EvcsENrA GHINzBURG

0cNA..CE BINECUVANTAREI

JURNALPartea a doua

Traducere din limba rusi de Antoaneta Olteanu

Prefa[6 de Alin Mureqan

ConfirrISTORIE

Cuprins

Prefafd de Alin Mureqan

PARTEA A DOUA (continuare)

Capitolul l0 - Aici au trdit copii . 13

Capitolul 11 - ,,O adiere in tufele de agri;" 24

Capitolul 12 - intre URC 9i KVC. . 33

Capitolul L3 - Rdzboi!Rdzboi! Rdzboi!. 43

Capitolul t4 - -49 grade Celsius 54

Capitolul 15 - ., lumind in intuneric 64

Capitolul 16 - Rduri de lapte gi miere 7l

Capitolul 17 - Crestele Palide 84

Capitolul 18 - in mdinile cui e toporul 98

Capitolul 19 - Virtutea triumfd 109

Capitolul20 -Viciulafostpedepsit..... 124

Capitolul 2l - Izvestkovaia. 134

Capitolul 23 - Raiul sub microscop 158

Capitolul 24 - DesPdrlirea . 170

Capitolul 25 - ZK, SKgi BK 179

Capitolul 26 -MeaculPa ' 193

Capitolul 27 - Din nou crimd Si pedeapsd 205

Capitolul 28 - De la un capdt la altul 214

EvcurNra GHrxzsunc

PARTEA A TREIA

Capitolul I - Coada Pdsdrii de foc. 227

Capitolul2 - Din nou licitalie 241

Capitolul 3 - Capitala mea aurie. 256

Capitolul 4 - La muncd cinstitd 273

Capitolul 5 - Temporar fdrd escortd 295

Capitolul 6 - $, mhnia boierului, ;i iubirea boierului. 311

Capitolul 7 - ,,Nu pldnge in prezenla lor" . . . 330

Capitolul 8 - Cdsula din cdr[i de joc . 348

Capitolul 9 - in ordine alfubeticd 363

Capitolul l0 - CasaVasikov 376

Capitolul ll - Dupd cutremur 393

Capitolul 12 - $apte iezi pefrontul ideologic. 410

Capitolul 14 - Al doisprezecelea ceas . 444

Capitolul 15 - La radio e muzicd de Bach. 458

Capitolul 16 - Comandanlii ii studiazd pe clasici . . . . 475

Capitolui 17 - inainte de rdsdrit. 491

Capitolul lS - Dinlipsddeprobe..... 507

Epilog. s31

Capitolul 10

Aici au trdit copii

Centrul pentru copii este Ei el tot zon6. Cu gheretl depazil,

cu poartl, cu barici qi sArmi ghimpatI. Dar la ugile barlcilor

obiqnuite de lagir existi inscriplii neagteptate' ,,Grupa de su-

gari.",,BebeluEi.",,Grupa mare"...

in primele zile, nimeresc la grupa mare. Acest fapt imi re-

aduce capacitatea de mult timp pierduti de a plAnge. Deja de

peste trei ani disperarea seaci mi-a ars ochii. Dar uite, acum

(in iulie 1940) stau pe o bincufi scundi in colpl acestei inci-peri ciudate qi plang. PlAng fir[ oprire, gemind, ca doica noas-

trl Fima, care scAncea gi-gi trlgea nasul ca la !ar[. Este un goc.

El este cel care mi scoate din impietrirea ultimelor luni. Da,

flrl indoiali, este o baraci penitenciarl, de lagir. Dar in ea

miroase a griq cald gi a pantalonaEi umezi. Fantezia s[lbatici

a cuiva a reunit toate atributele lumii penitenciare cu lucrurile

acelea simple, omeneqti qi emofionant de cotidiene care r[m6-

seseri dincolo de linia de accesibilitate, incit pirea pur qi sim-

plu un vis.

Prin baraci se agitau, gontAciind, fipAnd, hohotind qi mu-

rind de ris vreo 30 de copii de virsta Pe care o avusese Vasika

al meu cind am fost separafi. Fiecare igi apira locul sub soarele

din Kolima in lupta neobositi cu ceilalEi. Unii se Pocneau ne-

milos peste cap, se trigeau de pir, se mugcau...

L4 EvcHBNre GnrNzsunc

Ei au stirnit in mine instincte atavice. Voiam si-i adun pe

toli in jurul meu, si-i strAng cat mai tare, ca niciunul si nu

ajungi sub loviturile fulgerelor. $i voiam s[ bocesc deasupra

lor... Ca o doici. Pii voi, frumogii mei... Pii voi, cipqoarele

astea bolnave...Mi scoate din starea aceasta Ania $olohova, perechea mea

in noul serviciu. Ania este o intrupare a bunului-sim! qi a pri-ceperii. $olohova e numele ei dupi sot. Dar altfel e nemfoaicl,menonitil, obiqnuiti din copilSrie cu punctualitatea. Unele ca

ea sunt numite in lagir ,,perfec{ionistd'.

- Ascultali, Jenia, mi-a spus ea pundnd pe masd un ceaun

care rlspindea minunat aroma nepiminteasci a unei mAn-

c[ri cu carne, daci o si v[ vadd astfel careva dintre qefi, chiarmdine o si vd trimiti din nou la tiiatul copacilor. O s[ spunici suntefi bolnavi de nervi... Iar aici nu e nevoie de nervi, ci

de funii. StlpAnili-vi. Mai mult, e timpul si dlm de mdncare

copiilor. Nu m[ descurc singurS.

Nu, e picat s[ spun ci mureau de foame. Erau hrinili pe s[-turate qi, dup[ aprecierile mele de atunci, mi se pare ci mAnca-

rea era chiar gustoasi. Dat nu gtiu de ce, to(i mincau ca nigte

mici definu(i: concentra{i, gribi$, gtergindu-gi cu grijl game-

lele de fier cu o bucati de pdine sau pur gi simplu cu limba.i1i slreau*in ochi migcirile lor coordonate, nepotrivite vAr-

stei. Dar c6nd i-am spus Anei despre asta, a dat indurerati dinmin6.

- Ce spunefi! Asta e numai la mas6! Lupta pentru supra-

vie[uire. Dar uite, la oali sunt pu[ini cei care se cer. Nu sunt

invifa(i. $i in general nivelul lor de dezvoltare... Ei, o si vedeligi dumneavoastri.

I Adepti a unei secte anabaptiste, intemeiati de preotul de origineolandezi Menno Simons (1496-1561), rlspinditi astizi mai ales inOlanda, S.U.A. qi Germania (n. red.).

Ocna... ce binecuvilntare!

Am infeles asta a dosa zi. Da, in exterior ei imi aminteau

chinuitor de Vasika la vdrsta la care a fost separat de mine. Dar

numai la exterior. Vasika,la cei patru ani ai lui, turuia pe dina-

far6, fragmente urJage din Ciukovskil gi MargalC, qtia care sunt

rnircile de magini, desena vapoare militare minunate gi turnulKremlinului cu steaua. Iar igtia...

- Ce-i asta, Ania? inci nu vorbesc?

Da, numai unii copii de patru ani rosteau cuvinte separate,

nelegate. Predominau urletele nearticulate, mimica, inciieririle.

- Pei de unde s[ vorbeasci? Cine i-a invilat? De cine

au ascultat? imi explici Ania cu o intona(ie nepitimaE[. ingrupa celor care trebuie aldptafi doar stau tot timpul culcafi

in pltulurile lor. Nimeni nu-i ia in bra[e, chiar dac-ar cripa

Fpand. E interzis si-i iei in brafe. Putem numai si le schim-

bim scutecele ude. Dac6, desigur, ajung. La grupa bebelugilor

toli se inghesuie in farcuri, se tArisc, trebuie si ai griji numai

sa nu se omoare unul pe altul sau s6-gi scoati ochii. Iar acum,

vede[i 9i dumneavoastrl. Si dea Domnul s[ apucim s6le dimtuturor de m6ncare pe siturate gi si-i punem pe oli1I.

- Trebuie si facem activitili cu ei. CAntece... Poezii... SI

le povestim basme...

- incercali! Oricum pdn[ la sfArgitul zilei abia de am pu-

tere si mi urc pe prici. Nu am timp de basme...

Chiar c[ munca era de nu-!i vedeai capul. Si duci api de patru

ori pe zi de la bucitdrie - gi ea se afla in capitul opus al zonei -,de acolo s[ aduci qi ceaunele grele cu mAncare. Ei Ei, desigur, sile dai de m6ncare, s6-i pui pe oali, si schimbi pantalonii, s[-i

1 Kornei Ivanovici Ciukovski (1882-1969), poet, jurnalist, critic lite-rar, traducltor gi profesor de literaturi rusi. A scris numeroase Poemepentru copii s,i este autor al cunoscutului Doctor Aumddoare (n. red.).

2 Samuil Iakovlevici Margak (1887-964), scriitor, poet gi traducitorevreu rus. Autor de literatur[ pentru copii gi tineret (n. red.).

15

t6 EvcurNn GnrNzsunc

salvezi de lAnlarii uriagi albi... $i, lucrul cel mai important,

podelele. in lag[r in general curifenia podelelor constituia un

obiect al nebuniei gefilor. Aqa-numita ,,stare sanitaril' era de-

terminati numai de albeala podelelor. Orice miros greu sau de

arsuri din barici, orice zdrenfe impietrite de mizerie treceau

pe ldngi privirile apiritorilor curlleniei Ei igienei. Dar si nudea Dumnezeu si nu striluceasci suficient podelele. La fel de

sever era respectati Ei ,,problema sexualf' qi in centrul pen-

tru copii. Dar podelele nu erau vopsite qi trebuia si le rizui cu

cu{itul pAni striluceau.

Odati am incercat totugi sd-mi pun in practici planul de

activitili pentru dezvoltarea vorbirii. Dupi ce am fhcut rost

de un rest de creion gi o bucilic[ de hArtie, le-am desenat co-

piilor o cisuli clasicl cu doui ferestruici gi un horn din care

iegea fumul.Primii au reaclionat la intenfia mea Stasik qi Verocika, niqte

gemeni de patru ani, care aminteau cel mai mult de copiii de

pe ,,continent". Ania imi spusese ci mama lor, Sonia, este o

definutd de drept comun curati, nu e interlopi, ci o contabilicare socotise prost, o femeie.liniqtiti, frumoasi, de virsti mij-locie - lucra la spildtoria noastr[ din lagir, adici intr-una dinmuncile c.ele mai privilegiate de acolo. De vreo doui, trei oripe lun5, folosindu-se de cunogtinfa cu supraveghetorii cirorale spila hainele pe ascuns, se strecura in centru. Aici ea, suspi-

nAnd incet, ii pieptina cu un rest de piept[n pe Stasik gi Vero-

cika gi le blga in guri, sco{Andu-le din buzunar, nigte dropsuri

de un roz [ip[tor. in libertate, Sonia nu avusese copii, dar aici,

dintr-o legituri intimplitoare, a fbcut deodati doi.

- Aqa ci ea igi adori copiii. Dar uite, chiar inainte de so-

sirea dumneavoastri a p6!it-o, slrmana. A fost prins[ avind o

legituri cu unul din libertate. Aga ci acum a fost trimisi la cea

Ocna... ce binecuvdntare!

mai indeplrtati etapi, la cosit fin. A fost despir[iti de copii,

povesteqte Ana cu vocea sa imparliald, de menonit.

Iar eu imi aduc aminte imediat cI Stasik Ei Verocika sunt

singurii din toati grupa care gtiu cuvintul enigmatic ,,ma-ma".

Iar acum, cdnd mama a fost trimisi de aici, ei repeti une-

ori acest cuvint cu o intona[ie tristl, intrebitoare, privind

nedumeri{i in jut

- Ia uite, i-am spus eu lui Stasik aritAndu-i clsu]a desenatl

de mine, ce-i asta?

- O barac[, a rispuns destul de clar bliatul.Cu cAteva miqc[ri de creion am desenat lingi casi o pisici'

Dar nu a recunoscut-o nimeni, nici micar Stasik. Nu vizuseri

niciodati un asemenea animal rar. Atunci am inconjurat casa

cu un gard tradilional, idilic.

- Iar lsta ce e?

- Zonat Zonat a inceput si strige bucuroasl Verocika 9i sibati din palme.

Odat[ am remarcat ci portarul de la ghereta de pazd a cen-

trului pentru copii se juca cu doi pui de cAine. Ei se chirci-

seri pe un preEule! chiar pe masa portarului, alituri de telefon.

Gardianul nostru ii sclrpina pe cileluqi ba in spatele urechilor,

ba pe git, gi pe chipul lui de liran se citea o asemenea incdn-

tare, o asemenea bunl dispozllie, cilm-am hotirit:

- Cetllene gardian de serviciu! Da[i-mi-i mie! Pentru

copii... Fiindci nu au vizut niciodatl, da, n-au vizut nicio-

datl nimic... O s6le d[m de mdncare... in grup[ mai rimineuneori...

Tulburat de rugimintea neaqteptatl, el nici nu a apucat si-gi

gtearg[ de pe fa15 trisiturile umane gi gi-a pus masca obignuit[

de vigilenfi. il luasem prin surprindere. $i el, dupi ce a intre-

deschis uqa gheretei, mi-a dat ciinii cu prequlef cu tot.

t7

t8 Evcnnr.rre Gqrtza.unc

-Doar pentru vreo doue sipt[mini... Pdni mai cresc

putin... $i dup[ aceea se mi-i dafi inapoi. Doar sunt cdini de

serviciu!in antreul de la intrarea in baraca grupei mari am creat acest

,,colligor viu'l Copiii tremurau de entuziasm. Acum cea maistragnicd pedeapsi era ameninfarea: ,,N-o si mergi la citeluEi!"Iar cea mai mare favoare: ,,O si mergi cu mine si dim de min-care la c6[eluqi!" Copiii cei mai agresivi gi lacomi igi rupeau cubucurie o bucific[ din por{ia lor de piine albd pentru Bacioklqi Cerpaciok2. Aqa le-au spus cAinilor, chiar cu acele cuvintecare erau bine cunoscute copiilor, care se repetau in viala lorde zi cu zi. $i copiii au in{eles caracterul glume! al acestor po-recle gi rideau veseli.

Toate astea s-au incheiat insi peste vreo cinci zile. $i cu omare neplicere. Medicul-gef al centrului pentru copii, EvdokiaIvanovna, angajat liber, a descoperit ,,colflEorul nostru viu" qi

s-a agitat teribil.E un focar de infecfie! Nu, degeaba a fost prevenit[ ci asta,

cu 58, e in stare de orice!A poruncit si fie imediat dali ci[eii la pazd, iar noi cdteva

zile am mers ca opirite, agteptind represalii: demiterea dinaceasti munci ugoar[ 9i trimiterea la cositul f6nului sau la t[-iatul copqcilor.

Dar in acest timp a inceput o epidemie de diaree la grupacelor mai mici gi, din cauza marilor griji, in mod evident,medicul-qef a uitat de noi.

- Bine, a spus Ania $olohova, am scipat! N-o s[ ne intris-tim. Mai ales ci intr-adevir ciinii erau,,de serviciu'l Chiar aceicdini ciobflnegti care vor cregte gi vor merge cu noi la munci.Iar in caz de ceva, il apuc[ de git pe orice definut...

1 Butoiag (1. rusi) (n. tr.)2 Polonic (1. rusn) (rr. tr.).

Ocna... ce binecuvhntare!

Da, dar asta este atunci cind vor cre$te! Dar deocamdati...( le normal le zimbeau copiii noqtri! Cum le lisau mincare, spu-

nind: ,,Asta este pentru Baciok! Asta este pentru Cerpaciok!"

$i-au dat seama pentru prima oari ci se pot gAndi nu numai

la ei...

...Epidemia de diaree se inc[plfdna si nu se potoleasci.

Oopiii mici mureau pe capete, deEi erau tratali cu sdrguinli

rii de angajafii liberi, gi de medici definufi. Dar condifiile in

care erau crescufi acegti copii, inchisorile, am[reala laptelui

rnatern Ei clima din Elghen, toate acestea qi-au spus cuv6ntul.

I)roblema cea mai mare era ci qi acest lapte matern amar din

cauza durerii era pulin qi, de la o zilaalta devenea qi mai pufin.

l{arii fericifi se bucurau de laptele matern doui, trei luni. Res-

tul erau hrinifi artificial. Iar pentru lupta cu dispepsia toxicinu era nimic mai important decAt micar cAteva picituri de

lapte uman.

Am fost nevoiti si m[ despart de cei mari. Medicul delinut

Petuhov, invitat la consiliu, a sfituit si fiu transferati, in ca-

litate de ,,sor[ cu preg[tire'] la copii de vdrsti micI. S-a apu-

cat singur s[ mi instruiasci. Citeva zile arn mers la spitalul

delinufilor, unde lucra Petuhov, Ei el, extrem de repede, m-a

invilat tot ce trebuie si fac. Am studiat sirguincioasdindrepta-

rulfelcerului. Am invilat si pun ventuze Ei si fac injec[ii' Chiar

gi intravenos. M-am intors la centrul pentru copii ca ,,personal

medical" perfecfionat, incurajati de laudele lui Petuhov.

(Pentru bun[tate, minte qi onoare doctorul Petuhov a avut

parte de o fericire mare, cu adevlrat unici in acea perioad[: in

acelagi an 1940, a fost reabilitat pe neaEteptate gi a plecat Ia Le-

ningrad. Se spune ci celebrul pilot Molokov, fratele soliei lui,

l-a implorat personal pe Stalin in leglturi cu ruda sa.) '

L9