Newsletter Europarlamentar August 2010

din cuprins: Hrana desteapta pentru copii sanatosi Ajutoare alimentare pentru persoanele cu

venituri mici Gestionarea deseurilor Retelele de trafic al fortei de munca Pescuitul ilegal

Daciana Sarbu va sustine, in cadrul acestui document, ca pe langa platile directe UE trebuie sa instituie si alte

instrumente care sa acționeze ca o plasa de

siguranța pentru prevenirea fluctuatiilor preturilor la

alimente.

Daciana Sarbu, membru al Comisiei de Agricultura a Parlamentului European, va solicita Comisiei Europene sa extinda programele de ajutorare a categoriilor defavorizate si care pot fi grav afectate de cresterile semnificative ale preturilor la alimente. In prezent, in Uniunea Europeana, 40 de milioane de oameni sufera de foame, din cauza veniturilor foarte mici. In anul 2006, programul alimentar european ajuta doar 13 milioane de cetateni sa primeasca alimentele de baza, iar eurodeputata PSD considera ca UE trebuie sa largeasca si sa imbunatateasca acest program de sprijinire a persoanelor aflate sub pragul saraciei.

Eurodeputata a prezentat pe 30 august la Bruxelles structura raportului pe care il va redacta in numele Comisiei AGRI, in cadrul unei prime dezbateri cu membrii acesteia. Raportul vizeaza recunoasterea agriculturii ca sector strategic in contextul asigurarii securitatii alimentare si se incadreaza in dezbaterea cu privire la viitorul politicii agricole comune dupa 2013.

Potrivit Dacianei Sarbu, raportul va fi axat pe ideea ca asigurarea securitatii alimentare ramane principala justificare a nevoii unei Politici Agricole Comune europene puternice.

Problema preturilor la alimente va fi una dintre temele centrale analizate in raport, eurodeputata concentrandu-se in mod special asupra preturilor la cereale, care au crescut in aceasta vara cu pana la 50% din cauza secetei din unele tari exportatoare, precum Federatia Rusa. Astfel de fluctuatii ale preturilor – comune in ultimii ani – trebuie prevenite, prin adoptarea unor masuri economice sau financiare, astfel incat ele sa nu afecteze nici consumatorii si nici producatorii, considera eurodeputata.

Europarlamentarul PSD subliniaza ca, prin instrumentele Politicii Agricole Comune, este esential sa se mentina capacitatea de productie a Uniunii Europene, inclusiv pentru a evita exodul rural si abandonarea zonelor rurale de catre producatorii insuficient sustinuti. O forma importanta de sprijin este reprezentata de platile directe, care – potrivit eurodeputatei – trebuie mentinute si distribuite echitabil si uniform, in toate regiunile Uniunii Europene. In plus, Daciana Sarbu va sustine, in cadrul acestui document, ca pe langa platile directe UE trebuie sa instituie si alte instrumente care sa actioneze ca o plasa de siguranta pentru prevenirea fluctuatiilor preturilor.

O alta prioritate indicata in raport este asigurarea unui inalt grad de angajare in agricultura, atat pentru cresterea competitivitatii, cat si ca forma de creare de locuri de munca in perioda actuala de criza.

Prin intermediul raportului pregatit de Daciana Sarbu, in atentia comisiei AGRI va intra si problema stocurilor alimentare, o relevanta tema de gandire pentru UE, in conditiile in care stocurile mondiale pot asigura necesarul alimentar al planetei pentru numai 50 de zile (in 1950 ele erau suficiente pentru un an).

Raportul realizat de Daciana Sarbu va fi adoptat in Comisia AGRI in luna decembrie si in plenul Parlamentului in luna ianuarie a anului viitor.

Daciana Sarbu: UE trebuie sa extinda ajutoarele alimentare pentru persoanele cu venituri mici

“Hrana desteapta pentru copii sanatosi”

Daciana Sarbu va organiza, incepand cu luna septembrie, un turneu national de promovare a alimentatiei sanatoase in randul copiilor. Eurodeputata a infiintat (alaturi de medicul nutritionist Anda Avramescu si consultantul nutritionist Cornelia Marin) Asociatia Scoala pentru Sanatate, care va milita pentru informarea si educarea parintilor din Romania in privinta nutritiei. Turneul, denumit “Hrana desteapta pentru copii sanatosi”, se va desfasura sub forma unor intalniri cu parinti si copiii lor de varsta prescolara (2-6 ani), in cadrul carora Daciana Sarbu si specialistii invitati vor prezenta cele mai importante repere dupa care trebuie sa se ghideze alimentatia corecta a copiilor, sustinand si demonstratii practice de gatit. Orasele, precum si datele intalnirilor vor fi anuntate odata cu demararea turneului.

Daciana Sarbu a primit raspunsul comisarului de Mediu Potočnik la interpelarea mai veche legata de deseurile din plastic din Huelva, venita in urma delegatiei europarlamentare desfasurata acolo in luna iunie. In cadrul acestei interpelari, eurodeputata atragea atentia Comisiei Europene ca “a devenit o obisnuinta ca folii din plastic voluminoase, care sunt folosite la amplasarea de sere provizorii sub care cresc culturile, sa fie pur si simplu aruncate. Containere uzate din material plastic pentru pesticide, care contin substante toxice, sunt de asemenea aruncate in multe regiuni. Aceste cantitati mari de deseuri din plastic nu sunt tratate (desi uneori sunt arse, creand un risc in plus de incendii de padure), ci sunt lasate sa polueze zona din jur”. “Parcurgand intregul raspuns”, admite Daciana Sarbu, “am avut placuta surpriza de a nu mi se mai transmite – ca in alte cazuri – situatia e sub control, exista legi si institutii care se ocupa de asta, iar daca lucrurile nu merg, e vina statului membru. De aceasta data, comisarul Potočnik recunoaste – cu un ton aproape revoltat! – ca problema deseurilor, desi este guvernata de o directiva europeana, nu este gestionata in mod corect pe teritoriul statelor membre”: “Comisia are cunostinta, in urma unui mare numar de plangeri, de faptul ca in intreaga Uniune Europeana exista deficiente grave de implementare (a Directivei 2006/12/CE privind deseurile)”. De ce nu face Comisia mai mult pentru a indrepta lucrurile? Fiindca, adauga reprezentantul sau (anticipand, probabil intrebarea): “Comisia este dependenta de disponibilitatea de a coopera a statului membru. (…) Desi statele membre au obligatia de a sprijini Comisia in spiritul bunei cooperari, lipsa competentelor proprii de investigare devine un impediment din ce in ce mai serios pentru Comisie in indeplinirea functiei sale de gardian al tratatului”. Dincolo de subiectul initial al interpelarii– problema generata de serele de capsuni – situatia este una generalizata, la nivelul intregii UE, fapt acceptat si in comunicarea oficiala pe care am primit-o: “Numarul in mod constant foarte ridicat de depozite de deseuri, care nu indeplinesc standardele sau sunt ilegale, existent in Europa, precum si numarul ridicat de transporturi ilegale de deseuri arata ca devin din ce in ce mai urgente masuri noi si mai eficace pentru o implementare mai buna”. Daciana Sarbu considera ca gestionarea deseurilor este o chestiune asupra careia Cmisia trebuie sa se aplece cu mai multa atentie: “Problema deseurilor nu este, probabil, mai eficient ilustrata in niciun alt stat membru asa cum este in Romania, unde muntii de gunoaie din localitati si din vecinatatea lor, dar si de pe campuri sau de pe plaje ori deversarile ilegale in rauri au devenit parte din peisaj. Actiuni precum Let’s do it Romania sunt admirabile (si le sustin din toata inima), dar rezolvarea pe termen lung este una singura: aplicarea ferma a legilor”. Eurodeputata va sustine intentia CE de a se implica direct prin controale si inspectii: “Voi sprijini, la Bruxelles, infiintarea unei agentii de implementare a legislatiei din domeniul deseurilor, investita cu competente de investigare, instrument pe care Comisia si-l doreste pentru a face cu adevarat curatenie in UE. Sunt state membre pentru care, din nefericire, existenta regulilor nu este decat un detaliu, si tocmai de aceea e nevoie de un organism european care sa realizeze controale si inspectii si sa propuna sanctiuni”.

Comisia Europeana recunoaste problema gestionarii deseurilor in UE

“Problema deseurilor nu este, probabil, mai eficient ilustrata in niciun alt stat membru asa cum este in Romania, unde muntii de

gunoaie din localitati si din vecinatatea lor, dar si de pe campuri sau de pe plaje ori

deversarile ilegale in rauri au devenit parte din peisaj”

Anti fast food. Un razboi imposibil?

DACIANA SARBU, PE DACIANASARBU.WORDPRESS.COM:

“Am adresat Comisiei Europene o interpelare legata de problema jucariilor oferite impreuna cu produse fast-

food. Considerand ca aceasta tehnica de marketing este, in esenta, o forma de manipulare a copiilor, asociind un obiect drag lor (jucaria) cu un produs alimentar nociv pentru sanatatea lor (prin continutul mare de grasimi, sare si zahar), am cerut Comisiei sa ia in calcul reglementarea mai stricta a advertising-ului adresat copiilor. Am avut surpriza de a primi un raspuns ambiguu si neangajant din partea executivului european. Care este, deci, pe scurt, raspunsul Comisiei la ingrijorarea legata de promovarea agresiva a produselor fast-food catre copii? Il sintetizez: 1. Industria publicitara si audiovizuala trebuie sa se reglementeze. Cu alte cuvinte, intr-o perioada de criza, in care

oricum bugetele pentru publicitate se diminueaza, televiziunile, revistele, companiile de publicitate ar trebui sa se gandeasca atent inainte de a primi comanda unui client din industria fast-food si sa refuze politicos sa promoveze produse considerate nocive pentru copii. Ar fi frumos si chiar posibil, daca am trai in povestile cu poze pe care le adora fetita mea.

2. Companiile producatoare de fast-food semneaza angajamente simbolice iar Comisia organizeaza workshop-uri in care se dezbat intens aceste probleme. Timp in care milioane de copii continua sa consume bauturi dulci si hamburgeri, si ajung sa sufere de obezitate, condamnandu-si corpul, pe viata, la vulnerabiliti si probleme medicale.

3. Fiecare stat ar trebui sa incurajeze presa “sa creeze coduri de conduita destinate comunicarii comerciale adresate copiilor in privinta alimentelor bogate in grasimi, sare si zahar”. Reiau integral pasajul fiindca nici eu nu stiu ce ar trebui sa inteleg din el. Ca e nevoie de si mai multe “angajamente” formale (i. e. tot artificii publicitare, in fond) luate de companiile din domeniu, cu acelasi entuziasm cu care semneaza si marile contracte de publicitate, destinate inclusiv copiilor?

4. Comisia nu se gandeste ca publicitatea adresata copiilor are nevoie de mai multe reglementari decat in prezent. Dar vorbeste, de cate ori poate, pe toate vocile oficialilor sai responsabili de sanatate, despre cat de grava e problema obezitatii si cat de urgent e sa luam masuri. Ce fel de masuri? Greu de spus, fiindca o masura logica, precum reglementarea mai stricta a promovarii unora dintre produsele responsabile de aceasta situatie nu este considerata necesara “in viitorul apropiat”.

Seamana oarecum cu situatia din SUA, unde campania initiata de Michelle Obama impotriva obezitatii se numeste “Let’s Move” si nu “Let’s Stop Eating Junk Food”, de exemplu. Nu reglementam ceva esential pentru sanatatea generatiilor viitoare, insa avem timp si disponibilitate sa scriem legi pe alocuri absurde (va amintiti cum, pana anul trecut, castravetii “europeni” nu aveau voie sa fie mai strambi, mai lungi sau mai verzi decat standardul de la Bruxelles). Singura solutie intr-un tablou atat de complicat? Implicarea tenace.

Daciana Sarbu a adresat Comisiei Europene o interpelare legata de retelele de trafic de forta de munca dinspre Romania spre Spania, in special in sectorul agricol. Subiectul a aparut cu prilejul delegatiei europarlamentare in Andaluzia, unde un numar mare de sezonieri romani s-au declarat victime ale acestor retele.

“Desi nu exista cifre oficiale, am constatat ca un numar insemnat de muncitori romani au cazut victime ale traficului de forta de munca si sunt obligati sa munceasca in agricultura spaniola in conditii inumane si fara a fi remunerati adecvat pentru munca prestata. De multe ori acestia nu se pot intoarce in Romania, deoarece actele le sunt confiscate si nici nu au mijloace financiare sa o faca”, se arata in interpelare. Intre Romania si Spania exista un flux important de forta de munca, care este intermediat doar in mica masura de Oficiul Fortei de Munca din Romania, ceea ce face imposibil controlul angajarii si conditiilor de munca, iar lipsa unei cooperari adecvate intre autoritatile romane si spaniole inlesneste perenitatea acestui fenomen.

Eurodeputata vrea sa afle din partea Comisiei care sunt instrumentele de control avute in vedere pentru a combate traficul de fiinte umane, precum si eventualele masuri de presiune asupra statelor membre care nu controleaza implementarea legislatiei europene privind traficul de forta de munca.

In raspunsul dat de comisarul Malmström in numele Comisiei, se subliniaza faptul ca executivul comunitar este constient faptul ca traficul de lucratori in interiorul Uniunii Europene reprezinta o problema reala si probabil tot mai frecventa.

“Comisia, in cooperare in special cu Europol si Eurojust, s-a angajat sa lucreze in continuare la aceasta problema in mod intensiv.

Cu toate acestea, trebuie retinut faptul ca responsabilitatea si competenta in privinta cooperarii operative concrete intre autoritatile de aplicare a legii revine statelor membre”, subliniaza dna Malmström, care subliniaza ca institutiile comunitare au in pregatire o serie de reglementari care vor inlesni gestionarea acestor situatii.

“La 29 martie 2010, Comisia a adoptat propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si protejarea victimelor si de abrogare a Deciziei-cadru 2002/629/JAI. In prezent, propunerea este negociata si dezbatuta in cadrul Parlamentului si Consiliului.”

Sezonierii romani – victime ale traficului de forta de munca

“Desi nu exista cifre oficiale, am constatat ca un numar insemnat de muncitori romani au cazut victime ale traficului de forta de munca si sunt

obligati sa munceasca in agricultura spaniola in conditii inumane si fara a fi remunerati adecvat

pentru munca prestata”

Daciana Sarbu a atras atentia Comisiei Europene asupra faptului ca amenintarea la adresa tonului rosu si a altor specii de peste pe cale de disparitie este in continua crestere. Masurile de trasabilitate si cotele par sa fie principalele instrumente de politica pentru combaterea reducerii stocurilor si, desi aceste masuri pot fi utile, ele sunt subminate de numarul mare de nave care practica activitati de pescuit ilicite. Practica navelor care folosesc „pavilioane de complezenta”, inmatriculandu-se intr-un stat care deseori manifesta o lipsa de vointa sau nu dispune de resurse pentru a aplica acordurile internationale in materie de pescuit, face ca numeroase nave angajate in activitati de pescuit ilicite sa nu riste nicio sanctiune. In acest contex t, eurodeputata solicita CE sa admita ca masurile actuale sunt insuficiente si sa se angajeze in a face front comun cu statele membre si a pune presiune asupra acelor state care inca permit registre deschise pentru navele straine. Daciana Sarbu sugereaza CE asumarea unui un rol principal in promovarea unui cadru juridic international menit sa puna capat practicilor navelor care folosesc pavilioane de complezenta. Reactia Comisiei trimite la adoptarea recenta, de catre Consiliu si Parlamentul European, a masurii de implementare a programului ICCAT de documentare a capturilor de ton rosu, inspirat de practicile actuale ale altor organizatii regionale de gestionare a pescuitului si de reglementari vamale. Astfel, aceasta schema de documentare a capturilor pentru verificarea trasabilitatii produselor pescaresti de ton rosu care sunt debarcate, crescute in ferme piscicole sau comercializate intern in Uniunea Europeana, importate pe teritoriul Uniunii Europene sau exportate de pe teritoriul acesteia este o masura esentiala pentru prevenirea, descurajarea si eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat si nereglementat (INN) de ton rosu. Mai mult, Comisia coopereaza in mod activ cu FAO in vederea elaborarii unor orientari internationale privind criteriile de evaluare a performantelor statelor de pavilion in combaterea pescuitului INN si eventualele masuri impotriva navelor de pescuit care arboreaza pavilioane ale statelor care nu indeplinesc aceste criterii.

Pescuitul ilegal si tonul rosu

Cat de liber credeti ca sunt romanii in Europa?

Daca ne referim la libertatea de circulatie in UE, atunci ea este deplina si ea e unul dintre marile castiguri ale integrarii europene. Libertatea de a munci pe teritoriul altor state a insemnat, de asemenea, o sansa importanta pentru foarte multe familii, fie ca vorbim de munca sezoniera sau de slujbele obtinute pentru perioade mai lungi de timp. Mai exista inca state care mentin restrictiile la angajare cetatenilor romani, si acest lucru trebuie sa se schimbe in anii umatori. De altfel, in luna martie, am initiat, alaturi de colegii de la PSD Corina Cretu si Ioan Enciu, dar si de un europarlamentar bulgar, o declaratie scrisa privind asigurarea liberei circulatii a fortei de munca in Uniunea Europeana, prin eliminarea restrictiilor impuse la angajare cetatenilor din noile state membre. Am subliniat, in acest document, ca libera circulatie a fortei de munca este un principiu fundamental al Pietei Unice europene, iar romanii inca nu se bucura de drepturi depline in calitate de cetateni europeni.

Cum comentati ultimele actiuni ale autoritatilor franceze impotriva rromilor?

Cred ca intreaga raportare a statelor europene la problema rromilor este in acest moment gresita. Nu cu gesturi individuale sau extreme vom reusi normalizarea situatiei. Integrarea rromilor trebuie sa devina un subiect al politicii europene, ea nu va deveni realitate pana cand, la nivelul Uniunii Europene, nu se va initia o strategie comuna a statelor membre. E nevoie de masuri coordonate la nivel comunitar, pentru ca statele sa nu-si mai paseze unele altora vinovatii ci, dimpotriva, sa conlucreze pentru a reusi o integrare reala a acestor oameni, astfel incat ei sa aiba acces la educatie, la sanatate, la locuri de munca, la un standard de viata normal. Integrarea rromilor este o problema dificila, si de altfel noi am cerut, inca din perioada guvernarii PSD, abordarea sa la nivel european. Aceste eforturi trebuie sa continue. Ce initiativa aveti pentru sesiunea din aceasta toamna?

Am in pregatire multe proiecte la Parlamentul European, cel mai important dintre acestea fiind, in aceasta toamna, elaborarea unui raport pentru care am fost desemnata de colegii din Comisia de Agricultura. Voi fi insa activa si in tara, unde pregatesc o serie de actiuni vizand informarea parintilor in domeniul nutritiei. Stiu ca militati pentru o alimentatie naturala. Cat de important este sa ne hranim sanatos?

Este foarte important, si din pacate in Romania nu vorbim deloc despre acest subiect. Cel mai delicat aspect este alimentatia copiilor, care sunt obisnuiti de mici cu alimente bogate in zahar sau in grasimi, intens procesate si adesea complet lipsite de substante hranitoare. In special pentru organismele vulnerabile al celor mici, lovitura este dubla, fiindca nu vor avea de unde sa-si procure vitaminele si mineralele necesare pentru crestere, si in plus au mari sanse sa devina supraponderali. Excesul de greutate la copii inseamna riscul de boli cardiovasculare la maturitate, asa ca alimentatia sanatoasa este o tema cat se poate de importanta. Sper ca, initiind un dialog direct cu cat mai multi parinti, sa-i ajut sa inteleaga ce pot face pentru a-si feri copilul de aceste pericole. (fragmente din interviul acordat publicatiei Europeanul)

“Integrarea rromilor este o problema a intregii Uniuni Europene, nu doar a Romaniei”

„E nevoie de masuri coordonate la nivel

comunitar, pentru ca statele sa nu-si

mai paseze unele altora vinovatii ci,

dimpotriva, sa conlucreze”

“Comisia de educatie a Camerei Reprezentantilor din SUA a adoptat asa-numita lege pentru “imbunatatirea

alimentatiei copiilor americani”, un pas considerat revolutionar in lupta impotriva obezitatii in randul copiilor. Actul – care va fi dezbatut in plen – urmareste cresterea calitatii hranei oferite copiilor in scoli, iar pentru a atinge acest scop se doreste cresterea bugetului pentru mesele scolare, dar si ridicarea nivelului sigurantei alimentare in scoli. Un element foarte important al proiectului este coordonarea dintre scoli si fermierii locali, in incercarea de a

aduce pe masa scolarilor cat mai multe produse proaspete, produse in regiune. O miza importanta este si mentinerea autoritatii scolilor asupra automatelor care vand produse alimentare – evident, sucuri carbogazoase dulci, sau celebrele snacks cu mare continut de sodiu. Procesul de scoatere a “caloriilor goale” din alimentatia copiilor este unul lent si dificil: in 34 de state, procentul scolilor care au interzis aceste produse a crescut in doi ani de la 46% pana la 64%. Totul depinde de curajul si determinarea comunitatilor locale. In San Francisco, de exemplu, produsele junk-food au fost interzise in scoli, elevii avand acces, in schimb, la bauturi precum sucuri de fructe neindulcite sau lapte. Cat de grava este problema? Potrivit autoritatilor medicale americane, mai mult de 10% din caloriile acumulate de copii provin din grasimi saturate, hrana lor contine mai putin de doua treimi din cantitatea utila de calciu si de doua ori mai multa sare decat ar fi recomandat. In plus, peste un sfert din caloriile ingerate provin din zahar. Desigur, scepticii se vor gandi ca situatia din Statele Unite este incomparabil mai grava decat cea cu care ne confruntam noi, de exemplu; in fond, unul din cinci copii americani sufera de obezitate, in timp ce la noi cifrele oficiale sunt mult mai blande. Nici macar nu le amintesc aici, din simplul motiv ca nu am incredere in corectitudinea lor: cum as putea avea, cata vreme exista inca localitati romanesti fara dispensare sau fara acces facil la un medic? Sistemul sanitar subfinantat nu poate avea o evidenta clara a problemelor de nutritie de care sufera copiii, mai ales ca in

Romania nutritia nici macar nu este o preocupare pentru autoritati. In opinia mea, Uniunea Europeana are nevoie sa-si creeze un model propriu de reguli privind alimentatia copiilor, incepand cu un ghid al alimentatiei prescolarului – care sa fie urmat atat de gradinite (supuse controalelor pentru a verifica rigurozitatea cu care il respecta), dar si de parinti si familie, si continuand cu informarea si educarea nutritionala a adultilor, parinti sau nu. Mi-e teama insa ca, si in cazul in care la Bruxelles se va coagula un asemenea corp legislativ structurat, Romania va alege sa aplice regulile asa cum o

face si in prezent – adica deficitar. Schema Fructe in scoli este un precedent care vorbeste de la sine”.

(Daciana Sarbu, pe dacianasarbu.wordpress.com)

Hrana sanatoasa prin lege

n

Cum puteti vorbi cu Daciana: Scrieti-i pe adres

Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com

Cabinet europarlamentar la Campina Daciana Sarbu va inaugura, in luna septembrie, un birou de lucru cu publicul din zona Vaii Prahovei, in municipiul Campina. Cabinetul va functiona in sediul PSD Campina. „Imi doresc sa comunic mai direct cu oamenii din Prahova, asa ca voi crea acest instrument, cu ajutorul colegilor de la PSD. Sper intr-un dialog cat mai bun!”, a declarat eurodeputata.