Modelul de educatie interactiva a pacientului

8.05.2010

1.Problemele de sanatate ale societatii contemporane. 2.Mentinerea starii de sanatate, furnizarea de ingrijiri de sanatate. 3.Rolul medicului in reducerea factorilor de risc; barierele in implicarea medicului in reducerea factorilor de risc.

1.Problemele de sanatate ale societatiistilul de viata contribuie semnificativ la jumatate din decese in SUAAvand in vedere ca bolile cardiovasculare si in special boala coronariana este cauza majora de mortalitate, exista o concentrare a atentiei asupra factorilor de risc cv dar si asupra abordarilor medicinei comportamentale pentru modificarea acestora

2.Mentinerea starii de sanatate, furnizarea de ingrijiri de sanatate1.PROMOVAREA SANATATII SI STRATEGII PREVENTIVE Conceptul de profilaxie, desi este un concept foarte vechi ( de peste doua milenii) a cunoscut in ultimele decenii o reactualizare, devenind o preocupare dominanta a multor societati si guverne din tarile dezvoltate

Factorii ce au dus la aceasta reactualizare au fost:Observatia ca tehnologiile medicale noi, de varf, dezvoltarea unei medicini supraspecializate nu au avut efectul scontat in imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.Cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii au crescut mult, intr-un ritm mai mare decat produsul national brut al tarilor , iar rezultatele in domeniul sanatatii nu au fost pe masura investitiilor. Tarile nu mai puteau face fata cresterii cheltuielilor datorate imbatranirii populatiei, cresterii supravietuirii bolnavilor cu afectiuni cornice, factori care au dus la cresterea volumului ingrijirilor medicale care au devenit si mai costisitoare.Unele ameliorari ale starii de sanatate au aparut inainte de introducerea in practica a unor tehnologii foarte scumpe( rolul altor factori decat cei sanitari in ameliorarea starii de sanatate).Inechitati ale starii de sanatate intre diferite populatii definite geografic sau socioeconomic, medicina moderna neavand o influenta satisfacatoare.

profilaxiePrin profilaxie se intelege ansamblul masurilor luate de individ, familie, societate si stat (ca putere) care are drept scopuri:sa promoveze sanatatea;sa ocroteasca sanatatea;sa previna bolile;sa reduca consecintele acestora (incapacitatea, invaliditatea);sa evite decesele premature.Conceptul de profilaxie este aplicabil atat in medicina clinica (intalnit si sub numele de medicina preventiva), cat si in sanatatea publica

Obiectivele principale in medicina preventivaErnest Winder defineste drept obiectiv principal al medicinii preventive: sa faci populatia sa decedeze cat mai tarziu posibil, dar validaR.Doll defineste doua obiective:-prelungirea vietii prin cresterea longevitatii (a duratei medii a vietii);-scaderea incapacitatii.O varianta a celor doua obiective enuntate mai sus intalnim in strategia europeana privind Sanatatea pentru toti pana in anul 2000 si anume sunt formulate trei obiective:A da viata anilor (prin masuri de control al morbiditatii si incapacitatii);A da sanatate vietii (prin promovarea sanatatii);A da ani vietii (prin reducerea numarului deceselor premature si prin cresterea duratei medii a vietii).

medicina preventivaModificarile sociale inregistrate in ultimul secol in tarile dezvoltate (schimbari in domeniul nutritiei, in dimensiunea familiei, cresterea nivelului de educatie, asimilarea de catre populatie a unor cunostinte stiintifice in domeniul medicinii) si aplicarea unor masuri preventive in practica au condus la inregistrarea unor succese importante in promovarea sanatatii, succese marcate prin scaderea mortalitatii la tineri (sub 45 ani), ca de exemplu in Anglia, unde ponderea deceselor inregistrate la varste mai mici de 45 ani a scazut de la 48% la 4-6% sau prin excesul mortalitatii la varste mai mari de 75 ani.In conditiile cunostintelor actuale, medicina isi poate propune cresterea duratei medii a vietii pana in jurul varstei de 85 de ani prin reducerea deceselor la varste cuprinse intre 55-74 ani.

2.Reducerea incapacitatiial doilea obiectiv principal al strategiilor preventive este importanta pentru ca ea va face sa scada povara sarcinilor pe care le are societatea in conditiile cresterii longevitatii, deoarece cresterea longevitatii duce si la cresterea diferitelor grade de incapacitate. -Rezulta necesitatea dezvoltarii unor servicii noi.

3.Rolul medicului in reducerea factorilor de risc; barierele in implicarea medicului in reducerea factorilor de risc.

.It has became increasingly apparent that physicians have the opportunity to play a very important role in the area of preventionAnd health promotionSpecifically in the reduction of risk factors for cardiovascular diseaseMaintain a health status

.Over 75% of the population contact a doctor at least once each yearMore than 95% at least once every 5 years=>physicians have the opportunity to intervene with the vast majority of individuals who are at risk for cvd and other diseasesPatients view their physicians as having considerable influence with respect to their preventive behaviorPhysician-delivered patient education and counseling can lead to improvement in patients adherence to treatment regimens(Inui, Yourtee,Williamson,1976; Mullen, Green, Persinger, 1985)Only a relatively small percentage of physicians give advice about interventions to reduce risk factors for disease(Mullen,1985)

barriers to physician involvement in risk factor reduction1. physicians barriers -Knowledge deficit-Skill deficit-Beliefs and attitudes2. practice/ organizational barriersLimited use of reminder systems, tracking logsLittle or no reimbursement for preventive servicesPoor coordination with self-help and behavioral treatment programsLittle or no involvement with treatment program staff

4. modelul de educatie interactiva a pacientuluiLevels of Patient Education/ doctor-patient interaction1.cognitive level assess awareness, knowledge, information concepts. Explain facts, clarify, provide information.-2.attitudinal Level assess attitudes, beliefs, beliefs,intentions readiness for change. Readiness for Change Acknowledge feelings, build commitment.

3. instrumental Level Assess instrumental skillsInstrumental skills instruct and practice necessary s skills-4.behavioral level Assess behavioral cues, coping behavior consequences and conditions;Coping skills assess coping skills Find incentives, reinforcements and rewards; teach behavioral skills-5.Social level Assess social support, resourcesSocial support mobilize support, resources

Self-Change Model(Prochaska, DiClemente, 1986)Precontemplation->Contemplation->->Action->Maintenance->Termination \->Relapse \->Contemplation

Stage of changePrecontemplation= stage of unawareness or denial of the problem or conditionContemplation is a stage of ambivalence, when pros and cons for change are weighed without definite definite commitment to taking action.Action=individuals have made a commitment to change and are actively attempting to change their behavior.Maintenance=individual has successfully made a change but but still needs to monitor behavior behavior to prevent slips or relapses.

A patient-centered approach to risk factor interventionAssessment1.Provide information about risk2.Assess awareness and build commitment-Intervention3.Give advice and instruction4.Negotiate implementation plan-Follow-up5.Arrange follow-up

CONTEXTUL SOCIAL SI POLITIC AL PSIHIATRIEIMarcus Tulius Cicero(106-43 I.C.) definea sase greseli ale omului:Iluzia de a considera castigul personal ca fiind realizat prin strivirea altora ( exploatarea).tendinta de a se ingrijora de lucruri ce nu pot fii schimbate sau corectate.insistarea asupra imposibilitatii unui lucru deoarece noi insine n-am putut sa-l ducem la indeplinire, sa-l rezolvam.(sa-l vedem , pricepem, intelege, ...).Refuzul de a accepta ca avem ( pune deoparte, pastra) preferinte triviale.neglijarea dezvoltarii rafinamentului mintii si neachizitionarea obiceiului cititului si studiului.incercarea de a obliga pe altii sa creada si sa traiasca asa cum facem noi.Aceste atentionari erau valabile pe timpul lui Cicero si sunt valabile si astazi, acum.le observ in special in impunerea vointei programelor de ingrijire manageriata a furnizorilor de ingrijiri de sanatate si a consumatorilor de ingrijiri de sanatate. Peter Zachar, Philadelphia, John Benjamins Publishing Co., 2000, 326 ppPrecum spunea arhitectul World Trade Center-ului, Minoru Yamasaki, ar trebui sa incepem toti cu sfarsitul in minte. Yamasaki a scris ca acele cladiri ar fi trebuit sa fie o reprezentare a credintei omului in umanitate, a nevoii sale de demnitate individuala, a credintei in cooperare interumana si prin intermediul cooperarii, abilitatea de a-si gasi maretia

Furnizarea de ingrijirePeste tot in lume familia ramane piatra de temelie a ingrijirii persoanelor in varsta care si-au pierdut capacitatea de trai independent, fie ca rezultat al dementei, fie al altor tulburari mentale. Oricum, exista o gramada de stereotipuri care au un potential de a induce in eroare Astfel, in tarile dezvoltate cu sistemele lor de ingrijire de sanatate si sociale cuprinzatoare, rolul vital de ingrijire al familiilor si nevoia lor de suport este adesea supraestimata. Acest fapt este un adevar, de exemplu, in Marea Britanie, unde, in pofida structurii nucleare a familiei si contrar acestei supozitii, exista o traditie puternica ce persista si astazi pentru copiii din regiune sa asigure suportul parintilor lor infirmi. In schimb, in tarile in curs de dezvoltare, veridicitatea si universalitatea sistemului de ingrijire a familiei este adesea supraestimat. Persoanele in varsta sunt printre cele mai vulnerabile grupuri in tarile in curs de dezvoltare, in parte datorita continarii mitului legat de locul lor in societate. Este adesea presupus ca starea lor de bine este asigurata de existenta familiei extinse. Discutabil, cel mai mare obstacol pentru obtinerea unui suport efectiv si o ingrijire pentru persoanele varstnice este lipsa constientizarii problemei printre cei ce dezvolta politici de sanatate, furnizorii de ingrijiri de sanatate si comunitate. Mitologizarea rolului de ingrijitor al familiei, in mod evident, duce la riscuri ale perpetuarii unei autolinistiri false

Ipoteza deficitului colinergic in amnezia din boala Alzheimer si alte demente- deficienta in functionarea colinergica deficienta de memorie, /in special memoria de scurta durata. De exemplu, blocantii receptorilor colinergici muscarinici(cum este scopolamina) poate produce o perturbare a memoriei la voluntari umani normali, asemanator cu perturbarile de memorie din boala Alzheimer. Imbunatatirea neurotransmisiei colinergice cu ajutorul inhibitorilor de colinesteraze nu numai ca rezolva tulburarile de memorie induse de scopolamina la voluntarii sanatosi dar si imbunatatesc functionarea memoriei la pacientii cu boala Alzheimer. Atat studiile pe animale cat si pe om au demonstrat ca nucleul bazal al lui Meynert este centrul major din creier pentru neuronii colinergici care proiecteaza in intreg cortexul.-rolul principal in medierea formarii memoriei. -tulburarile memoriei de scurta durata a pacientilor cu boala Alzheimer este determinata de degenerescenta in mod particular a acestor neuroni colinergici. Alti neuroni colinergici , striatum si din aria tegmentala laterala nu sunt implicati in tulburarile de memorie din boala Alzheimer