sul treptele cu o de-i- picătură zdravănă w mână.

— „Da ce cauţi, cioară, în pod Iz mine? —

— N i iacă-tă, părinţele, am veri: si m i încălzesc un pic, că m i lua 7ar­ţarul de frig.

— Da straiţa dc ce o ţii în rtuină ? —— Da sâ mi apăr de fum , m<îr.:,j-

ţi-aş curcanii părinţele!— Da cu cuţitul cc vrei si faci? —— Mai lasă-mi şi în pace cu chi­

tea, întrebări, of prea ai vrea s i le toate şi sfinţia ta !

*

^ u - ’i plăcea apa.— M ii 'ţigane, da de ce te-ai n v

tat dtn şutul, in care ţi-'ii ros oast i până acum ? —

— De, Românim!... Xit-‘m ip u ly :apa !

— Cum, dracu si nu-’ţi pinyî, n â cioară?.., D'apoi bine, la ceilalţi oamrxi dc ce le place ? —

— I ia , liomânicoy... apoi vezi. afuJia au după ce si o bea, pc când t- vedeam tot stele verzi, de sătul cc crar-,

P O S T A R E D A C Ţ IE I .D-salc >Scbastian din HAlmSgcIc. Poesia d -u 'c

sc va publica în curflnd, insd cu O irc-care schim bi-"- Pcntru cciclaltc m ulţum ită!

*Trec«torului<. Am luat la cunoştin ţă , c i »«:r- coaniac şi stircul 'şi-au făcut cu m arc chin cuibul. D ic i rcspcctivul a stricat cuibul, numai r iu a tăcut, 1: foaie nu-'l putem pune.

D-salc R. C. in Baia-de-Criş. 1 . Numele d£- ruitorilor trebue scris mai ceteţ şi corect, ahm ir.trtic i s i fac greşeli, ceea-ce nu e iertat. 2 . Băiatul res­pectiv 'şi-a aflat loc cu alt prilegiu. T e vom icc-- noştiinţa.

Celor 7 din Iacobeni. Faceţi a ră ta re Ia cor.& î- to r ln contra protopopului, care d a c i a ţinu: r e n de fl. pentru sine, va fi silit să o restitue b is e ~ = . căreia ’i-se şi cuvine, după-cum a fost şi voia c£~. ce a testat-o.

D-sale V. G. In D. Eroul din balada rim ândnd

> D r ciufala iaiefor D t urtUa mâruirilsrr*

îţi com unicim , că de aceeaşi soarte s 'a îm părtăşi: şt din partea noastră.

D-sale P. >Iubileul miHenar* nu se poate pc- blica. Altceva cu drag. Salutare!

D-sale G. B. în N ldab. Astfel d e şuri sdr- neşte pofta de a săvirşi şi alţii asem enea fapte ut>:î cum e omorul. Ku putem publica.

Pentru redacţie fi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Peatru „Tipografia" societate pe

acţiuni: V. H. Dressnandt.

Nr. SO F O A I A P O P O R U L U I Pag. 239

LOTERIE.Tragerea din 25 Iulie n.

Tim işoara: 9 19 36 88 57 V iena: 40 61 10 69 4 5

Tragerea din 29 Iulie n.

Brunii: 60 84 34 19 33

Ticurile din septemâna viitoare dapă căi. vechia.luni, 22 In lie : Deva. 4j Iercuri, 24; Iu lie: Măghemş.Joi, 25 I u l i e : Ocna-Sibiiului, Preşmer.Tineri, 2(i Iu lie: Breţcu. 56 — 2i* Iulie: tirg de

oi in Sebeşul-săsesc.Sâmbătă. 27 Iu lie : Bran.

Călindarul săptămânii.Zilele Câlindarul vechia ; Călind, nou Soarele

Dum. a 10-a d. Ros., gl. 1, sft. 10. ria. j ap.

Iha. 21 C. Simeon şi Ioan .! 2 l ’orţuncula 4 35! 7 25[xai 22 f S. Maria Magdal. 13 Ştefan 4 36| 7 24Harţi 23 Muc. Trofim :j 4 Dominic 4 37; 7 23Sfere. 24 Muceniţa Cristina ;i 5 Mar. ijnce 4 33' 7 22

25 f Adormirea S. Anei' ti (f) S. la faţă 4 4llj 7 20rceri 26 8. Muc. Ermolae < 7 C'aetan 4 41j 7 19:i=b. 27 f M. M. I’anteleimoir 8 Cliiriac 4 43; 7 17

„TIPOGRAFIA'1, |societate pe acţiuni diu S b iu |

|m> T Ş Ş Ş Ş Ş Ş Ş

♦

t

•...... ...

t l f t

i' f f w w w ir*

I tigac, in şmmuf »|®de cele mai bune, şi pe felelat

1 dărab fl. —.8 0 —.8 0 1 .— I . — 1.—Ori-ce coasă vândută la m;ne pe felelat, c a r e nu c o r e s p u n d e , se p r i m e ş t e î n a p o i , sau se s c h i m b ă chiar şi când ar fi fost

b.Uutîi s a u fo lo s ită . [1 4 3 1 ] u —P e n t r u f ie c a r e c o a s ă se d ă ş i o a ş a n u m i tă h â r t i e d e f e le la t . :

La cnmperarea deodată alor 10 bacăţi se dă nna de basca pe deasupra.

C . F . I I C K E L I ,prăvălie de fer, Sibiiu, P iaţa-m ieă.

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦• • • ' ' 1 i > » i i ' i i ...... ............. > » m n > i n i <'» » i 'ii > n m m i

❖

♦

♦

♦

♦

♦

♦

jidepliueşte tot felul de lucrări tipograficei indeost-bi tipăreşte eA rţi d e to t f e lu l , nştiin ţA ri d e cA sA torie, î n ş t i i n ţ ă r i ie m o a r te , p la c a te , b i le te d e v isitA , on tu ri ş i b la n c lic tc d e to t s o iu l .

Preţurile cât se poate de ieftine.Deasemenea „Tipografia" primeşte în

diturA eA rţi ş c o la re şi pfste t(*t curţi cn<<? anume pentm popor, precum srtnt loveşti, s n o a v e , p o e s ii p o p o ra le , >torioare, n o v e le , d e s c r ie r i d e o b i- fiuri şi d a t i n i , s c h i ţe is to r ic e ori liojrrafli scrise tn limba poporului şi kt deasemenea.

Fiind „T ipografia** , societate pe •ţmni a v e r e n a ţ i o n a l ă , bine ar ti, ca fainii a d hC-’şî comandfze cele de lipsii, ir‘ nu la străini.

Doue cărţi folositoarepentru ţeranul român

au apărut tocmai şi se află de vf inzare In

j T o c m a i a a p ă r u t şi se află de | vfinzare la „Tipografia", soc. pe acţiuni i în Sibiiu:

grafia |Gbstidhba NaţionalităţilorSibiiu, strada

Î N D R E P T A R p r a c t i cIn

si

ECONOMIA RURALĂ I SOţ T Hn SALEcompus do

col 12 preoţi întomniţaţi ia Cluj. P r e ţ u l 1 II. v. a .

C O M A S Ă R I L Edo

Elia Dopp,P r e ţ u l 4 0 c r . v . » .

Pentru porto postul căte 5 or. mai mult. j

; iI !

I Il ;1 i

I !

U N G A R I ADE

AUREL C. POPOVICI.

P re ţu l 5 0 c r v. «.

c u t r i m i t e r e p o ş t a l i i S 3 c r . v . n .

Fabrică de casse.Am onorul a aduce la cunoştinţa p. t. publicului,

că am mărit atelierul meu şi am arangiat o f a b r i c i d e casse.

Spre încredinţare, că furnisez numai marfă bună şi frumoasă, servească împregiurarea, că vend casse fabricate txclusiv numai de mine, şi stă în voea fie­cărui a se convinge cu prilegiul comandelor in atelier despre bunătatea materialului şi conşticnţiositatea exe­cutării.

încredinţând p. t. publicul pe deplin, că atât la cassele noue cât şi la reparaturi şi deschideri voiu face cele mai ie f t in e p r e ţu r i şi voiu executa în cel mai conştienţios mod toate comandele, semnez in speranţa unei clientele binevoitoare j-950j 15_

cu distinsă stimă

G u s t a y M o e^ s^strada Poplăcii-mare Nr. 8.

Comunelor bisericeşti şi politice li-se acoardă şi plătirea in rate.

Pag. 240 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 30

A spărut şi se af l ă de vânza r e la „Tipografia", societate pe acţiuni din Sibiiu

GRAMATICA GERMANAT E O R E T IC Ă P R A C T IC Ă V

deS a v a P o p o v i c i B a r c i a n u .

Ediţiunea a cincia revidată. şi completată

de

Dr. D aniil Popovicl-Barelanu.Această gramatică atftt de bine întocmită, având la fine şi nn mic vocabular g e r ma n - r o mâ n

ccstă numai 1 fl. 40 cr. plus 10 cr. porto.

„Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiiu.A e ş it d e s u b t ip a r :

ţirile de c r iîmpreunate cu

însoţiri de consum, de Yeniare, de îiieri, de lăp­tarii etc. şi instrncţinniie trebuincioase.

îndreptare, pracţicăp en tru

înfiinţarea şi conducerea de astfel de însoţiritic

F. W. RA1FFEISEN.Ediţiunea a V-a.

T r a d u c e r e n u to r is n tA d e

Dr. Aurel Brote,d irttto ru l b lncii gen. dc aMRV.rare m. „Transilvania".

E D IT U B A„Htoniuoll rom. de agriculturi din comitatul Sibiiului".

( 2 8 0 p n q in i m a r i ) .

Cartea costă HO cr. (cu porto postai !tO cr., recomandată / fi.) şi se poate cumpera dela

„Tipografia*4,soc. 1 m». a c ţ i un i în S i 1> i i u.

<t<c<<<

B a n c a g e n e r a lă d e a s ig u r a r e

„ T R A N S I L V A N I A“Iii» K Î I S I I I ; .

ftmda>tâ> lax anuî 1 8 6 8 i803U2—asigurează prelungii condiţiunile cele mai favorabile:

a) în contra pericolului de foc şi explosiune clădiri de ori-ce fel, mărfuri, producte de câmp, mobilii etc.

b) pe vieaţa omului în toate. combinaţiunile, precum: asigurări de capitale pe caşul morţii şi pentru ter­mine fixate, de zestre şi de rente.

Dela fundarea institutului se plfitirA.:Despăgubiri pentru daune causate prin foc Sume asigurate pe vieaţăîn a. 1869— 1892 fl. 954,106.— în a. 1870— 1892 fl. 754,999.32în a. 1893 în a. 1894 Sn h. 1895

34.925.8556,333.2050,463.35

în a. 1893 în a. 1894 în a. 1S95

53,119.2S 59,659.— 66,862.11

<<

Suma fl. 1.095,828.40 Suma fi. 934,639.71

2 , 0 3 0 . 4 6 8 I I . 1 1 c r .Conform bilanţului pentru 1895 fondurile de reservă şi garanţie ne u rc i 1*

960.343 fl. 42 cr.P r o s p e c t e ş i f o r m u l a r e k? d a u g r a t i » .

.DewlnHirl (l«u şt o fe r te de nHifţiirAri h(- prim«i>c: p rin D i r e c ţ i u n e i n S i b i i u . (S tra d a CimiAdlei N r. 5, chha p ro p r ie ) , iwn p rin Ajr<*nturii« pen u ra l» ţ i principal** in l l r a f o r (H. H erm itnn), C l u j şi A r a d , p reenm ţ i p r in A g e n tu r ile Hjwcinlt* in Ii>cnrilfi înnl îrjHt*mn»t^.

Ioan I. MogaPoiana (comit. Sibiiului)

recomandă 011. public l i i m l m l r i d e c e a r f t de tot soiul, pe care le fabrică din cel mai bun material. ,1*38) 1—2

Fabricarea luni-nărilor atât pentru negoţul mare cât şi pentru biserici, o va Începe numai cu 1 August.

Roagă pe onor. public pentru nu- mOroHSe comand», pe cari le va Îndeplini după plac şi In dnp mulţumitor.

v.✓i,f*

;>

>>

>

£>

>V✓

>>>

>*

j Un învăţăcel \1 ’ w| se primeşte Io franzeiăria (WeissbâckereJ) Iof 9| Ştefan Moga, || Sibiiu, strada Trenului nr. 4 . £| 11792) 3—(i |

j ® - D e m a i m u I t < ‘ - o r i p r o i n i a. t <s i . *

V—i • H

rtMtxO

< r*<v>oL)*3Ci.1-4

s<L>LQOy*QJf-4OOci

1163112

Fabrica de maşini agronomice

Andreiu Torok,S i b i i u . — P o a r t a Oi£»ua<Iiei«

recomandă pentru sesonul actual cunoscutele şi r enumi tele sale maşini de treerat de cele urni bune sisteme. Maşini de învii tit cu mâna şi cu caii, cu scuturâtori (le paie şi fără de aceia. Ciur de sortat şi de vânturat în patru diferite mânmi. Aparate pentru îmblâtitnl trifoiului. Triere, precum şi tot felul de maşini şi unelte economice, cn preţurile cele mai ieftine şi cele mai uşoare condiţinni de pliitire.

►cf T 'vr? S p

T o a t e m a ş i n i l e s e d a u p e g - a r a n ţ i

§ f r- *

tn i >

* 1 > g* 5 >

'H . \ vM* / r& V ko i rw * ^o / FM* i Vo £

■S2 . J >oq î >J3 J ■> g * •» B . io *

■ :

he.

Pectru .Tjj<ogra£a“, societate pe acţiuni: X. H. D ressnandt Pectru tipar responsabil Iosif il&i bs-LL