Embriogeneză • Placa neurală: axial, din

ectoderm (epiblast)• Ziua a 24-a: şanţul neural• Marginile şanţului neural

fuzioneazăTub neural Creste neurale

• Tubul neural: formează componentele SNC

• Crestele neuraleElementele SNPMedulosuprarenalaMelanocitele

Componente celulare• Neuronii

Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervosRecepţionează stimuli, stochiază şi procesează informaţiaGenerează şi conduc impulsul nervosTransmit impulsul prin sinapse

• Celulele de susţinere (Neuroglia)Celule gliale sau nevroglii în SNCCelule Schwann şi satelite în SNP şi SNVSuport fizic şi izolare electrică pentru neuroniAsigură schimburile metaboliceNu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul

nervos

Corpul celular al neuronului (pericarionul)

• Centrul trofic al celulei• Nucleu central, rotund, eucromatic

(“veziculos”), cu nucleol proeminent

• Corpii Nissl: agregate de reticul endoplasmic rugos Se colorează cu reactivi

tiazidici Microscopie electronică

• Organite nespecifice: complex Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi, lizozomi

• Citoschelet: neurofilamente şi neurotubuli Neurofilamentele agregă şi

formează neurofibrilele

Ramificaţia dendriticăa neuronului PurkinjeRamificaţia dendriticăa neuronului Purkinje

Axonul • Conduce impulsul la alt neuron sau celulă efectoare• Fiecare neuron: un singur axon• Lungimea axonului

Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)Scurt, la interneuroni (Golgi tip II)

• Ramură recurentă lîngă corpul celular• Con de emergenţă: lipsit de organite• Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată,

generează potenţial de acţiune• Segment de conducere: mielinizat• Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi butoni

terminali

Sistemul de transport axonal

Transportul de substanţe prin axon Direcţie

Anterograd: de la corpul celular la terminaţiunile axonale Retrograd: de la terminaţiunle axonale la corpul celular (resturi de

organite, mediatori în exces, toxine bacteriene, virusuri) Viteză

Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradă Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional

Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente, proteinele dineina şi kinezina

NEUROGLIA (generalităţi)• Nu generează potenţial de acţiune şi nu participă la

realizarea sunapsei• Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA,

acetilcolina)• De 10 ori mai numeroase decît neuronii• Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar

nucleii• Histochimic: impregnări argentice Cajal şi Hortega• Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă

(GFAP, markerul generic al celulelor gliale)

Astrocitele • Cele mai mari, prezente în substanţa cenuşie şi albă• Transportă metaboliţi şi cataboliţi• Reglează concentraţia în electroliţi• Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului,

nodurile Ranvier şi sinapsele• Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces• Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între

vasele sanguine şi neuroni: element al barierei hemato-encefalice

• Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe peretele vascular: dilatată – pedicele

• Tipuri: protoplasmatice şi fibroase

AstrociteImpregnare

Bielschowsky

Oligodendrocitele • 75% dintre celulele gliale• Formarea tecilor fibrelor,

sinteză de mielină în SNC• Celule mici, cu prelungiri

puţine (“butonate”)• Un oligodendrocit: mielina

pentru mai multe fibre• Nucleul: situat la distanţă

de axonul pe care îl mielinizează

Oligodendrocite, impregnare Gomori

EPENDIMOCITELE• Tapetează ventriculele

creerului, canalul central

al măduvei spinării şi acoperă plexurile coroide

• Celule epiteliale diferenţiate secretor

• Microvili la polul apical• Cuboidale la ventriculi şi

columnare la canal spinal

Microglia • Cea mai mică celulă dintre glii• Rare la normal• Numeroase în leziunile SNC

(traumatisme, infarct cerebral, tumori, infecţii)

• Aparţine sistemului mononuclear-macrofagic, origine în măduva hematogenă

• Citoplasmă: lizozomi, incluziuni, vezicule

• Tipuri: amoeboidală (în leziuni cerebrale), ramificată (de repaus)

Fibră nervoasă amielinică de tip cablu (schemă şi microscopie electronică)

Fibre nervoase mielinice

Mielina

• Biochimic: lipide 75%, proteine 25%• Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă• Formată prin depuneri între suprafeţele interne ale

plasmalemei lemocitului sau oligodendrocitului• ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice• Izolant electric biologic• Permite transmiterea saltatorie a impulsului• Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea

velocităţii de conducere fără creşterea axonului în diametru

Dispoziţia concentricăa lamelelor de mielină

în jurul axonului

Dispoziţia concentricăa lamelelor de mielină

în jurul axonului

Microscopie electronică

Mielinizarea • Teaca de mielină: straturi concentrice ale

membranei celulei Schwann• Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului• Mielinizarea

Şanţ în citoplasma celulei SchwannFuziunea şanţului: mezaxonul internUltimul strat extern de mielină: mezaxon

extern• Nucleul celulei Schwann• Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni

incluşi în citoplasma aceleiaşi celule Schwann

AxonSpaţiu periaxonal

Mezaxon intern

Citoplasmac. Schwann

Răspunsul neuronilor la leziune

• Leziunea fibrei nervoase Întreruperea transportului axonalSistarea transmiterii impulsului nervosConsecinţe asupra corpului neuronal şi

prelungirilor

• VindecareaFormarea de cicatriceSNP: celulele Schwann şi ţesutul conjunctivSNC: proliferare glială (limitează regenerarea)Cicatrice mică: posibilă apoziţia chirurgicală

Consecinţele leziunii

• Axonul distal de leziune degenerează (fragmentarea tecii de mielină, endocitată de celule Schwann)

• Degenerarea a 2-3 segmente internodale proximale (retrograd)

• Corpul celular al neuronului: nucleu excentric, tumefiere citoplasmatică, cromatoliză

• Cromatoliza: debut după 1-2 zile, maximă la 1-2 săptămîni

• Lezarea unor fragmente mari de axon: degenerarea neuronului motor, fără propagare la neuronii vecini

• Unitatea motorie se atrofiază

Regenerarea fibrei nervoase

• După două săptămîni de la leziune: cromatogeneză

• Reîncepe transportul axonal• Creşte extremitatea proximală (restantă) a

axonului, cu viteza de 3 mm/zi• Ghidul: celulele Schwann, care se divid activ• Axonul nou format este mielinizat• Interpoziţia de ţesut cicatricial: neurinom de

amputaţie• Dacă nu se stabileşte contact funcţional:

neuronul degenerează, unitatea motorie devine atrofică

Receptorii • Structuri specializate în recepţionarea stimulilor• Localizare: limita distală a dendritelor neuronilor

senzitivi• Tipuri

Exteroreceptori: reacţionează la stimuli din mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili)

Interoreceptori: reacţionează la stimuli din mediul intern (stare de plenitudine a organelor cavitare)

Proprioreceptori: postura, tonus muscular (fusul neuromuscular), gradarea mişcărilor

• Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă• Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner,

Ruffini, Krause

Sinapsa • Structură specializată în transmiterea impulsului nervos

de la un neuron la altul sau la o celulă efectoare• Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice,

axoaxonale• Componente

Presinaptică: buton terminal, vezicule cu neuromediatori

Fanta sinapticăPostsinaptică: membrana următorului neuron, cu

receptori pentru neuromediator• Transmisia sinaptică• Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma

impulsurilor excitatorii - inhibitorii

Neuromediatori • SNP: acetilcolina, norepinefrina• SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina,

serotonina• Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină• 60% sinapse ale SNC: neuropeptide• Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau

reutilizaţi• Sinaptogeneza

Contact funcţional viabilRecunoaşterea neuronalăNumărul şi natura sinapselor se modifică toată

viaţa (plasticitate)

Scheme de arcuri reflexe

Nerv periferic

Învelişurile conjunctive ale nervului periferic

• Endonerv: ţesut conjunctiv subţire de tip lax, asociat fibrelor nervoase individuale; precursorii colagenului sunt sintetizaţi în mare parte de celulele Schwann; slab vascularizat

• Perinerv: înconjoară fascicule nervoase, ţesut conjunctiv de tip lamelar, celularitate de tip miofibroblastic; rol de barieră semipermeabilă

• Epinerv: ţesut conjunctiv dens (cu sau fără adipocite), înconjură toate fasciculele unui nerv periferic; conţine vasele sanguine mari ale nervului

Ganglionii nervoşi senzitivi• Ataşaţi rădăcinilor dorsale ale

măduvei spinării• Ataşaţi nervilor cranieni• Capsulă conjunctivă• Neuroni unipolari

(pseudounipolari)• Corpul neuronal: periferic,

înconjurat de celule satelite• Prelungirile: concentrate axial• La distanţă de corpul celular:

ramificarea prelungirii (ramură centrală şi periferică)

• Ramura periferică: rol de dendrită

• Ramura centrală: rol de axonF

CN

Celulele satelite(gliocite ganglionare, celule mantiinice)

• Celule de susţinere de la nivelul ganglionilor nervoşi

• Similare celulelor Schwann, dar nu produc mielină

• Dispuse pe un singur strat (continuu) în jurul neuronilor unipolari

• Cuboidale sau aplatizate• Strat discontinuu în jurul

neuronilor multipolari din ganglionii autonomi

Măduva spinării• Substanţă albă: periferic• Substanţă cenuşie: central

(“H”, fluture)• În centru: canalul central

al măduvei spinării, tapetat cu celule ependimare

• Coarne anterioare (motori), posterioare şi intermedio-laterale (interneuroni)

• Neuroni radiculari, interni şi fasciculari

Cerebelul • Substanţă albă central,

conţine nucleii cerebeloşi• Nucleii cerebeloşi primesc

colaterale de la fibrele aferente şi eferente

• Substanţă cenuşie periferic, organizată în trei straturi Molecular: extern Ganglionar:mijlociu, corpul

neuronilor Purkinje Granular: intern

Componentele scoarţei cerebelului

• CeluleNeuroni PurkinjeNeuroni granulariNeuroni Golgi tip IINeuroni stelaţiNeuroni “în coşuleţ” Celule gliale

• Fibre Aferente: aduc impulsuri

la scoarţa cerebelului• Agăţătoare

• Muşchioase

Eferente: conduc impulsul nervos care modulează echilibrul

• Axonii neuronilor Purkinje

Componentele straturilor cerebelului• Molecular

Dendritele neuronilor Purkinje Fibrele aferente agăţătoare Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari Prelungirile gliilor Bergmann Astrocite

• Stratul neuronilor Purkinje Corpul neuronilor Purkinje Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)

• Granular Corpul neuronilor granulari Dendritele neuronilor granulari Neuroni stelaţi cu axon lung şi cu axon scurt Fibrele aferente muşchiose Segmentul iniţial al axonilor neuronilor

Purkinje

Schema reţelei

neuronale din cortexul

cerebelar

Emisferele mari ale creierului

• Substanţă albă situată central

• Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral)

• Componentele cortexului cerebral:Corpul celular al marilor neuroni piramidaliNeuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţiCelule gliale şi capilare sanguine

• Organizare arhitecturalăLaminară: neuroni dispuşi pe şase straturiModulară: coloane verticale de neuroni care aparţin

celor şase straturiCreierul uman: 4 milioane de module (elaborarea

unui număr infinit de scheme temporo-spaţiale)

Organizarea laminarăa scoarţei cerebrale

• I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa

• II – granular extern: neuroni piramidali mici şi stelaţi

• III – piramidal extern: neuroni piramidali de dimensiuni mijlocii

• IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de dimensiuni mici

• V – piramidal intern: marii neuroni motori piramidali

• VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme• Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor

Straturile scoarţeicerebrale

1 – molecular2 – granular extern3 – piramidal extern4 – granular intern5 – piramidal intern6 - polimorf

1

2

3

4

5

6

CitoarhitectonicaMielo-

arhitectonica

Cortex cerebral

S. molecular

S. granular extern

S. piramidal extern

S. granular intern

S. ganglionarS.neuronilor poli- morfi

Pia mater

Substanţa albă

Neuroni piramidali în scoarţa cerebrală

Variaţiianatomice

frontal parietal

Schema structuriimodulare a scoarţeicerebrale

Bariera hemato-encefalică

• Celule endoteliale Joncţiuni strînse Suprapuneri Vezicule puţine sau absente

• Membrana bazală a endoteliului

• Expansiunile dilatate ale astrocitelor

• Cea mai selectivă barieră a organismului

• Lipseşte la neurohipofiză, substanţa neagră şi locus ceruleus