Universitatea din BucurestiFacultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Neuronii oglinda

Bucuresti,2014AbstractExperimentele pe maimute au demonstrat ca neuronii parietali si premotori care codifica un act specific motor au o activare diferita cand acest act este o parte a unei actiuni cu un anumit scop.Incercarile de a stabili un substrat neural pentru explicarea tulburarilor de spectru autistic s-au lovit de problema heterogenitatii foarte mari a acestor afectiuni,din aceasta cauza nu s-a putut stabili nici pana in prezent un tablou complet de anomalii anatomo-functionale la nivel cerebral.Cu ajutorul EMG,cercetatorii arata ca un lant similar de organizare exista la copiii fara probleme in dezvoltare,iar la cei cu autism este deteriorat.Copiii cu autism inalt functional ar putea intelege intentiile altora,dar nu au mecanismul de intelegere experimental.Deoarece oscilatiile EEG la nivelul cortexului senzorio-motor reflecta activitatea neuronilor in oglinda,o metoda eficienta pentru a testa integritatea acestui sistem este de a masura responsivitatea in timpul observarii actiunilor facute de altii si a executarii acelor actiuni.Din acest motiv,sistemul neuronal in oglinda ar p[utea juca un rol critic in abilitatea de a intelege si de a imita comportamentul celorlalti.Cuvinte cheie:neuroni in oglinda,lant de actiuni,intelegerea scopului,EMG,EEG.

Introducere

Neuronul reprezinta o celula nervoasa care cuprinde trei parti:corpul celular,dendritele si axonul.Neuronii se afla la originea comunicarii nervoase,a transmiterii de informative si a conservarii sale si stau la baza activitatii mentale.Neuronul este inconjurat,ca orice celula,de o membrana avand proprietarea esentiala de a fi excitabila,ceea ce distinge sistemul nervos si muschii de alte organe.Studiul teoretic al neuronului se bazeaza pe independenta anatomica a neuronilor;neuronii comunica intre ei la nivelul jonctiunilor care au o solutie de continuitate si sunt denumite sinapse.Conexiunile intre neuroni sunt foarte asemanatoare de la un animal la altul in cadrul aceleiasi specii si chiar intre specii apropiate,ceea ce indica existenta unor programe genetice repetate filogenetic si sugereaza o anumita semnificatie cu privire la functia sistemelor neuronale.(Doron,2007).Unitatea de baza a sistemului nervos este neuronul,o celula specializata care transmite impulsuri neuronale sau mesaje altor neuroni,glande sau muschi.In acelasi timp,neuronii detin secretul functionarii creierului si sunt responsabili pentru existenta constiintei.Informatia circula pe suprafata neuronului sub forma unui impuls neuronal numit potential de actiune-un impuls electrochimic care pleaca din corpul celulei si coboara pana la terminatiile axonului.(Smith,2005).Neuronii oglinda au fost descoperiti in anul 1996 de un profesor italian,specializat in neuropsihologie,Giacomo Rizzollati de la Universitatea din Parma.Acestia au fost mai intai descoperiti in cortexul frontal premotor al maimutelor,apoi si in lobul parietal inferior,iar mai tarziu s-a constatat faptul ca exista neuroni similari si la oameni si la unele pasari.Primul studiu in acest sens a fost realizat pe maimute,prin utilizarea electrozilor si stimularii electromagnetice,si a aratat ca atunci cand una dintre primate mananca o banana(face o actiune),se aprind beculete pe scoarta cerebrala a celorlalte.Numeroase cercetari arata ca exista o legatura stransa intre informatiile motorii pe care le codifica neuronii oglinda si informatiile vizuale la care acestia raspund,deoarece rolul lor este acela de a pune in legatura zonele creierului responsabile pentru procesarea senzoriala si pentru cea motorie.Un neuron in oglinda este cel care descarca impulsuri electrice atunci cand un animal actioneaza sau atunci cand animalul observa aceleasi actiuni realizate de un alt animal.In acest fel,se poate spune ca neuronul oglindestecomportamentul altcuiva,de parca observatorul insusi ar fi cel care actioneaza.Neuronii oglinda au fost observati si la primate,dar si la alte specii,inclusiv la pasari.Fata de animale,la om neuronii oglinda se afla localizati in cortexul premotor,cortexul prima somatosenzorial si cortexul inferior parietal.Multi cercetatori considera ca sistemul neuronilor in oglinda furnizeaza un mecanism psihologic pentru perceperea cuplarii actiunilor.Neuronii in oglinda sunt importanti pentru intelegerea actiunilor altor oameni si pentru a invata noi abilitati folosind imitatia.Studiile au aratat ca neuronii in oglinda pot simula actiunile observate,contribuind in acest mod la teoria abilitatilor mentale,in timp ce alte studii releva faptul ca neuronii in oglinda au mare legatura cu abilitatile de vorbire.Referitor la cum actioneaza neuronii oglinda,un exemplu relevant este o constelatie familiala care se creeaza atunci cand membrii unui grup sunt rugati sa-i reprezinte pe membrii unei familii.Fiecare reprezentant este plasat intuitiv intr-o anumita pozitie,iar acestia simt adesea emotiile,fricile si dorintele persoanelor implicate.In acest fel,intr-un mod surprinzator povestea adevarata a familiei este exprimata si vazuta clar penru prima data.Munca legata de neuronii oglinda si functiile diferite ale celor doua parti ale creierului constituie un loc foarte bun de pornit atunci cand incercam sa intelegem cum reprezentantii dintr-o constelatie sunt capabili sa-si exprime starile emotionale inconstiente ale clientului,fara sa-si piarda simtul propriei persoane,ramanand capabili sa diferentieze intre sentimentele din reprezentare si cele din rol,iar mai apoi reusesc sa iasa din reprezentare fara niciun fel de problema.Ajutati de neuronii oglinda,participantii simt intuitiv si inconstient similaritatile intre ei insisi si ceilalti participanti la seminarul de constelatii familiale sau organizationale.Metoda constelatiilor familiale porneste de la ideea ca nu exista cale mai buna de a intelege si a distinge intre starile emotionale ale unui om decat prin oglindirea unei fiinte umane de catre o alta fiinta umana.Neuronii in oglinda sunt capabili de a discerne emotiile unei alte persoane,in acest mod formand baza biologica a empatiei.Atunci cand apar probleme la nivelul neuronilor in oglinda pot aparea diverse disfunctii cognitive,in mod special poate aparea autismul,desi nu este inca clar modul in care neuronii oglinda se leaga de principalele caracteristici ale autismului.Experimentele care folosesc rezonanta magnetica (RMN) arata ca se activeaza cortexul frontal inferior si lobul parietal superior atunci cand o persoana desfasoara o actiune dupa ce a privit pe altcineva desfasurand acea actiune.Se crede ca aceste regiuni din creier contin neuronii in oglinda,astfel ca ele au fost denumite sistemul neuronilor in oglinda.De asemenea,studiile din neuropsihologie care s-au ocupat cu investigarea zonelor de leziuni care duc la deficite de interpretare pantomimica,cunoastere a actiunilor si miscari biologice au aratat ca ar exista o legatura cauzala intre integritatea girusului frontal inferior si aceste comportamente.Acest fenomen a fost confirmat si de stimularea magnetica transcraniala.Un prim studiu referitor la neuronii oglinda a fost publicat in 2010 si a inregistrat activitatea cerebrala a 21 de pacienti care au fost tratati la centrul UCLA Roland Reagan din SUA pentru epilepsie.Pacientilor li s-a implantat electrozi pentru a identifica centrii crizelor epileptice in vederea unui potential tratament chirurgical.Referitor la rezultate,un mic numar de neuroni au descarcat impulsuri nervoase sau au prezentat activitate maxima atat in situatia in care persoana in cauza a desfasurat o anumita actiune,cat si in situatia in care a observat pe altcineva desfasurand o actiune.Alti neuroni au avut proprietati anti-oglinda,adica au raspuns atunci cand persoana a vazut desfasurarea unei actiuni,dar au fost inhibati atunci cand persoana a desfasurat ea insasi actiunea respectiva.Neuronii in oglinda gasiti in acest studiu au fost localizati in cortexul motor si temporal medial.Un alt studiu releva faptul ca seturi identice de neuroni pot fi activati la un individ in conditiile in care este doar martor la o actiune efectuata de alta persoana si ca uneori activarea acestor neuroni este expresia unei emotii sau al unui comportament.In studiile lor,cercetatorii au pornit de la doua ipoteze importante asupra rolului functional al neuronilor oglinda.Prima ipoteza este aceea ca activitatea neuronilor oglinda intermediaza imitarea,iar a doua ipoteza sustine faptul ca neuronii oglinda stau la baza intelegerii unor actiuni.Mecanismul prin care se face posibila medierea intelegerii actiunilor altora de catre neuronii oglinda este unul foarte simplu si anume ca de fiecare data cand un individ observa o actiune facuta de altcineva,neuronii ce reprezinta acea actiune se activeaza in cortexul premotor al observatorului.Exista si teorii structurale relationate cu neuronii oglinda si empatia.Empatia este definita ca o identificare emotionala sau intelectuala cu o alta persoana,traind indirect sentimentele sau ideile acesteia.Un concept fundamental este acela ca mecanismul asemanarii in oglinda se activeaza in stransa legatura cu un stimul sau mai multi din afara lui.O echipa de cercetatori a folosit RMN-ul pentru a studia influenta diferitelor mirosuri asupra creierului,si a expus un subiect la trei tipuri de stimuli olfactivi:urat,placut si neutru pentru a obtine un sentiment de dezgust,placer sau o reactie neutra.In acelasi timp i s-a facut un RMN unui alt participant,care doar a observat reactiile faciale ale subiectului expus la stimuli.Rezultatele au aratat faptul ca atat in cazul mirosului neplacut cat si in cazul mirosului placut (dar nu la cel neutru),s-a raportat ca atat amigdala (asociata cu emotiile),cat si insula (o structura care are conexiuni extinse cu amigdala si cu alte zone somato-senzoriale)observatorului s-au activat.Acest rezultat sustine puternic rolul neuronilor oglinda in relatiile interumane.Din cauza ca activarea neuronilor oglinda este dependenta de identificarea empatica cu altcineva,un cercetator distinge doua tipuri de identitate:individuala si sociala.Identitatea sociala reprezinta o capacitate bazata pe neurobiologie pentru empatie si intelegere a altora,ce evolueaza de la primele interactiuni cu altii.La un nivel neuro-anatomic,stimulii vizuali si afectivi sunt transmisi prin conexiuni cerebrale in emisfera dreapta,intre lobul temporal anterior si cortexul frontal orbital(localizat in spatele ochiului).Prin stimularea vizuala care apare din interactiunea partilor prin contact vizual,sustinut reciproc,sistemul oglinda imprima zone specifice din creierul copilului,promovand dezvoltarea neurobiologica si facilitand astfel o crestere a conexiunilor dendritice in zone ce formeaza tipuri comportamentale.Principalul neurotransmitator care activeaza aceasta interfata neuronala este dopamine.Participarea active in sistemul oglinda este considerate esentiala formarii schemei normale de atasament.La fel ca si terapia prin dans,terapia in oglinda poate avea una sau mai multe forme,exercitate prin miscare,expresie faciala sau voce.Pentru a se evidentia implicarea neuronilor oglinda si a empatiei prin terapia dansului,au fost oferite doua exemple:un proiect de dans sustinut de coregraful Bill T.Jones si un sondaj asupra terapiei dans-miscare numit :Ce simt femeile musulmane in corpurile lor in timpul terapiei dans-miscare?Terapia in oglinda a avut de asemenea efecte pozitive si in diferite boli:AVC,sindromul de durere regionala complexa,si in urma interventiilor chirurgicale asupra mainii,durerea membrului fantoma.Durerea membrului fantoma apare la 90% dintre amputatii.Acest tip de durere poate fi produs de un conflict intre feedback-ul vizual si reprezentarea proprioceptiva a membrului amputat.Terapia in oglinda a fost folosita cu un oarecare succes la pacientii cu membrul amputat.Pacientii au efectuat terapia timp de 15 minute zilnic.Intensitatea durerii a scazut prin tratamentul in oglinda,ca si numarul si durata episoadelor de durere,la 100% dintre pacienti.Rezultatele au fost insa diferite fata de cele obtinute la grupurile de control,cum ar fi grupul cu oglinda acoperita,unde doar 17% au raportat o ameliorare a durerii,iar 50% o inrautatire si grupul cu vizualizarea mentala,unde 33% au raportat o scadere a durerii,iar 67% o inrautatire.Reducerea durerii este asociata cu terapia in oglinda si poate avea loc datorita activarii neuronilor oglinda din emisfera cerebrala contralaterala cu membrul afectat.Intr-un alt studiu s-a examinat activitatea creierului in timpul miscarii unilaterale a 5 subiecti dreptaci sanatosi ,cu sau fara a vedea reflexia in oglinda a miscarii mainii.Rezultatele arata ca terapia in oglinda este mai eficienta cat este folosita pentru miscarea dominanta a mainii drepte,acest fenomen putand fi in legatura cu manevrarea diferita dintre mana dominanta si cea non-dominanta.O ipoteza in acest sens ar fi ca terapia in oglinda imbunatateste fluxul sanguine cerebral din zone corticale desemnate sa reprezinte sistemul neuronilor oglinda.Aceasta metoda s-a dovedit a fi mai eficienta decat observarea miscarii mainii neafectate.Studiul a fost realizat pe 4 subiecti sanatosi si 3 cu AVC la nivelul arterei cerebrale medii.Ambelor grupe li s-a facut RMN-ul in timp ce executau o serie de miscari.Rezultatele au relevat faptul ca folosind tehnica terapiei in oglinda,s-a observat o crestere semnificativa in fluxul sanguine cerebral la nivelul cortexului premotor anterior.Acest studiu a oferit dovezi neurofiziologice ca zonele corticale desemnate sa reprezinte sistemul neuronilor oglinda sunt angajate in timpul terapiei in oglinda la pacientii cu AVC.Un studiu foarte important privind neuronii oglinda se numeste Deteriorarea lantului de actiuni in autism si posibilul sau lor in intelegerea intentiei.Din punct de vedere biologic exista un risc genetic crescut,o incidenta mare a afectiunilor medicale asociate,a retardului mintal,a disfunctiilor neurobiologice si a reflexelor.Procesarea integrativa a informatiei interne si externe in autism are loc la nivelul a trei arii responsabile:lobul parietal inferior-reprezentarile propriilor stari mentale,sulcusul temporal superior-reprezentarea starilor mentale ale celorlalti,amigdala,girusul cingulat anterior,cortexul prefrontal medial ventral si dorsal.Persoanele cu afectiuni din spectrul autist au probleme in mentalizare,teoria mintii,diferentierea informatiilor interne de cele externe.La oameni,sistemul neuronal in oglinda are doua componente majore.Una este formata din lobul parietal inferior,cortexul ventral premotor si partea caudala din aria Broca,cealalta din insula si girusul cingulat anterior.Cu toate acestea,sistemul neuronal in oglinda (SNO) nu are o functie unica.Pe langa rolul sau de baza in intelegerea actiunilor,componenta sa parieto-frontala pare sa medieze intelegerea intentiilor altora si imitarea,pe cand componenta insular-cingulara pare sa joace un rol fundamental in recunoasterea emotiilor.Datele recente din studiile facute pe maimute arata ca mecanismul SNO care subliniaza intelegerea intentiei se bazeaza pe activarea unui set specific de neuroni parietali.Acesti neuroni se descarca in asociere cu un anumit motor,dar devin activati maxim cand actul motor codat devine actiune motorie.Acesti neuroni se descarca selectiv cand observarea unui act motor este parte a unei actiuni.Activarea lor arata faptul ca individual prinde,dar mai important da indicatii de ce individual o face.Prin acest mecanism,observatorul,pe langa recunoasterea actului motor,poate de asemenea sa prezica care este scopul actiunii.S-a observat ca functiile in care este implicat sistemul neuronal in oglinda sunt exact acelea care sunt deteriorate in autism.De aici provine ipoteza conform careia simptomul de baza din autism,inabilitatea de a interactiona cu oamenii,depinde de proasta functionare a SNO.Un alt studiu important privind neuronii oglinda se numeste Rolul neuronilor oglinda in tulburarile de spectru autistic.Antrenamentul prin neurofeedback al ritmului miu.Acesta sustine ca incercarile de a stabili un substrat neural pentru explicarea tulburarilor de spectru autistic s-au lovit de problema heterogenitatii foarte mari a acestor afectiuni,neputandu-se stabili pana in prezent un tablou consistent de anomalii anatomo-functionale la nivel cerebral.O serie de studii incearca sa impuna drept o importanta modificare comuna in majoritatea cazurilor de tulburari de spectru autistic,afectarea sistemului de neuroni oglinda.Desi aceasta deficienta ar putea explica multe dintre manifestarile caracteristice,nu este exclusa posibilitatea ca subiectii cu tulburari de spectru autistic sa prezinte o serie de adaptari neurale ce compenseaza slaba activitate a neuronilor oglinda.Acest studiu vorbeste si despre termenul de tulburari de spectru autistic (TSA) ce desemneaza un grup heterogen de afectiuni ale neurodezvoltarii ce includ autismul,sindromul Asperger,sindromul Rett,tulburarea dezintegrativa a copilariei(sindromul Heller)si tulburarea pervaziva de dezvoltare (autismul atipic).Copiii cu TSA au afectate interactiunile sociale,comunicarea verbala si comunicarea non-verbala si prezinta un repertoriu restrans de interese si comportamente.Comportamentele stereotipe,repetitive,perseverarea si obsesionalitatea,comune in TSA,sunt asociate adesea cu deficiente executive.Copiii cu TSA pot prezenta si o sensibilitate crescuta la sunete,texturi,gusturi si mirosuri.Cele trei principale simptome caracteristice autismului sunt:afectarea interactiunilor sociale,incapacitatea de a dezvolta relatii cu semenii si lipsa initiativei pentru activitati spontane;deficite in comunicare incluzand intarzierea aparitiei sau lipsa limbajului verbal,inabilitatea de a initia sau sustine conversatii cu ceilalti,uz stereotip si repetitiv al limbajului;comportament stereotip si interese restranse,repetitive,adoptarea inflexibila a unor rutine si ritualuri si secvente motorii repetitive,de exemplu agitarea palmelor si a degetelor.TSA afecteaza pana la 1 din 166 de copii si sunt de patru ori mai frecvent intalnite la baieti decat la fete.Diagnosticul apare de obicei intre 2 si 3 ani,dar semnele pot fi detectate si mai devreme,dupa varsta de 6 luni.Afectiunea urmeaza o cale fara perioade de remisie,persistand si la varste adulte,insa adesea in forme mai putin severe.Diagnosticul este bazat pe elemente comportamentale si se face urmarind criteriile din Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders(DSM-IV-TR).Printre metodele standard folosite pentru diagnostic in cercetarea autismului se numara:Autism Diagnostic Interview-Revised(ADI-R),Autism Diagnostic Observation Schedule(ADOS),Childhood Autism Rating Scale(CARS),iar pentru evaluarea rezultatelor in urma tratamentelor se foloseste Autism Treatment Evaluation Checklist(ATEC).Neuronii oglinda si rolul lor in TSA este extreme de important.Odata cu identificarea in aria F5 a cortexului premotor a neuronilor oglinda de catre echipa lui Rizzolatti prin studii electrofiziologice la nivel de neuroni individuali,a aparut o posibila baza pentru a explica unele dintre deficitele comportamentale comune tuturor manifestarilor TSA.Neuronii oglinda se activeaza atat la efectuarea unei actiuni cat si la observarea efectuarii actiunii respective de catre sine sau de catre o alta persoana.De asemenea,se presupune ca neuronii oglinda joaca un rol important in perceptive si invatarea actelor motorii dar si in procese cognitive superioare cum ar fi invatarea prin imitare,in aparitia unei teorii a mintii,a empatiei,in achizitia limbajului si capacitatea de a recunoaste semnificatia emotionala a expresiilor faciale.Aceste facultati se regasesc printre cele afectate in TSA.O caracteristica a TSA este lipsa empatiei si a angajamentului emotional cu ceilalti.Indivizii cu TSA au dificultati in a intelege emotiile celorlalti si de a manifesta o reactive empatica normala atunci cand alti indivizi arata emotii de placere,durere sau frica.Lipsa empatiei in TSA a fost determinata cantitativ cu ajutorul unor teste obiective,cum ar fi Empathy Quotient Questionnaire introdus de Baron-Cohen si Wheelwright.In proiectul sau de descoperire a neuronilor oglinda,Baron-Cohen a propus ipoteza conform careia afectarea teoriei mintii constituie deficitul central in TSA,conducand la inabilitatea de a intelege gandurile si comportamentele celorlalti.Teoria mintii reprezinta capacitatea unei persoane de a-i intelege pe ceilalti drept agenti intentionali si in consecinta de a le putea atribui stari mentale diferite de ale sale.Baron-Cohen a introdus termenul de orbire a mintii(mind blindness) pentru a indica lipsa unei teorii a mintii la persoanele cu autism.Punerea in evidenta la om a sistemului de neuroni oglinda prin mijloace neinvazive necesita existenta unei paradigm experimentale ce poate demonstra coexistenta activarii de catre procese motorii si de catre observarea actiunii in aceeasi populatie neuronala.In studiul lui Chong el al.(2008)se observa prin imagistica de rezonanta magnetica functionala supresia activitatii unor neuroni din cortexul parietal inferior,in partea posterioara a girusului supramarginal in urma executarii si observarii succesive a aceleiasi actiuni.Ritmul miu este cunoscut drept ritmul central,Rolandic,senzoriomotor(SMR)sau ritmul in forma de arc,si a aparut pentru prima data in literatura in anul 1950.In general,ritmul miu indica o procesare senzoriomotoare in retele frontale si parietale,in timp ce ritmul alfa indica o procesare vizuala in retelele occipitale.Inca din anul 1950,in acelasi timp cu primele semnalari ale ritmului miu,printre proprietatile interesante ale acestuia se remarca desincronizarea acestui ritm nu numai atunci cand subiectul efectua o anumita actiune,ci si atunci cand acesta privea actiuni executate de un alt individ,rezultate confirmate ulterior.Puterea benzii miu este redusa la adultii normali de catre miscarea auto-initiata,miscarea imaginata si miscarea observata.Prima aparitie in literature a ipotezei asupra posibilului rol jucat de neuronii oglinda in generarea ritmului miu ii este datorata lui Altschuler et al.in 1997.Unul dintre studiile ce aduce argumente in sprijinul asocierii intre supresia ritmului miu si activitatea neuronilor oglinda este cel al lui Muthukumaraswamy et al.2004 ce a aratat supresia ritmului miu atunci cand subiectii observa mana altui individ ce efectueaza o miscare precisa de apucare a unui obiect.In plus,supresia ritmului miu este mai puternica atunci cand individual observat apuca un obiect real decat atunci cand efectueaza doar gestul de apucare.In sprijinul acestui rezultat vin rezultatele unor studii ulterioare care au aratat activarea mai puternica a sistemului de neuroni oglinda in cazul observarii actiunilor directionate catre un scop si mai mult atunci cand scopul este motivat biologic.O ipoteza de la care a pornit Muthukumaraswamy et al.este aceea ca ritmul miu nu este produs in mod direct de neuronii oglinda,ci reflecta activitati modulatorii ale neuronilor oglinda asupra cortexului senzoriomotor,deoarece ritmul miu este generat de activitatea din cortexul senzoriomotor in timp ce neuronii oglinda sunt localizati in zone premotoare.

Metodologie

Dapretto et al.(2005)au studiat prin imagistica de rezonanta magnetica functionala activitatea cerebrala comparativa a unui grup de copii autisti si a unui grup de control ce au privit imagini reprezentand fete ce exprimau cinci tipuri de emotii (furie,teama,fericire,neutralitate,tristete),iar ulterior au imitat expresiile ce le-au fost aratate.In schimb,un studiu al lui Leslie et al.aratase deja ca expresiile faciale activeaza sistemul de neuroni oglinda,deci disfunctiile sistemului de neuroni oglinda se manifesta nu numai cand indivizii imita expresiile faciale dar si cand doar le observa.Copiii din grupul cu dezvoltare normala din studiul lui Dapretto et al.au prezentat activari cerebrale foarte similare cu cele observate la adulti-activare bilaterala extensiva a cortexului din aria vizuala primara si zone corticale motorii primare si premotorii,structuri limbice(amigdala,insula si partea ventrala a nucleului striat)si zone cerebelare.Copiii din grupul autist au prezentat activari puternice in cortexul vizual,regiuni premotorii si motorii corespunzatoare muschilor fetei si in amigdala,fapt ce indica ca acesti copii au raspuns la stimuli si au imitat expresiile faciale.Comparatiile dintre grupul cu autism si cel cu dezvoltare normala au confirmat activitatea mult redusa in partea anterioara a sistemului de neuroni oglinda la copiii autisti.Copiii cu dezvoltare normala au prezentat o activare mai puternica si in regiuni din insula si periamigdaloide ca si in partea ventrala a nucleului striat si in talamus.In schimb,copiii cu autism au prezentat activitate mai puternica in parietalul anterior stang si in zone vizuale de asociatie din emisfera dreapta.Diferenta de activitate intre copiii autisti si cei de control nu trebuie totusi sa fie interpretata drept o lipsa de tratare a expresiilor faciale de catre cei autisti,deoarece ambele grupuri au prezentat activitate in zonele implicate in procesarea fetelor.Un alt studiu,realizat de Oberman et al.(2005) a obtinut rezultate ce indica supresia redusa a ritmului miu la subiectii cu TSA fata de cei din grupul de control,atunci cand subiectii au urmarit secvente video prezentand miscarea unei maini.Aceasta miscare inregistrata era similara cu miscarea propriei maini-caz in care subiectii cu TSA au prezentat supresie miu de nivel apropiat cu al subiectilor de control.In timpul observarii unei actiuni,neuronii oglinda sunt singurii activati in zonele respective-conducand la ipoteza ca supresia miu la actiuni observate reprezinta o metoda selectiva de a masura gradul de functionare a neuronilor oglinda.Tot Oberman et al.(2008)au studiat supresia ritmului miu la copiii cu TSA ca raspuns la observarea actiunilor efectuate de un personaj(un actor)familiar comparativ cu unul nefamiliar.Rezultatele au aratat ca in cazul copiilor cu TSA,familiaritatea moduleaza supresia ritmului miu:cand actorul observat este unul familiar,supresia miu este la acelasi nivel cu cel inregistrat la copiii din grupul de control,in timp ce la observarea actiunilor actorului nefamiliar supresia miu este la un nivel nesemnificativ statistic fata de zero.In concluzie,sistemul de neuroni oglinda la subiectii cu TSA nu este neaparat direct afectat ci este posibil sa fie modulat spre un prag de activare mai inalt de catre conexiunile cu alte structuri.Tinand cont de rezultatele lui Hamilton et al.(2008)in care este aratat faptul ca unii subiecti cu TSA nu prezinta dificultati in imitarea tipului de miscari cel mai adesea asociat cu activarea neuronilor oglinda,devine tot mai evidenta posibilitatea ca persoanele cu tulburari de spectru autistic pot compensa acest deficit al sistemului de neuroni oglinda folosind cai alternative pentru procesele simple de imitare.Un alt studiu important pe aceasta tema se numeste Deteriorarea lantului de actiuni in autism si posibilul sau rol in intelegerea intentiei.Un grup de cercetatori italieni din Departamentul de Neurostiinte Parma si colaboratorii lor au realizat in 2007 trei experimente utilizand:1)EMG la copii cu autism si la cei dezvoltati normal in timp ce ei observau actiuni facute de altii si apoi executau aceeasi actiune;2)doua dispozitive sensibile la atingere:butonul de start si farfuria legate la un circuit electric;3)inregistrare video.Experimentele au constat in inregistrarea EMG a activarii muschilor in timpul observarii actiunilor facute de altii,in timpul executarii actiunilor si in timpul executiei actiunilor mana-picior.Lotul utilizat a fost format din copii cu o dezvoltare corespunzatoare si copii cu autism.Actiunile au fost cele de mancat si punere,iar etapele actiunii au fost de intindere,prindere si aducere.Experimentul 1-activarea muschilor in timpul observarii actiunilor facute de altii la cele doua grupuri de copiiLotul utilizat a fost format din:8 copii cu dezvoltare corespunzatoare,dreptaci,4 baieti,4 fete,cu varsta de 5-9 ani,varsta medie de 6,5 ani si IQ mediu 104,6+\-6,6;7 autisti inalt functionali,dreptaci,6 baieti,1 fata,cu varsta de 5-9 ani,varsta medie de 6,2 ani,IQ mediu 98+\-12,4.Actiunile ce trebuiau indeplinite au fost sa prinda cu mana dreapta o bucata de mancare asezata pe o farfurie cu senzori de atingere,sa o duca la gura si sa o manance si sa ia o bucata de hartie asezata pe aceeasi farfurie si sa o puna intr-un container aflat pe umarul drept.In timpul actiunilor a fost inregistrata activitatea muschiului miohioidian(MH).Rezultatele au aratat ca la copiii dezvoltati corespunzator exista o activitate marita a muschiului MH,in timpul fazei de intins mana.Aceasta marire a devenit mai evidenta in timpul prinderii si a persistat in timpul aducerii la gura.Nu s-a marit activitatea MH in timpul punerii.La copiii cu autism nu a aparut activitate MH in timpul nici unei actiuni.Experimentul 2-activarea muschilor in timpul executarii actiunilorS-a utilizat acelasi lot de copii.In timpul actiunilor a fost inregistrata activitatea MH.S-a observat ca : la copiii dezvoltati corespunzator activitatea EMG a MH a inceput sa creasca cu cateva sute de milisecunde inainte ca mana sa prinda mancarea,a continuat sa creasca in timpul prinderii si a ajuns la punctul maxim cand individual a inceput sa isi deschida gura.La copiii cu autism nu a fost activitate in timpul fazelor de intins si prins.MH a devenit activ numai in timpul fazei de aducere la gura.Experimentul 3-activarea muschilor in timpul executiei actiunilor mana-piciorCopiii dezvoltati corespunzator si cu autism au fost aceiasi ca si in experimental 2.Au realizat 2 actiuni:prima a fost sa prinda o bucata de mancare cu mana dreapta si sa o puna intr-un container acoperit cu un capac care trebuia deschis apasand o pedala de picior;a doua actiune a fost sa prinda o minge de hartie si sa o puna intr-un container deschis mentinandu-si piciorul pe pedala.In timpul ambelor actiuni a fost inregistrata activitatea EMG a muschiului tibial anterior.Rezultatele au aratat la copiii dezvoltati corespunzator o descrestere a activitatii EMG a muschiului tibial anterior cu mult inainte de ridicarea piciorului,iar la copiii cu autism scaderea activitatii muschiului tibial anterior a fost observata numai dupa ridicarea piciorului.Studii in curs de desfasurare arata faptul ca suprimarea oscilatiilor EEG in frecventa de banda mu peste cortexul prefrontal este corelata cu activitatea neuronilor in oglinda.Lindsay M.Shenk si colaboratorii(2007)au investigat modul de functionare a sistemului neuronal in oglinda la copiii cu autism inalt functional.A fost utilizat un lot format din 10 copii dezvoltati corespunzator si 10 copii cu autism inalt functional in varsta de 13 ani.Datele EEG au fost culese in timpul a patru probe:1)urmarind vizual un zgomot alb;2)urmarind un film cu doua bile in miscare;3)urmarind un film cu o mana in miscare.Rezultate:suprimarea undelor mu reflecta activitatea sistemului neuronal in oglinda.La copiii cu autism inalt functional nu apare supresia undelor mu in timpul observarii miscarii mainii.

Bibliografie

Doron,Roland,Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Humanitas,2007Smith,Edward,Introducere in psihologie,Bucuresti,Editura Tehnica,2005http://www.bio-neurofeedback.ro/nf/REFERATE/TudorSelescu.pdfhttp://www.romjpsychiat.ro/uploads/revista/1-2011/1.pdfhttp://www.spitalmalaxa.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=112:neuronii-oglinda-traducerea-neurologica-a-empatiei-si-evolutiei-umane&catid=45:articole-medicale&Itemid=222http://bioclima.ro/J316r.pdfhttps://bunatateagratuita.wordpress.com/2012/06/09/creierul-omului-a-fost-programat-pentru-bunatate/http://www.psihoterapie-integrativa.eu/2013/01/14/cercetari-privind-neuronii-in-oglinda/http://arpcapa.ro/wp-content/uploads/2013/02/Deteriorarea-lantului-de-actiuni-in-autism-si-posibilul-sau-rol-in-intelegerea-intentiei.pdf