Carmen-Maria Mecu

Nichita Stenescuprin lentile de psiholog

Carmen-Maria Mecu

Nichita Stinescuprin lentile de psiholog

ffiTrra6rt,fte

201.6

CUPRINS

CuvAnt-inainte / 5

NICHITA STANNSCU:OPERA $I BIOGRAFIE

I. Doui biograhi l7Experienld qiopefi /7Ruptura / L1

Moartea. Anatomicul / 2LComunicarea qi irtAlrririle semnificative / 24Lecturile / 3L

Martorii / 31

Naqterea asistatd / 40II. O stripungere creatoare: tl elegii I 47Poezie,,impersonald" qireceptare cteatoate / 471,L elegii - patru interpretdri creatoare / 51L. Poetul gi poezia in doisprezece ipostaze I 552. MartoruImarhrizat I 633. Intrarea subiectului in semnificant I 694. Doudsprezece chipuri ale credinlei / 78III. Starea transpersonali a poeziei I 92Comunicarea dintre constient gi inconqtient.Spre o,,metacongtnnte" I 92Fenomenologie transpersonali in poemele luiNictrita Stdnescu / 104Meta-meditafie. Analiza ciclului,,Noduri gi semne" / 116

317

ry.O experienfi de receptarc l'J.33Invilarea prin experienfd.Artistul - iniliator de experienfe esenfiale I 133Harta subiectivd / L35

Suprafata textual5 qi,,poezia pulsatorie" I 1,40^tIrrlelesul debazd. al textului / L45

Spafiul poemului (modelul lumii ficfionale) / 1"48

Spre o interpretare I 1,64

Anexi" 1179Bibliografie 11.83

NICHITA STANESCU, POET ,,COSMIC-.o PSTHOLOGTE A CUNOA$TERrr$I A LIMBAJULUI POETIC

IOntologia / 186

Cunoagterea - Atribute. Mecanisme.Interferenf e 1194Comunicare. Comunicarea poeticd. Cuvinte ginecuvinte / 203ilIdentificarea - mecanism al cunoagterii giprocedeu poetic I 209hrdividualizarea /217Metamorf ozele. Invariantul.Amestecul plarurilor I 222ilICreafia,,In Anima".Simbolism verbal giplastic 1235

318

IVMoralistul1251,,,A fi sau a avea" f 25'J.

,,Primum viverc" f 255

,,A sta locului gi in lucrare" I 257

Axis mundi /260,,Cetepoezie, atAta filosohe" I262Viala gi arta poetic6,I 256Note / 259Bibliografie l27O

STAREA POEZIEI

Creafie gi comunicare 1272Referenlialul 1 282Receptarea ca ,,joc alNote / 289Bibliogr#ie 1290

negocierii de sens" / 285

,,TEMA CU VARIATIUNI'SAU TIMPUTPREZENT AL POEZIEI

Arta poetici a spontaneitd\ii 1292Un poem exemplar 1296Bibliografie 1315

NIcHITA srANnscutopnnA sI BTocRAFIEI

r. pouA BroGRAFrr

Experienfi 9i operi. Jesdtura viefii fiecdruiom este astfel alcdtuitS, incAt permite scrierea acel pufin doui biografii: urta exterioard, ca o succe-siune de evenimente semnificative social, cumsunt naqterea, gcolile urmate, funcfiile indeplinite,starea civild, prieteniile, grupdrile din care a fdcutparte etc. gi o alta, interioard, cea a evenimentelortrdite qi considerate de acel om ca fiind semnifica-tive, adicd a irtAmplirilor cu sens care i-au modi-ficat succesiv congtiinfa. Afirmalia mea este cu atAtmai adeviratd atunci cAnd vorbim despre un scri-itor, pentru ci el nu este artist doar cAnd se aqaz6.

l,a masa de scris, ci gi ft:r tot timpul tr care, folosinddriar o expresie a lui Nidrita Stdnescu, primegtepcurile realului.

Fiind o congtiinfi incorporatd, fiecare dintrenoi se instituie irrtr-un centru din care dezvoltd oexperienld unicd a lumii, fiecare dintre noi consti-firie, prin perspectiva sa original5, o provocareperrtru ceilalfi, ca gi cum le-ar arita cu degetul cevace meritd neapirat sd fie vdzut. Dar in vreme ce

1. Studiul a apirut mai intAi in revista,, Limbi,si literaturi",w - U1997, 1. qi 211998 Ei 3-411999.

7

descoperirile existenfiale ale celor mai mulfi dintrenoi se comunicl ocazional gi unui cerc restrAns deintimi, glasul poetului dreami foarte mulfi oameni,el isi face din aceasta o meserie gi atunci ,,poefulca gi soldafuVnu are viald personald,,. pentru el nuexisti timp liber qi timp ocupat. El ?qi trdiegte viafa cape o aventurd al cdrei rost este sd se imortalizezeincuvinte. Fiind in acelaqi timp cel mai social, dar gicel mai singular dintre oameni, el experimenteazdtriiri in beneficiul nostru gi reexperimenteazl., cafirtr-o oglindi magicS, toate stdrile noastre. NictritaStinescu nu a scris doar poezie, ci a qi reflectatasupra felului i:r care se face poezia, striduindu_sesi qlefuiascl acele instrumente ale constiinfei caresunt produchtoare de poezie. El face distincfle firtrepoetul cu suflet Eipoetul cu talent. poetul talentat purgi simplu este acela care stdpAnegte megtegugulpoeziei: versifi cafia, fi gurile limbajului, convengiileartistice. Poetul cu suflet este asemenea t6ndruluiEminescu, cel care a fostin stare sd facd saltul de laDe-as aaea la Odd (tn metru antic). El ,,scrie cu sineilsugi" despre o altfel de vedere a lumii. prefulpl5tit este suferinla, acel fel de traumd esenlialdce incheagi un nod de semnificafii in personali_tatea noastr5, suferinte din care - dacd reugim s_o

lgcem - vom iegi la alt nivel de pe verticala posi_bilS a vieFi noasfre. Iatd de ce mi se pare impor_tant sd pregitim in,telegerea poeziei lui NichitaStSnescu prin conturarea biografiei artistice (interi-oare) a autorului. Aici se cuvine un comentariu curost de preazare a valorii de adevdr a unei astfel debiografii. Majoritatea informafiilor despre stirile

8

Irrlct'ioitrc ale poetului provin din dialogul shu

r'n urr rnai tAnir poe! Aurelian Titu Dumitrescu'

irt sunl adunate iir volumul Antimetafizica' Altele

:rrrrrl t'xtrase din volumul Respirdri, in mare parfe'

o r'rtk'gcre de eseuri.( ) rclafie firtre doi oameni este selectivi' h

rirt rst t I t:d interlocutorul exteri orizeazdunchip inte-

r lr lx' care intrebdrile parteneruluiil cer' Dar nici

,, irrlrcbare n-ar putea ie ,,ct"e'e" decAt in sensul

g rr rsi 1r i I i tdfilor peisoanei drestionate' Afl at, aqadar'

i,r1ri irr fafd cu un poetin formare, Nichita Stdnescu

,, u111bit d"tp.",,pricinile interioare", despre moti-

vr.lt' care il fdcuserd qi il fdceau sd scrie poezie'

A mers pAn6la a inventa evenimente exterioare

l,t' tnisura irdirilor interioare, de pildd repetenfia

s,r .lin primul an de gcoali, cum vom vedea ulte-

rior. Chiar dacd starea Pe care el o pune Pe seama

.rrp.'ilului care invald sd scrie a fost doar ingrogatd

,1,' interpretarea maturului ori complet inventatd'

iriiil cum ne Pune cu deplind justificare in gardd

,'.iti.rrl Eugen Simion, lmportant este cd omul

Nichita a tieit-o gi cd ea poate fi recunoscutd intlrrpul poemelor sale' Putem sPune, reformulAnd

,, ,rts"-agie de finele a criticului, aceea cd NidritaStinescu igi scrie biograha lui de poet, ci avem a

l'ace cu un destin exceplional in care omul creeazd

tlou| opere, ca doud ogltnzipuse fald tr fa!d: oPera

poetici gi cea eseisticd, pe de o parte, 9i biografia

su de artist, pe de altd parte' El simte din ce in ce

mai mult "J.t poet pe mhsurd ce scrie poezie'

opera sa il forme azd astfel, 9i, in acelaqi timp'

scrie din ce in ce mai bine poezie pe mdsuri ce-qi

simte din ce in ce mai poefic viafa sa exterioari,adici triirile sale interioare ii structu reazd. poezia.Nichita Stdnescu.igi scrie biograhasa de poet cumigi scrie qi poeziile, cu sine ilr,-rEi neint'ampUtorproclamAndu-se el inuentator al Hemografiei. De lao vreme/ cam de pe la 40 de ani, cele aoua feluride scrieri ale sale. vor incepe a se contopi. Operdh^* biografia interioard a poetului va releva la oanalizd mai atentd cAteva t"*", ruptura, moartea sianatomicul, comunicarea gi intillniiitr ri*oi\rotiir,

lecturile. Ele se vor regdsi transfigurate in poezie.De pild5, intr-un *oJ* totul irisorit, una dintrecele mai vechi amintiri pe care gi le asumd poetultrimite Ia maniera s.a sti^listici. EI povestegte cum,t".J" 5-.d ani, pirintii lui aveau o iat|ftr casd, AnaSzilagyi, consideratd aproape

"u f5.ar,a purt" Jir,familie. Aceasta

si era roarte ""uxtT'J',ffffitt-:H:,ll ill';percepea afunci ca pe a doua sa mamd. Copil foartemoffuros, ,,scarandiv,, cum igi zice el" nu voia sdmSn6nce supa cu g5luqte aecht dacd i ," ,prrrru",,

povegti. Povestea preferati era despre Fdt_Frumoscare ucidea balauruI cel cu gapte .up"t". Nichitacerea amdnunte care-nu trebuiai sd fii aceleagi de Iaun basm Ia altul, de Ia o relatare ta utta.Acest fapt,care contrazice de altfel modul de comportareobignuit al copiilor, cdiora re place ca discursul sdse conserve/ aminteqte de modul fir care Nichita_11"T:* igi concepe poemele, ca pe nigte teme cuvariafiuni.

Spre exempltl iatd acest fragment dintr_unpoem extras Ia intAmplare: ,,A te nagte este o

10

l.t,ulntilnnre la moarte.l Dupd felul pdcafului este 9iprrk'aprsa:/ unii oameni, alf,i pesnri, altii pietre./('.,,tlilftmat la moarte pin tnchisoarea copacului./l'tt,ttlilffinflt la moarte prin inchisoarea crocodilului./t' t t t t d u m n at la mo art e pr in tnchis o ar e a ierbid" (Cele p atrut'(tt'tvnla fundamentale,tn Operele imperfecte - s. n.).

l'rcocuparea pentru corP gi pentru interi-orilltt,a corporald el o prezintd ca fiind gi maivr't'ltc, de pe la3-4 ani. Pirinfii, ca sdl mai irdul-,'r,irst'ri dupd ce fuseseri nevoifi sd-i administrezerr 1r1'{g3ps6,, i'au cumpdrat o jucdrie de cauciucrr.prcz,entAnd un bdielel care linea un avion lipitrk' lrir-rpt. Plictisindu-se de monotonia jocului cu

,,,,.,rstd jucdrie, ii vine intr-o zi ideea sd decupezelrr loarfecele avionul gi atunci constatd cd bdiatulr. gol pe dinduntru. Are o viziune: ori de cAte orirrriirrincd, m6ncarea il umple pu,Ln cAte pulin,,rrrrcninfAnd sd-i ajungb cu timpul pAnd la gAt 9isri nu mai poatd inghifi nimic. Aceastd obsesie ill.rt'c sd se abfind un timp sd mdnAnce prea mult.Irr gcneral, o temi este reactivatd la vArste diferite,in imprejurdri sauin modalitili diferite, dupd cumvom vedea in continuare.

Ruptura. Experienfa revelatorie a rupturii iltrrstd, dupd declaraliile sale, un an de repetenfie'l;lpt neconfirmabil obiectiv, cum reiese din crono-Iogie. Descrierea experienlei este insd demnd de

Iot interesul pentru cel care vrea sd-i decodezepocmele. Cend vede scris o-i, oi, copilul Nidritat:ste gocat de corporalitatea cuvintelor care potehema imagini ale realului, ca 9i cum i-ar ieqi pe

't7

gurd copaci, animale gi ingeri. PAnd atunci el nuse distingea pe sine de ceea ce-l inconjura (fiinfe,obiecte) gi nici nu percepea cuvintele ca fiindnume a ceva. Experienla obiectualizdrii vorbiriieste experienla contempldrii lumii dinafara ei decitre copilul care incepe brusc a se percepe cafiind altceva decAt cele gi decAt cei care il incon-joar5. Asumarea identitifii personale este triitdca o crizd a pierderii unitdlii cu lumea, ca un felde cddere din Paradis ca urmare a excesului decunoagtere. Eforful poetic de mai tArziu va aveadrept rost isp5girea acestei culpe, transcendereaacestei prdpdstii dintre sine gi fiint", dintre sine gilucruri, iar la limiti chiar dintre sine gi sine. Cumeste posibil sd se facd aceasta? Prin experimentareaaltorpuncte de vedere, prin ceea ce poetulnumegteschimbarea punctului de fugd. Simultaneitdfii natu-rale cu obiectele i se va substitui simultaneitateapoetului cu ingelesurile acestora, inEelesuri carepot fi descifrate citind lumea ca pe o carte, a$a cumfac savanfli atunci c6nd citesc despre lund fic6ndal-ralize de laborator ale unui pietroi adus de acolo,ori cum descifreazd ei codul genetic etc., irtrucAttotul poate fi perceput ca semn. Aceastd primdrevelare a rupturii este produsd dupd un pattern,dupd o sdremd care poate si explice si generareaaltor imagini ori ftrlelesuri ale aliendrii. Adolescentfiind, Nidrita Stbnescu ia cunogtinli de faptulcd are un trup, cu per,ti intr-o oarecare indepen-denfd: spdl6ndu-gi mAinile dupi un meci de volei,acestea i se par absurde; spdlAndu-gi pe picioareintr-un lighean, gi picioarele ii par a fi absurde...

L2