Embed Size (px)
DESCRIPTION
referat penal special
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Drept
Specializarea Drept
NERESPECTAREA REGIMULUI ARMELOR
ŞI AL MUNIȚIILOR
Coordonatorul lucrării:
Lect. univ. Dr
Studenta
Târgu Mureş
2012
CUPRINS
1. Concept şi caracterizare..........................................................................................................3
1.1. Concept............................................................................................................................3
1.2. Reglementare...................................................................................................................3
1.3. Noțiuni generale...............................................................................................................4
1.3.1. Definiții generale......................................................................................................4
1.3.2. Categorii de arme şi muniții......................................................................................5
1.3.3. Categorii de persoane................................................................................................5
1.3.4. Tipuri de documente.................................................................................................6
2. Condițiile prealabile................................................................................................................7
2.1. Obiectul infracțiunii.........................................................................................................7
2.1.1. Obiectul juridic.........................................................................................................7
2.1.2. Obiectul material.......................................................................................................7
2.2. Subiecții infracțiunii........................................................................................................7
2.2.1. Subiectul activ...........................................................................................................7
2.2.2. Subiectul pasiv..........................................................................................................7
3. Conținutul constitutiv.............................................................................................................8
3.1. Latura obiectivă...............................................................................................................8
3.1.1. Elementul material....................................................................................................8
3.1.2. Urmarea imediată......................................................................................................9
3.1.3. Legatura de cauzalitate.............................................................................................9
3.2. Latura subiectivă..............................................................................................................9
4. Forme. Modalități. Sancțiuni................................................................................................10
4.1. Forme.............................................................................................................................10
4.2. Modalități.......................................................................................................................11
4.3. Sancțiuni........................................................................................................................11
4.4. Aspecte procesuale.........................................................................................................11
5. Forme agravate......................................................................................................................12
5.1. Forma agravată prevăzută de alin. 3..............................................................................12
5.2. Forma agravată prevazută de alin. 31.............................................................................13
Speță nerespectarea regimului armelor şi munițiilor................................................................14
Bibliografie...............................................................................................................................16
2
1. Concept şi caracterizare
1.1. Concept
Nerespectarea regimului armelor şi munițiilor constă în deținerea, portul,
confecționarea, transportul, precum şi orice operație privind circulația armelor şi munițiilor
sau funcționarea atelierelor de reparat arme, fără drept. Aceasta mai poate consta în
nedepunerea armei sau a muniției în termenul fixat de lege la organul competent, de către cel
căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilității permisului. Fapta penală
menționată cunoaşte şi mai multe variante agravate.
Armele sunt mijlocul cel mai frecvent folosit de către infractori, nu numai pentru a
săvârşi fapte incriminate de legea penală, dar şi pentru a-şi asigura o posibilitate de scăpare în
cazul când sunt surprinşi în momentul săvârşirii faptelor. De aceea permisiunea nelimitată de
a deține şi de a purta arme şi muniții, ca şi de a efectua alte operațiuni cu acestea, reprezintă o
încurajare şi o incitare la activități infracționale.
Menținerea ordinii publice, siguranța cetățeanului şi a patrimoniului acestuia impun ca
deținerea, portul şi folosirea de arme şi muniții, operațiunile cu arme şi muniții, precum şi
funcționarea atelierelor de reparat arme să fie supuse unui regim expres prevăzut de lege1.
1.2. Reglementare
Regimul juridic al armelor şi munițiilor este reglementat prin mai multe acte
normative care asigură cadrul general în acest domeniu:
- Codul penal, art. 2792
1Diaconescu, G., Duvac, C., (2009), Tratat de drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, p.653
2 Art. 279: Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor
(1) Deţinerea, portul, confecţionarea, transportul, precum şi orice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor
sau funcţionarea atelierelor de reparat arme, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi nedepunerea armei sau a muniţiei în termenul fixat de lege la organul
competent, de către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilităţii permisului.
(3) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:
a) deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum şi a muniţiei pentru
astfel de arme;
b) deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, a mai multor arme cu excepţia celor prevăzute la alin. a), precum
şi a armelor de panoplie, ori muniţiei respective în cantităţi mari.
(31 ) Portul de arme, fără drept, în localul unităţilor de stat sau al altor unităţi la care se referă art. 145, la întruniri
publice ori în localuri de alegeri, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.
(4) Tentativa se pedepseşte.3
- Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al munițiilor, cu modificările şi
completările ulterioare3;
- H.G. nr. 130/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
295/20044, cu modificările ulterioare,
- H.G. nr. 1914/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor cap. VI din Legea 295.2004 privind regimul armelor şi al munițiilor5 şi
- art. 46-52 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al munitiilor6.
Legea nr. 295/2004 stabileşte categoriile de arme şi muniții, precum şi condițiile în
care deținerea, portul, folosirea şi operațiunile cu aceste arme şi muniții sunt permise pe
teritoriul României.
1.3. Noțiuni generale
In sensul Legii nr. 295/2004, definițiile şi categoriile armelor, munițiilor, persoanelor
şi documentelor sunt:
1.3.1. Definiții generale
Arma - orice dispozitiv a cărui funcționare determină aruncarea unuia sau mai multor
proiectile, substanțe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea
de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseşte în una dintre
categoriile prevăzute în anexa;
Armă de foc - armă al cărei principiu de funcționare are la bază forța de expansiune
dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei încărcături; sunt
asimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui
şi pot funcționa ca arme de foc;
Muniție - ansamblu format din proiectil şi, după caz, încărcătura de azvârlire, capsa de
aprindere, precum şi celelalte elemente de asamblare care îi asigură funcționarea şi realizarea
scopului urmărit;
Operațiuni cu arme şi muniții - producerea, confectionarea, modificarea, prelucrarea,
repararea, experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donația, importul,
exportul, transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea şi distrugerea
armelor de foc şi munițiilor;
Uz de armă - executarea tragerii cu o armă.7
3 Publicată în Monitorul Oficial nr. 583 din 30. 06. 2004.4 Publicată în Monitorul Oficial nr. 241 din 23.03.20055 Publicată în Monitorul Oficial nr. 1050 din 29.12.20066 Publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 11.04.1996
4
1.3.2. Categorii de arme şi muniții
Arme şi muniții interzise - arme şi muniții a căror procurare, deținere, port şi folosire
sunt interzise persoanelor fizice şi juridice, cu excepția instituțiilor care au competențe în
domeniul apărării, ordinii publice şi siguranței naționale şi care sunt prevăzute în categoria A
din anexă;
Arme şi muniții letale - arme şi muniții prin a căror utilizare se poate cauza moartea
ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoriile B-D din anexă;
Arme si muniții neletale - arme şi muniții destinate pentru un scop utilitar sau pentru
agrement, confecționate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor;
sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi.8
Clasificarea armelor din punct de vedere al destinației: arme militare, arme de apărare şi
paza, arme de autoapărare, arme de tir, arme de vânătoare, arme utilitare, arme de asomare,
arme cu destinație industrial, arme cu tranchilizante, arme de panoplie, arme de colecție, arme
vechi, arme de recuzită. 9
1.3.3. Categorii de persoane
Vânator - persoana care poseda permis de vanatoare cu viza valabilă, în condițiile
legii, privind fondul cinegetic şi protecția vânatului;
Colecționar de arme - persoana care a dobândit, în condițiile legii, un atestat de
colecționar şi care deține ori intenționează să dețină arme în colecție;
Sportivi şi antrenori de tir - sportivii şi antrenorii legitimați la cluburi sportive care au
dobândit certificat de identitate sportivă, eliberat de Agenția Națională pentru Sport, şi sunt
afiliate la federațiile sportive naționale de specialitate;
Armurier - orice persoană juridică autorizată, în condițiile legi, să desfăsoare
operațiuni cu arme şi muniții;
Rezident al unui stat membru - cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene,
precum şi persoana titulară a unui document de identitate eliberat de un stat membru, cum ar
fi paşaportul sau cartea de identitate, prin care se atesta faptul ca are domiciliul sau reşedința
în acel stat.10
7 Art. 2, pct. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al munițiilor, publicată în Monitorul oficial nr.
583 din 30 iunie 2004
8 Art. 2, pct. 2 din Legea nr. 295/2004
9 Art. 2, pct. 3 din Legea nr. 295/2004
10 Art. 2, pct. 5 din Legea nr. 295/2004
5
1.3.4. Tipuri de documente
Permis de armă - documentul emis, în condițiile legii, de autoritatea competentă, prin
care o persoană fizică dovedeşte dreptul de a deține şi, după caz, de a purta şi folosi arme
letale ale căror tip, marcă, serie şi calibru sunt înscrise în acest document, precum şi muniția
aferentă;
Pasaport european pentru arme de foc - documentul emis la cerere, în condițiile legii,
de autoritatea competentă, care atestă dreptul titularului de a călători pe teritoriile statelor
membre ale Uniunii Europene cu armele de foc şi muniția înscrise în acesta;
Carte de identitate a armei - documentul emis de Registrul Național al Armelor, prin
organelle de poliție competente potrivit legi, în care sunt prevăzute toate datele de identificare
ale armei, proveniența acesteia, precum şi datele de identitate ale proprietarului;
Certificat de deținător - document emis, în condițiile legii, de autoritatea competentă,
prin care se dovedeşte faptul că titularul acestuia a îndeplinit procedura legală de înregistrare
a armelor neletale la această autoritate;
Ordin de serviciu - documentul eliberat de persoana juridică autorizată să dețină şi să
folosească arme, prin care se acordă persoanei angajate pe bază de contract de muncă, precum
şi studenților de la instituțiile de învățământ superior cu profil cinegetic dreptul de a purta şi
folosi arma şi muniția corespunzătoare, înscrise în acest document, în timpul şi pentru
executarea sarcinilor de serviciu;
Permis de transfer al armelor - document eliberat de autoritățile române competente,
prin care se permite efectuarea unei operațiuni de transfer de arme şi muniții de pe teritoriul
României către un stat membru al Uniunii Europene.
Autorizație de transfer fără acord prealabil - document eliberat de autoritățile române
competente, prin care se permite unui armurier să efectueze, pentru o anumită perioadă de
timp, operațiuni de transfer al armelor şi munițiilor de pe teritoriul României către un
armurier stability într-un stat membru al Uniunii Europene, în care nu este necesar un acord
prealabil al autorităților competente pentru fiecare operațiune în parte sau, după caz, pentru
tipurile de arme care fac obiectul transferului.11
Inspectoratul General al Poliției Române este autoritatea competentă care exercită
controlul privind deținerea, portul şi folosirea armelor şi munițiilor, precum şi cu privire la
operațiunile cu arme şi muniții, în condițiile legi.
11 Art. 2, pct 6 din Legea nr. 295/2004
6
2. Condițiile prealabile
2.1. Obiectul infracțiunii
2.1.1. Obiectul juridic
Obiectul juridic este reprezentat de relațiile sociale care implică respectarea regimului
legal al armelor şi munițiilor.
2.1.2. Obiectul material
Obiectul material îl constituie armele şi munițiile față de care se realizează în mod
nemijlocit fapta incriminată.
Potrivit art. 151 alin. 1 Cod penal, armele sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele
astfel declarate prin dispoziții legale. Legea nr. 295/2004 defineşte noțiunea generală de armă
şi clasifică diferite tipuri de arme în raport de anumite criterii, dintre care în literatura
juridică12 au fost enumerate cele care prezintă interes practic pentru aplicarea legii penale. Nu
constituie obiect material piese sau părți dintr-o armă şi nici armele care nu sunt în stare de
funcționare. In practica judiciară s-a reținut săvârşirea infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. 1
Cod penal, dacă inculpatul a deținut fără drept capse genofix, un pistol cu gaze, o puscă ori un
pistol de construcție artizanală13.
2.2. Subiecții infracțiunii
2.2.1. Subiectul activ
Subiectul activ poate fi orice persoană pentru fapta din alin. 1 şi numai o persoană care
a avut permis pentru armă sau muniție, pentru fapta din alin.2.
Participația penală este posibilă sub toate formele. Totuşi, faptele de deținere, port,
înstrăinare şi nepredare a armelor şi munițiilor nu pot avea ca autor decât o singură persoană,
iar la fapta de nepredare a armei şi muniției nu pot exista acte de complicitate.14
2.2.2. Subiectul pasiv
Subiectul pasiv este statul, ca titular al valorilor sociale puse în pericol prin săvârşirea
infracțiunii.
12 Păvăleanu, V., (2010), Drept penal special, Editura Universul Juridic, Bucureşti, p.334 13 idem 14 Păvăleanu, V., op.cit., p.335
7
3. Conținutul constitutiv
3.1. Latura obiectivă
3.1.1. Elementul material
Elementul material se realizează, în forma prevazută în alin. 1, prin una din
următoarele acțiuni꞉ deținerea, portul, confecționarea, transportul, precum şi orice operație
privind circulația armelor şi munițiilor sau funcționarea atelierelor de reparat arme.
Deținerea armelor şi munițiilor înseamnă a le avea în posesie. Această acțiune
echivalează cu primirea şi păstrarea armelor şi munițiilor, indiferent de mijloacele prin care au
fost dobândite. În cazul în care făptuitorul a intrat în posesia armei şi a muniției printr-o
acțiune de sustragere, infracțiunea prevăzută de art. 279 Cod penal este concurentă cu cea de
furt.
Portul de arme şi muniții presupune ca făptuitorul să le aibă asupra sa. Nu interesează
cât timp a avut făptuitorul asupra sa arma sau muniția, respectiv dacă arma a fost sau nu
încărcată ori dacă, nefiind încărcată, făptuitorul a avut sau nu muniții asupra sa.
Confecționarea armelor şi munițiilor înseamnă producerea acestora.
Transportul armelor şi munițiilor are în vedere deplasarea acestora dintr-un loc în
altul.15
Orice operație privind circulația armelor şi munițiilor sau funcționarea atelierelor de
reparat arme fără drept reprezintă potrivit art. 2 pct. 14 din Legea nr. 295/2004, realizarea
uneia din următoarele fapte꞉ producerea, confecționarea, modificarea, prelucrarea, repararea,
experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donația, importul, exportul,
transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea şi distrugerea armelor de
foc şi a munițiilor.
În oricare din modalitățile alternative prevăzute în norma de incriminare, fapta trebuie
să fie săvârşită fără drept, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.295/2004. Infracțiunea există şi
atunci când făptuitorul deține altă armă decât cea pe care era îndreptățit a o deține şi folosi în
timpul serviciului.16
În cazul prevăzut de art. 279 alin. 2 Cod penal, elementul material se realizează printr-
o inacțiune, care constă în nedepunerea armei sau a muniției în termenul stabilit de lege la
organul competent de cel căruia i s-a respins cererea de prelungire a valabilității permisului.
Această variantă asimilată implică preexistența unui permis valabil de deținere şi port de
15 Păvăleanu, V., op.cit., p.33516 idem
8
armă. Pentru realizarea elementului material al infracțiunii, în această variantă, sunt necesare
două condiții꞉
- o cerere a făptuitorului pentru prelungirea valabilității permisului să fi fost respinsă
- să fie expirat termenul de 10 zile stabilit de lege pentru depunerea armei sau muniției
3.1.2. Urmarea imediată
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol datorită nerespectării regimului impus
de lege cu privire la arme şi muniții.17
3.1.3. Legatura de cauzalitate
Legatura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din însăşi
săvârşirea faptei.18
3.2. Latura subiectivă
Forma de vinovăție. Nerespectarea regimului armelor şi munițiilor, în oricare din
ipotezele sale de incriminare, cu excepția celei din alin. 2, constituie infracțiune numai dacă a
fost săvârşita cu intenție (directă sau indirectă).
Fapta de nerespectare a regimului armelor şi munițiilor în varianta asimilată – alin.2 –
constând într-o omisiune, constituie infracțiune fie că este săvârşită cu intenție, fie că este
săvârşită din culpă.
In ambele variante, există intenție când făptuitorul şi-a dat seama de natura acțiunii pe
care o săvârşeşte şi a prevăzut că în acest fel aduce atingere regimului privitor la arme şi
muniții şi se creează o stare de pericol pentru securitatea relațiilor sociale ocrotite şi a urmărit
acest rezultat (intenție directă) sau a acceptat producerea lui (intenția indirectă).
Mobilul determinant şi scopul urmărit de făptuitor nu interesează pentru existența
laturii subiective şi implicit a infracțiunii însăşi, dar de acestea se va ține seama la stabilirea
gradului de pericol social concret şi deci la individualizarea pedepsei.19
17 Păvăleanu, V., op.cit., p.33518 Valerică, L., (2006), Drept penal. Partea specială, Editura Universitară, Bucureşti, p.38619 Diaconescu, G., Duvac, C., op.cit., p.6
9
4. Forme. Modalități. Sancțiuni
4.1. Forme
Nerespectarea regimului armelor şi munițiilor realizându-se printr-o acțiune
(comisiune) intenționată este susceptibilă de a parcurge fazele obişnuite de desfăşurare a unei
activități infracționale꞉ actele preparatorii, tentativa şi consumarea.
In modalitatea omisivă, infracțiunea nu este susceptibilă de tentativă.
Actele preparatorii şi tentativa, în cazurile în care sunt posibile, nu cad sub incidența
legii penale.
Când acțiunea a fost executată, actele preparatorii efectuate de altă persoană decât
autorul pot deveni eventual acte de complicitate anterioară la săvârşirea infracțiunii, opinie
criticată, de drept cuvânt în doctrina mai nouă.20
Consumarea are loc în momentul în care acțiunea sau incțiunea incriminată a fost
realizată şi s-a produs urmarea imediată.
Acțiunea de deținere de arme sau muniții se consumă în momentul în care făptuitorul
intră în posesia armei sau muniției. Acțiunile de deținere, de port, de transport, de
confecționare a armelor şi munițiilor şi orice operațiuni privind circulația acestora se consumă
chiar dacă au ca obiect o singură armă sau o singură cantitate de muniție.
Nerespectarea regimului armelor şi munițiilor în varianta tip are uneori caracter de
infracțiune continuă (exemplu, deținere), iar alteori poate fi săvârşită în forma continuată
(exemplu, port, confecționare, transport) situație în care va exista şi o fază a epuizării.
În cazul infracțiunii continue începută sub legea mai favorabilă şi consumată sub legea
noua mai nefavorabilă, se aplică legea nouă, prevederile art. 13 din Codul penal nefiind
aplicabile.
De asemenea, în cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai
multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea
infracțională s-a realizat elementul material a laturii obiective, iar nu potrivit legii sub
imperiul căreia a început, s-a prelungit şi a durat o perioadă de timp această acțiune sau
inacțiune.21
20 Streteanu, F., (2008), Tratat de drept penal. Partea generală, Vol. I, Editura C.H.Beck, Bucureşti, p. 60821 Diaconescu, G., Duvac, C., op.cit., p.663
10
4.2. Modalități
Infracțiunea examinată prezintă mai multe modalități normative corespunzătoare
diferitelor acțiuni care constituie elementul material.
În cazul variantei asimilate fapta incriminată se înfățişează sub o singură modalitate
normativă care, în acest caz, este echivalentă cu varianta de incriminare, nemaifiind o relație
de la parte la întreg între acestea.
Fiecare din aceste modalități normative poate să îmbrace, la rândul ei, diferite
modalități faptice, în raport cu împrejurările concrete de realizare a faptei tipice sau agravate,
care trebuie ținute în seamă la stabilirea gradului de pericol social concret şi la determinarea
pedepsei aplicabile inculpatului.
4.3. Sancțiuni
Pentru săvârşirea faptelor prevăzute în alin 1 şi 2, persoana fizică se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 8 ani.
În varianta agravată din alin. 3, pedeapsa prevăzută pentru pesoana fizică este
închisoare de la 3 la 10 ani, iar în cea din alin. 4, sancțiunea prevăzută pentru persoana fizică
este închisoarea de la 5 la 15 ani.
Pentru faptele prevăzute în art. 279 alin. 1 – 3 Cod penal, persoana juridică se
pedepseşte cu amenda de la 5000 la 600000 lei, iar pentru fapta prevazută în alin. 4 amenda
este de la 10000 la 900000 lei.22
4.4. Aspecte procesuale
Acțiunea penală pentru nerespectarea regimului armelor şi munițiilor se pune în
mişcare din oficiu.
Urmărirea penală a acestei infracțiuni se realizează în mod obligatoriu de către un
procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, potrivit art. 12 din
Legea nr. 508/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Judecata în primă instanță a acestei fapte penale se realizează de către Judecătorie23.
22 Diaconescu, G., Duvac, C., op.cit., p.66423 idem
11
5. Forme agravate
Infracțiunea are doua forme agravate prevăzute în alin 3 şi 31.
5.1. Forma agravată prevăzută de alin. 3
Potrivit alin. 3 lit. a), infracțiunea este mai gravă daca se realizează prin deținerea, înstrăinarea
sau portul, fără drept, de arme acunse ori de arme militare, precum şi al muniției pentru astfel
de arme.
Agravanta se referă la elementul material, care se poate realiza prin trei acțiuni alternative꞉
deținerea, înstrăinarea sau portul de arme.24
În al doilea rand, agravanta ia în considerare natura şi specificul obiectului material,
constând în arme ascunse, arme militare sau muniție pentru astfel de arme. Sunt arme ascunse
armele de foc astfel fabricate sau cofectionate încât existența lor să nu fie vizibilă sau bănuită,
iar armele militare sunt armele de foc, precum şi orice alte instrumente, piese sau dispozitive
destinate pentru a imobiliza, răni, ucide ori pentru a distruge, dacă prezintă caracteristicile
unei arme militare.
Potrivit alin. 3 lit b), infracțiunea este, de asemenea, mai gravă dacă se mai realizează prin
reținerea, instrăinarea sau portul fără drept, a mai multor arme, cu excepția celor prevăzute la
lit. a), precum şi a armelor de panoplie ori muniției respective în cantități mari.
Elementul material se poate realiza prin aceleaşi trei modalități alternative prevăzute
în alin.3 lit. a).
Agravanta se deosebeşte de aceea din lit. a prin obiectul material, care este de aceeaşi
natură, însă în cantități mai mari. Sunt exceptate armele prevăzute la lit.a), armele ascunse,
cele militare şi muniția pentru acestea, precum şi cele de panoplie. Excepția se justifică prin
aceea de deținerea, întrainarea sau portul chiar şi al unei singure asemenea arme ori al
muniției pentru aceasta în cantități reduse, dacă acțiunea este efectuată fără drept, atrage
agravanta din alin.3 lit.a). Armele de panoplie sunt exceptate, deoarece, prin specificul lor,
deținerea, instrăinarea sau portul fără drept prezintă un grad scazut de pericol social.
Tentativa se pedepseşte, potrivit alin. 4.
Sancțiunea constă în închisoarea de la 3 la 10 ani, pentru ambele forme din alin. 3 lit.
a) şi b).25
24 Toader, T., (2011), Drept penal român. Partea specială, Ediția 5, Editura Hamangiu, Bucureşti, p. 35825 Toader, T., op.cit. p.359
12
5.2. Forma agravată prevazută de alin. 31
Potrivit alin. 31, infracțiunea este şi mai gravă dacă se realizează prin portul de arme,
fără drept, în localul unităților de stat sau al altor unități la care se referă art. 145, la întruniri
publice ori localuri de alegeri.
Elementul material se realizează numai prin portul de arme fără drept. Legiuitorul ia în
considerare locul săvârşirii faptei, constând în localul unităților de stat sau al altor unități la
care se referă art. 145 Codul Penal, la întruniri publice ori în localuri de alegeri.
Tentativa se pedepseşte potrivit alin. 4.
Sancțiunea constă în închisoarea de la 5 la 15 ani.26
26 Toader, T., op.cit. p.35913
Speță nerespectarea regimului armelor şi munițiilor
Potrivit art. 279 alin.3 lit.a C.pen., forma agravată a infracțiunii subzistă în cazul
deținerii, înstrăinării sau portului, fără drept, de arme militare sau a muniției pentru astfel de
arme, textul prevăzând două modalități alternative ale agravantei, după cum fapta se referă la
arme militare sau la muniția pentru acestea.
Exprimarea „precum si” din acest text de lege are sens alternativ, iar nu de
condiționare a deținerii armei militare de deținerea, totodată, şi a muniției aferente.
Completul de 9 judecatori, decizia nr.294 din 6 octombrie 2003
Prin sentința nr.36 din 20 martie 2000, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a
condamnat pe inculpații M.F., C.M. şi S.C. pentru săvârşirea, între altele, a infracțiunii de
nerespectare a regimului armelor şi munitiilor prevăzută în art.279 alin.3 lit.a C.pen.
Instanța a reținut că, în noaptea de 30 august 1999, inculpatul M.F., militar la o
unitate militară, a sustras trei arme militare, dându-le apoi inculpaților C.M. şi S.C. pentru a
le vinde.
Curtea Militară de Apel, prin decizia nr.79 din 29 iunie 2000, a admis apelurile
declarate de inculpați şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor în infracțiunea prevazută în
art.279 alin.1 C.pen., text în baza căruia i-a condamnat.
Apelul procurorului a fost respins.
Pentru a hotări astfel, instanța a motivat că fapta inculpaților de a deține, fără drept,
arme militare, fără a deține şi muniția aferentă, întruneşte elementele constitutive ale
infracțiunii în modalitatea prevazută în art.279 alin.1 C.pen., iar nu în cea agravată prevăzută
în alin.3 lit.a din text.
Curtea Supremă de Justiție, Secția penală, prin decizia nr.2065 din 18 aprilie 2002, a
respins recursurile declarate de procuror şi de inculpatul M.F., cu motivarea că instanța de
apel a făcut o corectă încadrare juridică a faptelor şi a aplicat pedepse corespunzător
individualizate.
Recursul în anulare declarat în cauză, cu motivarea că faptele se încadrează în
prevederile art.279 alin.3 lit.a C.pen., este fondat.
Conform art.279 alin.1 C.pen. este incriminată deținerea, portul, confecționarea,
transportul, precum şi orice operație privind circulația armelor şi munițiilor.
Potrivit art.279 alin.3 lit.a, deținerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, de arme
ascunse ori de arme militare, precum şi a muniției pentru astfel de arme, constituie o formă
agravată a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor şi munițiilor.14
Aşadar, deosebirea dintre forma prevăzută în art. 279 alin. 1 şi cea agravată a acestei
infracțiuni este dată de caracterul armelor şi munițiilor, nerespectarea regimului celor militare
prezentând un pericol social mai accentuat.
Această agravantă este incidentă în două ipoteze alternative, deținere de arme
militare, sau a muniției pentru astfel de arme, expresia „precum şi” însemnând nu deținerea
armelor şi, totodată, a munițiilor pentru acestea, ci, aşa cum s-a arătat, două modalități
alternative distincte.
De altfel, exprimarea „precum şi” este folosită şi în alineatul 1 al art.279 C.pen., în
acelaşi înțeles alternativ, iar nu de condiționare a deținerii armelor şi munițiilor de efectuarea
unor operații privind circulația acestora.
Aşa fiind, considerând că textul menționat este aplicabil numai dacă armele militare
sunt deținute împreună cu muniția aferentă, instanțele de apel şi de recurs au făcut o greşită
încadrare juridică a faptelor.
Pentru motivele arătate, recursul în anulare a fost admis, s-au casat hotărârile atacate
şi s-a menținut sentința pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial.27
27 www.jurisprudenta.org15
Bibliografie
Literatura de specialitate
Diaconescu, G., Duvac, C., (2009), Tratat de drept penal. Partea specială, Editura
C.H. Beck, Bucureşti,
Păvăleanu, V., (2010), Drept penal special, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
Toader, T., (2011), Drept penal român. Partea specială, Ediția 5, Editura Hamangiu,
Bucureşti.
Streteanu, F., (2008), Tratat de drept penal. Partea generală, Vol. I, Editura
C.H.Beck, Bucureşti,
Valerică, L., (2006), Drept penal. Partea specială, Editura Universitară, Bucureşti,
Acte normative
Codul penal
Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al munițiilor, cu modificările şi
completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 583 din 30. 06. 2004
H.G. nr. 130/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
295/2004 cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 241 din
23.03.2005
H.G. nr. 1914/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor cap. VI din Legea 295.2004 privind regimul armelor şi al munițiilor,
publicată în Monitorul Oficial nr. 1050 din 29.12.2006
Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al munitiilor, publicată în
Monitorul Oficial nr. 74 din 11.04.1996
16
