-
ÎNHUDIHILE CFWNICAHULUI GFUGORE CHECIIE oi' DE
ŞTEFA."I S. GOHOVEI
Interesul pentru genealogie şi pentru studiile genealogiec are
două aspecte: u n u l general, pe care-I au - sau ar trebui să-I
aibă - toţi oamenii, societatea Întreagft, cun- siderată ca o
colectivitate, i unul special. Interesul special îi manifestă
fiecare om în par Le, din dorinţa de a-şi cunoaşte ascen den tii,
dur şi cercetătorul dornic să cunoască nca murf le care nu dat
ţării atîţia burba ti ele seamă, precum si asceu den ta unor Iruu-
t asi ai vie-ţii noastre culturale sau politice. Uncori, se ajunge,
prin asemenea cercct.ăr l, la rezultate neaş l.cp tat e '.
Un astfel de interes special prezintă genealogia familiei cr
onicarnlul ,Grigore Ureche, subiect despre care s-a mai scris", şi
ascendenta sa. Unele constatări şi mai ales aflarea .u n o r
înrudiri ale Ureche'itilol' ne-au îndemnat să publicăm rîndurile
care urmc az ă.
* Neamul Urecheştilor "exista ca o familie ele huicri ele rangul
al doilea, U\ră de ni-
ni l ă l.i, tn că din vremea lui Ştefan cel lVlare"3, cînd trăia
DcU1 ci Il 1 Ureche, care a apucat şi o parte elin domnia lui Petru
Rares, după cum rezultă elin documentul din 8 aprilie lHO()4. Un
alt document, la fel de însemnat, elin 1 octombrie 1601, ne d[t
numele pă- rinţilor lui Nestor Ureche - Maxim şi Dumitra -, precum
şi nUllc părinţilor Mit ro- fanci -- Ioan şi Maria". E curios că
tatăl lui Nestor Ureche apare şi- in pomelnlcul mănăs- tirii
Argeşului, sub numele Întreg: Maxim Ureachcv, Vl'COSOlie sau ()
afacere îl pur- tase p ln ă a culo.
'" C\otă. Acest studiu il fost predat pentru publicare În 1970.
1 Vezi, de exemplu, înrudirea Neculce - Văcărescu şl' moştenirea
talentului li-
teral': ele asemenea, tnclin atin Iitcrară cred itură În
familiile 'I'ăutu, Ga ne , Belcliceanu ş. a. 2 Eu geniu de
Barwinski, Ştiri nouă asu pta [amiliei Ureche, În Prinos lui D.
il.
Siurd :« l a implinirea celor şaptezeci de ani. Bucurcst],
190:3, p. 19f1 --211; iVI. Costă- chescu, Despre neamul de boieri
moldoveni Ureche, in "Cercetări l s torice ", 1 i 1 V (1928 ) ; P.
P. Pn uait.escu, în pref'a ln la: Grigore Ureche, Leto pisciu.l ...
, e d. II, Bucu ruştt 1958. Ex tra su I lucrării lui :\1.
Cost.ăchescu mi-a fost pus la .di sp oz.i tle , tu o a m abl litu
te pentru care îi ră m tn -rccunoseălol', tlcdistinsul cercetăto!'
ieşean COllst,(mtin Turcu.
:3 P. P. Panaitescu, loc. ciI., p. 8. - 4 D. 1. R, A, 4/XVI,
nI'. :\4!J, p. 287; toaLe volumele care vor fi cHate sînt din
aceeaşi scrie: A,ilLoldolia. ti D. 1. n., 1jXVlJ, dr. 2.58, p.
181. ti Darnian P. Bogdan, PomelnÎcul mănâsUrii Bislrila, Bucureşti
1945, p. 35, nota
7; mai sînt, neidentificaţi, un Ion şi o Anghelina; Între martie
1560 şi iulie 1561, un UrccheSlolJlic face parte din sfatul domnesc
al Ţării Româneşti, iar în noiembrie· 1570, lin Nis/ol' Diac
fignreaza tot intr-un document f!lllllteal1 (D.LR.B. a XVI,
pp.112---152 şi :18:3); sunt, poate, In legătură cu mcnl,innea din
pomelnic: Maxim Ureche - Ureche stol- Ilie; ]\;isto1' Diac Nistol'
t:rccl!e?
-
110 ŞTEFAN S. (;OROVE[ ----- ---------
solii, elin Documente 96-H8.
Legătura dintre Urcchcş ti şi vechii boieri Un-ele (Urcacle) e
IUC:1 uedo ve dlt ă şr, IU orice. caz, ipotetică. Mal apr oplată de
adevăr ni se pare dcsceudcn ta familiei e1'O- ulcurului din acel
Ile Ureaclie, a cărui fiică, Alâgdâlina, vindea, la 5 iunie 1475, a
treia parte din satul Măst actrul (Mesteacănul), în Cîmpul lui
Dragos". Tot in Cimpul lui Dra- goş, la 8 aprilie 1[)60, g:lsim un
alt Ureche, căruia i se întărea, Împreună cu rudele sale, o parte
din satul Grozeşli; În 1802, acest document era "la mîna su lgcru
lul Coslatulin. Ureche'»,
Fării ln doială că in viitor, odată eu progresul ccrcet ă rilor
gcnenlugicc, partea mai veche a neamului Ureche va fi mai hine
cunoscută. Deocamdată, se poale spune că acest. neam descin deu ,
probabil, elin !le Ureache sau dintr-un frate al său. in acest sens
ar pleda şi rf dlcarea ct.itorlel de la Secu, În aceeaşi arie
geografică Cu posesiunile Ureche- şt.ilor din veacul al X V
-Iea.
Ncst.or Ureche trebuie să se fi născut cel puţin pc la 1550,
pentru ca, În vremea lui Petru Schiopnl, să poată fi trimis "in
solie, la Poart.ă?". Astfel stind lucrurile, credem d\ da ta
naşterli lui Grigore Ureche trebuie fixată la 1580 -1590 sau în
jurul anului ·1585, şi nu la 1590 --159510•
v osiic Ureche, fratele mal mare al cronicarului, căsătorit cu
Mag da (Mag d alena}, fiica hatmanulut Andrei şi fi Tudosiei
Htra-", are fiu pc Necul ai Ureche spătnrul!". Acesta a fost
căsătorit cu ElisaIta (Saît.a) l\"eagocla şi a avut, ca fiică
unicăt+, pe Alcxusulra, solia ha t mariu lui Alexandru Buhuş,
Griqore Ureche, cronicarul, din căsătoria cu Lupa VoronLar
Prăjescu':', arc două fete şi doi băicţl. Fetele sînt Alexandra (+
1671/1(72)lIi, căsătortt.ă Întîi cu aga Antioh Kostaki (lli59),
mort Lîmpuriu!", şi apoi cu Chir.iac paharnicul!", şi Anl erni a,
cea "în ciir\i Ioa rt c învătată "!", soţia lui Alexandru
paharnicul. Cei eloi hăieţ.i sint paharnicul
1 Da mian P. Bogdan, Patru acte de l a Şle{an cel Mttre, in
"Hevista arhivelor" XII, HHi9, nr. 1, ]1. 252.
B D. 1. H., 2jXV I, Il 1'. 1;\6, p. 143-1A4. 9 P . .p.
Panuitescu, loc. cit., p. 9. l\"u s -a obserVat Cfl, Înaintea
aceslei
Illai Hi87, a Îndeplinit o alta, În februarie la Sigismund
BaLhory (A. Vercss, privi/o(l!"e la istoria Ardealului M oldovci şi
Tâ/"ii Homârtcşti, voI. 1 II, 1931, pp.
10 Gl}. Popp, Pre{alâ la: Grigore Ureche, Letopiseţlll ... ,
1967, p. 6. 11 1. lonaşcu, Despre hatmanul moldO/JeaT! Andrei,
ajuns mel!"e logo(m (II 11!i ,Ui/wi
voclă Vilc(lzUl, În "Cercetări istorice", 1·-2jXIII-XVI, p.
97-105. 12 Calalogul documenlelor moldovcncşli (în continuare citat
C. D. M.), vo1. Il, Bu-
cureşti 19;1O, doc. nI'. 201 f) -2016, p. :10:1--:19,t, elin 2fJ
şi :lO aprilie HH8. 13 M. Costăchesnl, 0[1. cii., p. H (extras).
1
-
:1 lNRUDlRILE CRONICARULCI GIUGORE URECHE 111
Ştefan, ruort Iără urmaşi inainte de 10i)820, i V(I.i1e Ureche
spătarul, crls'\toril cu Au i la , fiica lui Dumitrasco
Drăgutescul'". Netmpăclndu-se hine cu soţia sa şi de teama lui Duca
Vodă, care voia să-I inchidă (şi chiar îl închisese, dar îl
eliberase pe chezăşla un or boieri), Vasile Ureche fuge în Polonia,
unde moare inainte de august 1(j8022, dar după Hl78, căci averea
rămasă ln Larâ i-a fost confiscată de Duca vod:l3, care-şi incepe a
treia dcumie in nuiembrie 1678. Se parc, astfel, că descendenta lui
Grigore Ureche ş-a s lins,
="Iumelc, totuşi, se mai regăseşte. Astfel, la 16G7 c pomenit un
Cost ea Ureche, a cărut soră era căsăt.or il.ă cu Costca Hrcnzul='.
La 1792 apare un comis Constantin Urcclic=; acelaşi cu sulgorul de
la 1802; la
18:3·1 "Iordache şi Alccu. Ureche din Tîrgu- Neamţ reclamă ( ...
) moştenirea strămoşulu i lor Nest or Urechc''
-
[1:2 ŞTEFAN S, GOROVEf
Într-un documentat studiu, Al. 1. Gouta n, dc ruonstrat." cii
Mitrofauu era fata lui .l onasco păharnicc!ul. Personaj, Înainte de
a cunoaşte acest studiu, ajunsesem' la aceeaşi concluzie, Un lucru
curios, lnsă : În documentul din 17 mai 157f, sînt menţionaţi
"Anghelina, cneauhina lui Toma Berheci, al doilea plsar, şi sora ei
Solomia şi fraţii ei, .Si mirm si Ton dcr, copiii lui Ionasco
păhărnicel, nepoţii Neacşei, st.rânep o l ii lui COSlf: Posa dn ic
şi Stan Poso dnic":". Frapeaz ă lipsa, din rîndul copiilor lui
Ionasco păh arn i- celul, a Mi truf'a nci. Dacă ad mit cm că acenst
ă lipsă, se da toreş te ieşirii sale din indivi .. z iunc prin
căsăt.oric, a tu n ci, 'în mod inevitabil, dat.n naşter.U
cronicarului se ri d icu Î/I [urul onului 1880.
Prin Neaesa, Grigore l]l'ceI!c descinde din neamul Pcsa
ciniei}or. Ma ma Ncacsc i era Maru şca, fiieh lui ,';iurgiu
.PlnLece, nepoata lui Iljaş eeaşnicuP7, :Fesl Lnic r ae'ti· vcaz ă
intre H07şi 1129; dată după care moare, lăs ind doi fii, An drcico
şU,uca3H, Tatăl lu i Llias se numea l)umitru39 ( era contemporan cu
vremea ln Lc mcie r.ii i Mol do vei. Giu r giu l'intcl'e era,
probabil, Uni lui Da n ciu l Julici şi ncp o tul lUi Giule'llJ ele
la 1i384 şi 1 :lIl7, eo,ntemporan şi el cu ÎI1 tcruclet.ortis'.
Druniirt: şi Gi ulea ;;111/(('/ mai ttulcp ărt a ţ ! sirâuioş; (li
cronicarului Gri iI()r Ureche pe care-i pnt.em constata p luă
aqflill. .
Prin mall;a sa, cronicarul S? inrudca cu neamul
Veveriţeştilol'şi al Drn xincş l.ilor+> şi cu o bunii par te din
boierimea Moldovei. Prin sol ia sa, intra în leg(rl,uri ele rudenie
eu marca boierime _. Prăjcs l.il cu toate neamurile lor.
Dar lămurlrca ru rlclor lui Grigore Ureche, arătate in
alilturata planşă (rudele dinspre mam6), nu se opreşte aici.
La 1 ,octombrie HHH, Nestor U1'eclw, 'marele vOl'nic al TArii de
.Jos, şi Ion \10- g.,ildt;a, ,vornic de gloate, dllruicscsa,tul
GillleŞti măn{lstil'ii Secu, pc care o numesc. "sfînta mănăstire a
lloaslr{l din nou zidihl"43. Ce amestec avea Ionaşco Mogâlc1ea44 la
Secu '/ Făn\ Îndoială, ca rudă cu Ncstor Greche45, Înrudire care
i-a făcut si\ zicleasc,l, poale Împreună, miin6stirea Secu şi s,\-i
dăru[easc{l, tot împreum'i, satul Giuleşti. În ce mod n vea loc
aceasLă inrudire?
CereetăriJe care au pretl!crs alcătuirea prezentului studiu au
pornit de la un do· cUlJlcnt din 2 februarie 1 H4(j,
"Gligorie Ureche, veI dvornic dolniai zcmle, i GIlCo1'gl!i!â
Şlc!,an, veI slngcr, i Roşea hiv visternic, i Cârăimun biv pitar, i
Paoâl c//Jol'11ic glotnii, i IOl1aşeo numi părcrllabul,
05 Al. '1. Gonţa, Un aşczâmlnt de wllurr! de la
itle:wndruUipL\ş,neanţt pe valet! Sewlui 11lainle de ctiloria lui
;Vis/o!' Urce/le: Schitul lui ZOSilll, în "MiLropolia \lolclovci
,:i Sucevei", n1'. f)·-12/XXXVIII 19H2, p. Gf),1-712: v. în special
p.711-712.
:Jr; D. 1. R., 3jXVI, p. 5:2; satulPosadnicj rămîne în
st:lpinirca Urecheştilor, ur- maşii lui Stall I'osadllic de la H3H,
pinii la 1690, c.1nd Alexandra BuhlLŞ (n. Creche) vinele saLlll şi
moşia lui Iordache ji,llseL vistier si soţ.iei sale Safta (Gh.
Gilibiincseu, [spisoare şi w[Jisc, VI, 2, p. 165).
37 D. L H., 1IXVl, lll'. 225, p. :25"1, dac. elin 7 ITlartie
15:28, şi nI'. 389, p. 416, c!oc. (Jin 25 lluu·tie 15.,Hî. 38 M.
Costăcheseu, Docwncnle moldoucncşli lrwinle de Ştefan cel ]11 ore,
voI. 1,
p, "J18-4Hi ;opiii lui AndL'cieo 18 10 februarie 150D ("Hevista
arhivelor", XII, 19(if) , 111'. 1, p, 2(1).
3'l l)ncol'i, Ilaş c numit DflIllilruuscfli. 40 ::\J.
Cosb\chescu, op. ciI., vul. II, p. ::38/1. H Ibidem, vol. 1, p. 94.
'l Al. L Gonţa, op. cit. 4 D. I. n., l!XVII, lll'. 257, p. 180 181.
·14 La 1 martie 1605, Ureche, lOII Mogâldca şi Cocriş se jeilliesc
împreună penLru
moşiile lor (D. 1. R., ljXVII, nI'. 289, p. 202 -·2(4): Cocriş
era () rudă a primilor vezi lllai jos.
45 Înrudirea era biinuitâ ,si ele 1. .1\1inea, Cind sa clâr/ii
ll1ânclslirw Secui?, în "Cercetări istoricl", V VII (1 f)29 -,
ln;H), p, il51.
-
lJl
J Pl anşa
Stau Posadnic 14::)6, 1445 Marina (?)
Dumitru I Iliaş
ceaşnic H07 - 1429
I
Giulea 1:l81, 1387
Danciul Giulici H21
I
I i\Tiera vătaf
plrcâ lab
I Anghclina
Maruşca
. I Ana
Toa der .Iora
Mitroîana Nestor Ureche
Sa Iorniu
'-
I Ncacşa Toderaşco .J ora 1529
I Ionaşco Jora
Sa lornia = 1. Iosif Veverită
2.1. Moglidci
I St';'na
Simion .Iora
Maria
Anghelina = 1. Oprea post. 2. Toma Bcr-
hcci
I Fădor
I Fătul pircălab de
Ciobărciu 1528
g.. a'; . r. .
I Toader I Onciul GrigoI'c i I---' Florea Nastasia Grigore
Ureche
-
1H ŞI'EFAN S, GOKOVI,I
i Sturza, i Ionaşco Japca dvoruic, i Glt qoraşco Jorca, i Isac
Mesilinescul, toţi nepotii Mierăi părcălabu " işi impart "moşiile
unchi-nostru, a Mierăi părcălabul şi alte moşii carele au fost
neîmpărţitc, de la moşăl noştri". Erau satele : Mănccşt.i, Cricesti
(ţin. Vaslui), Pădureni (ţin. Iaşi), Plscani, Măciu caştl de Jos şi
de Sus, l.eur dcştil, Ruptura, Băr- zes ti, Saulcşti şi
Romăneştiv",
Deci, un număr cle zece persoane se arată urm aşl ai p
lrcălabulul :'lUcra, fără a se preciza nici cine era acesta, nici
gradul exact de rudenie. Din studiul atent al documen- tului,
reiese că moştenitoril lui Miera se împărţeau In trei grupe;
identificarea perso- najelor le va eviden\ia.Astfel, sînt enumera
ţi neţioiii Sa/om ici Moqâtdooia : Gheorghe Ştefan, Roşea
vist.ierul, Curaunan, Pavel, Ionasco Rusul şi Sturz a.
Gheorghe Ştefan (+ 1668), viitorul voievod (1653-1658), era fiul
lui Dum itraşco Stefan vcl logofăt şi al Zi nlcăi , fiica lui
Ionosco "'logâldea47• . Roşea fosl »isticr este Gheorghe Roşea, a
cărui sotte, Anita , era fiica lui Vasile Mihăilescul-" şi a
Sullanei 1I1ogaldea4D• Gheorghe Roşea era fiul vornieului Ion
Hoşca"o şi al Jllariei, fiica lui Ionaşco Zbiera vornlcul-! (+ 6
aprilie 1572)52 şi a Irinei (Chiruna). Deci, Inrudirea lui Gheorghe
Ştefan cu Gheorghe HoşcaG:l era prin familia Mogdldea.
Siurza este Mat eiaş Sturz a, jilnicer, mai tîrziu vist.ier ,
cumnat cu Gheorghe Rosea, fiind căsătorit cu o altă fată a lui
Vasile Mihăilescu>', GaJ'(1Înwn este tatăl cornlsului Ionaşco
Caroiman; despre care se ştia că era con-
siderat ca o rudenie a lui Vasile şi Gheorghe Ştefan55, şi al
lui Gaorilaş Caroinuui st olnic-", Aceştia doi erau veri primari ai
copiilor lui Necu lai Mogâldea-", mama lor fiind SO['(l lui Necului
!11ogâ/deafis. Presupunem că c vorba cIe Vasile Curai ma n; fiul
paharnlcului Ioan l'rocopie Carai mu n ( 1609) şi al Nastastei l.
Prăjescu, fosta soţie a lui Cristea Bu huşv", '
Cît priveşte pe [Ol!OŞCO RllSlll, viitorul logofăt in domnia lui
Gheorghe tefall (1654 - 1(;58)61, ascendentul familiei Husso, şi pc
Pavel, voruieul de gloateG2, dcocam- dată nu putem stabili cum erau
ei nepoţii Salomiei lVIog,llclea, _
Alt grup de interese era al familiei .Iora, reprezentaU cle
"lsac lÎlesi/meswl, ne- potul lui Toader Jorii", de ,,]a])oşco
JoJ'({ biv clvornic, ficiorul lui Simion JOl'ii", şi de nepotul lui
Ionaşco, anume Gii gOI'QŞCO J o]'a.
Celălalt grup de interese era reprezentat ele Grigorc Ureche.
Pentru a stabili modul de înrudire a acestor trei grupe --
Urechcştii, Jorăştii şi
Mogflldeştii _ vom urmări cîteva ctape din curgerea proprietăţii
la Posadnici.
46 i1rh. sI. Duc., II1S. nI'. 13tH, f. 7'1; semnalat în C. D.
1\1., II, nI'. 18,18, p. ,16 el (sub!. n. ). 47 Gh. Ghibăncscu,
"Hevista «Teodor Codl'escu,)", 1, p. O,:.; acelaşi, Surele şi ;z-
v()odc, voI. IX, p. 114. 4M Gh. GhibăncsclI, Sllrde şi ÎZlJoade,
voI. III, p. 128 (cioc. clin II iulie 1640).
·ID "Buletinul :). 50 D. 1. II., 1/XVII, nr. .579, p. 4.52,-455
(doc. din 12 apl'i1ic 1620). ,,1 . Iorga, inscriptii din bisericile
Rumâniei, I, p. :l4. 52 Dil111 C. GiuJ'cscu, lon llOdâ cel Vi/caz,
cel. II, Bucureşti, 1!)(j6, p. 63, 66. ',3 Pentru familia Hoşca,
vezi: I. Nădejde, V. G. AIopţl1l1, Bucureşti, 1924, p, 17,j -18:3.
54 Gl!. GhibiinesCll, op. cii., ',101. III, p. 128. Vasile
1\1ihăilescll era finI lui Cristea
Mihăilescu, uriear cunoscut, şi nepotul lui Gliga Mibăilcseu (1.
Nădejde, op. cit., p. 16\)). ,,5 N. Iorga, SIt/dii şi documente, V.
p. 47. 56 Gh. Ghibănescu, O[J. cil.,· voI. V, p. 167 -168 (dac. din
lei aprilie 1681). 57 ] b;dCIl1. 58 "Hevislil ", r, Jl. llEi. 59
şt. Meteş, op. cii., p. 18; Documenla ROllwniae lIis/orica, XIXp.
210, 215 (se
pare că mai avea un frate). 60 I. C. 1iclescu-Prăjescu, op.
cit., p. 12. 6l C. D. 1\1., val. III, p. 523 (anii dc logofeţie).
62 Poa/e - din neamul Bujol'canu (N. Iorga, op. cil., voI. VI, p.
5:38).
-
lNRUDIIULE CR01'-jrcARuLUI GIUGORE URECltE 115
1. La 17 iunie 1575 se fac nişte cumpărăturt la Posa dniei, In
tărin du-sc unele părţi "AIl(Jltelinci, cncagh ina lui Toma Herhcci
al doilea pisar, şi surorii ei Solotnia, şi fraţilor ei, Simion şi
Tooder, copiii lui Iona şco păhăruiccl, nepoţii Neacşcl, străuepoţ
ii lui Coste Posa dulc si ai lui stau Posa dnlc"?".
2. La 1.5 martie 1606 au loc nist« schimburi de moşii, la care
part.icip ă şi "enea- ghina Solomia a lui ;1fogâ/dc vornicul, şi
fratele ei, sluga noastră, Miera veI va t al de Fălciu, şi nepoţii
lor de frate, Iotiaşco şi New lai şi Gheorghe şi Gauri! şi surorile
10 r Noslusct: şi Grăpina, copiii lui Simion Jora, şl Murica şi
Anqhcli na, fiicele lui Too.dc r ./01'(/"(;1. Esle auun tită
Anqhelin« Berheci. sora Milroţanei Ureche,
Deci, la 1575, An ghc linn şi fraţii ei capătă Iut.ăr ir! pentru
Posa dulci, unele Mitro- fana nu arc nici o parte. Înainte de 1606
s-a făcut o rcgrupare a moşiilor, prin tntre- girea ocinelor. Cel
care aduna era Nest.or Ureche. Posa d nlcii se Imp ăr tiser ă între
Ve- veri/eşti, fiii Salomiei o ju măta te, adunată in miinile lui
Toa der Veveriţă -, i ./ln- glie/ino Berbeci, care, neavînd
lIrmaşi!15, îşi dăruise jumătatea sa Ira l.il or ei: Salomia,
filiera, Simion şi 'I'oader. La 1606, Ureche intră in stăpînirea
întregului sat: Tuader Ve- veriţă ii vinde o ju mătate, iar Salo m
ia cu fratele ei şi cu nepoţii lor ii dau cealaltă [u- mătate ,
primind în schimb o jumătate din Rup tura, pe care Ureche o avea
tol ca dauie, şi tot de la Angtrelina BerhecL Aşa se ex phcă de ce
la 1646 moşia Posad nici nu mai era pusă la Impărteală.
Din co robornrea acestor documente, obţinem următoarea spiţă a
Iui Jo naşco p ă- hărnicelu l :
Ionaşco păhărnlccl = Maria I
:----------1-- Mitrotana Anghclina Nestor =Toma Ureche
Berheci
I I Salomia = LI.
Veveriţă 2.1. Mogâldca
1 --------1-- Micra Simion vel vă tat, J ora pîrcălab
I Toader .Iorn
Veveri\cşlii nu Illai participă la împărţeala din 1646, Întrucît
îşi ÎllSlrău18scră Încă de la lG06, cum am Vflzllt, partea de avere
lIloşlcniUi de 18.l mallla lor. lahl, deci, şi numele de familie al
mamei cronicarului l!osţtu: ./ora. Se bărw;f, de mult că Mitrofalla
era din acest neamGG, dar se stabilise o filia-ţie greşitii,
Mitrofana fiind socotiUi fiica lui Toader ,]ora67 ,
OdaUi fixate aceste am(lIlunte, ne vom ocupa de rudele
cronicarultli din cele do t1:1 familii -- ,]ora şi .\Jogâldea.
FAMILLt ,!O/U
Cele ce s-au scris despre accasLfl veche familie68 sînt, in
lllare măsură, I1cade- v:1ralr. Prima J11Clr!:iunc a acestui
lIUllle se aflll 1ntr-o interpolaţie tîrzie din cronica lui
G:j D. l. n., 3jXVI, nf. 67, p.:'l2 (subI. Il.). 64 Ar/duCI
isloricâ li României, voI. III, 18()7, p. 71; greşit regestal in C.
D.M.,
voI. r, nr. 1268, p. 2\)5. f;r. Avusese, toluşi, un fiu Gavril,
dar murise (D. 1. n., 1/XVII, nI'. 2:\2, p. 1(2). ufi V. A Urechiă,
Schiţe de istoria litera/mii române, pal'lea I, Bucureşti,
1885,
p. 185. 07 llena lftiIIliu, op. cii., p. :170; V .. A. Urechi{l,
loc. cii. os O. G. Lecca, Familiile boiereşti române. Gcnea!orrioa
100 de case, Bucureşti,
1911, pl. 48; Gh. Ghibănescu, op. ciI., voI. XVII, p.
XVI-XX.
-
116 ŞTEFAN S. GOROVfl --_ .. __ . __ ._------ 8
Grigorc Ureche69, fiind vorba de un polcovnic .Iora, care moare
la 147;). Nici urmă de ".Iora şi fratele său Andrei .Iora în 6901
no ern. 18 (1:\93)", cum crezuse Gh. Ghibăncscu. Următoarea
menţiune, documentară de astă dată, o găsim în documentul din
15 octombrie 14\11, unde este amintit Ionaşco, fiul Jorăi,
nepotul lui Giur qea Răs.popi", La 2:1 martie 1529 apare un T
oâeroşco Jora. starostc de Tecuci, căruia i se
întăresc nişte moşii ele la bunlcul său, Rn du Pisc71Deei tatăl
său, care trăise pe la 1499, era căsătorit cu fata lui Radu Pisc,
Ull cunoscut boier al lui Ştefan cel Mare?". Tocmai în acea vreme,
la '1 ;IHl, l.răia Ionaşco .Iurn, proprietar al unei părţi de moşie
în hotarul Vaslui ului, ţinu t in care şi alţi .Iorăsti au avut
mosii, şi care e , poate, La t.ă l lui To dernşco şi deci ginerele
lui Ha du Pisc. Acest Ion aşco .Iora Intf tul lnrlu-sc .. nepotul
lui Giurgea Răspo p", inseauin ă că tatăl său, primul .Iora, fusese
căsăturit cu fiica lui Răspop. Toţi aceştia sînt st.rămnşii
cronicarului.
Numele .Iora reapare vt.ocmai spre sfîrşitul secolului al
XVI-lea, la 159D, purtat (leSîmion .701'0, vornic de gloate73• Am
arătat, mai înainte, pe toţi fraţii şi surorile lui SimionTora,
copiii lui Iouaşco .Jorn păhărnic.eluI73bî8, care era, Iără
îndoială, fiul lui 1'0- deraşco de la 1529, Pledează în acest sens,
pe de o parte, transmiterea moşiei Piscan i şi, pe de altă parte,
transmiterea prcn u mclor: unul din fiii pâhărntcelului se numeşte
tot Toader ; prenumele Ionasco se transmite de la cel din U91
lapăhărnicel, şi de la acesta la un nepot, vornicul din 16'1G.
1. Ramura lui Simion Jora Simion Jora e menţionat la 1575, e
vornic ele gloată la ::; septembrie 159\) şi moare
Înainte de 15 martie 1606. A fost căsătorit cu Ana, fiica
Maricăi, nepoata lui Gavril vlstierul şi a Sofiei, fata lui Luca Ar
bure ( 152:)74. În 1606 sînt menţionaţi următorii copii ai săi :
Ionoşco, Necnlai; Gheorghe, Gavril, Nas/asea şi Grăpiuo, În 1608,
mai trăiau .Lonaşco Jora ceaşnic şi fratele lui Nicolae şi SOfa
101' Nrislunit: şi fratele lor Ghcorghi!â", care fac un schimb de
moşii cu neamul Răisean1l7". Neculni, Gavril şi Grăpin n au murit
tineri.
1) l onuşco Jora,căminar în 1612, fost ccasnic sau paharnic in
1614 şi 1622, VOInic în 1646, era căsătorit cu Si mina Alexa Ar
apu?" şi avea următorii copii : Gauri! Jora, Alexandra (căsătorită
cu armaşnl Grumez a-Lozouschi şi apoi cu .:-Jecllla vist ieru F"),
Do[iJw .. Ecalerina (soţia lui Dumitru Buhuş vistierul, apoi a ser
darului Ştefan şi a In i Istrate Dabija vodă)78; tot fiu al lui
[ouaşco .Jol'a este şi Constantin Jora armaşul79
69 Grigore Ureche,Lctopisc!-nl ... , ed. II, Bucureşti) lH58, p.
102. 7fl D. 1.H., 2/XV, nr. 150, p. 165. 71 D. 1. fL, 1/XVI, nI'.
7, p. 601-602: documenlul e socotit fals, dar moşia Pi8·
cani o găsim in stiipînirea urllu\şi1or pînă foarte tirziu;
Doamna Dafina Dablja cumpă- rase satul P1s(e)cani de la loae
Misihăllescll şi ai lui (vezi înrudirea lor mai departe),
Misihiincseu avîllclu-l "ele pe lll.()şul lui, Toader .Jora" (e.
Erbiceanu, Istoria il-lilropolici "'-Ioldavici şi Sllceuci,
Bucureşti, 1888, p. 9). Hadu Pisc era căsătorit cu Anuşca, fata lui
l\'lănăilii Şerbescul, şi avea un fiu, Lazor PiSCll (v. doc. din 17
august 148:); Gh. Ghi- b
-
118 ŞTFh\ N S. COROVEl 10
- a doua oară, cu Anghelina Bălscanu, căsătorie din care are pe
Toderaşco Jo ru sulgerul şi pe Ttulosca, sotia st.oln ir-ulul
Pătrasco Ciogolea (+ 1653) şi apoi a agiii Scu l i ;
- a treia soţie, care se numea, poate, lVlaria101, era din
neamul Talpă şi a fost mama a două fete: AlâriclI!a, solia lui
Grigore Ciocîrlie, şi Sitţi«, m oartă t in ără, n e căsătorită.
Sulgerul T'oderasco Joru a fost căsătorft cu Vasi lca Vartic si
a avut u rmăt urii copii t02 :
Saţta, solia spă turului Dumit.rnşco Cuza : Aniţa10:I, soţia
vornlcului Ion Sturza; 1.'o[una104, soţia lui Solomon Botez
yvornicul de Cimpulung; Lrimia .Iora căpitan, căsătorit cu Aniţa,
tatăl a două fete: una, căsătorită cu
Sau du Sillon-?", pe nume Muria'v", iar cealaltă, numi tii în
documente Elena Jorooiaw"; era căsătorită cu un )leculai108, poate
Neculai fiul lui Antioh .Iora. Neculai Jora a avut o soţie Ilinca ,
moartă la 1768109;
-- Lu paşco=", mort probabil fără urmaşi; -- Sultana sulgeroa ia
şi -- Florita cluceroaia, care, la 16()1, hnpreun ă eu Ir im ica
.Jo ra vînd lui Con st.a n-
tin Cantemir o parte din sa l u l Mărceşti (Tecuci), pe care
tatăl lor, 'I'o de ra sco .Je ra fost sulger , o stăpînea în urma
unei a mun et.ăr i-!".
Astfel se sungc descendenta lui Gheorghe Jorn, p ircă la hnl de
Hotin, rămînînd doar cea a lui Ionasco .Ioru, arăt at ă mai sus (v.
plansa II).
II. HAAIURA LUI TOA.DER ,]0 HA. Din documentul de la 1606,
analizat mai sus, ştim că Toa.dcr .Iora a avut două
fiice, Marica şi Anghelina. An qlielina face o danie, la 1625,
lui Du mltruşco Stefan şi soţiei sale Zinica1l2
(născută Mogâl dca), deoarece ea nu avusese copii. Martea fusese
căsătorltă cu Avram Misihănescu, amintit ca hot arnlc la lf)()8
:
pan Avram din :VlesehncştjU:l. În doeumcntul din 1646, lsac
Misihăncseu e numit "ne- potul lui Toader .Iorii", iar pe vrcmea
lui Dahija vodă, cînd vinele la Piseani şI ştc- feani, i se spune
"feeiorul Mărieăi, fata lui Toader Jora"1H. Că el era fiul lui
Avram Misihănescu, se vede din documentele din 1652115 şi elin
1667llH• El este aeeI !sac, ne- potul (vnuc) lui Toader Jora, earc,
împreună eu Gligoraşco şi lonaşco .Iora, Gheorghe Stefan, Gheorghe
Roşea şi acelaşi Pavel vornic de gloate, are nişte proprieblţ.i în
ţinutul
101 f)ocumen{a Ronwniac lIis/ol'ica, X IX, 111". 26, p.:34. 102
Git. Ghihănescu, Cuzeşlii, ]J. 269: cIoc. din 15 februarie 1721.
103 ibidelll, p. CLXXlII; )1. Iorga, op. cii., voI. VI, p. 157. 104
N. Iorga, of!. cii., val. VI .. p .. '527. 105 Gh. Ghibănescu, op.
ciI., p. 269. 106 Arhiva gcnealogicc1, II, p. 68, nota 1 : aici c
numită ".nepoata lui Iordache Cantacuzin o". 107 N. Iorga, of!.
ciI., voI. VII, p. 218: doc. din 23 martie 1755. 108 T. Bălan,
DOCllIllW/C IJLlcovincnc, voI. IV, p. 12 - credem eă despre ea
este
vorha, altă fiică a lui. Ieremia Jora nemaifiind cunoscută. 109
Gh. Ghihănescu, Sutele şi iZlloadc, voI. XVII, p. XIX. HO Gh.
Ghibăneseu, Cuzcşlii, p. 267. 111 C. D. M., voI. IV, nI". 1430, p.
320. 112 C. D. :vI., voI. II, n!". 238, p. 65. 11:l D. 1. R.,
'ljXVI, nr. 282, p. 2:30. 114 Gh. Ghibănescu, Ispisoace şi Zflpise,
V, 1, p. 203. 115 C. !J. NI. 1 voI. II, nr. 22/15, p. 4::>2:
Isac l\Jjsehănescul eăpitan, feciortll lui A vrall1: 110 C. D. M.,
voI. III, l1l". 1501, p. 323: Isac Avram :VIisehănescul.
-
lKRUDIRJLE CRONICARULUI GIUGORE URECHE 119
Vnslnl ului-!". Avram Misihănescu a mai fost. căsătorit o dată,
cu Marina Zupca '!", cu care a avut Încă cinci băieţi119•
Mixihăneştf i erau urmaşii lui Petrlcă hat manu l'>", fiu 1 lui
Cozma (Cozmin), c.ă m ărasul de ocnă, de la inceputul veacului al
XVI-lea121•
Aşadar, descendenta lui Toader .Ioru se stinge odată cu fiicele
sale, neamul COI1- tinu in du-se prin copiii lui Ionaşco .Ioru.
Am insistat asupra acestei familii, CIl o anumită importanţă În
istoria Moldovei, pentru că gCllealogiaei nu fusese riguros
stabilită, iar, pc de a lt.ă parte, această genea- logie va fi de
folos În continuare, pentru o mai uşoară înţ.clegerc a tnrudlrtlor
amin titc in diverse documente. Iată, deci, o spiţrt a neamului
.Jora , p ln ă la Antioh .Iora.
Am văzut grupul care reprezenta interesele familiei .Iora. Alte
pers.iane reprezintă familia Mogăldea , fără ea vreuna din ele Sl p
ou-te nce it nume. Să verle m ce; se poate spune despre
Mogâldeşti.
FAMlJ,TA AIOGJiLDEA
despre care )J. Iorga afirmase că era înrudită cu neamul
Lăpu;mcnilorI22, illterescază în egală măsură înrudirile
crontcarului Ureche, întrucît prin ea avea legături cu Gheorghe
Stefan. - . Primul membru al acestui nea II! este, probabil,. Mog
aldea ccl] Bă l.r ln, amintit. Îl! pomelnicul de la Bistriţa,
împreună cu familia sa, în felul următor: "Aici se pome- neşte
Mogălden cel Bătrîn de la Suceava şi fiul său Ion vistieruic, şi
mama lui şi frat ii lui; Ioan şi soţia lui Maria, Ioan şi fraţii
săi, Teodor şi Matei"123.
În biserica Sf. Dumitru din Suceava este un mormînt cu
următoarea inscripţie: "Acest mormînL I-a tăcut şi împodobit
:'Iaria Mogâlden a fiului său M ... t ... co, care anul 7102, luna
... "12. Am putea presupune că fiul
este Matei (aşco), mort în 1593/1594, căpătînd, astfel, un prim
indicator cronologic, eu care trebuie să potrivirn informaţ.iile
documentare. Formularea din pomelnic nu .e prea limpede. E vorba
despre un lVIogâldea vist.iernic, pe care pornelnicul îl numeşte
Ioan. Mogâldea vistierul, cunosuL printre boierii lui Alexandru
LăPuşuca.p U12", face o c.umPă- rătură la 5 mai 1554126. In rin dul
boierilor este trecut Ioan vistierjuneori "pan Ioan al lui Petrică
visLier" (ca la 20 aprilie şi 1 mai 155'1). Mai înainte Iusese
pîrcălab. de Ce- tatea Nouă127, astfel Încît el trebuie deuscbit de
un alt Ion vjstrer, care uneori e nu- mit Danciul sau Ion
Danciul.
117 N. Iorga, Studii şi documente, vol, VI, p, 5,18. 118 C. D.
""'1., vol, 1 I, nr. 2268, p. ,135. 11U D. 1. H.,· :ljXVlI, nI'.
307, p. 207. 120 C. D. l\1.} voI. Il, nr. 1106, p. 233. 121 D. I.
R., 3/XVIl, nI'. :i07, p. 207. 122 N. Iorga, Inscripţii din
bisericile României, vol. I, p. 50. 123 Damian P. Bogdan,
Pomelnicl/l lllănrlslirii Bisiri!a, Bucureşti, 19'J5, p. 119. 12'1
N. Iorga, SllIdU şi dOClllllcnle, voI. VI, p. 632. După
redacLarcaprezenlului
studiu, în revista "Mitropolia Moldovei şi Sucevei", nr. 3
-·-4jXL V (HJ69), a fost publicat articolul pl'. prof. 1. Zugrav,
Vechi pieire funerare din Suceava (p. 181 194), în eare vedem
confirmată presupunerea noastră în privinţa numelui ;VIatei: după
un grafit, autorul, întregeşte (p.186) iuscrillţia pietrei
funerare, cafe a fost pusă ele "Maria Mogâl- dena fiului său
2'vfalti, in anul 7102 (1594), luna mai, 21 zile".
125 N. Grigoraş, Boierii lui Alexandru vodâ LrlpuşnCGIlll, in
"Cercetilri istorice", n!'. 1 -2/XIII·-XVI, p. 364.
126 D. I. R, 2/XVI, p. 63. 127 IbidelJ1, p. 16; la 5 aprilie
1552: "credinţa panului Iaţco şi a panultli Ion al lui Petrică
pircălabi de Cetatea )JOU[t ".
-
120 ŞTEFAN S. (;OROVEI .-_ .... _--_._----------_._----
Pomelnicul Bistriţ('i spline că pe vistieru l l\Iog\ldca îl chema
Ion (" Ion vi sUCI'-
nic"). Unind această informaţie cu cea a documentelor ("loan al
lui Pelrie6 vistier"), urmează că pe "Mogâldea ee! Bătrîn de la
Suceava" l-ur fi cheru i t Petrlcă, iar "fiu 1 său Ion vist.iern ic
" este "pan :\:logilldea vistier" de la 1554, amintit ca fost vist
ie r la 14 aprilie 1570128• Astfel stînd lucrurile, tnsea mnă că,
tot în pumelnicul his trf ţun , "IOIl vistiernic " trebuie
identificat cu "Ioan şi soţia lui Maria"; în acest caz, ,.Ioan i
fraţii săi Teodor şi Matei" sint fiii vlstlerulul, iar Ioan ar fi
viitorul vornic. Dar acca stă li- Iiatte nu e sigură. Vom vedea
ceva mai Încolo cum, din Înrudirea cu Cocriş eşt ii, re- zultă o
alt ă ascendenţ.ă.
Pe Ion sau Ionaşco MogilJdca îl găsim ca diac în 1575 precum şi
În 1577, c ln d primeşte o întărire pentru nişte ţiganil29, vornic
in 1596, 1599 şi 1601, agă În 1601 şi 1602 şi apoi vornic de
gloată130. Pentru satul Go tcş l.i, la Chigheci, avusese un urie de
moştenire de la Ilie voievod "cel Bătrîn" (sec. XlV), pe care l-a
pierdut Ia Hot ln !"! . În 1606 se pare că nu mai trăia.
Aşa cum reiese dintr-un document din 7 aprilie 1642132, vornicnI
Mogâlde a a avu t, cu Salomia .lora, trei copii: un băiat, Gli
qoraşco Nlogâldea, şi două fete: Zinica (Eu- frosina) şi Sol/ana.
La acea dată, primii doi erau morţi. Mai trăia, bătrînă, Soltan a,
fosta soţ.ie a unui Tăhuaciu, apoi a lui Vasile Mihăilescu, soacra
celor trei boieri cărora, la 1642, li se întăreau moşiile odată CU
ale ei: Gheorghe Roşea v is l.icr, Matei Sturza şi Tăna se biv
dvornic.
Gli qorasco Mo qâl dea e amintit ca p ircălub la 1609 ; apare ca
martor la 15. m ar- tie 1(H:ll3, ca fost p lrcăla b la 18 ianuarie
1615134 şi, împreună cu cumnatul său' Dumi- traşco Ştefan, soţul
Zinicăi, intr-un document din clrca 1617 mai 19135• Nu ştim cin e a
fost soţia sa; a avut trei copii: pe Neculai Mo qâldeo. paharnicul,
M'iiriw!a, căs ători l.ă eu Vasile Rornăşcel , şi altii fală,
căsătorită cu Cal'aimanl6 (probabil Vasile - vezl ma i sus).
Paharnicul Secu/ai Moqâl.de« a fost un vajnic sprijlnitor al
domnie! vărului său, Gheorghe Ştetan+". Familia sa o cunoaştem din
po melnlcul Slaţinei1:18; il fost căsătorit întii cu o Alexandra
(menţională În pomelnic.) şi apoi cu Groza va, fiica hatmanulu i
Vasile ŞepteIici (T 1(20)139. A avut următorii copii: Vasile,
Ionaşco, Gl'igol'c, Irina, Tarana, Todos/a şi IleanaJolo. Cel
dintîi moare la 21 septembrie 1657, ca p.] doilea pa·· lmrnie, şi e
îngropat la Slatina141• Dintre fete, Toelosia a fost căsătorită cu
Pl'odan Ropceanul42, iar lleana (dacă lIU e totuna cu Irina din
pomelnicul Slatinci) a fost solia lui SauleaI4:l.
128 Ibidem, nI'. 236, p. 225. 129 D. 1. R., 3/x,rI, IlI'. 106,
p. 87. 130 Cariera sa ne-a fost cOlJlunicată de distinsul nostru
prieten 1. C. lVliclescu-Prl\·
jescll, împreună cu alte amănunte şi mai ales observatii care au
ajutatlalm Imnătăţirea prezentului studiu; il rugăm S[l primească,
şi acum, mulţ.umirile noastrc cele mai sincere.
1:11 D. 1. R, 2jXVII, nI'. 332, p. 256. 132 .. Buletinul (", 1,
p. 95. l37 Miron CosLin, Opere, vo.l. 1, 1965, p. 132, ,137, 15:3.
138 Inscriptiile medievale ale României, voI. 1 (oraşul Bucureşti),
p. 235; alte in-
formaţii la p. 532 şi 584. l39 1. Tauoviceanu, Isloria moşiei
SălJcnii, scoase! din scrisorile ei cele vechi, în "Ar-
hiya", nI'. 6--7fIII (1892), p. :140; "Revisla «Teodol'
Codrescu»", II, p. 158. 140 Pentru aceasta din unn:l, vezi: Gh.
Ghibănescu, Surele şi izvoadc, vol. V,
p.167-Hi8. 141 Inscripţiile medievale "', p. 632. 142 Gh.
Ghibănescu, op. cit., p. 167. 143 Ibidem.
-
13 IKRUDIRILE CRONICARUl.UI GRIGORE URECHE 121
Pe una dintre celelalte Ict.c li ţinut-o un Botez. La afacerile
urmaşilor lui Necula i .\logllldea sînt prezenţi i doi boieri cu
acest nume: Pătrasco Botez, trecut printre "hoeri i ficiori
dehoeri"144, şi C;U,qoroşco Bo/ez145• Nici unul, nici celălalt nu
parc a fi ginerele lui Mugâ ldeu, căci Pătrasco Botez era soţul
Alexaudrcl Talpă14fl, iar Gligoraşco Botez era probabil căsătorrt
cu o SO/'(1 a lui 1011 Pisoschi147• În tot cazul, uu Botez a Ios t
d'isăt.orit cu o fată a lui ;\1ogMdea; ne-o spune lămurit un
document elin 15 septembrie 175614", care ara tă că Solomon Botez,
blv vel şătrar, fostul vornic de Cîmpulung, pe care l-am mai in
ttlnit cînd a fost vorba de Iamllia Jora şi care era mort la acea
dată, avu- sese Şchela, lîngă Suceava, ele la "bunicul său, Neculai
Mogâ ldca, hiv vcl paharn ic , şi de la rudele lui fără copii,
Ropceanul, şi fratele acestuia, Su n du l". Solomon Botez149 era un
cunoscut boier al epocii, căci, la 1732, dud Mihai vodă Rucovlţ ă
f'acc o vizită prin Moldova, se opreşte şi la Forăşt.il lui
Botez->",
Evoluţia ulterioară a familiei Mogâldea e mai putin cunoscută.
La 1711, 1n urma înfrîngerii ele la St ănileştt pe Prut, sărdarut
}'!Io,qâ/deo a plecat 1n pribegie; Împreună cu . Dimrtrie
CantemirlGl, lntemcind acolo o linie a acestei fHmilii152• O altă
linie a rămas în Moldova. Un vorn ic de poartă, Andrei Alo,qâldea
este menţionat în 1786153 şi 1792154. O ramură răzeşcască, poate cu
origine comună, era descendentil dintr-un Simion Mogâldea15.>.
În Golăeşti, satul familiei Golia sau Golile15", Mogâldeştii an
intrat la 1740, cînd Pala de Golăeşi surorile lui au vin dut partea
lor de moşie egu menului Aţ tatuisic Moo âldea de la Floreşti157•
Un nepot al lui Antonie MOffâldea (călugărit Attanasie) c menttonat
la 179J158, iar nu nepotai lui ,J:qsllliac/li Moqă1ffii" la
1793159. La 1811, Tilllofle }v[o,qâldea i surorile lui, s
trăuepoţiaIui. ','Gavril Moqâtdea, dau lui Arghir Cuza nişte părţ.l
în Go- IăieşWHO. Urmaşi ai prcotuldi Toader M:o(Jâldea se găsese la
181710l, iar ai lui Gavril MOffâldea la 1828162, toţi locuitori În
Golăieşti pe Hebricca.
în stadiul actual al cercet{lri!or, nu se poate afirma că aceste
!lDuel ramuri for- Jl]au () singură familie. Dacii la 1811 boierii
hotarnici puteau Spline: .. elt pentru spiţa
1H Ibidem, ]).30. l45 Ibidem, p. 100. !ele; GIt. Bezviconi,
Boierime(1 lHoldouri "', voI. I, Bucureşti, 1940, p, 287288. 147
Haclu Hosetti, op. cii., 'fi. 198, nota: 2: ianuHrie 1677 '- Ion
Pisoschi cumnat
cu Gligoraşeo Botez; cum Pisoschi era căsătorit cu fHUl lui
Simion Barnovschi (N. Iorga, Conl.ri bllţii la is/oria bis;rci!
I;O([stre. l. /espre .mănslirea, N ean,l!I.1\!li; Il., Bălineş/i,
ln A. H. \/. S. 1., s. Il, t. XXXIV (1911 1J12), p. 33-.11
CHI;)·48b) Jse numea "llt:calldrrr. 1. N{l(lejde, (jjJ. cit., p.
;1'1), Înseamnă că, pentru a fi cumnaţi, Botez U'ebllia să tine'i
pe o sorf' " lui Ion Pisoschi . .crcdem. Lotuşi, că este vorba de
GIig'oraşco, mentionat într,un document ca "frate" cu Prodan
Ropccallu şi Ilie SaulcH, cunoscuţi ca gineri ai lui N. :\10-
g:lldeH (Bibl. Acad. Hom., J40jIV).
148 N. 10l'ga, DocUmentele [amiliei Cal/imacl!i, voI. II,
'190:1, p. 17,J· 175. 14 Se înlătură ,astfel, versiunile potrivit
cărora familia Botez-F'orăseu, c1eseenelentă
din Sc>lo!llol1 Botez, ar fi avut origine evreiască. Însuşi
marele Iorga zieea: "Cu lot llumele său, se pare dl era un bun
r
-
122 ŞTEFAN S. GOROVEI ---,-,--------------,----'----
niamului, a să doxlost vacurn , după atîta trec.ere' de ani,
esti peste putinţl"16.1, cu atit mai grelleste azi, ctu d la acea
"atHa trecere de ani" s-a mai adăugat incă un secol s i ju mătat«,
vreme de a d lncl pretn cer], care au făcut să se tearg,'i din a m
i n l.ire a oame- nilor urmele unor alte vrc mur i, mult prea tn
depăr tut e ...
La 1 martie 1(j05, Ieremia i\IQvilă ju dccu o pricin ă ele
hotare 1nlre m ănăst.rea Proho ta pe de o parte şi Ncst.or Ureche,
l ouasco Mogăldea şi Cocris, pe de altă part etu.!. Aceştia din
urmă stăpîneau satele Zăvoicn l şi Şohnăreştl.
Cocriş c un personaj dintre cele mal interesante, autor al
cunoscutei scrtsorl din 1600165: "Scriu inc hinâciu nc şi multă
sănătate părtn t.elui mieu, Spi rf dnn, şi maicei melc Cost.an del
... ", S-ar părea că e destul de limpede: Cucriscl - nun se Iscăle
şte >- c fiul lui Spiridon. Dar, UI1 document din 160:1, ne
arată eli Spiridon şi [iast rul său Cocriş au vindut l/G elin
Antileş ti, partea lui Daraban, moşul lui Coeriş1G6, iar un alt
document, din acclusi an, precizează că pe Cucriş îl chema
IOIlOşco167• ""\.\n scăpat de la Hălgracl scrie Cocrişelmai departe
cin d au bătut Mihai vo dă război cu ungurii. Deci m-a IL prins
nişte saşi ; deci au vrut să mă taie. Eu m-a m rugat şi am spus că
sîni [ecior M.o- gâldei''. Din nou s-ar părea că lucrurile sînt
clare: era fiul lui Mogâldea şi fusese adopta t de Sphldnn. Dar,
cîteva rînduri mai departe, el roagă pe Sphidon şi pe Co st.an da
"să nevoiţi şi să da ti ştire părintelui mieu, Mogâldc vornicului,
cii eu zac in t emu ită, de mănînc lutul şi părluchtl. Şi eu am
spus către An driaş că sîn l nepot de {mie şi fecior de suţ iet ,
[urui in biserică.".
Într-un document din 1669 se ara l.ă etl Drăghina Tecmăneasa şi
fiii ei v lnuu seră , cu citeva decenii în urmă, o treime din
Vcrmeşti "nepotului său, lui Ionaşco, părintelui lui Gavril Cocriş,
ţ'cci or [răţine-săn, lui Toadcr"1U8, care e cilat ca pitar.
Cu alte cuvint.e, paternitate a luî Cocriş e revendicală de trei
persoane! Şi an utn e : Spiridol1 - căruia ştim că îi era fiaslru,
Toader piloml - căruia îi era fiu de sînge, şi !OllllŞCO
J>.logâldea, căruia, procedind prin eliminare, îi era nepot de
frate. Ar rezulta c.ă vornicul Mogâldca era frate cu '['oader
pitarul; dar s-ar părea că şi Spiridon era frale cu ei. Cel puţin
aşa reiese din formula "nepot de {rate şi {ceior de suf'lel".
Chestiunea se complieă, însă, şi mai mult. Ionaşco Cocriş avea
părţi in Anti .. leşti, de pe moşul său, Ion î)araban. Dar, la
Anii/eşti mai c:cislascl'ă şi l1i.le Mogd/- deşli.
Un document, p:'islral într-o copie din seeolnl al XVIIl-Iea,
carc-i dă data de 12 iulie 1528, arată pe un Tomşa, feciorul
'Vlogâldei, nepotul sau străncpolul lui Faraonl69• Dar documentul
nu poate fi din 1528" întrucît numele logofătultli c Sll'oe,
adicăSlz'oici ; el dalea:r.ă din 1.,88 (70H6). Mai tîrziu, la16'11,
se aminteşte de o poiană făcuh'l de N!o- gci/dea pitaml din
Antileştil7U• Am putea presupune et\ acesta e identic cu Toader pi-
larul (Cocriş), şi, ,în acest caz, am avea dovada d. Toacler
pitarul şi IOllaşco :\fog{llclea slntidentici cu 'fraţii Ioan şi
Teodordin ţlOmelnicul Ristriţei. insel, la această identi- ficare
se opune faptul că mama pitarului Se numea Solomial71, in vreme ce
mama lii i Ioan şi Teodor, adcvcritil şi prin piatra funerară de la
Suceava, se numea Maria.
103 lbidern, p. 175. 164 D. I. R., ljXVII, Ilr. 289, p. 202 204.
16" N. Iorga, Scrisori d( boicri, 1912, p.
-
Plansa III
l\log;'l.Idea cel Bătrîn de la Suceava I Ion vlst lcrnic
= Maria "Iogi\ldena
Spiţa este ipotetică pentru începuturi, ea şi descendenta
Cocrişcşlilor din fratele vorrricu-
Toarler
I Irina
, Eur;'osina
Dumltraşco Ştefan logofăt
+ 21.V.1594 () sr. Dumitru Suceava
-, Măricuta" = Gavril plrcălah
- Grigore :Vlog4.!dea
i Salomia = Const , CioIan
-.
-
ŞTEFAN S. GOROVEI 16
Hăm lne ca alte cercetări să lămurească această încurcătură. Vom
reveni asupra lui Î\logâldea vornicu l şi a ascendente! sale
Într-un viitor sludiul72•
Să analizăm, acum, cîteva din multele documente care probează
legăturile de rudenie dintre Ia milll le Ureche, Mogtlldea şi
.Jorn.
1) La 1617, vorbind despre Mogâldea voruicut, mort la acea da
tii, Nestor Ureche li numeşte "frale"17'3; erau cumnuli,
2) La 1625 arc loc dania Anglielinei Jora către Zi nica Mo
qâliiea şi soţul ei, Du- mttraşco Ştefan (vezi mai SUS). Aughcliua
şi Zinica erau oere primare.
:l) La 1632 se alcătuieşte un "izvod de ţigani ce s-au Împărţit
pre pa Lru bătrîni: partca lui Ureaclie. partea Mo qâl destilor,
partea lui Simion Jora, partea lui Toader .10- răi"l74. Avem aici,
prin urmare, cele patru tulplnc de dcse en derrtl ai lui Ionaşeo
Jora păhărnicclul.
4) La 11"-16 se face marea ieşire elin Jn divizlune a celor zece
persoane, din care doi veri primari -- Grigore Ureche şi Ionaşco
.Jora -, iar restul veri Î/1 gradul doi.
5) La 1657. Anii mia, fata cronicarului, dăruieşte satul
Mîndreşti pe Bahlu leţ (Strca ) lui Gavril .Ioni sulger, nu
rnlndu-l .nărn! SăU"175 - neri in gradul doi.
(;) In 1674, hatmanul Alexandru Ruhuş şi soţia sa Alexandra
(născută Ureche), dăruiesc părţile lor din Bădeana şi Gluleşt i lui
Vasile Gheuea şi soţiei sale Sirnln a, [iindu-lc nepoată (Si mina)
du pă Ureche nornicul'?", Acest document necesită un comen- tariu.
Vasile Gheuca e viitorul vistier, tăla t de Gheorghe Duca la 2
octombrie 1679. Neculai Coslin ne spune+" că soţia lui Gheuca ,
Simina, cra nepoată de soră a vorniculu i Gavriliţă Kostaki, iar
dintr-un act elin 1669 ştim că ea era fiica lui Gavril Jora178 şi
deci nepoata lui Jonaşco .Joru de la 1646 şi a Si minei Arapu, al
cărei prenume îl purta şi-I va transmite, la rindul ei, ncpoatei
sale. Prin urmare, Simina Gh euca I1U era ne- poala lui Alexandru
Bu huş şi a soţiei sale, ei erau neri în gradul ai treilea.
7) Tol Alexandra Buhus; fiica lui Necula! Ureche, vinde, la
1692, satul Coţ- măncs ti. în actul de vinzare, ca spune că,
"scoţînd acest sat la vînzare, am socotit eri se cuvine dumisale
lui Ant.iohie cluciariul, căce se trage de pe părinieie durnisale
Ga- oril Joua sulgiariul dintr-aceea slimÎnţâ despre care ne tragem
şi 11oi"179, adieil din familia Jora. Alexandra Buhuş şi Antioh
.Tora erau /Jeri în [{radul al Ireilea.
Urme ale luruclil'ii celor trei neamuri găsim pină tîrziu, In
veacul al XV II I-Iea. Într-un document din 27 martie 174018U,
est.e vorba de sa luI Rl1.CÎuleni, 1n care aveau parle atît
Dau/del, ca urmaş al lui IVIilzlii/eseu, cît şi mănăstirea Secu,
"danie de la Urechc vornicul, ctitorul mănăstirii". Davidel este
Ursache Dauidel, fiul lui Alexandru Davidel, pretendentul la tronul
Moldovei181, şi al Saftei Roşea, fiica lui Leca Hoşca şi a
Cristinei Lupaşco Budum. Leca Roşea era fiul lui Gheorghe Roca
vistierul182 şi stnlnepotul lui lonaşcoMogâldea. Pricina din 1740
era pentru un sferl din Hăeiuleni,
i72 Ionaşco J\logâldea descindea şi din Cozma Şandl'oviei, elin
prima jumătale a secolului al X V -lea, prin fiul acestuia Iuric şi
nepotul lsaico; mai descinelea, se parc, şi din neamul
Alboteştilol' sau elin al lui Dragoş Viteazul (satul
Drăguşcni).
173 D. 1. R., 4jXVII, nr. 139, p. 100. 174 P. P. Panaiteseu,
Obştea ţâl'tlnea$câ in Tara I/onnÎntllseâ şi lv!o/dolla,
Bucureşti,
1D6'1, p. 150, nota 11.. 1.75 "Bu/elimzl «Ioan Newlcei)", fase.
IV, p. 41, nota 1; Elena Eftimiu, op. cii.,
p. 372; C. 1). M., voI. III, nr. 217, p. 67 - sub aIlul 1H56.
176 V. A. Urechiă, J11iroll Costin. Opere complete, voI. I, p. 700;
v. şi Gh. Ghibă-
neseu, [spisoace şi zapise, III, 2, pp. 158-15D. 177 M.
Kogălniceanu, op. cit., voI. II, p. 20. 178 C. D. 111., voI. III,
nI'. 1798, p. 882. 179 "Bulelinul
-
Planşa Iv I
Nestor vornic de gloată, logofăt
mare vurn ic al 1,'ării de .Ios + 1617
Mitrofuna, fiica lui Ionasco .Jora păhărntcet
!
Maria Constantin Batişte Velelli
I Alexandra + 1671/J(l72 = 1. Antioh Kostakl agă ) ('h i,.",
.-
Grigore logofăt, mare vornlc al Tiirii de Jos, +. IV.
HH7==Lupa Vo- ron tar Prăjesc u
I i Vasile
spătar + 1679/1680 = Aniţa D. Drăgutescu
r=r=> __ ._--_. __ _-! - _----- 1 ; , I Vasile Nasta sia =
Isac Balica
i Neculal spătar
+ a. 16G9 = ElÎsafta Neagoe
+ a. 164:3 = Mag da, r. lui
Andrei ha tman şi a Tudosiei Hâra
-
126 Ş'l'EFA\i S. GOR0VEl
celelalte trei sferturi fiind ale llullHlslirij Mul du vi l a.
La cercetare, s-a aflat că jumătate din acel sferL fusese a lui
Ureche vorn icul, "dintr-UII urie fi Badului vodă elin vă lc t
7125", adică uricul (lin 16 aprilie 16171B3, iar cealaltă optime
rusesc a Parascăi, sora lui Vasile 1\lihăilescnl, i o vin duse lui
Deleu. Atunci, Grigore Ureche i Gheorghe Roşea vist ieru l au venit
la Vasile LllPU, arăt inrl că Delcu, "nefiind el nici neam, nici m
oşau ", nu avea drept să cumpere de la Parasea. S·a hot.ărtt. ea
vornicul Ureche să dea bani lui Dclcu , ca să răscumpere moşia,
"ori de n-a vre Ureche vornieul, să-i rutoarcă Roşca vist iernicul,
[iitui lleam"18'1.
De altfel, pe tatăl vlstlerului Gheorghe H()ca, vornlcul Ioan
Hoşea, îl vedem Iăc in d o d an ie mănăstu-ii Secu185• Aflăm că
vornicul Roşea, ginerele vorn icu lu i Ionnş co Zbieral86, plecase
în Polonia CL! Constantin Muvilă.
Cît priveşte pc Cocriscştl, un document. elin 1668 arată că urm
a şii lui Grigorc Ureche Chiriac medelnicerul cu Alexandra si
Vasile Ureche .. - au vindut lui Gavril Cocriş o treime din
:;îoimăreşti, parte care fusese cHllpărată de bunicul lor, Nest or
Urechc187
Fără a avea prctcn ţla ca 111 prezentul studiu am reuşit să iden
titlcăm pc toţi stră- mosii 'ii toat.e rudele cronicarului Gl'igore
Ureche 188, putem afirma că această lungă dezbatere gcncaluglcă se
încheie cu rezultate interesante, pe baza cărora, prin adincirea
cerce t ărilor , se vor pu teu afla, în viitor, mu lt mai multe
amănunte.
Ar însemna să ieşim din cadrul tixa t acestui studiu dacă am
arăta e,l dintre "ne- polii lui Micra părcăla hul" s-au recrutat si
principalii participanţi la răscoala boierilor din 171G: Vasile
Ceaurul, Dumitraşco Cuza, Neculai Soldan.
Se conturează, astfel, tot mai precis şi se confirmă tot. mai
puternic existent a unei politici feudale, mai mult decît de clasă
politica de familie, asupra căreia vom mai reveni. Tot o d a t ă se
dovedeşte rolul deosebit de important pc care-I arc genealogia în
lămurirea unor cveunneu Le sau procese istol'iee, prin analiza
legăt.urilor t:are existau Intre oamenii şi conducătorii acelor
cpoci. E:;tcţelul sprc care t.inde ştiinţa gcncalo- gidi.
La:) 1). 1. n., 'i/XVIl, Llr. 1.8:\, p. 145: "c1iu giulll{i\.ale
de sal de H.ăciuleni, giu·· lllăbJea din gios".
18. Artur Gorovei, O}J. cii., p. \)5 ·_·\Hi. 185 C. D. :\1.,
voI. Il, III'. 1U:>\}, p. :l80. 18(; Vezi mai sus notele
51·--.)2. 187 C. D. iVI., voI. III, lll'. 1035, p. 350. 188 Un
Toderaşco, nepot al lui Ncstol' Ureche, a fost acela care a dus
părul Doam-
nei Elisabeta )\'lovih\ la SlIceviţa- V. A. Urechiil,
IlLscripiiuni dupâ malluscrise, comulli- câri şi Ho/e, exLras din
A. Il. M. S. 1., s. II, t. IX (1887), p. g; toL V. A. Urechiă, in
SeMlc de istoria /ilem/urii române, citale lllai sus, ca şi, mai,
ales, în prefaţa la: Alexandru V. Gidei, StudiL! aSllpra
cronicari/oI' moldoveni din sec. XVII, Bucureşti, 1898, dă ca loc
de origine al familiei UrechcţilluLul Putna; în ultima lucrare, li
dă pe Maxim Ureche ca fiu al unui Ioan, fiul lui Oană Ureacle (p.
IV _. V) ; tot aici, el afirmă că "Nestol' Ureche nu fu unicul fiu
al luii\Taxirll Crcche şi al Dmnilrei, ci ( ... ) mai avu 2 surori
şi un frate, Nicolae Crcche" (p. X-XI). AcesLe afirmaţii nu sînL
sprijinite, în lucrările respective, pe Itici un temei
doeumentar.
