Nestor, cel mai tânăr dintre cei doisprezece fii ai lui Neleus şi singurul cruţat atunci când eroul, mânios pe Neleus, l-a ucis pe acesta din urmă împreună cu toată

familia lui.

Vestit prin cumpătarea şi înţelepciunea lui (mai târziu, datorită acestei calităţi el avea să devină simbolul înţelepciunii însăşi), Nestor a trăit foarte mult şi a cârmuit Pylosul.

A participat la expediţia argonauţilor, la vânătoarea mistreţului din Calydon şi la războiul întreprins de greci împotriva Troiei. Cuvântul lui, în timpul celor zece ani de lupte, era hotărâtor pentru greci, care-i urmează întocmai îndemnurile. Când izbucneşte cearta dintre Agamemnon şi Achilles, de pildă, Nestor a căutat să-i împace.

Mai târziu el a fost atacat de Memnon şi era să fie ucis dacă nu i-ar fi sărit în ajutor fiul său, Antilochus, care şi-a dat viaţa pentru a-şi salva părintele. După terminarea războiului, Nestor s-a înapoiat în Pylos, unde a domnit până la adânci bătrâneţi.

O statuie a Penelopei din Vatican

În mitologia greacă, Penelopa (Πηνελοπεια) este soția lui Ulise, regina insulei Itaca și un personaj important din epopeea homerică "Odiseea". Originară din Sparta, Penelopa era fiica lui Icarius și nepoata lui Tindar, Leucip și Afareu. Mama ei era o naiadă numită Periboea.

În ceea ce privește circumstanțele în care Ulise și Penelopa s-au căsătorit, există două variante. Una din ele consemnează că Tindar l-a convins pe Icarius să îi ofere mâna Penelopei regelui din Itaca, după ce a primit de la Ulise un sfat bun în legătură cu mariajul Elenei. O altă variantă spune că Penelopa a constituit premiul unei curse câștigate de Ulise. După nuntă, tatăl eroinei a rugat-o pe aceasta să rămână alături de el în Sparta, însă iubindu-și mult soțul, ea a refuzat și a plecat în Itaca.

Împreună cu Ulise, Penelopa are un fiu, Telemah, care s-a născut înainte ca tatăl său să mergă la războiul troian. Dragostea pentru soție și fiu îl face pe Ulise să simuleze nebunia când Palamede vine să îl cheme la război, însă planul lui este descoperit, regele Itacăi find nevoit să își părăsească familia. În lipsa lui Ulise, Penelopa rămâne singura stăpână a bunurilor regelui. Se spune că ea a așteptat cu fidelitate timp de douăzeci de ani întoarcerea soțului ei de la război și în tot acest timp a refuzat să se mărite cu unul din mulții pețitori care i-au făcut curte. Printre acești pețitori se numărau și Antinous, Agelaus, Amphinomus, Ctessippus, Demoptolemus, Elatus, Euriades, Eurimachus, Irus și Peisandros. Deoarece insistența pețitorilor nu o impresionează cu nimic pe regină, aceștia se instalează chiar în palat încercând să o exaspereze prin risipirea bunurilor și averilor lui Ulise. Penelopa se folosește de un vicleșug pentru a obține un răgaz. Ea le promite pețitorilor că va alege pe cineva de soț imediat ce va termina de țesut lințoliul lui Laerte (cunoscut și sub numele de pânza Penelopei), însă lucrul făcut în timpul zilei era desfăcut în timpul nopții. După trei ani însă, Penelopa este dată în vileag de o servitoare.

O legendă care nu apare în Odiseea dezvăluie că Nauplios, vrând să răzbune moartea fiului său, Palamede, răspândește zvonul că Ulise a murit în război. Auzind acestea, mama lui Ulise, Anticleea se sinucide, iar Penelopa se aruncă în mare dar este salvată de un grup de păsări care o aduc la țărm.

Atunci când Ulise se întoarce acasă el nu vrea să fie recunoscut de Penelopa și se deghizează. După venirea lui Ulise, Penelopa hotărăște să organizeze o întrecere cu arcul pentru a alege pe unul din pețitori, întrecere care este de fapt o nouă metodă de amânare a eroinei. La această competiție participă și Ulise și câștigă, apoi îi ucide pe pețitori, dezvăluindu-și adevărata identitate. Penelopei nu îi vine să creadă și bănuiește că este vizitată de un zeu care a luat înfățișarea lui Ulise. Pentru a-l testa, Penelopa îi cere servitoarei ei, Euriclea, să mute patul nupțial în camera lor de nuntă. Ulise spune că acest lucru nu este posibil, deoarece el a făurit patul, iar unul din picioarele lui este un măslin viu. Penelopa se convinge astfel că cel dinaintea ei este Ulise. Se spune că zeița Atena a lungit durata acelei nopții următoare pentru ca Ulise și Penelopa să-și povestească unul altuia aventurile prin care au trecut.