SIr .. l de vr'lJclslleSha! dft fUltlHe:-r.::;r,.....,:r-T--::r:-:=~,\rCll

or> Or,.r'Dl~r:ad~cjnIlOf

SIr"l de prolrclle Slral de' ptolaclit> a

~7~

:::

:

,,;'

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:;::

NEUFE~

::: :;:::::: ..: .::::::: .:.::::::

'

..:::::.:::: .: ..::

::: .: : ::::::::: : ::: ::::

.

..

~-

~

1.20--1

..

-) 0-8810

\\ b. Bueo""'j.[..J:~, ,J; '

'::~

000.r

1i /C=. -"I t_'

,,.

,

L:LEMENTE DE PROIECTARE 51 DE CON5TRUCTIE , ,

~VlANUALULARHITECTULUI

~b) Inclmate la 60"

~

~&)

If! 90"

Editia a 37-a, adaugita

~i

prelucrata

~f .~1.50 - 1 6 0 2 0 0

'04"'

AI \

rn

Ie::.

i" _ ..

NEUFERT

MANUALUL ARHITECTULUIELEMENTE DE PROIECTARE $1 DE CONSTRUCTIEBaze, norme, prescrjp'~ii pentru amplasament, constructie, con formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensi uni pentru cladiri, Incaperi, amenajari, echipamente aVlnd omul drept unitate de masura $i scop

Un manual pentru profesioni~ti, comanditari, invatamint ~i studiiFondat de Ernst Neufert Continuat de Peter $i Cornelius Neufert . Ludwig Neff' Corinna Franken $i

DD D~

NEUFERT PlANUNGS AGla comanda fundatiei l\Jeufert. www.neufert.de/bel

A 37-a editie adaugita $i prelucrata cu peste 6.900 ilustratii $i tabele

Editura AlutusMiercurea Ciuc, 2004

Publicat In original In limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, D-65189 Wiesbaden, Germania, cu titlul original Ernst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)".

Edilia In Iimba romfma Coordonator: Hanna Derer Referent: Radu Nicolae Traducere: Hanna Derer Alexandru Gavozdea Alexandru Grdblacher Domnica Paunescu Dan Racoveanu Corectura Claudiu Constantinescu~i

Layout

Produclie

v.issvi d9 prge6

Alexandru Baciu Andrei Covaciu Alec Pop Carina Radulescu Razvan Radulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfmiei Manualul arhitectului: elemente de proiectare ~i de constructie / Peter ~i Cornelius Neufert, Lugwig Neff, Corinna Franken. Miercurea Ciuc: Alutus, 2004 Bibliogr. Index. ISBN 973-8642-8-7 1. Neufert, Peter II. l\ieufert, Cornelius Ill. Neff, Ludwig IV. hanken, Corinna

Datele cuprinse In aceasta carte nu sint supuse nici unei forme de responsabilitale sau de garantie. In consecinta, au torii $i editura nu l$i asuma raspunderea $i deci nu l$i asuma In nici un mod responsabilitatile care deriva In vreun fel din utilizarea acestor date sau a unor parti din acestea. Editii ale acestei lucrari, tiparite sub licenta, ex isla In limbile ceha, chineza, croata, engleza, franceza, greaca, indonezi ana, italiana, iugoslava, japoneza, maghiara, poloneza, portugheza, rusa, slovena, spaniola $i turca. Editura Alutus multume$te domnului arhitect George Bouariu $i doamnei Julianna Both pentru a Ii avul ideea traducerii prezentei lucrari In limba romana $i pentru a fi mijlocit, In discutiile preliminare cu Vieweg Verlag, preluarea licentei.

Toate drepturile rezervate

Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, BraunschweigiWiesbaden, 2002

Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru edilia romimeasca

Lucrarea si toate partile acesteia sint protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare in afara limitelor restrictive ale legii dreptului de autor este interzisa si pasibila de pedeapsa daca nu beneficiaza de acordul editurii. Acest fap! este valabil in special pentru multi plican, traduceri, copiere pe microfilm 5i stocarea 5i prelucrarea in sisteme electron ice. Editura Alutus detlne toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, Integral sau partial, a prezentei lucrari, prin once miJloa ceo este Interzisa. Pot Ii lolosite Iragmente In scop promotional sau stiinlilic, cu acordul explicit al editurii

Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc str. Harghita nr. 108/ A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; www.alutusprintro; office@alutusprint.ro

PREFETEPrefata la prima editie

Prelucrarea exemplelor a fast elaborata cu colaborarea arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mai colaborat la prelucrarea desenelor arhitec\ii Richard Machnow, Willy Voigt, Fritz Rutz $i Konrad Sage. Prelucrarea tehnica In vederea tiparirii a fast asigurata de arhitect Adalbert Dunaiski. Normativele au fast puse la dispozitie de catre Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au fast inserate in forma prescurtata sau concentrata. in ceea ce prive$te exactitatea reglementarilor, este valabila ultima edi\ie a normativului in cauza. Prelucrarea domeniilor speciale a fast sprijinita de cen trele de consiliere $i birourile de informa\ii men\ionate la inceputul capitolelor respective. Lor Ie mul\umesc pentru

devotamenlul cu care au colaboral. Bibliografia a fast dispusa la finalul paqii de text, astfel ineit sa permita vederea de ansamblu. Din acela$i motiv textul a fast formulat cit mai concis posibil $i intotdeauna in rela\ie cu desenele aflate pe aceea$i pagina. in cawl in care cititorul considera ca lipsesc indica\ii importante pentru proiectare, II rag sa ma anun\e, astfel IncH acestea sa poata fi cuprinse eventual intr-o noua editie.

Berlin W 9, 15 martie 1936

Ernst Neufert

Prefata la a 30-a editie

De la aparilia primei edi\ii in anul 1936, tehnicile de con struc\ie $i de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe parcursul deceniilor, cu ocazia fiecarei editii, nouta\ile au fast integrate $i intreaga carte a fast verificata. Dar a reviwire $i a completare temeinice $; complete, care sa aiba in vedere toate conceptele $i normativele noi, au putut fi incheiate abia acum, dupa ani intregi de munca. Cu aceasta. ocazie, prac tic nici a pagina nu a fast uitata, macar datorita noli nume rotari $i trimiterilor noi rezultate din aceasta. in acest sens, un sprijin important I-a constituit acordul redactorului-$ef al revistei "Deutsche Bauzeitschrift", cole gul S. Linke, pentru utilizarea suplimentelor speciale DBZ, inso\ita de mentionarea surselor respective. in fine, datorita specializarii Inalte a tehnicilor de con struc\ie contemporane, a fast necesar sa solicitam cola borarea speciali$tilor. in consecinta au fast prelucrate: LifturiiScari rulante - de ing. E. Sillack; Iluminat - de fi zicianul W. Tubbesing; Protectia fata de incendii - de dr. ing. P. Bornemann; Statii de pompieri - de prof. ing. J. Portmann; Terase/lzolatie termicalPiscine - de dr. ing. P.

Kappler; Instala\ii de Incalzire - de ing. H. Nachtweh; Materiale sintetice - de consilierul in construc\ii ing. A. Schwabe: Constructii $i amenajari pentru sport - de prof. ing. J. Portmann. ing.-arh. S. Lukowski. . Redactarea $i modificarile grafice au fast asigurate de arhitectul Ludwig Neft.A~a cum a fost mentionat $i in prima prefa\a. unele fir me $i asociatii au sprijinit din nou actualizarea continutu lui. Acestea, inclusiv adresele, sint mentionate la incepu tul paginilor respective $i sint sigur dispuse sa olere infor matii actuale. A 30-a editie cuprinde acum In total peste 6.000 de de sene, tabele $i diaQrame, iar extinderea indicelui de ter meni la 8.000 de cuvinte-cheie va U$ura suplimentar uti Iizarea. Chiar daca nu au fast folosite, articolele rezumati ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care face trimitere bibliografia vor imboga\i substantial cartea privita ca tezaur.

Darmstadt, in august 1978

Ernst Neufert

Prefata la a 33-a editie

inca din timpul vietii, autorul - multrespectatul meu tata, Ernst Neufert - m-a pregatit ca sa preiau spre continuare mO$tenirea lui literara. Colaboratorii nO$tri au fast Peter Miltmann $i Peter Graf, specialistul nostru in carti de construc\ii ing.-arh. Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul parintesc, iar eu am fast pregatit sa incep lucrul la noul Manual al arhi tectului cind, In februarie 1986, prin moartea lui Ernst Neufert, Insarcinarea a devenit camp let valabila. Lumea contemporana a constructiilor, dezvoltata . intr-un grad inalt, impune creatorilor de construC\ii alte ce rinte tehnice $i stiin\ifice decit cele care, acum 55 de ani, pe timpul in care a aparut prima editie din Manualul arhi tectului, reprezentau "masura lucrurilor". in consecinta, pentru un Manual al arhitectului real mente "nou" era nece-

sar sa fie conservata forma geniala a caqii, dar $i structu rarea in sens contemporan a con\inutului. De aceea ne-am decis imediat sa reprelucram, restruc turam, redesenam complet lucrarea $i sa a extindem pen tru a putea cuprinde in ea tot ceea ce trebuie sa $tie astazi arhitectul $i inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie $tiut, dar fidel dupa Ernst Neufert $i nimic mai mull. Aceasta lucrare a costat edilura $i i-a castell pe cei nu mero$i care au contribuit cu cuno$tin\e de specialilate 4 ani $i jumatate de munca intensa. De aceea, Increzatori, speram cu totii ca lucrarea va constitui un cI$tig pentru cei care a achizi\ioneaza. cautlnd a carte contemporana de constructii. KGln, in septembrie 1991 Peter Neufert

PREFETEPrefata editurii la a 33-a editie

Acum mai bine de jumatate de secol, tinarul arhitect Ernst Neutert a avut nu doar ideea, ci si energia sa dea viata lucrarii Manualul arhitectului, care a devenit un sprijin in dispensabil pentru munca arhitectului si a proiectantului. EI a mentinut permanent tineretea lucrarii si a adaptat-o mereu la cerintele vremii. Ultima prelucrare importanta a avut loc in 1979 (editia a 30-a), inainte de moartea lui in anu11986. A devenit sarcina tiului sau, Peter Neutert, si a echipei sale de proiectare sa preia lucrul continuu dedicat acestei

opere. In special cu ajutorullui Ludwig Neff care a partici pat in mod determinant inca din timpul in care traia au torul, a fost posibil ca 0 noua prelucrare completa sa fie inceputa si incheiata dupa 0 munca de mai mul~i ani. Editia este mindra ca Manualul arhitectului care, intre timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut ti continuat intr-o noua redactare si structura, dar conform conceptului lui Ernst Neufert. Wiesbaden, septembrie 1991

Prefata la a 35-a edilie

Daca, timp de 12 ani de la moartea cunoscutului autor Ernst Neutert, ai constientizat drepturile si obligatiile de autor mostenite. atunci se turiseaza nevoia de nesatistacut de a-i da socoteala tatalui pentru ceea ce au facut urmasii Ludwig Neff, Peter Neutert si biroul de pro iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner. Stimati cititori, titi buni si titi martorii acestei "contesiuni'" Clnd a murit tata! meu, in februarie 1986. pe piata era a 32-a editie germana. Noi am retacut lucrarea pentru a 33-a editie, printr-o prelucrare care a durat mai bine de 4

ani si care a fost dificila din toate punctele de vedere, refacind desenele si textul pentru tiecare pagina Si adaugind multe subiecte actuale. Actuala editie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou ex tinsa cu capitole importante precum Cladiri din lemn, Cla diri cu consum red us de energie, Energia solara, Con structii ecologice, Sere si Extinderi din sticla.

K61n, iunie 1998

Peter Neufert

Prefata la a 37-a editie

Aceasta editie coincide din nou cu un schimb de gene ratii Si contirma atemporalitatea acestei ciirti. Dar ca toate schimbarile, si aceasta aduce numeroase modificari. Alaturi de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum doamna Corinna Franken face parte din echipa si imparte responsabilitatile acesteia. Prelucrarea a fost complet transpusa in sistemul de prelucrare automata a datelor. Este un sentiment inaltator sa lucrez\ la opera bunicului si a tatalui si sa Ii vezi pe numerosii colaboratori, coautori si desenatori care fac ca aceasta carte sa fie ceea ce este. A enumera toate numele ar insemna sa depasesc limitele prefetei. Ca reprezentanti i-as numi pe Nicole Delmes, nascuta Neufert, Julia Ehl si echipa biroului de proiectare Neufert SA K61n. De data aceasta autorii de specialitate sint, printre altii, R. Eckstein, A. Weinzierl Si M. Bauer. Multumiri deosebite trebuie adresate si numerosilor cititori si utilizatori care, prin propuneri, intrebari si critici. au con tribuit la imbunatatirea cMii. A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul

arhitectului. Exista posibilitatea de a contacta redac~ia Si de a primi informatii suplimentare pentru subiectele din MA (www.neufert.de/bel). in aceasta editie au fost din nou prelucrate numeroase cap/tole, dar au tost adaugate Si unele noi: Amenajari pen tru sporturi nautice/marine, Sporturi de plaja, Terenuri de joc, Amenajarea podurilor. Hoteluri. Evacuarea deseurilor menajere, Exemple de proiectare grupuri sanitare, Detalii pentru piscine, Mobilier de bucatarie si vesela, Pereti cu rezistenta la foc, Lucarne, Norme de baza pentru alimenta rea cu apa, Crame, Fatade din lemn, Forme de sarpante, Alimentatie publica - fast-food-uri, Echipamente si mobilier pentru gradina, Normative referitoare la economisirea en ergiei - exemple de calcul. Lifturi, Simulari ale luminii natu rale prin mijloace electronice. In plus, numeroase pagini au fost actualizate Si adauglte.

K61n, iulie 2002

Cornelius Neufert

PROLEGOMENEAceasta carte s-a nascut din documentatia cursurilor mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar. Documentatia este bazala. pe masuratori, experienta $i cu nO$tinte acumulate In practica $i cercetarea legata de om care slnt necesare In proiectarea constructiilor, dar fara a pierde din vedere noile posibilitati $i cerinte. Pentru ca, pe de 0 parte, stam pe umerii stramo$i1or $i, pe de alta parte, totul este curgator, sintem copiii timpului nostru si, In plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia este diferit. Motivele rezida In diferentele dintre educatia pregatitoare $i formarea profesionala; In influentele pe ca re Ie exercita mediul; in aptitudini $i In gradul aferent de autoeducare. Ramlne Insa 0 problema deschisa daca "verdictul cert" pe care II dam azi este corect In mod definitiv, caci si acest lucru depinde de timp. Conform experientei,- 0 epoca ulte rioara judeca mai drept dedt a noastra, care inca nu dispu ne de distanta necesara unei imagini de ansamblu. De aici rezulta ce rezeNe trebuie sa 'si asume 0 Invatatura ca sa nu devina una falsa. Caci, in ciuda tendintei spre adevar si obiectivitate, in ciuda tuturor eforturilor de a privi critic ideile preferate $i de a nu indeparta cu u$urinta indoiala, orice Invatatura ramlne subiectiva $i dependenta de timp $i de context. Pericolul unei Invataturi lalse poate Ii evitat daca invatatura Insa$i ne asigura ca nu este incheiata, ci ca slu je$te $i este supusa vietii, devenirii $i dezvoltarii. Acest lucru confera elevului acea atitudine spirituala la care se relerea Nietzsche dnd spunea: "Nur wer sich wandelt, bleibt mit mir verwandt. " ("Doar cine se schimba ramine inrudit cu mine. ") Esentialul unei astlel de invataturi a ve$nicei deveniri, slujitoare a dezvoltarii, rezida In faptul ca nu ofera retete, nu ofera "Intelepciune la conserva" - "canned wisdom", ci numai piesele de constructie, elementele, pietrele unghiu lare $i, alaturi de acestea, metoda de combinare, de con structie, de compozitie $i a armoniei. Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasta idee In cuvintele: "ii dau elevului meu un coif, pe celelalte trei trebuie sa Ie gaseasca singur!" Un arhitect Innascut sau unul cu dorul de a construi In inima 'si va acoperi ure chile $i ochii daca i se va da solutia unei probleme, pentru ca are atita imagina(ie $i atltea idealurilnclt Ii trebuie nu mai elementele pentru a porni sa faca din ele un intreg! Cine si-a c1stigat 0 data Increderea In sine, cine a patruns interdependentele, cine a inteles jocul lor\elor, al materiale lor, al culorilor, al masurilor, cine poate sa absoarba realita tea, imaginea cladirilor, cine a studiat $i cercetat critic efectul lor, cine le-a reconstruit mental, acela se alia pe singurul drum adevarat spre cea mal mare bucurie a vietii, pe care numai cel ce creeaza muncind 0 poate simti. La aducerea lui pe un asemenea drum trebuie sa contribuie aceasta viziune de viata. Ea trebuie sa II elibereze de toate invataturile $i, in linal, chiar de aceasta, $i trebuie sa II conduca spre propria activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de Inceput; pa$ii urmatori - construitul- trebuie sa Ii faca fiecare singur. Formele timpului nostru rezulta din acela$i drum pe ca re I-au parcurs $i predecesorii pentru a ajunge la templele, catedralele sau palate Ie splendide pentru care nu au avut modele, dar care, corespundeau propriilor lor imagini $i dorinte, propriilor lor idei $i idealuri care erau apropiate nostalgiilor lor. Fie $i numai comanda formulata corespun zator treze$te imagini care, prin posibilitatile tehnice ale vremii $; prin conditiile locale, pot capata forme care se aseamana prea putin cu tot ceea ce exista deja. Aceste cladiri pot fi mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot avea capacitati superioare celor anterioare daca slnt con forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot sa se $i compare din punct de vedere artistic cu edificiile de acela$i lei din trecut. Daca se compara 0 cladire industria/a contemporana, luminoasa, spatioasa, aVlnd dimensiuni potrivite $i 0 structura zvelta $i U$Oara, cu 0 manufactura din secolul al 18-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci $i cel mai obtuz conseNator va vedea superioritatea noilor noastre constructii. Aceasta inseamna ca, de liecare data clnd te mele de proiectare corespund unei necesitati reale a vre mii noastre, se a$teapta ca arhitectii plini de viata $i de schi$i timpului lor sa aiba realizari care rezista unei com paratii cu cele mai reu$ite cladiri ale predecesorilor, sau care chiar Ie slnt superioare acestora. De aceea, Intr-o facultate vie trebuie oferite In primul rind 0 imagine a timpului $i 0 privire spre viitor, iar privirea spre trecut numai am cit este inevitabila sau de dont. Acest lucru este recomandat $; de unul dlntre "marli" nO$tri, Fritz Schumacher, atunci cind, In studii/e sale de spre profesia arhitectului, avertizeaza ca, prin privirea scrutatoare spre trecut, tinarul student se pierde prea mult in rafionamente de istoria artei $i se lasa indemnat de tit lui de doctor inspre cai $tiinfifice secundare. ceea ce se intlmpla cu preful ace/or forte indispensabile pentru extin derea necesitafilor ramificate ale creafiei. In opozitie, este mai corect sa i se ofere studentului dom elementele, a$a cum se intimpla $; In "Manualul arhitectu lui", in care m-am straduit sa reduc piesele proiectarli, sa Ie schematizez, chiar sa Ie abstrag, pentru impiedica utiliza torul sa imite $i pentru a-I obliga sa conlere de la sine lonna $i configura\ie lucrurilor. Diferitele configuratii sint oricum aduse la un anumit numitor comun de cursul timpului, 13 acest acord specific care caracterizeaza aspira\iile spre aceea$i directie a oamenilor unei epoci si care capata in sti lui vremii 0 expresie vizibila $i remanenta: Ernst Neufert

iNDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTIStructura cartii - prin organizarea continutului - urmeaza modul in care se desfasoara normal procesul de construire. insa multe domenii inrudite sint grupate laolalta. daca relatii mai im portante nu au determinat separarea lor. Sint tratate separat toate componentele unei constructii valabile, daca nu pentru toate. cel putin pentru multe tlpuri de cladiri. Acest lucru rezulta si din prescriptiile referitoare la preparative 5i la proiectare. precum si din celelalte baze ale proiectarii. De aici au rezultat 46 de grupe. Cuprinsul . . . . pagina IX ofera a subimpartire mai detaliata a grupelor mentionate anterior precum 5i descrierea continutului fiecarei pagini. Indexul . . ..................... .pagina 652 indica. dupa fiecare pozitie. paginile In care slnt cuprinse aspecte esentlale despre termenul respectiv. ... pagina 1 Explicarea prescurtarilor si a simbolurilor Prescurtanle au fast inevitabile deoarece, prin intermediul acesto ra. se economiseste spatiu si se simp1ifica imaginea de ansamblu. in masura 'in care nu au putut fi utilizate prescurtari uzuale. cele nou concepute au fast astlel alese, incit un cititor atent sa poata recunoa5te semnificatia lor si fara a folosi pagina 1. Pentru utilizator, avantaJul deosebit al acestei lucrari consta in re zumarea concisa a cunostintelor fundamentale de proiectare 5i constructii intr-o singura carte. Planurile, sectiunile, formele 5i lipurile sint exemple 5i exclusiv suport pentru cifre. Ele contin dimensiunile-limita uzuale care au omul drept masura a obiectelor din jurul sau. dicatiilor pentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru Hoteluri paginile 478 - 481, sala eventual existenta se doteaza cu a scena conform indicatiilor pentru Teatre paginile 490 - 499. conform indicatiilor referitoare la Acustica paginile 138 -140, se ia in considerare integrarea unui proiector de cinematograf con form paginilor 500 - 501, dimensiunile salilor de conferinte conform indicatiilor referitoare la Facultati paginile 326 - 330, ale bibliotecii conform indicatiilor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a spatiilor de desen 5i a laboratoarelor conform paginilor 321 - 336, realizarea unui seif conform paginii 371, a garajelor 5i parcajului conform pagi nilor 446 - 458. Pentru eventualele Locuinte penlru director, administralor, bucatar s.a. se cauta la paginile 282 - 306, iar pentru forma, dimensiunile si amenajarea diferitelor incaperi - la paginile 242 - 267, pentru circulatii 5i imprejmuire la paginile 211 - 214, pentru plantarea gradinii 5i allele asemenea la paginile 223 - 238 5i, in fine, pentru partea de constructii, pentru locul si tipul constructiv al scarilor. lifturilor la paginile 202 - 209. Dimensiunile si modul de executie ale ferestrelor 5i ale ul;lilor la paginile 187 - 192. Fundatiile, izolatii1e impotriva umiditatii din sol la paginile 68 72, peretii, grosimile acestora la paginile 73 - 76. despre aco peri!?uri la paginile 83 - 91. sistem de incalzire 5i de ventilare la paginile 109 - 112, iluminare 5i insorire la paginile 145 - 154, despre dimensiuni ordonatoare 5i dimensiuni de normare la paginile 61 - 62. Tabelele comparative necesare pentru transform area cifrelor indica te in aceasta carte In metri, in special pentru transformarea in masu rile engleze, se afla la finalul partii de text, la paginile 632 - 634. CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE? Luam exemplu elaborarea unui proiecl sau a unui anle-proiect pentru a clad ire administrativa. Se clte5te cu atentie formularul de pe pagina 51 51 se raspunde detaliat la toate Intrebarile in cauza, precum si la cele care re zulta din situ;:,:ii speciale, se definesc prin pagina 362 relatiile un ei cladiri administrative, se calculeaza conform DIN 277 volumul brut de spatiu in m', se modifica, in raport cu suma destinata construetiei, dimensiunile spatiilor, se proiecteaza cladirea con form procesului de lucru de la pagina 49, se dimensioneaza, conformeaza 5i mobileaza de exemplu sala de mese, conform inPe aceste baze variate, proiectantul poate concepe cladirea sigur !iii rapid $i in conformitate cu cerintele speciale ale co menzii, cu conditiile dictate de peisaj si cu sentimentul vietH din vremea sa l;li de felul sau.

in carte sint marcate cu sageata vector t,.- desenele care sint cu prinse pe CD-ROM-ul - Neutert. Bauentwurfslehre - Aligemeiner Bauentwurf - $i care pot fi exportate In programele CAD existente pe piata 5i pot fi prelucrate in continuare.

Nota coordonatorului edi1iei In limba romanain conformitate cu licenta in baza careia a fost elaborata, aceasta editie in Iimba romana reprezinta traducerea - neadaptata, neac tualizata 51 neadaugita - a editiei a 37-a in Iimba germana. in consecinta, indicativele, prescurtarile 5i simbolurile standardizate prin diferitele normative 5i reglementari germane au fost mentinute ca atare. De asemeni, diferitele erori inerente din original au fast corectate, in masura in care corectura s-a dovedit certa 5i nu a denaturat sensul general al continutului. Erata editiei germane a fast integrata in textul in limba romana. care, in ciuda eforturilor depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erori.

CUPRINSExplicarea simbolurilorExplicarea simbolurilor $i a prescurtarilor Teseri de caramizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $eminee CO$uri de fum Sisteme de ventilare $arpante ponstructii portante ale acoperi$ului - detalii Invelitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Forme de acoperi$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucarne $1 ferestre de mansarda . Poduri locuibile. amenajarea podur'il~~ . : : : : : : . : : Acoperiri in terasa ... . Acoperiri In terasa - det~l;i'~~~p~ri'$'u'ri' ~~Id~' Acoperi$uri in terasa - alternative acoperi$uri reci Plantarea acoperi$urilor Plantarea acoperi$urilor - alcatuirea acoperi$ului Plantarea acoperi$urilor - extras: Direct. Asoc. acoperi$.-gradina Construciii din materiale textile Structuri pe re\ea de cabluri Structuri suspendate $i tensionate Structuri spaiiale - principii Structuri spatiale - utilizari Structuri multietajate Plan$ee Pardoseli . .. 78 79 80 82

Norme de bazaUnita\i SI DIN 198.476.829.4999 Desene Paginarea desenelor Simboluri pentru desene in constructi; Drenarea cladirilor $i a terenurilor . . . . . . . Conducte de apa $i de canalizare . . . . . . . Instalatii de gaze in constructii supraterane Instalatii electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Instalatii de securizare . . . . . . . . . . . . . . . . Desenul 2 4 5 6 7 12 18 20 22 25 26

83

85 . .. 86 . .. 88 89 : :: 90 92

, . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . ..

:::::::'" "

93

94 95 97 98 99 100 101 102 103 105 106 107

Bazele dimensionarii . ProporliiOmul ca unitate de masura $i scop Masura tuturor lucrurilor Dimensiuni $i necesarul de spatiu . Omul $i vehiculele Omul $i locuinta . . . . . . . . . . . . . . . Clima spatiilor interioare Bi%gia constructiilor . . . . . . . . . . . Ochiul Omul $i culoarea .. . . . . . . . . . . . . Baze Aplicaiii Aplicaiii: modulor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28 29 . . . . . . . . . . . . . .. 30 , 32 . . . . . . . . . . . . . .. 33 34 . . . . . . . . . . . . . .. 35

38

. . . . . . . . . . . . . .. 40 41 43 . . . . . . . . . . . . . .. 44

Incalzire . ventilareIncalzirea Pare uri de rezervoare Centrale energetice Centrale hidroelectrice Arhitectura solara Energia solara Racirea incaperilor Camere frigorifice Tehnici de ventilare a incaperilor109 113 114 115 116 119 120 121 123

ProiectareaElemente de constructie ca rezultat al prelucrarii materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Forme arhitectonice ca rezuitat al sistemelor constructive Noi sisteme constructive $i noi forme Locuinie $i forme ca expresie a epocii $i a modului de viaia ... . . . . . . . . . . . . . . . . .. Procesul de desfa$urare a lucrarilor Lucrari preliminare - colaborarea beneficiarului Chestionar .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..45

46

47

48 49 50 51

Fizica construcliilor . Proteclia cladirilorProtectia termica - termeni - mecanisme Protec\ia termica - difuzia vaporilor Protectia termica - tipuri constructive Detalii de proteciie termica: peretele exterior Proteciia fonica Proteciia Jonica la sunete aeriene Protectia fonica la sunete aeriene $i structurale Protectia la vibratii -L- >---{

nn V ~ V~

\f3

Plesa de bliurcatle cu flanse

U

"vr t23'

I

P,esa de b,furcat,e \f::3J cu mute

i Zulassung

i

! exler

OnOLJlal:

~ r=j\ I.-!..J

Plese

2 slulun

c~ mula cu

! Teava din

r-lI ZulassLJng

bvclI:j

; PVC pro!l;ata !

. ----J c-I.81I

I

eu In! ~~rai. cu DIN 1'3538

I Teava PV: C, I

~uma

Teava PE-HD:, DIN 19535-1-2

I!i

! 82 normali Ignrtug! -

Piesacu flansa cu ~ P,esacu mula cu ?- ramif,cal,emufamuta Pies~ 10 cu 45',70'.90' -d.....'--r- 2 ramiticatii cu mufe 11stutun de 1lanse slutuTi de flansa cu. cu Plesa cu muLa cu

nJJ YY t24' r~

Ramif,catieparalela cu mute

\eY

t=P0::::=

+ @ ~:~:gy::::

cruce cu

@ Plesa de Irecere cumuta L ~ 300 + 600

45',70'.90'

n::=Il==tJ~

J::::;>-

@2

~ DIN

19537'-2

- iI. 1

~" I

I

@

r;;:;.,

Piesa cu tlansa cu ramificatre cu Hans..

Plesa de trecere eu mula la eapatul lar9

45',70'.90'

t::::=-(

@\E!I \:?::!I

P,esa de treeerecu flansa

!

I Teava, PEHD i Aorobare cu perete I prolilat

I

:\ @ ramificatlemufa!Jansa Piesa cu cu p-- 13 cu~~y45',70',90'

t

Plesa de treeere flansamula

laya

pp

I DIN '9SS0

@ Col cu mufa

~

J::::o>.I

I1m.pub!.)

4Cuptor de incalzlre cu gaze (4 ochlu,,)

I~I I

3 Teava \nvelrs 4 Sl~uranla de tragere 5 Instal. prmClp de inchld i HAE I cu plesa derzoiare Inlegrata 6 GraMa dlnlre GVU Sl Instalator 7 DISPOZlllv de reg laTe a preslunll

011 Cond drSp. liber cond, de gaze pOl fl dISP, Sl In

@

F"gider cu gaz

@

Ahmentare cu gaz

ex! cladlrll. de ex plr un SISlem de i'icalzlre De acopens. 0 conoucla df' gaz nu lrebu:e ienla de inghe\ 2 Conducta de gaz sub tenCUIala 3 Cond de gaz in camrne sau canale trebule ven Illate Deschlderea cca , 0 cm~ La pli"lnsee sus pendate aces Ie golur', \reOUIe dlslrlDulte 09 d!a gonal.

@Pompa de caldura cu gaz Teava de evacuare a gazului (cu indlcarea e,) Instalatii de evacuare a gazelor (cu indicarea dlmens.); $1 ptr. cO$un de evacuare Flltru incalzltor de incapen cu gaze incalzitor de apa curenta cu gaze Racord de cladlre pentru apa si gaz intr-o caseta lata de 1 m si adinca de 0.30 m1 Valoarea mrnlm. 1 m'fkW 2 Gal aer ardere la calane pina la 50 kW 50 cm 2 in aproplerea sol 3 Gol aer ardere la cazane peste 50 kW sectlunea lransv. a goiulul 150 cm 2 +2 em:' per kW, care depaseste 50 kW exemplu cazan 65 kW 50kW+15kW 150 cm".,.(15x2", 30,' cm" =180 em:8D

Dispunerea conductelor de gaz

~CM

Jtincapere de dispunere '" 35 kW

II

incalzitor de apa combinata cu gaze

20

~ 'Sl' ' ~ ''''.':r[ ~\~_ 1,80

,"

I''""'' ', ":;;:;

'.re""

i!111

Q)

~//

I

~

) ~y150 em'.-

-,

~;~;~~~~~~:[~:;n~;~~;ig~;:~ioblUral La lei ghena de venlilalie din

Golul de evacuare sub leava de

1n~I I~rnl

NORME DE BAZAINSTALATII DE GAZE iN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE ~ DIN 18017 --+Instalatiile destinate consumului de gaze pot Ii dispuse in incapori nllrn;ll daca nu se genereaza pericole determinate de pozi\ie, marime, structllra constructiva $i tip de exploatare $i trebuie sa lie omologale do DVGW (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e. V. Germana in Domeniile Gaz $i Apa), _ Dislanta dintre componentele realizate din maleriale inflamabile $1 par1i1e ex~ terioare incalzite ale unei astfel de instalalii sau distanta pin a la 0 eventuala protectie la radialii trebuie sa excluda pericolul de incendii. Dislan\a dinlre acesle componenle $i partite exterioare incalzile trebuie sa lie- 5 crn, Inlerspa\iile dinlre componentele realizale din maleriJle inllamJbilll $i COI1l~ ponenlele exlerioare incalzile precum $i ,ntre prOlec\iile la radi;l\ii $i in~ stalatiile destinate consumului de gaze nu trebuie incllise aStiel incil sa se produca acumulare de caldura. Nu trebuie obturata ie$irea sistemului de evacuare a gazelor, La velrele pe pere,i exteriori cu camera de i1fdere inchistl $i in cawl lHle, imbracaminti inchise de tip dulap trebuie asigurala 0 legatura cu incaperea d.' dispunere prin goluri de ventilare superioare $i inlerioare de cite~-

m

Uniunea

inca/zilor de apa cu gaze in baie interioara eu venlilare tip Keln

'~C"'1a: greasa pentru centimetn. -=. sconre pentru juma taliIe de cee: -etc si toarte subtire pentru mi::-e:- ~ ::) Pentru oesec. normat s! schite se potrivesc CG'::a~e,e de constructi' (conform nC'7a:ivuiul de dlcnensiona re DIN 4i~2 ~ Pentru schitele cu creioane -e se Dotriveste hirtla subtire. lia"'S~2~er;:c.

Forma Contcaeste corecta

Y~

(sirma)

indoirea previne ruperea

@

Prelucrarea margmilor

Plan"et"

..Instalalie de desen'

1:-

......

c,

--~ ---\.~O~! ....'. '7~.~:~~'~O>/'I',_ ' ,t

!113/" , .....--..

o

Teu special

Instrumente de desen

Unghiuri

Din sulu ce -, ~ie se taie formatele potrivite To S -:vlouale se rup de pe $ina -- (i se ... se ~ale In mtenoru - @acesle.e Desenele 'l.E:...::a!e cu creloane tari se elaborea.::a "e hirtie de desen complet tr2."s:a'en:a Sl rezistenta in formatele Dlr, ~ Dag 4. se)2revad cu protect,e ce muchll ~ ~ sl se pastreaza '" :'oi:orattun Pentru oeSsre.S ir IUS se Dotriveste calcuL oen:'. 0 J:c,: Sl desene de re prezen:are "-:,2. rezlSlenta la apa. Prindere2. '::' oe desen pe 0 p1anseta S,-8 a. o:r, lemn de tei sau plop, pem,_ 'c-"'3tele DIN ~ pag 4 se tace Cc D c~eze cu acelasl tiP de viii ~ (2:. Ii=. ;nl: se piiaza 0 margi ne lataoe 2:- 2re. unenor. va fi mar ginea oe irc:sa~e'e ~ pag. 5. lar in timpul oese-. J teu lrebule ridlcat pujin de De ".~ e astiel 'Inci! sa fie im piedlcata s:e'gerea desenulu! (de aceea se cessr,eaza de sus in joS') Prindere2. -'-: e, Doate II facula Sl cu scotch ~ caz in care suportul poate f s : - matenal SlntellC $1 Cellon sa'J -=.:enale la lei de netede).

I

@

Mijlaace aJutataare

@

Sablan de curbe

@

Deprlnderi utile

A$a-numr:e s .'[1s1a'atii de desen' sint uzua;; 'r comen!ul ingineriei ~ ir a'a'a oe teurile simple exista $1 ~':5 e S:JeCiale care permit constrwea C ''''lielo' unghiun (pre cedura :a:e-.:ata. Acestea sint prev.azute :::-.. :.~;unl in octametri si cen11metr '0 .. Scararu\" in e vantai .. sca'a'.' oacalei pentru ~ sun. dlv;z=.'s=. segmentelor ~ \9 Echere 'c.~: CC Olvlzluni in mili metri s: ~~=:= Instrumente pentru C.':S ~ : ; Saoloane pentr~ C.':S -

-- :])

c

@26

Mijlaace ajulalaare

@

AJutar la hasura!

@

Pazltla carecta a degetelar

DESENULImaginile de prezentare deslusesc intentiile proiectantului. conving adeseori mai mull decit explica\iile prin cuvinte. Imaginea de prezen tare ar trebui sa fie construita ast lei incH ea sa corespunda realita\ii viitoare. Izometriile pot inlocui 0 perspectiva aeriana daca sint de senate la 0 scara ,,; 1:500 - @ Caroiajele de perspectiva care, conslruite cu unghiurile uzuale, sint potrivile si pentru irnaginile de interior - @. Deprinderi utile de desen: desenarea rapida si exacta a rormelor cu unghiuri drepte numai cu teul, lara echere - pag. 26. Determinante pentru succes sint pozilia corecta a leu lui si exerci\iile numeroase. Div\ zarea unei Iinii anumite in seg mente anumile este facilitata de pozi\ia corecla a unei rigle norma Ie - pag. 26. Dilerile mijlooce ajutatoare. Pix pentru mine 2 mm o toate gradele de duritate de la 6 B pina la 9 H. Pentru s!ergerea tusului guma de tus, culit de ras sau lame de ras, penlru stergerea creionului si a minelor gume care nu intind. La elaborarea desenelor cu multe linii sint recomandate sabloanele de sIers - CD. Componenlele scrise se executa cel mai bine lara mil' loace ajutiltoare, in desenele tell nice se executa cu snblonno in peni\a tubulara, penile Gropllos, penile izografe etc. sau cu pensu la rotunda - @. Sin! tehnici bune pentru cel care nu scriu binG. Normalivul intenotional referitor la scris ISO 3098/1 ~ DIN 6776. Se utilizeaza sabloane de scris cursiv si vertical -. @- @.

Gum~ de ~ters, roal~, culile de ras etc.

~abloane,

$abloane pentru scris

@

Tocuri rezervor penlru Ius

o

Mina se menline ascutilA prin retire

Ascu!;lor;

Ma~ina de asculit

L

ABelABCDF...AaC"&L-

o

LIlere aulocolanlB $1 de inseriere

Dimensiunile literetor se in puncle

m~soarA

Masini de scris pentru executarea

textelor

Instrument cu trei brate pentru desenarea perspectiveJor

f1i\~

Plan~el~ circular~ pentru desenarea perspectlvelor

I.;,5J perspectivelor

f12\ Suport pentru desenarea

Unghiul de vedere

,

"

,\.'"

f,\.,

~

~"/'\''''', , ,' . . ,1

.

...,:'

'):

.

,.'.. . ,f

'?

F

+1 .--_.Linia orizontulUi

@

Izomelrie

@

Metoda

perspecliv~

@

Aparat pentru perspective Reile

@

Carolal pentru pelspectlve

27

II

. I

INTRODUCEREOMUL CA UNITATE DE MAsURA $1 CA SCOP Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta invatatura a proiectarii care porneste de la om $i care ofera bazele pentru dimensionarea clildirilor Si a componentelor acestora. Cu aceasta ocazie au fost cercetate, dezvoltate $i evaluate relativ pentru prima oara multe aspecte fundamentale. Posibilitatile tehnice contemporane sint integrate intr-o masura mare, normele germane sint respectate. Descrierea este redusa la strictul necesar $i completata, respectiv inlocuita, pe cit posibil prin desene sugestive. Astlel, proiectantului practician ii sint oferite, intr-o forma concisa $i coerenta, bazele necesare proiectarii pe care altlel ar trebui sa Ie extraga singur $1 cu dificultate din multe carti sau din dimensiunile unor cladiri deja executate. in acest scop s-a pus accent pe prezentarea esentei, a datelor si a experientelor de baza, in timp ce c1ildirile existente au fost introdu se numai in masura in care s-a considerat ca ele constituie exem plificari generale. Caci totu$i, in linii generale si in afara anumitor normative, tiecare tema este diferita $i ar trebui studiata, abordata $i modelata din nou de catre fiecare arhitect. Un progres real, in spiritul bun al vremii, este posibil numai in acest fel. Dimpotriva, obiectele deja executate conduc mult prea U$or la imita re; In orice caz, produc imagini stabile de care. adeseori, arhitectul ce lucreaza la 0 tema similara se poate desprinde doar cu greu. Daca insa arhitectul creator prime$te - asa cum este intentia de fata doar Partile, atunci este silit sa teasa singur tirul spiritual care leaga toa te necesitatile unei teme intr-o unitate care este $i de natura spirituala. in tine, aceste parti nu sint preluate In mod intimplator din varii re viste, ci sint extrase sistematic din bibliografie, tocalizate pe datele necesare fiecarei teme, verificate prin intermediul unor cladiri de acela$i tip, cunoscute si de calitate $i, daca a fost necesar, obtinu te prin machete $i experimente, mereu cu scopul de a-I scuti pe pro iectantul practician de aceste cercetarl fundamentale, astfel incH acesta sa poata dedica suficient timp si ragaz laturii creative care este atit de importanta.

III

Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sa ii fie utile. in consecinla, dimensiunile lor sint pe masura corpului. Astlel. in trecut, membre Ie omului erau baza fireasca pentru toate unitalile de masura. Pina astazi ne formam 0 imagine mai buna asupra dimensiunilor unui obiect daca aflam ca este inaIt de atHea staturi, lung de atilia cOli, mai lat cu atitea picioare sau mai mare cu atitea capete. Sint termeni innascuti ale caror dimensiuni Ie avem practic in singe. Unitatea de masura metrica insa a eliminat utilizarea lor. De aceea este necesar sa ne formam 0 imagine cit mai exacta Si cit mai vie si despre aceasta scara. Comanditarii fac acelasi lucru atunci cind masoara incaperile propriilor locuinte pentru a capata un reper pentru dimensiunile indicate in planurile de constructie. Cine invata sa construiasca ar trebui sa inceapa prin a-sl imagina cit mai suges tiv dimensiunile spatiilor si ale obiectelor din acestea si ar trebui sa exerseze permanent aceasta abilitate astlel incH, la reprezentarea fiecarei linii Si dimensiuni, sa isi imagineze cH mai realist dimensiuni Ie mobilierului, ale spatiului sau ale c1adirii pe care Ie proiecteaza.

Capatam insa instantaneu 0 imagine corecta asupra dimensiunilor unui obiect daca, alaturi de acesta, vedem Si un om, fie in realitate, fie in reprezentarea grafica. Este semnificativ faptul ca in prezent, in imaginile din revistele noastre de specialitate, clildirile Si spaliile sint aratate prea ades fara oameni. Imaginea pe care ne-o formam despre dimenslunile acestor con structii este adeseori gresita Si sintem uimiti de cit de diferite, de cele mai multe ori, de cit de mici sint ele in realitate. in aceasta sta re de fapt consider ca rezida Si motivul pentru frecventa lipsa de relatie dintre clildiri, tocmai pentru ca proiectantii utilizeaza scari di ferite, aleatorii, Si nu pornesc de la singura corecta - omul. Daca aceasta stare de fapt trebuie sa se schimbe, atunci este ne cesar sa i se arate proiectantului din ce au evoluat dimensionarile pe care adeseori Ie preia fara sa se gindeasca. Proiectantul trebuie sa stie ce proportii exista intre membrele unui om bine conformat $i ce spatiu necesita un om aflat in diferite pozitii sau in ml$care. Proiectantul trebuie sa $tie ce dimensiuni au uneltele, hainele etc. cu care se inconjoara omul astlel incH, plecind de la acestea, sa poata sa stabileasca dimensiunile optime pentru recipiente Si mobilier. Proiectantul trebuie sa $tie cit spatiu ii este necesar omului intre obiectele de mobilier, in bucatarie, in sufragerie, in biblioteci etc., astlel incit sa utilizeze in condilii confortabile aceste obiecte de mo bilier, sa lucreze confortabil, fara ca spatiul sa fie irosit. Proiectantul trebuie sa $tie care este pozilia functionala a obiec telor de mobilier, astlel incH omul sa poata sa i$i indeplineasca in mod confortabil obligatiile sau sa se odihneasca in conditii confor tabile, acasa, la birou, in atelier in fine, proiectantul trebuie sa stie care sint dimensiunile minime ale spaliilor cu care omul se deplaseaza zilnic, ca trenul, tramvaiul, au toturismele etc. Despre aceste spatii minime tipice el are 0 imagine precisa. Pornind de la aceasta, adeseori subcon$tient, el i$i formeaza imaginea des pre dimensiunile celorlalte spatii. Omul insa nu este doar 0 fiinta in carne $i oase care necesita spatiu. Latura afectiva este la fel de importanta. Impresia pe care 0 lasa un spatiu depinde in mare masura de dimensiunile, conform area, fi nisarea, luminarea, amenajarea sa ca $i de modul in care este ac cesat. Pornind de la aceste ginduri Si rationamente, am inceput in anul 1926 sa adun in mod organizat cuno$tintele rezultate dintr-o prac tica profesionala si 0 activitate didactica diverse.

G)

Leonardo da Vinci: canonu l, propo!1iilor

28

INTRODUCEREMAsURA TUTUROR LUCRURILOR

E

E

/

/E

,\,

E

Divizarea geomelrica a unei lungimi a in raport cu sec\lunea de aur

- - - - ~ - ---;: =-=---t-------,\\

-----.JC-_--

Grup compact

1&75

-----I

f--

2000

----I

I---

2125

-j

~-

2250

Necesarul normal

@

Cor

@

La stalionM mal lungi

@

Cu bagale de umar

LUNGIMI DE PAS

@

I.- 750

-+-

750

-+-

750

-1

Pas constant

@

J.-

675

---+-

675

~

675 ~

f--

1250

-----J f-

625 -j

2000

Pas de mar$

@

Plimbare

t16'

NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFERITE POZITII ALE CORPULUI

\!.:V

Masura maXima per m' = 6 personne (de ex. wlecablf1