Neuronii oglinda

7/25/2019 Neuronii oglinda

1/11

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Neuronii oglinda

Profesor coordonator : Adrian Luca

Student : Socotinschi (Apreutesei)Sinziana

Grupa !seria "!an ##

Bucuresti!"$%&


2/11

Abstract

E'perientele pe aiute au deonstrat ca neuronii parietali si preotori care codifica un

act specific otor au o activare diferita cand acest act este o parte a unei actiuni cu un anuit

scop#ncercarile de a sta*ili un su*strat neural pentru e'plicarea tul*urarilor de spectru autistic

s+au lovit de pro*lea heterogenitatii foarte ari a acestor afectiuni!din aceasta cauza nu s+aputut sta*ili nici pana in prezent un ta*lou coplet de anoalii anatoo+functionale la nivel

cere*ral,u a-utorul E.G!cercetatorii arata ca un lant siilar de organizare e'ista la copiii

fara pro*lee in dezvoltare!iar la cei cu autis este deteriorat,opiii cu autis inalt

functional ar putea intelege intentiile altora!dar nu au ecanisul de intelegere

e'periental/eoarece oscilatiile EEG la nivelul corte'ului senzorio+otor reflecta

activitatea neuronilor in oglinda!o etoda eficienta pentru a testa integritatea acestui siste

este de a asura responsivitatea in tipul o*servarii actiunilor facute de altii si a e'ecutarii

acelor actiuni/in acest otiv!sisteul neuronal in oglinda ar p0utea -uca un rol critic in

a*ilitatea de a intelege si de a iita coportaentul celorlalti

Cuvinte cheie:neuroni in oglinda!lant de actiuni!intelegerea scopului!E.G!EEG

Introducere

1euronul reprezinta 2o celula nervoasa care cuprinde trei parti:corpul

celular!dendritele si a'onul1euronii se afla la originea counicarii nervoase!a transiterii de

inforative si a conservarii sale si stau la *aza activitatii entale1euronul este incon-urat!caorice celula!de o e*rana avand proprietarea esentiala de a fi e'cita*ila!ceea ce distinge

sisteul nervos si uschii de alte organeStudiul teoretic al neuronului se *azeaza pe

independenta anatoica a neuronilor3neuronii counica intre ei la nivelul -onctiunilor care au

o solutie de continuitate si sunt denuite sinapse,one'iunile intre neuroni sunt foarte

aseanatoare de la un anial la altul in cadrul aceleiasi specii si chiar intre specii

apropiate!ceea ce indica e'istenta unor prograe genetice repetate filogenetic si sugereaza o

anuita senificatie cu privire la functia sisteelor neuronale4(/oron!"$$5)

Unitatea de *aza a sisteului nervos este neuronul!o celula specializata care transite

ipulsuri neuronale sau esa-e altor neuroni!glande sau uschi#n acelasi tip!neuronii detin

secretul functionarii creierului si sunt responsa*ili pentru e'istenta constiintei4#nforatia

circula pe suprafata neuronului su* fora unui ipuls neuronal nuit potential de actiune+un

ipuls electrochiic care pleaca din corpul celulei si co*oara pana la terinatiile a'onului4

(Sith!"$$6)

1euronii oglinda au fost descoperiti in anul %77 de un profesor italian!specializat in

neuropsihologie!Giacoo 8izzollati de la Universitatea din ParaAcestia au fost ai intai

descoperiti in corte'ul frontal preotor al aiutelor!apoi si in lo*ul parietal inferior!iar ai

tarziu s+a constatat faptul ca e'ista neuroni siilari si la oaeni si la unele pasari

Priul studiu in acest sens a fost realizat pe aiute!prin utilizarea electrozilor si

stiularii electroagnetice!si a aratat ca atunci cand una dintre priate ananca o

*anana(face o actiune)!se aprind *eculete pe scoarta cere*rala a celorlalte


3/11

1ueroase cercetari arata ca e'ista o legatura stransa intre inforatiile otorii pe care

le codifica neuronii oglinda si inforatiile vizuale la care acestia raspund!deoarece rolul lor

este acela de a pune in legatura zonele creierului responsa*ile pentru procesarea senzoriala si

pentru cea otorie

Un neuron in oglinda este cel care descarca ipulsuri electrice atunci cand un anialactioneaza sau atunci cand anialul o*serva aceleasi actiuni realizate de un alt anial#n acest

fel!se poate spune ca neuronul 2oglindeste4coportaentul altcuiva!de parca o*servatorul

insusi ar fi cel care actioneaza1euronii oglinda au fost o*servati si la priate!dar si la alte

specii!inclusiv la pasariFata de aniale!la o neuronii oglinda se afla localizati in corte'ul

preotor!corte'ul pria soatosenzorial si corte'ul inferior parietal.ulti cercetatori

considera ca sisteul neuronilor in oglinda furnizeaza un ecanis psihologic pentru

perceperea cuplarii actiunilor1euronii in oglinda sunt iportanti pentru intelegerea actiunilor

altor oaeni si pentru a invata noi a*ilitati folosind iitatiaStudiile au aratat ca neuronii in

oglinda pot siula actiunile o*servate!contri*uind in acest od la teoria a*ilitatilor entale!in

tip ce alte studii releva faptul ca neuronii in oglinda au are legatura cu a*ilitatile devor*ire

8eferitor la cu actioneaza neuronii oglinda!un e'eplu relevant este o constelatie

failiala care se creeaza atunci cand e*rii unui grup sunt rugati sa+i reprezinte pe e*rii

unei failiiFiecare reprezentant este plasat intuitiv intr+o anuita pozitie!iar acestia sit

adesea eotiile!fricile si dorintele persoanelor iplicate#n acest fel!intr+un od surprinzator

povestea adevarata a failiei este e'priata si vazuta clar penru pria data.unca legata de

neuronii oglinda si functiile diferite ale celor doua parti ale creierului constituie un loc foarte

*un de pornit atunci cand incerca sa intelege cu reprezentantii dintr+o constelatie sunt

capa*ili sa+si e'prie starile eotionale inconstiente ale clientului!fara sa+si piarda situl

propriei persoane!raanand capa*ili sa diferentieze intre sentientele din reprezentare si celedin rol!iar ai apoi reusesc sa iasa din reprezentare fara niciun fel de pro*leaA-utati de

neuronii oglinda!participantii sit intuitiv si inconstient siilaritatile intre ei insisi si ceilalti

participanti la seinarul de constelatii failiale sau organizationale.etoda constelatiilor

failiale porneste de la ideea ca nu e'ista cale ai *una de a intelege si a distinge intre starile

eotionale ale unui o decat prin oglindirea unei fiinte uane de catre o alta fiinta uana

1euronii in oglinda sunt capa*ili de a discerne eotiile unei alte persoane!in acest

od forand *aza *iologica a epatieiAtunci cand apar pro*lee la nivelul neuronilor in

oglinda pot aparea diverse disfunctii cognitive!in od special poate aparea autisul!desi nu

este inca clar odul in care neuronii oglinda se leaga de principalele caracteristici aleautisuluiE'perientele care folosesc rezonanta agnetica (8.1) arata ca se activeaza

corte'ul frontal inferior si lo*ul parietal superior atunci cand o persoana desfasoara o actiune

dupa ce a privit pe altcineva desfasurand acea actiuneSe crede ca aceste regiuni din creier

contin neuronii in oglinda!astfel ca ele au fost denuite sisteul neuronilor in oglinda/e

aseenea!studiile din neuropsihologie care s+au ocupat cu investigarea zonelor de leziuni care

duc la deficite de interpretare pantoiica!cunoastere a actiunilor si iscari *iologice au

aratat ca ar e'ista o legatura cauzala intre integritatea girusului frontal inferior si aceste

coportaenteAcest fenoen a fost confirat si de stiularea agnetica transcraniala

Un pri studiu referitor la neuronii oglinda a fost pu*licat in "$%$ si a inregistrat

activitatea cere*rala a "% de pacienti care au fost tratati la centrul U,LA 8oland 8eagan dinSUA pentru epilepsiePacientilor li s+a iplantat electrozi pentru a identifica centrii crizelor


4/11

epileptice in vederea unui potential trataent chirurgical8eferitor la rezultate!un ic nuar

de neuroni au descarcat ipulsuri nervoase sau au prezentat activitate a'ia atat in situatia

in care persoana in cauza a desfasurat o anuita actiune!cat si in situatia in care a o*servat pe

altcineva desfasurand o actiuneAlti neuroni au avut proprietati anti+oglinda!adica au raspuns

atunci cand persoana a vazut desfasurarea unei actiuni!dar au fost inhi*ati atunci cand

persoana a desfasurat ea insasi actiunea respectiva1euronii in oglinda gasiti in acest studiu aufost localizati in corte'ul otor si teporal edial

Un alt studiu releva faptul ca seturi identice de neuroni pot fi activati la un individ in

conditiile in care este doar artor la o actiune efectuata de alta persoana si ca uneori activarea

acestor neuroni este e'presia unei eotii sau al unui coportaent

#n studiile lor!cercetatorii au pornit de la doua ipoteze iportante asupra rolului

functional al neuronilor oglindaPria ipoteza este aceea ca activitatea neuronilor oglinda

interediaza iitarea!iar a doua ipoteza sustine faptul ca neuronii oglinda stau la *aza

intelegerii unor actiuni.ecanisul prin care se face posi*ila edierea intelegerii actiunilor

altora de catre neuronii oglinda este unul foarte siplu si anue ca de fiecare data cand un

individ o*serva o actiune facuta de altcineva!neuronii ce reprezinta acea actiune se activeaza

in corte'ul preotor al o*servatorului

E'ista si teorii structurale relationate cu neuronii oglinda si epatiaEpatia este

definita ca o identificare eotionala sau intelectuala cu o alta persoana!traind indirect

sentientele sau ideile acesteiaUn concept fundaental este acela ca ecanisul aseanarii

in oglinda se activeaza in stransa legatura cu un stiul sau ai ulti din afara lui

9 echipa de cercetatori a folosit 8.1+ul pentru a studia influenta diferitelor irosuri

asupra creierului!si a e'pus un su*iect la trei tipuri de stiuli olfactivi:urat!placut si neutru

pentru a o*tine un sentient de dezgust!placer sau o reactie neutra#n acelasi tip i s+a facut

un 8.1 unui alt participant!care doar a o*servat reactiile faciale ale su*iectului e'pus la

stiuli8ezultatele au aratat faptul ca atat in cazul irosului neplacut cat si in cazul irosului

placut (dar nu la cel neutru)!s+a raportat ca atat aigdala (asociata cu eotiile)!cat si insula (o

structura care are cone'iuni e'tinse cu aigdala si cu alte zone soato+

senzoriale)o*servatorului s+au activatAcest rezultat sustine puternic rolul neuronilor oglinda

in relatiile interuane

/in cauza ca activarea neuronilor oglinda este dependenta de identificarea epatica cu

altcineva!un cercetator distinge doua tipuri de identitate:individuala si sociala#dentitatea

sociala reprezinta o capacitate *azata pe neuro*iologie pentru epatie si intelegere a altora!ceevolueaza de la priele interactiuni cu altiiLa un nivel neuro+anatoic!stiulii vizuali si

afectivi sunt transisi prin cone'iuni cere*rale in eisfera dreapta!intre lo*ul teporal

anterior si corte'ul frontal or*ital(localizat in spatele ochiului)Prin stiularea vizuala care

apare din interactiunea partilor prin contact vizual!sustinut reciproc!sisteul oglinda ipria

zone specifice din creierul copilului!proovand dezvoltarea neuro*iologica si facilitand astfel

o crestere a cone'iunilor dendritice in zone ce foreaza tipuri coportaentalePrincipalul

neurotransitator care activeaza aceasta interfata neuronala este dopaineParticiparea active

in sisteul oglinda este considerate esentiala forarii scheei norale de atasaent

La fel ca si terapia prin dans!terapia in oglinda poate avea una sau ai ulte

fore!e'ercitate prin iscare!e'presie faciala sau vocePentru a se evidentia iplicareaneuronilor oglinda si a epatiei prin terapia dansului!au fost oferite doua e'eple:un proiect


5/11

de dans sustinut de coregraful Bill ;ones si un sonda- asupra terapiei dans+iscare

nuit :4,e sit feeile usulane in corpurile lor in tipul terapiei dans+iscare


6/11

frontala pare sa edieze intelegerea intentiilor altora si iitarea!pe cand coponenta insular+

cingulara pare sa -oace un rol fundaental in recunoasterea eotiilor/atele recente din

studiile facute pe aiute arata ca ecanisul S19 care su*liniaza intelegerea intentiei se

*azeaza pe activarea unui set specific de neuroni parietaliAcesti neuroni se descarca in

asociere cu un anuit otor!dar devin activati a'i cand actul otor codat devine actiune

otorieAcesti neuroni se descarca selectiv cand o*servarea unui act otor este parte a uneiactiuniActivarea lor arata faptul ca individual prinde!dar ai iportant da indicatii de ce

individual o facePrin acest ecanis!o*servatorul!pe langa recunoasterea actului otor!poate

de aseenea sa prezica care este scopul actiuniiS+a o*servat ca functiile in care este iplicat

sisteul neuronal in oglinda sunt e'act acelea care sunt deteriorate in autis/e aici provine

ipoteza confor careia siptoul de *aza din autis!ina*ilitatea de a interactiona cu

oaenii!depinde de proasta functionare a S19

Un alt studiu iportant privind neuronii oglinda se nueste 8olul neuronilor oglinda

in tul*urarile de spectru autisticAntrenaentul prin neurofeed*ac? al ritului iuAcesta

sustine ca incercarile de a sta*ili un su*strat neural pentru e'plicarea tul*urarilor de spectruautistic s+au lovit de pro*lea heterogenitatii foarte ari a acestor afectiuni!neputandu+se

sta*ili pana in prezent un ta*lou consistent de anoalii anatoo+functionale la nivel

cere*ral9 serie de studii incearca sa ipuna drept o iportanta odificare couna in

a-oritatea cazurilor de tul*urari de spectru autistic!afectarea sisteului de neuroni

oglinda/esi aceasta deficienta ar putea e'plica ulte dintre anifestarile caracteristice!nu

este e'clusa posi*ilitatea ca su*iectii cu tul*urari de spectru autistic sa prezinte o serie de

adaptari neurale ce copenseaza sla*a activitate a neuronilor oglinda

Acest studiu vor*este si despre terenul de tul*urari de spectru autistic (SA) ce

deseneaza un grup heterogen de afectiuni ale neurodezvoltarii ce includ autisul!sindroul

Asperger!sindroul 8ett!tul*urarea dezintegrativa a copilariei(sindroul eller)si tul*urareapervaziva de dezvoltare (autisul atipic),opiii cu SA au afectate interactiunile

sociale!counicarea ver*ala si counicarea non+ver*ala si prezinta un repertoriu restrans de

interese si coportaente,oportaentele stereotipe!repetitive!perseverarea si

o*sesionalitatea!coune in SA!sunt asociate adesea cu deficiente e'ecutive,opiii cu SA

pot prezenta si o sensi*ilitate crescuta la sunete!te'turi!gusturi si irosuri

,ele trei principale siptoe caracteristice autisului sunt:afectarea interactiunilor

sociale!incapacitatea de a dezvolta relatii cu seenii si lipsa initiativei pentru activitati

spontane3deficite in counicare incluzand intarzierea aparitiei sau lipsa li*a-ului

ver*al!ina*ilitatea de a initia sau sustine conversatii cu ceilalti!uz stereotip si repetitiv alli*a-ului3coportaent stereotip si interese restranse!repetitive!adoptarea infle'i*ila a unor

rutine si ritualuri si secvente otorii repetitive!de e'eplu agitarea palelor si a degetelor

SA afecteaza pana la % din % de copii si sunt de patru ori ai frecvent intalnite la

*aieti decat la fete/iagnosticul apare de o*icei intre " si @ ani!dar senele pot fi detectate si

ai devree!dupa varsta de luniAfectiunea ureaza o cale fara perioade de

reisie!persistand si la varste adulte!insa adesea in fore ai putin severe

/iagnosticul este *azat pe eleente coportaentale si se face urarind criteriile din

/iagnostic and Statistical .anual of .ental /isorders(/S.+#=+8)

Printre etodele standard folosite pentru diagnostic in cercetarea autisului senuara:Autis /iagnostic #ntervie+8evised(A/#+8)!Autis /iagnostic 9*servation


7/11

Schedule(A/9S)!,hildhood Autis 8ating Scale(,A8S)!iar pentru evaluarea rezultatelor in

ura trataentelor se foloseste Autis reatent Evaluation ,hec?list(AE,)

1euronii oglinda si rolul lor in SA este e'tree de iportant9data cu identificarea

in aria F6 a corte'ului preotor a neuronilor oglinda de catre echipa lui 8izzolatti prin studii

electrofiziologice la nivel de neuroni individuali!a aparut o posi*ila *aza pentru a e'plicaunele dintre deficitele coportaentale coune tuturor anifestarilor SA1euronii oglinda

se activeaza atat la efectuarea unei actiuni cat si la o*servarea efectuarii actiunii respective de

catre sine sau de catre o alta persoana/e aseenea!se presupune ca neuronii oglinda -oaca un

rol iportant in perceptive si invatarea actelor otorii dar si in procese cognitive superioare

cu ar fi invatarea prin iitare!in aparitia unei teorii a intii!a epatiei!in achizitia

li*a-ului si capacitatea de a recunoaste senificatia eotionala a e'presiilor facialeAceste

facultati se regasesc printre cele afectate in SA

9 caracteristica a SA este lipsa epatiei si a anga-aentului eotional cu

ceilalti#ndivizii cu SA au dificultati in a intelege eotiile celorlalti si de a anifesta o

reactive epatica norala atunci cand alti indivizi arata eotii de placere!durere sau

fricaLipsa epatiei in SA a fost deterinata cantitativ cu a-utorul unor teste o*iective!cu

ar fi EpathC Duotient Duestionnaire introdus de Baron+,ohen si heelright

#n proiectul sau de descoperire a neuronilor oglinda!Baron+,ohen a propus ipoteza

confor careia afectarea teoriei intii constituie deficitul central in SA!conducand la

ina*ilitatea de a intelege gandurile si coportaentele celorlaltieoria intii reprezinta

capacitatea unei persoane de a+i intelege pe ceilalti drept agenti intentionali si in consecinta de

a le putea atri*ui stari entale diferite de ale saleBaron+,ohen a introdus terenul de or*ire

a intii(ind *lindness) pentru a indica lipsa unei teorii a intii la persoanele cu autis

Punerea in evidenta la o a sisteului de neuroni oglinda prin i-loace neinvazive

necesita e'istenta unei paradig e'perientale ce poate deonstra coe'istenta activarii de

catre procese otorii si de catre o*servarea actiunii in aceeasi populatie neuronala#n studiul

lui ,hong el al("$$)se o*serva prin iagistica de rezonanta agnetica functionala supresia

activitatii unor neuroni din corte'ul parietal inferior!in partea posterioara a girusului

supraarginal in ura e'ecutarii si o*servarii succesive a aceleiasi actiuni

8itul iu este cunoscut drept ritul central!8olandic!senzoriootor(S.8)sau

ritul in fora de arc!si a aparut pentru pria data in literatura in anul %76$#n general!ritul

iu indica o procesare senzoriootoare in retele frontale si parietale!in tip ce ritul alfa

indica o procesare vizuala in retelele occipitale

#nca din anul %76$!in acelasi tip cu priele senalari ale ritului iu!printre

proprietatile interesante ale acestuia se rearca desincronizarea acestui rit nu nuai atunci

cand su*iectul efectua o anuita actiune!ci si atunci cand acesta privea actiuni e'ecutate de

un alt individ!rezultate confirate ulteriorPuterea *enzii iu este redusa la adultii norali de

catre iscarea auto+initiata!iscarea iaginata si iscarea o*servataPria aparitie in

literature a ipotezei asupra posi*ilului rol -ucat de neuronii oglinda in generarea ritului iu

ii este datorata lui Altschuler et alin %775

Unul dintre studiile ce aduce arguente in spri-inul asocierii intre supresia ritului

iu si activitatea neuronilor oglinda este cel al lui .uthu?uarasaC et al"$$& ce a aratatsupresia ritului iu atunci cand su*iectii o*serva ana altui individ ce efectueaza o iscare


8/11

precisa de apucare a unui o*iect#n plus!supresia ritului iu este ai puternica atunci cand

individual o*servat apuca un o*iect real decat atunci cand efectueaza doar gestul de

apucare#n spri-inul acestui rezultat vin rezultatele unor studii ulterioare care au aratat

activarea ai puternica a sisteului de neuroni oglinda in cazul o*servarii actiunilor

directionate catre un scop si ai ult atunci cand scopul este otivat *iologic

9 ipoteza de la care a pornit .uthu?uarasaC et aleste aceea ca ritul iu nu

este produs in od direct de neuronii oglinda!ci reflecta activitati odulatorii ale neuronilor

oglinda asupra corte'ului senzoriootor!deoarece ritul iu este generat de activitatea din

corte'ul senzoriootor in tip ce neuronii oglinda sunt localizati in zone preotoare

Metodologie

/apretto et al("$$6)au studiat prin iagistica de rezonanta agnetica functionala

activitatea cere*rala coparativa a unui grup de copii autisti si a unui grup de control ce auprivit iagini reprezentand fete ce e'priau cinci tipuri de eotii

(furie!teaa!fericire!neutralitate!tristete)!iar ulterior au iitat e'presiile ce le+au fost aratate#n

schi*!un studiu al lui Leslie et alaratase de-a ca e'presiile faciale activeaza sisteul de

neuroni oglinda!deci disfunctiile sisteului de neuroni oglinda se anifesta nu nuai cand

indivizii iita e'presiile faciale dar si cand doar le o*serva

,opiii din grupul cu dezvoltare norala din studiul lui /apretto et alau prezentat

activari cere*rale foarte siilare cu cele o*servate la adulti+activare *ilaterala e'tensiva a

corte'ului din aria vizuala priara si zone corticale otorii priare si preotorii!structuri

li*ice(aigdala!insula si partea ventrala a nucleului striat)si zone cere*elare

,opiii din grupul autist au prezentat activari puternice in corte'ul vizual!regiuni

preotorii si otorii corespunzatoare uschilor fetei si in aigdala!fapt ce indica ca acesti

copii au raspuns la stiuli si au iitat e'presiile faciale

,oparatiile dintre grupul cu autis si cel cu dezvoltare norala au confirat

activitatea ult redusa in partea anterioara a sisteului de neuroni oglinda la copiii

autisti,opiii cu dezvoltare norala au prezentat o activare ai puternica si in regiuni din

insula si periaigdaloide ca si in partea ventrala a nucleului striat si in talaus#n

schi*!copiii cu autis au prezentat activitate ai puternica in parietalul anterior stang si in

zone vizuale de asociatie din eisfera dreapta


9/11

/iferenta de activitate intre copiii autisti si cei de control nu tre*uie totusi sa fie

interpretata drept o lipsa de tratare a e'presiilor faciale de catre cei autisti!deoarece a*ele

grupuri au prezentat activitate in zonele iplicate in procesarea fetelor

Un alt studiu!realizat de 9*eran et al("$$6) a o*tinut rezultate ce indica supresia

redusa a ritului iu la su*iectii cu SA fata de cei din grupul de control!atunci candsu*iectii au urarit secvente video prezentand iscarea unei ainiAceasta iscare

inregistrata era siilara cu iscarea propriei aini+caz in care su*iectii cu SA au prezentat

supresie iu de nivel apropiat cu al su*iectilor de control#n tipul o*servarii unei

actiuni!neuronii oglinda sunt singurii activati in zonele respective+conducand la ipoteza ca

supresia iu la actiuni o*servate reprezinta o etoda selectiva de a asura gradul de

functionare a neuronilor oglinda

ot 9*eran et al("$$)au studiat supresia ritului iu la copiii cu SA ca raspuns

la o*servarea actiunilor efectuate de un persona-(un actor)failiar coparativ cu unul

nefailiar8ezultatele au aratat ca in cazul copiilor cu SA!failiaritatea oduleaza supresia

ritului iu:cand actorul o*servat este unul failiar!supresia iu este la acelasi nivel cu cel

inregistrat la copiii din grupul de control!in tip ce la o*servarea actiunilor actorului

nefailiar supresia iu este la un nivel nesenificativ statistic fata de zero

#n concluzie!sisteul de neuroni oglinda la su*iectii cu SA nu este neaparat direct

afectat ci este posi*il sa fie odulat spre un prag de activare ai inalt de catre cone'iunile cu

alte structuri

inand cont de rezultatele lui ailton et al("$$)in care este aratat faptul ca unii

su*iecti cu SA nu prezinta dificultati in iitarea tipului de iscari cel ai adesea asociat cu

activarea neuronilor oglinda!devine tot ai evidenta posi*ilitatea ca persoanele cu tul*urari de

spectru autistic pot copensa acest deficit al sisteului de neuroni oglinda folosind cai

alternative pentru procesele siple de iitare

Un alt studiu iportant pe aceasta tea se nueste /eteriorarea lantului de actiuni in

autis si posi*ilul sau rol in intelegerea intentieiUn grup de cercetatori italieni din

/epartaentul de 1eurostiinte Para si cola*oratorii lor au realizat in "$$5 trei e'periente

utilizand:%)E.G la copii cu autis si la cei dezvoltati noral in tip ce ei o*servau actiuni

facute de altii si apoi e'ecutau aceeasi actiune3")doua dispozitive sensi*ile la atingere:*utonul

de start si farfuria legate la un circuit electric3@)inregistrare video

E'perientele au constat in inregistrarea E.G a activarii uschilor in tipul

o*servarii actiunilor facute de altii!in tipul e'ecutarii actiunilor si in tipul e'ecutiei

actiunilor ana+piciorLotul utilizat a fost forat din copii cu o dezvoltare corespunzatoare si

copii cu autisActiunile au fost cele de ancat si punere!iar etapele actiunii au fost de

intindere!prindere si aducere

E'perientul %+activarea uschilor in tipul o*servarii actiunilor facute de altii la

cele doua grupuri de copii

Lotul utilizat a fost forat din: copii cu dezvoltare corespunzatoare!dreptaci!&

*aieti!& fete!cu varsta de 6+7 ani!varsta edie de !6 ani si #D ediu %$&!H+!35 autisti inalt

functionali!dreptaci! *aieti!% fata!cu varsta de 6+7 ani!varsta edie de !" ani!#D ediu 7H+

%"!&


10/11

Actiunile ce tre*uiau indeplinite au fost sa prinda cu ana dreapta o *ucata de

ancare asezata pe o farfurie cu senzori de atingere!sa o duca la gura si sa o anance si sa ia

o *ucata de hartie asezata pe aceeasi farfurie si sa o puna intr+un container aflat pe uarul

drept#n tipul actiunilor a fost inregistrata activitatea uschiului iohioidian(.)

8ezultatele au aratat ca la copiii dezvoltati corespunzator e'ista o activitate arita auschiului .!in tipul fazei de intins anaAceasta arire a devenit ai evidenta in

tipul prinderii si a persistat in tipul aducerii la gura1u s+a arit activitatea . in tipul

puneriiLa copiii cu autis nu a aparut activitate . in tipul nici unei actiuni

E'perientul "+activarea uschilor in tipul e'ecutarii actiunilor

S+a utilizat acelasi lot de copii#n tipul actiunilor a fost inregistrata activitatea .

S+a o*servat ca : la copiii dezvoltati corespunzator activitatea E.G a . a inceput sa

creasca cu cateva sute de ilisecunde inainte ca ana sa prinda ancarea!a continuat sa

creasca in tipul prinderii si a a-uns la punctul a'i cand individual a inceput sa isi

deschida guraLa copiii cu autis nu a fost activitate in tipul fazelor de intins si prins. a

devenit activ nuai in tipul fazei de aducere la gura

E'perientul @+activarea uschilor in tipul e'ecutiei actiunilor ana+picior

,opiii dezvoltati corespunzator si cu autis au fost aceiasi ca si in e'periental "Au

realizat " actiuni:pria a fost sa prinda o *ucata de ancare cu ana dreapta si sa o puna intr+

un container acoperit cu un capac care tre*uia deschis apasand o pedala de picior3a doua

actiune a fost sa prinda o inge de hartie si sa o puna intr+un container deschis entinandu+si

piciorul pe pedala#n tipul a*elor actiuni a fost inregistrata activitatea E.G a uschiului

ti*ial anterior

8ezultatele au aratat la copiii dezvoltati corespunzator o descrestere a activitatii E.G

a uschiului ti*ial anterior cu ult inainte de ridicarea piciorului!iar la copiii cu autis

scaderea activitatii uschiului ti*ial anterior a fost o*servata nuai dupa ridicarea piciorului

Studii in curs de desfasurare arata faptul ca supriarea oscilatiilor EEG in frecventa de

*anda u peste corte'ul prefrontal este corelata cu activitatea neuronilor in oglinda

LindsaC .Shen? si cola*oratorii("$$5)au investigat odul de functionare a

sisteului neuronal in oglinda la copiii cu autis inalt functionalA fost utilizat un lot forat

din %$ copii dezvoltati corespunzator si %$ copii cu autis inalt functional in varsta de %@

ani/atele EEG au fost culese in tipul a patru pro*e:%)urarind vizual un zgootal*3")urarind un fil cu doua *ile in iscare3@)urarind un fil cu o ana in iscare

8ezultate:supriarea undelor u reflecta activitatea sisteului neuronal in oglindaLa

copiii cu autis inalt functional nu apare supresia undelor u in tipul o*servarii iscarii

ainii

Bibliografie


11/11

/oron!8oland!/ictionar de psihologie!Bucuresti!Editura uanitas!"$$5

Sith!Edard!#ntroducere in psihologie!Bucuresti!Editura ehnica!"$$6

http:II*io+neurofeed*ac?roInfI8EFE8AEIudorSelescupdf

http:IIro-psCchiatroIuploadsIrevistaI%+"$%%I%pdf

http:IIspitalala'aroIinde'php

Documents

Neuronii oglinda