4
La 14 iunie 1985, guvernele Belgiei, Germaniei, Franţei, Luxemburgului şi Ţărilor de Jos au semnat la Schengen, o localitate din Luxemburg, un acord care avea drept obiectiv „libera trecere a frontierelor interne de că- tre toţi resortisanţii statelor membre” și „libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor”. În prezent, sunt 25 state care implementează complet acquis-ul Schen- gen, dintre care 22 sunt țări membre UE: Franţa, Belgia, Germania, Lu- xemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Austria, Italia, Grecia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slova- cia, Slovenia şi Ungaria, plus 3 alte state nemembre UE: Islanda, Norvegia şi Elveţia. Buletin de informare europeană Centrul EUROPE DIRECT Maramureş, găzduit de FUNDAŢIA CDIMM MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: [email protected]; http://www.europedirect.cdimm.org/index.html Spațiul Schengen - O provocare europeană pentru România Anul III, Nr. 1 Ianuarie 2011 Buletin informativ electronic lunar editat de Centrul Europe Direct Maramureş Din cuprins: Spațiul Schengen Legislația europeană pentru protecția na- turii trebuie respec- tată de România Reciclarea deșeurilor în prim plan UTILE pentru tineri: - Inna - premiată la European Border Breakers`Awards 2011 - Concursul U4Energy - Forumul European al tineretului Pentru că România face eforturi pentru a fi admisă printre statele membre ale Spaţiului Schengen, facem o scurtă prezentare a istoricului şi regulilor care stau la baza funcţionării zonei Schengen.

Newsletter ed maramures ianuarie2011

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Newsletter ed maramures ianuarie2011

La 14 iunie 1985, guvernele Belgiei, Germaniei, Franţei, Luxemburgului şi Ţărilor de Jos au semnat la Schengen, o localitate din Luxemburg, un acord care avea drept obiectiv „libera trecere a frontierelor interne de că-tre toţi resortisanţii statelor membre” și „libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor”.

În prezent, sunt 25 state care implementează complet acquis-ul Schen-gen, dintre care 22 sunt țări membre UE: Franţa, Belgia, Germania, Lu-xemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Austria, Italia, Grecia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slova-cia, Slovenia şi Ungaria, plus 3 alte state nemembre UE: Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Buletin de informareeuropeană

Centrul EUROPE DIRECT Maramureş, găzduit de FUNDAŢIA CDIMM MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;

e-mail: [email protected]; http://www.europedirect.cdimm.org/index.html

Spațiul Schengen - O provocare europeană pentru România

Anul III, Nr. 1Ianuarie 2011 Buletin informativ electronic lunar editat de

Centrul Europe Direct Maramureş

Din cuprins:

• SpațiulSchengen

• Legislațiaeuropeanăpentruprotecțiana-turiitrebuierespec-tatădeRomânia

• Reciclareadeșeurilorînprimplan

• UTILEpentrutineri:- Inna-premiatălaEuropeanBorderBreakers`Awards2011- ConcursulU4Energy-ForumulEuropeanaltineretului

Pentru că România face eforturi pentru a fi admisă printre statele membre ale Spaţiului Schengen, facem o scurtă prezentare a istoricului şi regulilor care stau la baza funcţionării zonei Schengen.

Page 2: Newsletter ed maramures ianuarie2011

2

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontiere-le interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schen-gen, fiind creată o singură frontieră ex-ternă unde controalele se desfășoară con-form unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, și se aplică măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.

Astfel, trecerea frontierei se poate rea-liza indiferent de oră și prin orice loc, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil.

Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării.

Controalele la frontierele interne Schen-gen pot fi introduse pentru o perioadă li-mitată în timp din motive de ordine publi-că sau de securitate națională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

Cronologia aderării la spațiul Schengen:• 1985 - Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania şi Franţa• 1990 - Italia• 1991 - Spania şi Portugalia• 1992 - Grecia• 1995 - Austria• 1996 - Danemarca, Suedia si Finlanda• 2001 - Islanda şi Norvegia• 2007 (frontiere terestre și maritime) și 2008 (frontiere

aeriene) - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polo-nia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria

• 2008 (frontiere terestre) și 2009 (frontiere aeriene) - Elveţia

State care urmează să adere la spațiul Schengen:Liechtensein a semnat, la data de 28.02.2008, un protocol

de asociere la spațiul Schengen. Liechtenstein nu efectuează controale la frontiera cu Elveția, ci doar la frontiera cu Austria. Liechtenstein urmează a deveni membru cu drepturi depline după finalizarea procesului de evaluare Schengen.

Cipru a decis să nu aplice, pentru moment, prevederile acquis-ului Schengen în domeniul SIS (Sistemul de Informații Schengen), dar intenționează să se conecteze la SIS de a doua generație (SIS II) odată cu operaționalizarea acestuia.

România și Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate odată cu pregătirile pentru aderarea la UE.

Ambele state au depus Declarația de Pregătire pentru evalu-area Schengen. Anul 2011 reprezintă orizontul de timp pentru aderarea celor două state membre UE la spațiul Schengen.

Centrul Europe Direct Maramureş

Buletin informativ electronic lunar1/2011

Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞConţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

• Beneficii ale ade-rării la Spațiul

Schengen

Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale libera” infractorilor.

Astfel, se impune o cooperare transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul Centrelor, Bi-rourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care să aibă ca scop protecția propriilor cetățeni.

De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție, precum și suprave-gherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor, reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismu-lui, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale.

În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva ori-cărei încălcări a drepturilor fundamentale.

• Impactul negativ al aderării la Spațiul Schengen

• Ce urmează pentru RomâniaÎn perioada 15 – 17 noiembrie 2010 a avut loc misiunea de reevalu-

are Schengen a României în domeniul frontierelor aeriene și terestre.Din 2007 și până acum, România a trebuit să implementeze preve-

deri referitoare la protecția datelor personale, Sistemul de Informații Schengen (SIS), frontierele aeriene, terestre și maritime cât și cele referitoare la cooperarea polițienească și regimul vizelor.

Procedura de luare a decizieiÎn tot acest proces, eminamente tehnic, Parlamentul European (PE)

are un rol consultativ. Decizia finală aparține Consiliului UE format din miniștri de interne ai Statelor Membre, care se va reuni în luna februarie 2011.

Mai multe informații: http://www.schengen.mai.gov.ro/index.htm

Page 3: Newsletter ed maramures ianuarie2011

Știri europene

Mediu: Comisia îndeamnă România să respecte legisla-ția europeană de protecție a naturii.

Comisia Europeană a solicitat României să se ocupe de aspec-tele necorespunzătoare ale pro-tecției mediului natural din zona Sulinei și a Deltei Dunării, una dintre cele mai importante zone umede ale Europei.

Comisia este preocupată de procedurile deficitare de evaluare a impactului potențial al dezvol-tării turismului în această zonă care face parte din rețeaua Na-tura 2000.

Solicitarea Comisiei, la reco-mandarea comisarului pentru mediu Janez Potočnik, ia forma unui aviz motivat, în conformita-te cu procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene.

Dacă în termen de două luni autoritățile nu informează Comi-sia cu privire la măsurile luate în vederea asigurării respectării legislației UE în materie, Comisia

poate transmite cauza Curții Eu-ropene de Justiție.

Pentru mai multe informații, accesați site-ul nostru: http://europedirect.cdimm.org/

Statisticile actualizate pri-vind încălcările legislației UE:http://ec.europa.eu/environ-ment/legal/implementation_en.htm

Centrul Europe Direct Maramureş

Buletin informativ electronic lunar 1/2011

Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

3Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Mediu: Europa s-a angajat pe calea creării unei societăți axate pe reciclare, dar această evoluție poate fi accentuată

Comisia Europeană a publicat un raport privind realizările state-lor membre în materie de prevenire și reciclare a deșeurilor.

Raportul arată că unele state membre au făcut progrese notabi-le, dar că, în ansamblu, suntem încă departe de a realiza obiectivul pe termen lung de a deveni o „societate axată pe reciclare”, adică o societate care produce o cantitate minimă de deșeuri folosite ulterior ca resurse.

”...Un telefon mobil conţine aur, platină, paladiu şi cupru,resurse care sunt destul de rare în Eu-ropa. O tonă de telefoane mobi-le ar conţine aproximativ 280 de grame de aur, 140 de grame de platină şi paladiu şi 63,5 kg de cupru. Aceste cantităţi nu repre-zintă deşeuri care trebuie îngro-pate sau incinerate, ci o resursă care trebuie respectată...” a afir-mat Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik.

Dezideratul UE nu se reduce la diminuarea impactului negativ asupra mediului și a emisiilor de

gaze cu efect de seră, ci vi-zează în egală măsură crearea de locuri de muncă; numai în

sectorul de reciclare a deșeurilor s-ar putea crea 500.000 de locuri de muncă.

Legislație îmbunătățită – implementare adecvată

Deșeurile reprezintă încă apro-ximativ 20% din toate cazurile de încălcare a legislației de mediu.

Prima prioritate este preveni-rea generării de deșeuri, urma-tă de reutilizare, reciclare și alte operațiuni de recuperare a deșeurilor, depozitarea în situri de tipul gropilor de gunoi reprezen-tând doar o soluție de urgență.

Există diferențe foarte mari între statele membre: ratele de

reciclare variază între câteva procente și 70%. În unele state membre, gropile de gunoi au dis-părut practic, însă în altele peste 90% din deșeuri încă se îngroapă în pământ.

Noua directivă-cadru privind deșeurile, care ar fi trebuit trans-pusă până la 12 decembrie 2010, nu a fost preluată în legislația națională a multor țări din UE.

Comisia monitorizează în-deaproape situația și, dacă se dovedește necesar, va lua măsuri împotriva celor care nu imple-mentează directiva.

Mai multe informații: http://ec.europa.eu/environ-ment/waste/strategy.htm

Page 4: Newsletter ed maramures ianuarie2011

Centrul de informare EUROPE DIRECT MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Colectivul de redacţie

Margareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALI

Program cu publicul 9.00 - 16.00

Pentru informatii pe teme europene, va asteptam la Centrul Europe Direct Maramures

Maramureş

Colecţia Buletinului informativ electronic

o găsiţi la adresa:http://europedirect.cdimm.org/

informatii-utile/publicatii

• Premiile European Border Breakers - acordate artiștilor cu cele mai bine vândute al-bume din Uniunea Europeană

Premiile European Border Breakers aduc în prim-plan di-versitatea muzicală europeană. Reprezintă o distincție acordată artiștilor solo sau grupurilor mu-zicale care se bucură de succes în afara țării lor.

Criteriile care stau la baza de-semnării câștigătorilor sunt nu-mărul albumelor vândute și timpul de difuzare pe postul de radio din țară și din străinătate, amploarea spectacolelor live și popularitatea de care se bucură în cadrul festi-valurilor muzicale din Europa.

În acest an, premiile European Border Breakers au fost decernate unor artiști pop, rock și dance din Germania, Danemarca, Franța, Norvegia, România, Austria, Ma-rea Britanie, Suedia, Olanda și Belgia.

Inna a fost premiată la Euro-pean Border Breakers`Awards 2011. Artista româncă se bucură de o mare popularitate peste ho-tare, piesele sale ocupând primele poziţii în clasamentele de speci-alitate. În 2009, Inna a obţinut, printre altele, şi un trofeu la pre-miile MTV Europe Music Awards, la categoria “Cel mai bun inter-pret român”.

inForMAȚii utiLe pentru tineri

• Concursul U4energy: E rândul tău să economi-sești energie!

Şcolile din statele membre ale UE, Croația, Norvegia, Islanda și Liechtenstein sunt invitate să par-ticipe la acest concurs care vizea-ză promovarea optimizării consu-mului de energie în școli.

Concursul cuprinde trei cate-gorii: măsuri de creștere a efici-enței energetice în școli, cele mai bune acțiuni pedagogice de conștien-tizare privind utilizarea eficientă a energiei și cea mai bună campanie de conștientizare privind eficiența energetică.

Profesorii și elevii pot alege să se înscrie într-una sau mai multe ca-tegorii, în funcție de condițiile de participare.

Data limită pentru trimiterea lucrărilor este 16 mai 2011.

Mai multe informații: http://www.u4energy.eu/web/guest

• Forumul European al Tineretului: Buletinul Youth Policy Watch

Youth Policy Watch este un buletin bilunar care oferă ultimele noutăți în materie de tineret în cadrul celor cinci priorități strategice ale Foru-mului European al Tineretului: educaţie, drepturile omului, ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, dezvoltarea activităţilor de tineret, participarea şi integrarea politicii de tineret.

Buletinul este disponibil în limbile engleză și franceză.

Pentru a-l primi la fiecare două săptămâni, marțea, direct în căsuța voastră electronică, vă puteți abona pe: http://www.youthforum.org/