www.dacoromanica.ro

NICOLAUS OLAHUS

CORESPONDENTA CU UMANISTIBATAVI 1 FLAMANZI

www.dacoromanica.ro

Coperta : Florin lonescu

www.dacoromanica.ro

NICOLAUS OLAHUS

CORESPONDENTACU UMANI5TI

BATAVI SI FLAMANZI

Cuvint inainte, antologie, note *i bibliografiede CORNELIU ALBU

Traducerea textelor din limbs latiniide MARIA CAPOIANU

EDITURA MINERVABucure*ti, 1974

*www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE

Renasterea din secolele XV si XVI a fost apreciatA deFr. Engels ca cea mai mare rAsturnare progresista din cite trAiseomenirea pind atunci" I. Prin Renastere se inaugureazA o culturAsi o viata spiritualA de tip nou. Inflorirea, Vara precedent, aculturii din acea epocA se sprijina pe adincile transformAri econo-mice si sociale care au dus, treptat, la destrAmarea relatiilor feu-dale si la formarea relatiilor capitaliste. In secolele acelea s-aurealizat progrese uriase in tehnicA2 0 s-au pus bazele corner-tului international, a inceput transformarea mestesugurilor inmanufacturA punctul de plecare pentru marea industriemodernA" 3.

PreocupArile filologice, filozofice, literare si artistice ale Re-nasterii vor fi designate, in linii generale, prin notiunea de uma-nism", in vrerne ce activitatile anticlericale 0. antipapale, dintrecare amintim doar de acelea ale lui Martin Luther, Ulrich Zwingli,Jean Calvin si Henric al VIII-lea, prin aceea de reformA".

/n aceastA epoch.' mareatk cind orAsenii au infrint putereafeudalismului, cind pe planul al doilea al luptei dintre orAseni sinobilii feudali au apArut taranii rasculati, a fost infrintA dictaturaspirituald a papei, a reinviat antichitatea greacii si, odatã cuaceasta, au inflorit artele din epoca modernk s-a pus bazA stiin-telor naturii. Era scrie Fr. Engels o epocA ce avea nevoie

1 Fr. Engels, Dialectica naturii, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1959, p. 5.2 Idem, Ludwig Feuerbach si sfirsitul filozofiei clasice germane,

Editura P.C.R., Bucuresti, 1945, p. 29.3 Idem, Dialectica naturii, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1959, p. 5.

V

www.dacoromanica.ro

de titani si ea a creat titani ai eruditiei, ai spiritului si aicaracterului.

Umanismul secolului al XVI-lea, in care Nicolaus OlahusocupA un loc de frunte, este un sentiment de entuziasta. admi-ratie care a dus la studierea si imitarea, in exclusivitate, a mode-lelor antice" 4.

Localizind acest umanism la Täri le de Jos, unde in perioada1531-1541, Nicolaus Olahus a fost un mentor unanim acceptat,vom distinge, in evolutia lui, douà mad perioade. La inceput,umanistii batavi i flamanzi cautau sA alunge barbaria" din in-stitutiile de invätamint. Ei erau preocupati sa combatá scolasti-cismul prin reimprospatarea metodelor de invAtamint, prin rAs-pindirea cunostintelor de elinA i latink precum i depunerea deeforturi Mudabile pentru ca monumentele literaturii clasice sãfie cunoscute in cercuri cit mai largi cu putintä. Urmasii deatunci au descoperit entuziasmati civilizatia antick insusindu-sicaracterul ei uman, universal si etern. Ei alungau de pretutindeniignoranta pentru a face loc ratiunii, cercetarii.

Epoca aceasta este consideratà ca fiind a vulgarizarii". Li-mita ei, cea mai apropiatA de noi, este anul mortii lui Erasmus(1536). Dupä aceea, dupà secole de imitatie si difuzare, urmeazàperioada de eruditie. Reprezentantii cei mai ilustri ai acesteiperioade au fost Justius Lepsius (1547-1606), Johannes GerradVossius (1577-1649) socotit asemenea unui oracol" si HugoGrotius (1583-1649), autorul celebrului tratat De jure belli acpacis.

E de remarcat cg dacä in faza vulgarithrii", umanistli dinTarile de Jos s-au multumit numai sA imite i sA difuzeze", prinMartin de Smet (1525-1578) si Stephanus Winandus Pighius(1520-1604), ei au fost cei care au pus bazele epigrafiei carepoate fi consideratA o stiint6. belgianA" 5.

Setea de instruire cuprindea, in acea epock cercuri tot mailargi iar umanistii, in majoritate ecleziastici, considerau cã farAoperele clasice totul ar fi fost claustra sine armario quasi cas-trum sine armatorio" (o minAstire fàrä bibliotecA este ca un

4 N. Delarouelle, Guillaume Budé, Paris, 1907, P. 2.5 Alphonse Roersch, L'Humanisrne beige a l'epoque de la

Renaissance, Bruxelles, 1910, p. 139-140.

VI

www.dacoromanica.ro

castel fdrA arsenal), la care mai adaugAm si precizarea lui Tho-mas de Kemps (1380-1471), a o minastire fArA bibliotecA esteca o masa fAra bucate, o grAdinA fãrã flori sau un local de bursa.fárà bani. Se pare insA cA cea mai plasticA explicatie data decineva pentru a justifica necesitatea insuirii limbilor clasice, maicu seama a celei eline, a fost cea a lui Alexander Hegius (14331498) care considera cã dacA vrei sA Inveti gramatica, legilestilului, prozodia, filozofia, retorica, matematicile, artele, medicina,atunci studiazA mai intli limba 6.

Initiativa aceasta, de a privi omul cu nevoile legate deexistenta lui In societate printr-o opticA fundamental diferitA decea din trecut, dIndu-i posibilitatea sA se smulgA din carapaceasufocantA a moralei i practicilor religioase, indicindu-i, in ace-lai noi idealuri de viatA care sh-1 bucure i sA-i creezeraiul pe pAmint nu in cer, apartine, in Tari le de Jos, eclezias-ticilor care purtau numele de fratii vietuirii In comun". Mem-brii ordinului, vestitori ai vremurilor nol, erau copistiInfiintarea de tipografii i procurarea de opere pentru ca acestetipografii sA-si poata desfAsura activitatea fàrã Intrerupere, aconstituit pentru ei supremul scop In viata. Exemple nu le-aulipsit. Cei mai admirati de ei au fost cei trei Manuce pe careau cAutat imite, atft in ce priveste operele tipArite, citliterele intrebuintate.

In ce priveste orasul Louvain, centru catolic influent, caredispunea de o renumitA universitate. acesta a produs numeroasetipArituri. Printre tipografii vestiti de acolo se numArA ThierryMartens. De sub teascurile tipografiei lui au iesit, In format mic,multe din operele lui Erasmus, ceea ce i-a adus renurne si bunclstig. In atelierul lui activa, din 1516, Rutgerus Rescius, prietenulsi corespondentul de mai tirziu al lui Nicolaus Olahus. Resciusfiind foarte apreciat de Erasmus pentru vastele lui cunostinteelenistice, la propunerea printului umanistilor, a fost numit suc-cesor al ski la catedra de limba elinA a universitAtii din Louvain.

In anul 1529 Martens s-a retras din afaceri. Deoarece uni-versitatea nu concepea sA nu aibA o tipografie proprie, sarcina

Alexander Hegius, Carmina, Deventer, editia din 1948. Vezipoezia De utilitate lingae graecae [Despre foloasele cunoasteriilimbit eline].

VII

elina"

sA-i si

timp,

Zen*.

www.dacoromanica.ro

aceasta 5i-a asumat-o profesorul Rescius care, intr-o scrisoaredin 31 iulie 1529, adresatA fratelui fondatorului universitAtii dinLouvain, 5i-a expus nu numai planul de muncA ci si crezul 'stiin-tific si social ce stAtea la baza dezvoltArii umanismului din 'rafflede Jos in cea de a doua jumAtate a veacului al XVI-lea. Eu,precizeath noul tipograf, de aproape unsprezece ani predau, clupàputerile mele, literatura elind, la colegiul fondat de fratele VailJeronim de Busleyden v... Pentru imprimarea textelor eline, latine5i evreesti am procurat cele mai elegante litere pe care le-amputut gAsi la turnAtorille din Germania. Cu ajutorul acestuimaterial, ne-am propus sà editam, pentru uzul studentilor maiales, pe toti autorii considerati a fi cei mai buni, mai cu seamApe autorii elini care-mi sint necesari la predarea lectiilor mele".In continuare, tipograful Rescius aratA ca deocamdata a alesMemorabilia, aceasta pentru cA anul trecut explicind Economia,Cyropedia $i Hieron, toate de Xenofon, am constatat cA ele auplAcut mult auditorilor mei".

Remarcam faptul cA, in toate imprejurArile, textele editatede Rescius erau stabilite cu foarte mare grijA 5i nu erau Insotitede note sau comentarii. Ca executie, totul infAtisa un stil elegantsi foarte mult bun gust.

Din rindurile unor umanisti care aveau astfel de preocupArise vor recruta corespondentii lui Nicolaus Olahus.

*

In corespondenta, ca 5i In lucrArile sale istorice Ungaria,Atila si Chronicon, Nicolaus Olahus (10 ianuarie 1493 17 ianuarie1568) dA bogate informatii cu privire la originea lui romAneascfi.Izvoarele folosite pornesc de la domnia lui Dracula Voievod(Vlad Tepes). Bunicul lui dinspre tatA Manzilla de laArges a avut de la sotia lui, Marina, sora lui Iancu de Rune-doara, printre altii, doi copii. Unul se numea Stanciul care aavut si el copii, pe Danciu si Petru ; iar celAlalt se numea

7 Luxemburghezul Hieronimus Buslidius (1470-1517), consilierde stat, ambasador, demnitar ecleziastic, magistrat si scriitor uma-nist, a obtinut de la imparatul Maximilian I numeroase beneficiicu ajutorul cArora s-a infiintat Colegiul celor trei limbi (elinA,latinA 5i ebraicA) din Louvain.

VIII

www.dacoromanica.ro

Stoian, adicA Stefan. Acesta rn-a nascut pe mine si pe Matei,pe Ursula si pe Ileana. Dracula punind mina pe putere, I-a ucispe unchiul meu Stanciul cu securea. Dar Stefan, copil Inca (paenepuero), scdpind de tirania acestuia a fugit la regele Matei" (Un-garia, cap. XII, p. 3).

Stoian, devenit la majorat $tefan Olahus, ca unul ce proveneadin tara valahilor, si-a petrecut copilAria la Sibiu. La maturitatea intrat in slujba vArului sAu, regele Matei Corvin, i s-a cAsAtoritcu Varvara Hunzar (Hinsar). Ca recompensd pentru serviciileaduse, in anul 1504 Stefan Olahus a fost numit judex regius"(primar) al OrAstiei, iar mai apoi prefect al salinelor din Tran-silvania, functiuni pe care le-a detinut pinA In 1522 cind, girbovitde ani", a fost inlocuit cu fiul sAu, Matei.

Nicolaus Olahus, se impusese din tinerete ca un umanistremarcabil. In scoala capitularA din Oradea pe care a urmat-o,adevArata pepinierd de secretari i diplornati pentru curtea de laBuda, limba de predare era latina, iar programa de invatArnintera copiatA dura acelea ale scolilor similare din occident, cuprin-zind cunostintele elernentare ale celor patru arte liberale, im-partite in doua. cicluri. In cel dintii (trivium) se invAta gramatica,retorica i dialectica, adica stiinta de a interpreta poetii si istoriciiclasici, de a citi i scrie perfect latineste ; In cel de al doilea(quadrivium) se studia aritmetica, geometria, astronomia simuzica.

Oradea a fost unul din prirnele focare ale umanismului InEuropa rAsAriteanA. Profesorii scolii capitulare de aid se bucuraude prestigiu. Printre ei se gAsea istoricul grec Filip Padocataros,adus tocrnai din Cipru, Pietro Paolo Vergerio, bun cunoscAtor allimbii eline din care a f Acut numeroase traduceri, muzicianulPierre, templier francez, savantul Grigore Szamoszky si, In sfirsit,renumitul George Peuerbach, provenit de la universitatea dinViena, autorul tabelelor eclipselor solare, cunoscute in istoria astro-nomiei sub numele de Tabulae Varadiensis". Tot acolo se gAsea obibliotecd cu manuscrise de mare valoare, des cercetatA de uma-nistii epocii, ca si de Matei Corvin in anii tineretii sale. Bibliotecadin Oradea i-a servit viitorului rege ca model la realizarea vestiteiBibliotheca Corviniana de la Buda, distrusA de turci dupA ocupareaorasului.

IX

www.dacoromanica.ro

S-a remarcat, nu färd temei, cA la scoala capitularA din Oradease practica invAtamintul cel mai avansat din Ungaria i Tran-silvania In secolul al XVI-lea. Acolo incepuse s'a sufle un vintnou care a mAturat vechiul baast al traditiei scolastice pentrua introduce o invAtAturit care purta pecetea spiritului umanistinnoitor 9.

Cei sapte ani petrecuti de Nicolaus Olahus la aceastA scoalAau avut o puternicA influentA asupra formfirii lui intelectuale.S-a impus mai cu seamA in ce priveste studiul limbii latine,elocinta si poetica. Sirguinta la invAtAtura, comportarea irepro-sabild, seriozitatea si compunerea de poezii in limba latinA auatras de timpuriu atentia superiorilor, mai cu seam& a episcopuluiTurzo Sigismund. De acest prim ocrotitor, considerat in tot cursulvietii ca un al doilea pArinte, ca si de anii de scoalA de laOradea, Nicolaus Olahus va aminti deseori cu duiosie. Astfel intr-oscrisoare adresatA fostului sAu coleg de clasA, Gerendy, ajunsepiscop de Alba Iulia, va evoca anii cind ne ocupam impreunade literaturA si citeam Apologia lui Esop despre care face men-tiune i Aulus Gelius" 9.

Pentru sirguinta lui la invAtAturA i inindu-se desigur inseamA atit originea lui voievodalA cit pi serviciile aduse de tatalsAu regatului, Nicolaus Olahus a fost numit In 1510, pe cind erafn clasa a III-a a quadriviumului, paj al regelui Vladislau alIV-lea pe care 1-a servit pind la moartea acestuia, survenita inziva de 13 martie 1516, cind a pArAsit curtea pentru a se dedicaexclusiv studiilor i bisericii. A dispus astfel de un deceniu(1516-1526), pe care, ca secretar al episcopului de Pécs, canonicde Pécs, protopop de Komárom si canonic-lector de Strigoniu(director de studii al scolii capitulare arhiepiscopale), I-a petrecutmai mult in biblioteci si amfiteatre, traducind din istoricii sipoetii elini pi latini, scriind el insusi poezii apreciate de contern-porani. Din aceasta epocA dateazA i contactul cu prodigioasaactivitate publicisticA a lui Erasmus din Rotterdam.

Bezdechi Stefan, Nicolaus Olahus, primul umanist de origindroman& Cu un cuvint inainte de prof. acad. Ion Lupas, Aninoasa,Gorj, 1939, p. 13.

9 Ipolyi Arnold, Olcih Miklos levelezése [Corespondenta luiNicolaus Olahus]. Vezi Monumenta Hungariae Historica, I. osztaly,Okmanytár, XXX kötet. Scrisoarea din 30 ianuarie 1530.

X

8

www.dacoromanica.ro

Nápasta ce s-a abatut intre timp asupra Europei sud-vestice_prin rázboaiele de cuceriri ale hti Soleirnan Magnificul a puscapat indeletnicirilor literare ale lui Nicolaus Olahus. In primavaraanului 1526, turcii au cucerit Petrovardarul si se pregateau sainvadeze Ungaria.

In astfel de imprejurari, ca o pretuire a calitatilor dovedite,.Nicolaus Olahus a fost rechemat la curte i numit secretar-consi-lier al tindrului rege Ludovic al II-lea. Cum monarhul se pregateasa iasa in intimpinarea invadatorilor, sotia lui, Maria de Habsburg,sora lui Carol Quintul, i-a cerut sotului un om capabil sa-iconduca, in lipsa, afacerile politice i diplomatice. Sortii au cazutpentru a doua oara asupra lui Nicolaus Olahus. Noua investitura

primit-o in ziva de 13 martie 1526.Confruntarea intre cele dottä armate a avut loc in ziva de

26 august 1526 la Mohaci. Cind s-au cunoscut la Buda proportiileklezastrului suferit de arrnata feudala maghiara, curtenii au fugitcare incotro. Avind ling& ea numai pe Nicolaus Olahus, reginaMaria a pornit intr-o lung& pribegie. Cei doi au poposit in diferiteorase din Slovacia, Bohemia, Moravia, Austria si Germania pentrua se opri, in cele din urma, vreme mai indelungata, la Augsburg.In dieta imperiala, tinuta aici in 1530, Nicolaus Olahus, nurnit intretimp canonic tezaurar de Alba Regard (Székesfehérvár), a luatcuvintul in fata imparatului si a printilor germani, cerindu-le saalcatuiasca o coalitie care sa lupte impotriva turcilor.

Din motive politice i religioase coalitia nu s-a putut alcatui.In 1531 Nicolaus Olahus a fost solicitat sa-si urmeze suveranain Tarile de Jos, unde Carol Quintul o numise regenta, in loculmatusii sale Margareta, decedata in 1530.

La Bruxelles, exilatul Nicolaus Olahus s-a simtit, cel putinla inceput, mai strain si mai dezolat decit in preregrinarile luianterioare. Cuprins adesea de disperare va face notatii ca acestea :,,aici toate drumurile sint inchise, incit nu stii cu ce talente

cu ce virtuti poti s-o scoti la cale si sa-ti asiguri o viatalinistita. Nu stiu, ce duh rat' rn-a aruncat in aceasta tarastraina ?... Daca ma va scapa curnva Dumnezeu nu voi rnai intrausor intr-o astfel de corabie" o.

Ipolyi Arnold, op. cit., scrisoarea din 16.X.1531 catre unprieten.

XI

.

www.dacoromanica.ro

Incetul cu incetul se acomodeaza noilor conditii de viata sirecunoaste chiar ca din panon am devenit batav". Totusi rein-toarcerea in patrie 11 obsedeazd. Lui Cornelius Duplicius Scep-perus, unul din prietenii lui cei mai apropiati, i se destainuieastfel : Dacà se va face pace cu Ungaria si mi se vor putea res-titui lucrurile, nu ma vor mai putea tine aici nici sunetul maies-trit al clopotelor voastre, nici placerea sobelor sanatoase, dar sipline de funingine, nici gingasiile femeiustilor ; numai libertateasi prietenia cu oamenii invatati ma atrag in oarecare mäsura, darlibertatea cea mai mare o voi avea in patrie. Caci nu sint omambitios si ma multumesc cu putin" 11.

Activind ca secretar, consilier, apoi ministru al regentei, Nico-laus Olahus s-a remarcat curind ca poet si istoric. Poeziile luiau aparut abia in 1906 12 si 1934 13. Lucrarea istorica Atila 14 acirculat o vreme in manuscris, iar Ungaria 15, terminata in 1536,in care se ocupa pe larg de cele trei tari roma/lest 16 (Moldova,Transalpina si Transilvania) a fost tiparita in 1735.

Acestei activitati literare si stiintifice i se alatura, ca untitlu de merit, vasta corespondenta pe care umanistul NicolausOlahus a avut-o cu peste 120 de personalitati ale epocii, printrecare amintim pe papa Clement al VII-lea, imparatul CarolQuintul, regi, principi, voievozi, cardinali, duci, diplomati, episcopi,egumeni, literati, profesori, medici etc., la care adaugam pe fratelesal Matei de la Orastie, precum si prietenii din patrie.

Ca secretar, consilier 0 ministru al regentei, Nicolaus Olahusa intreprins numeroase actiuni care au servit politicii orientale

11 Idem, scrisoarea din 7 martie 1533.12 Vezi editia I a lui Stephanus Hegedus, Carmina Nicolai

Olahi, Budapesta, 1906, in Hungaria litterarum speetantia,p. 371-427.

13 I. Fogel si L. Juhasz, Nicolaus Olahus, Carmina, LipsaeMCMXXXIV, in Bibliotheca scriptorum medii recentisque aevorum.

14 A fost tiparita prima data de Joannes Sambucus inAntonius Bonfinius, Rerum Hungaricarum decades quatuor, editiaBasileia din 1568 (anexa), p. 107-196.

16 A fost tiparita de Bel Mathias in Adparatus ad historiamHungariae sive collectio miscella, Possonii, MDCCXXXV.

16 Pentru intreaga opera istorica a lui Nicolaus Olahus, darmai cu seama pentru partile ei privitoare la istoria romanilor,vezi lucrarea Umanistul Nicolaus Olahus de I. S. Firu si CorneliuAlbu, Editura $tiintifica, Bucuresti, 1968.

XII

www.dacoromanica.ro

a lui Carol Quintu117. El Intrunea toate conditiile impuse deimprejurari in care papii i principii nu se puteau dispensanicidecum de umanisti in ceea ce priveste redactarea scrisorilor,a discursurilor publice sau solemne. Epistolografia vremii nu seputuse sustrage nici ea clasicismului. Existau colectii de scrisoriapartinind lui Cicero, Pliniu sau alii. Inca din secolul anteriorcirculau tratate de specialitate i formulare de scrisori In lati-neste, a caror cantitate enorma in bibliotecile occidentale procurasi astazi uimire 18 Alaturi de maestrii epistolografi, foarte apre-ciati, Nicolaus Olahus i-a luat ca model pe Aeneas Silvio Piccolo-mini (Papa Pius al II-lea) si Erasmus din Rotterdam.

Corespondenta lui Nicolaus Olahus, in ansamblul ei, are ovaloare documentard exceptional& Daca ea n-a fost utilizata deistoricii mai vechi care au studiat epoca anterioard Mohaciului,aceasta se explica, dupd Ipolyi Arnold (1823-1886), episcopul deOradea, prin faptul cã pina in anul 1875 ea a stat uitata Inarhiva printului Esztérházy.

Desigur, la inceput, corespondenta lui are un pronuntat caracterintim. Ulterior ea se dezvolta in doll& directii bine conturate ;pe de o parte o corespondent& literara, filologica si istoricfi iarpe de and parte o corespondenta consacrata marilor problemepolitice si diplomatice ale vremii sale.

Din cit s-a pastrat 19, cea mai mare parte a ei dateaza dinanii refugiului in Thrile de Jos. Sarcina lui, mai cu seama inceea ce priveste redactarea corespondentei politice i diplomatice,n-a fost war& La Bruxelles, oras care in timpul lui CarolQuintul era centrul diplomatiei europene a vastului imperiu spa-niol, s-a impus curind ca om de stat, pe cit de cult pe atit deabil. Increderea in el a monarhilor pe care i-a servit a fost

17 Vezi, in acest volum, corespondenta lui Nicolaus Olahus cudiplomatul Cornelius Duplicius Scepperus.

18 Jacob Burckhardt, Cultura Renagerii in Italia, traducere deN. Balot& si Gh. Ciorogaru, Editura pentru literaturd, 1969, vol. I,Bucuresti, p. 275-276.

19 Pentru intreaga corespondenta a lui Nicolaus Olahus veziIpolyi Arnold, op. cit. Pe ani, aceasta corespondenta se repartizeazdastfel : 1 scrisoare in 1527, 2 in 1528, 17 in 1529, 117 in 1530,67 in 1531, 107 in 1532, 131 in 1533, 89 in 1534, 32 in 1535, 24 in1536, 16 in 1537 si 8 in 1538, total 611 scrisori.

XIII

www.dacoromanica.ro

totalA, ceea ce i-a ingAduit sA intervind adeseori cu indrAz-nealà pe lingA toti cei puternici, indemnindu-i la unire si laluptd comung impotriva invaziei otomane, sä sustind moralulfoarte scazut al celor care au supravietuit dui:a Mohaci, sàindemne la realizarea pAcii in ce priveste cele douA regate ungaresi la armistitii cu turcii pentru cistigarea de timp in vedereaconcentrArii tuturor fortelor antiotomane. Nicolaus Olahus a fostfoarte activ mai cu seam& in perioada cind prietenii sAi, diplo-matii Cornelius Duplicius Scepperus i Leonard Treiher vanVels, arhiepiscopul de Lund, au tratat si realizat efemera pace-de la Oradea (1538), intre regii Ferdinand I de Habsburg si loanZapolya.

In relatiile personale, cit si in cele epistolare cu scriitoriiumanisti, Nicolaus Olahus se comporta ca un tovarAs de breaslADAdea i cerea sfaturi. Comunica proiectele lucrarilor sale istorice, .traducerile din clasicii elini i latini, ultimele sale creatii poeticecerind totdeauna sä fie citite cu bunAvointa i indreptate cuseveritate. Cind corespondentii sAi din Tdrile de Jos erau bolnavi,le trimitea medicul sdu personal. Ii ajuta bAneste. Le publicalucrArile literare din fonduri proprii, le prefata. Ori de cite orise putea sustrage de la obligatiile de curtean i sfetnic al regenteise refugia la prietenii sdi de la Colegiul celor trei limbi de laLouvain pe care-i avea in mare cinste si-i sprijinea in toate-irnprejurdrile. Din acest punct de vedere, el se exprimA astfelintr-o scrisoare adresatA preceptorului copiilor viitorului irnpAratFerdinand I de Habsburg : Zilele acestea regina s-a dus pentru_patru zile la vinAtoare... Eu obtinind un concediu de la ea, rn-amdus la vestita universitate a celor trei limbi de la Louvain,.departe de patru mile, ca sA-mi mai inviorez sufletul, pentru cA,dupA cum regina vineazA mistreti i fiare prin codri, tot astfeleu sA vinez la Louvain pronuntia greceasca" 2°. Cind totusi nu se-poate sustrage obligatiilor de la curte stie sá gaseascA prilejulpentru a discuta, la un pahar de yin bun si o masa copioaskcu literatii care-1 cdutau la resedintA. Pe de altA parte, in cursul.deselor deplasdri ale regentei, cind era obligat sA facd parte dinsuitA, proceda in asa fel incit calugarii umanisti, care trAiauinchii intre zidurile minastirilor si erau corespondentii lui, sä fie

20 Ipolyi Arnold, op. cit., scrisoarea cfitre Ursinius Venus, p. 205..

XIVwww.dacoromanica.ro

invitati, chiar din ordinul regentei, la banchetele oficiale, prilejde a se intretine cu ei vreme indelungata.

Corespondenta lui Nicolaus Olahus se incadreazd In cunoscutulgen de epistolae familiares" (epistole intime), foarte la moddintr-o epocd in care ziarul nu fusese Inca inventat iar necesitdtileoamenilor de a-si cornunica stirile i faptele mai importante luauamploare.

Din acest punct de vedere umanistul Nicolaus Olahus nu esteun inovator. Dintre predecesori sa amintim pe Ambrosio Cama-ladose Traversari (1356-1439), Bruni Leonardo care a compus inlimba italiand o biografie a lui Dante, Poggio Bracciolinii(1380-1459), cel care a descoperit in firida unei mindstiri elve-tiene un insemnat numär de opere ale scriitorilor latini ce erauconsiderate pierdute, Calconini Celio (1479-1541) si, Indeosebi,Aeneas Silvio Piccolomini (1405-1458), viitorul papa Piusal II-lea.

Dacd scrisorile lui Nicolaus Olahus, mai cu seam& cele cupronuntat caracter politic si diplomatic, sint supuse unor cercetáriistoriografice atente, se constatä cd, uneori, stirile lor grit pripite.Conceptiile i pärerile sint formate sub impresia momentului,determinate de anumite interese. Este insd neindoios cd acestescrisori pot fi considerate o sursA care dezvdluie faptele direct.Aceasta ne ingAduie sd aruncam o privire adincd in cuprinsulunor probleme pe care le prezinta cu sinceritate, sd scontamintentiile, vederile, dispozitiile si caracterul corespondentilor

Nu odatd scrisorile lui Nicolaus Olahus demascd intrigile poli-tice Si diplomatice in legAturd cu marile probleme la ordinea zilei.Ele ne ajutd sd intelegem evolutia evenimentelor viitoare, aflatein pregatire, ca i pdrerile si stirile in legdturd cu aceste eveni-mente. Fire le istoriei se deapand si se tes aievea in fata ochilornostri, putind lua astfel cunostintä de opiniile barbatilor careactioneazd, de cauzele care i-au indemnat sä actioneze. Intreagalui corespondentã este o interesantä sursä chiar Si in ce privestecunoasterea istoriei culturale i literare a epocii sale" 21.

Cele 611 scrisori ramase de la Nicolaus Olahus sint copiidupd original, executate de copisti diferiti. Ele au fost cusuteintr-un dosar voluminos de 582 pagini i pdstrate, de la 13 iunie1684, in arhiva printului Eszterházy 22 de la Kismárton sub titlul

21 Ipolyi Arnold, op. cit., prefata.22 Familia Esztérházy descinde dih Ursula Olahus, sora lui

Nicolaus Olahus.

XV

sAi.

www.dacoromanica.ro

Protocol lum Litterarum Nicolao Olcthinarum ad diversos missarum.In interior, pe prima pagina, titlul lucrarii este scris de minasi are urmatoarea redactare : Epistolae familiares de Olaho adamicos [Scrisorile intime ale lui Olahus catre prieteni].

Este evident apoi ca tot ce a tiparit Ipolyi Arnold cuprindenumai scrisorile din anii 1527-1538.

Toate scrisorile, atit cele trimise cit si cele primite, sintredactate in limba latina. Nu se aseste nici una redactata inlimba romana (cum sintem indreptatiti sä credem ca a primit sitrimis fratelui sdu Matei, varului sdu Radu Paisie VII, voievodulTarn Romanesti [1535-1545], ca si celor doua surori, Ursula siIleana), si nici in limba maghiara.

Cercetarile ce vor trebui sá se mai faca, in vederea cunoasteriimai temeinice a activitatii epistolare a lui Nicolaus Olahus, vorcalauzi pe iubitorii de istorie literara, politica si diplomatica, maicu seam& spre Bruxelles, Louvain, Besancon, Madrid, Milano, Va-tican, Bratislava, Tirnavia, Viena, Budapesta etc., unde nu neindoim ca vor gasi multe materiale inedite.

*

Cind a pasit pe teritoriul Tarilor de Jos, Nicolaus Olahus eramai cunoscut acolo decit regenta pe care o insotea.

Intr-adevar, pe plan politic si diplomatic se impusese atentieicelor puternici in cursul dezbaterilor dietei convocate de CarolQuintul la Augsburg in 1530.

Prestigiul lui era mare mai cu seamã in lumea oamenilor destiintd, a literatilor, a tuturor umanistilor. Aceasta s-a datoratfaptului Ca la prima scrisoare trimisä lui Erasmus la 1 iulie 1530,raspunsul i-a venit in numai sapte zile, desi distanta de la Friburgla Augsburg este apreciabila iar mijloacele de circulatie erau peatunci rudimentare.

Aceiasi umanisti aflasera cu repeziciune, spre uimirea generaldca inegalabilul" a acceptat sä-1 considere pe Nicolaus Olahusprieten al ski, onoare de multi rivnita, sa.-i retina un tacim lamasa, chiar si in lipsa, ori de cite ori va avea oaspeti, si sa cores-pondeze cu el, tot atitea motive puternice ca secretarul si con-siiierul regentei sa fie acceptat ca al lor cu cea mai marebunavointa. Dintre acesti grabnici binevoitori, in numar dedouazeci si unu, atentia noastra a fost retinuta de un grup de

XVI

www.dacoromanica.ro

doisprezece. Categoriile sociale carora apartin, ca i indeletni-cirile lor, sInt dintre cele mai diferite. Toti aveau o trasaturacomuna erau umanisti studiosi 5i-1 venerau pe Erasmus.

Din lectura corespondentelor lor reiese ca tot ce scriau eraredactat cu deosebita grijä, ca introducerile sau incheierile cores-pondentelor vadesc respect datorat dar uneori si exagerat. AstfelHadrianus Amerotius i se adreseaza cu preastralucite barbat",Levinus Ammonius II asigura ca este singurul om din lumecaruia doreste sa-i fie recomandat", Franciscus Craneveldiusii considera barbat preaimpodobit cu virtuti", ConradusGoclenius remarca marile daruri ale spiritului tau si modestiade necrezut a unui spirit atit de generos", Cornelius GrapheusScribonius foloseste formule ca preabunule Mecena" i prea-cultivatule Olahus", Nicolaus Grudius Ii doreste ca printii nostrisä aibá mai multi consilieri ca tine caci atunci i tihna publicaar cistiga i literele", Petrus Nannius vede In el sprijinul sidulcea mea podoaba", Rutgerus Rescius ii considera unicul pa-tron cultivat" iar Cornelius Duplicius Scepperus 11 asigura ca-ieste cel mai distins dintre prieteni".

Cit priveste corespondenta lui Erasmus cu Olahus, ea areun ton amical, de la egal la egal, este plina de confidente Si

printul umanistilor sfirsind prin a stabili cã numelede Olahus" este identic cu notiunea de prietenie".

In general, umanistii din Tarile de Jos au vazut in NicolausOlahus pe optimus et eruditissimus omnium doctorum patro-nus" 23. Superlativele acestea n-au fost infirmate niciodata devreun istoric belgian sau olandez. In pragul secolului al XX-lea,rolul de mentor si protector al lui Nicolaus Olahus a fost afirmatcu vigoare : Olahus a protégé nos humanistes, se liant d'amitiéavec beaucoup d'entre eux, ce qui permettait a ces derniers defaire souvant appel a la haute influence et a ses bons offices" 76 .

Opera istorica si poetica, impreund cu vasta-i corespondenta,din care infatisam cititorului roman doar o infima parte, darpoate cea mai semnificativa, fac din sibianul Nicolaus Olahusun prestigios scriitor In veacul de maxima inflorire a umanis-mului in Tarile de Jos. El este primul roman care a semnalat,prin informatii certe, existenta celor trei tad romanesti i pe

Cel mai darnic i cel mai erudit sprijinitor al tuturoroamenilor de stiintä.

2h Alphonse Roersch, La correspondance de Nicolaus Olahus,Gand, 1904.

XVII

intimitati,

23

:

www.dacoromanica.ro

locuitorii lor, depasind In amploarc si obiectivitate pe toti ceice fAcuserA ceva, in aceastA privintd, pinà la el.

In deceniul de la Bruxelles, Nicolaus Olahus s-a manifestatca versat curtean, diplomat, om de culturA si scriitor cu preo-cupAri multiple. In restul vietii a fost conducatorul politic si spi-ritual al Ungariei neocupate de turci, cu atributii mai ample decitavuseserA Iancu de Hunedoara si regele Matei Corvin, respectivunchiul si vArul sal. Va trebui apoi sã se mai retinA cA sibianuxNicolaus Olahus nu si-a negat niciodatA originea romAnA, Mcistirpa Basarabilor din care era asa de mindru cA se trage. Prove-nienta lui transalpind a enuntat-o de nenumArate ori In lucrArilesale istorice, In poezii si In corespondentd, ea fiindu-i confirmatAsi de diploma de innobilare din 1548.

CORNELIU ALBU

www.dacoromanica.ro

NOTA EDITIEI

Activitatea epistolara a lui Nicolaus Olahus, cu pronuntatcaracter politic, diplomatic, stiintific si literar, reprezinta, la mij-locul secolului al XVI-lea, o pretioasfi contributie la promovareaculturii umaniste.

/n anii exilului (1526-1541), dar mai cu seama in anii traitila Bruxelles (1531-1541), secretarul si consilierul regentei Tarilorde Jos a corespondat cu prietenii din patria adoptiva a tataluisau si cu numerosi barbati remarcabili din tot cuprinsul Euro-pei. Cele 611 scrisori, trimise sau primite, cite s-au pastrat, aufost tiparite la Budapesta abia in 1875 de catre Ipolyi Arnold,episcopul romano-catolic de la Oradea, sub titlul generic : OldhMiklos, II Lajos és Maria kiralyné titkdra, utabb Magy. Orsz.kancélldr, Esztergorni érsekprimas és kir. helytartd, levelezése.[Corespondenta lui Nicolaus Olahus, secretarul lui Ludovical II-lea si al reginei Maria, apoi cancelar al Ungariei, arhiepis-cop de Strigoniu si regent].

Din ceea ce Ipolyi Arnold a tiparit cu aproape o mita deani In urma, infatisam cititorului roman un singur sector, acelacare cuprinde corespondenta lui Nicolaus Olahus cu umanistibatavi si flamanzi. Arn procedat astfel deoarece, in relatiile avutecu acestia, predomina preocupari de ordin social, stiintific siliterar sau probleme care, atunci cind este vorba de relatiileErasmus-Olahus, continua sa fie de cel mai mare interes pentrucunoasterea preocuparilor lui Erasmus in ultimii ani ai vietiisale. Dar chiar si din totalul de dotazeci si unu de corespondenticare se incadreaza in aceasta categorie, notta au fost omisi, cele

XIX

www.dacoromanica.ro

relatate de ei fiind nesemnificative, motiv ca Olahus de cele maimulte ori sa nu-i onoreze cu vreun rAspuns.

Corespondenta pe care o publicam a fost riguros selectatA. Eaapartine umanistilor : Hadrianus Amerotius, Levinus Ammonius,Joannes Campensis, Carol Quintul, Franciscus Craneveldius, De-siderius Erasmus, Conradus Goclenius, Cornelius Grapheus Scri-bonius, Nicolaus Grudius, Petrus Nannius, Rutgerus Rescius siCornelius Duplicius Scepperus.

Personalitatea fiecAruia este infatisatà in scurte note biobi-bliografice care prefateazA corespondenta trimisd sau primitA.

Textele, scrisori trimise si primite de Nicolaus Olahus, res-pectà succesiunea alfabeticA, dupd numele corespondentilor, sicea cronologicA.

In ce priveste ordinea cronologicA a textelor, am respectat custrictete pe cea indicata in editia de la 1875. Sint insa unelescrisori cum ar fi o parte din cele ale lui Petrus Nanniusearora le lipse§te uneori anul, alteori ziva ai luna. $i In asemeneacazuri, la includerea in volum am pastrat ordinea fixatd deIpolyi Arnold, ea avind o succesiune logica in contextul cores-pondentei respective.

Peste tot, textele traduse sint insotite de note explicativecare usureazd intelegerea lor. De asemenea, am intocmit o biblio-grafie care a necesitat migaloase cercetAri la bibliotecile din tardsi solicitAri la institutiile de culturA din Belgia si Olanda cene-au venit in ajutor cu bunAvointa.

Pentru cititorul roman, majoritatea corespondentei publicatAacum este ineditä. Exceptie face corespondenta cu Erasmus, apoiscrisoarea lui Nicolaus Olahus cAtre impAratul Carol Quintul din11 martie 1530, cea din 7 martie 1533 a aceluiasi cdtre Corne-lius Duplicius Scepperus si scrisoarea lui Petrus Nannius din11 martie 1537 care au fost incluse si in monografia UmanistulNicolaus Olahus de I. S. Firu si Corneliu Albu, apdruta la Edi-tura Stiintifica in 1968.

Materialul cuprins in acest volum reprezintd traducerea inlimba romanA a textului original latin a unei pArti a corespon-dentei lui Nicolaus Olahus, publicata. in 1875 de Ipolyi Arnold.Originalul prezinta frecvente abateri de la sintaxa clasicA latinA.explicabile oarecum, datorate atit gradului diferit de cunoasterea limbii latine de la un corespondent la altul, cit si faptului cAmulti dintre ei introduc in exprimarea latineasca folositd in seri-sorile pe care le publicam constructii sintactice specifice limbii lor

XX

www.dacoromanica.ro

materne. Traducatoarea le-a analizat si le-a pastrat, respectindparticularitatile de stil ale fiecarui corespondent, numai acolounde a fost posibil, fart a renunta la corectitudinea i claritateaversiunii românesti.

Intrucit cea mai mare parte a acestei corespondente se tra-duce pentru prima oara, n-am putut beneficia, ca in alte cazuri,de lectiuni comparate, de aceea lectiunea adoptata este cea pecare am considerat-o optima. Orice alta interpretare documentatasi orice contributie ulterioara va fi binevenita si apreciatd. Pen-tru numeroasele si valoroasele sugestii primite in acest sens.aducem cdlduroase multumiri prof. umv. Toma Vasilescu de lacatedra de Filologie clasica a universitatii din Bucuresti.

Originalul prezinta, de asemenea, i greseli, care, supuse uneianalize minutioase, s-au dovedit a fi simple greseli de imprimare.Pe acestea le-am corectat i ne asumam raspunderea.

Epitafele si versurile cuprinse in volum sint lipsite de ovaloare artistica certa, ele reprezentind simple exercitii de versi-ficatie ; traducerea a urmärit, in acest caz, respectarea ideii.

In majoritatea cazurilor datarea scrisorilor s-a facut, in ori-ginal, conform sistemului de datare al romanilor. In traduceres-a respectat originalul intocmai si s-a adaugat, in parantezedrepte, data conform& calendarului contemporan.

Transcrierea numelor proprii ale corespondentilor respectaoriginalul latin. Indicarea functiilor sau titlurilor corespunde deasemenea cu originalul latin, inclusiv atunci cind o parte dinapelative sint rezumate in etc."

In transcrierea denumirilor geograf ice s-a adoptat o pozitieconsecventa, redindu-se intr-un singur fel, in tot volumul, numeleaceleiasi localitati, desi in original sint variante multiple.

In stabilirea acestei forme unice s-a avut in vedere corecti-tudinea transcrierii, frecverita unei anumite forme in text sauaria ei de raspindire.

Toate titlurile de lucrari au fost redate in traducere cu ca-ractere cursive.

Fragmentele de text care in original sint in limba greacaapar, in editia noastra, imprimate cu caractere cursive spatiate.

CORNELIU ALBU si MARIA CAPOIANU

www.dacoromanica.ro

HADRIANUS AMEROTIUS

www.dacoromanica.ro

Amerot Guenvelle (Hadrianus Amerotius) s-a nAscut la Sois-sons la sfirsitul veacului al XV-lea si a murit in 1560. Reputatelenist, umanist si pedagog a functionat ca profesor de elina launiversitatea celor trei limbi din Louvain, singura de altfel inTad. le de Jos pinä la 1575. Corespondenta lui cu Nicolaus Olahusdateazá din anul 1534 cind, indemnat de Erasmus si indrumatde Iacobus Danus si Panagathus Levinus, Nicolaus Olahus studiacu perseverentä limba elind a carei cunoastere, scrisä si verbalä,constituia o necesitate pentru orice umanist

Coroborind textul singurei scrisori ce o avem de la HadrianusAmerotius cu alte corespondente, reiese oarecum metoda folosithde Olahus pentru a-si insusi limba lui Homer : facea lecturi, tra-ducea si interpreta texte vechi, fdcea ample si savante incursiuniin morfologie g sintaxa, conversa. Folosindu-se odatá. in acestscop, de dialogul lui Lucian din Samosata Despre parazit, IacobusDanus si Panagathus Levinus, renumiti elenisti de altfel, n-auputut interpreta satisfaicator pasajul in care se dadea definitiaparazitului social si deci s-au vázut constrinsi sai apeleze la osomitate. Hadrianus Amerotius a fost mai mult decit binevoitor.Dovedindu-se un adinc cunoschtor al problemei, el a dat expli-catii multumitoare solicitatorilor, ardtindu-le pinh si metoda utili-zata, aceasta ca un indreptar pentru viitoarele lor investigatii :Mai intii, insa, am tradus pasajul respectiv. L-am redat apoi,mai pe larg si mai mult prin perifraze, dezvaluindu-1 dupd me-toda artei dialectice, prin care concluziile se leaga si se organi-zeaza intre ele, una cite una".

3

www.dacoromanica.ro

Pe deplin satisf taut de rezultatul consultdrii, Nicolaus Olahuslaudd eruditia binevoitorului sdu si ii cere ingaduinta de a apelasi in viitor la bunele lui oficii.

Alte dovezi cd Nicolaus Olahus ar mai fi recurs la ajutorulsi sfaturile lui Hadrianus Amerotius nu avem. Totusi e greu depresupus cd pind la insusirea elinei intr-atit incit sd poatã alatuiversuri apreciate de contemporani in aceastd limbd, el sä nu maifi avut legAturi cu eruditul profesor din Louvain mai cu seam&cd acesta era autorul unor studii de specialitate de care un uma-nist nu se putea dispensa.

Scrieri : 1. Compendium graecae Grammaticae, perspicua bre-vitate complectens quidquid est Octo Partium Orationis, Paris,1520 ; 2. De Dialectis diversis Declinationum graecaricarurn exCorintho et aliis, tipdritä la Paris in 1534 si 1536.

I se atribuie si tratatul De Arithmetica pastrat in bibliotecaVaticanului.

HADRIANUS AMEROTIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS, SECRETAR

AL MAIESTATII-SALE REGALE ETC.

Cit de tirziu am rgspuns la serisoarea prietenuluinostru Levinus 1 ! Mult mai tirziu decit am voit si decitse cuvenea pentru bundvointa ta fatà de mine ! S-a in-timplat asa, fiindcà atunci, cind mi-a fost inminata seri-soarea lui, nu aveam la mine ethtia florentina 2 a luiLucian 3 si nu voiam sd rdspund in graba, fard s-o con-sult. Apoi, chiar cind am pus mina pe ea, n-am voit sa"rise trimitind-o prin oricine, mai cu seamä fiinded stiarncd tovarãsul meu M. Claudius, acela care ti-a inminat-o,va pleea intr-acolo peste eiteva zile. Am preferat s-o in-credintez acestuia, pentru o mai mare siguranta, desiera cu intirziere.

Aflà, deci, preastrAlucitule barbat, ce argumentemi-au venit in minte, pentru a explica acel pasaj 4 dinLucian. Mai intii, insà, am tradus pasajul respectiv.L-am redat apoi, mai pe larg si mai mult prin p eri-f r az e, dezváluindu-1 dupd metoda artei dialectice, prin

4

www.dacoromanica.ro

care concluziile se leaga §i se organizeaza intre ele, una citeuna. Am facut aceasta operatie cu atit mai multa rivna,cu cit acolo Lucian indepline§te cu migala rolul unui dia-lectician. Dar ascultd-1 vorbind pe Lucian insu§i, sau maicurind pe Parazitul lui :

Parazitul : Dupd cit imi amintesc, am auzit pe unanumit intelept spunind : vArta este un ansamblu denotiuni puse in practica, pentru un anumit scop folo-sitor in ce prive§te lucrurile care tintesc la vietuire..

Tychiades : de buns seam& ti le-ai amintit exactcum le-a spus acela.

Parazitul : Daca, a§adar, arta parazitica are partede toate acestea, ce altceva este ea decit o arta ?

Tychiades : De buna seama, arta, daca situatia seprezinta astfel.

Parazitul : Hai sa aplicam «parazitica» tuturorreprezentarilor artei, rind pe rind, §i sa vedem dacd ra-tiunea ei de a fi se acorda cu acele reprezentari, proce-dind a§a cum se ob4nuie§te la incercarea oalelor care aucusururi, cind se cerceteaza clack lovindu-le, suna dogit.A§adar, trebuie ca §i parazitica sä fie un ansamblu denotiuni ca ori§ice arta.

Intr-adevar, cine vrea sa duca o viata de parazit, tre-buie mai intii sa-1 pipdie §i sa-1 descopere pe cel carear fi in stare sa-1 hraneasca ; si daca §i-a facut in acesttel debutul in <<paraziticd., nu se va &di nicidecum, schim-bindu-§i parerea §i hotarirea.

Oare vom spune CS zaraful poseda o anumità arta,prin care stie sa deosebeasca monezile calpe de cele bune,dar vom sustine in schimb CS omul nostru deosebe§te Varavreo arta pe oamenii de proasta calitate de cei de soibun ? Si aceasta in situatia cind oamenii nuli dau aramape fata, a§a cum §i-o dau monezile. Toate acestea leataca §i inteleptul Euripide 5, cind se plinge spunind CSoamenii nu au pe corp nici un semn de la natura, ca sase poata deosebi care e ticalos. Prin acest argument, artaparazitica, prin natura ei, este, fire§te, foarte importanta,din moment ce ea vede §i recunoa§te mai patrunzatordecit oricare arta profetica lucruri atit de schimba-toare qi de ascunse privirilor oamenilor. Sau, nu ti separe cà arta tie a §ti cind sä rosteasca cuvintele potrivite,

5

www.dacoromanica.ro

cind sä actioneze tot asa, ca sd se strecoare in intimitateaaceluia care-1 hrdneste i sd se arate cit mai devotatfata de el, este dovada unei strasnice inteligente si aspiritului de observatie ?"

Pind aici sint cuvintele parazitului lui Lucian. Ur-meazd, apoi, scholiile 6 la cuvintele de mai sus. Ca sd-sifundamenteze disputa, parazitul pune inainte definitiaartei sale dupà obiceiul artei si al maestrilor dialec-ticii. Insà, fiindc5 trebuie ca oHce definitie sd fie alcd-tuità din gen si diferentd specified" sau din celecare ii tin locul trebuie ca, in definitia prezentatdinainte, ansamblul de notiuni puse in practied" sd fieacceptat ca gen", iar restul sà tind loc de diferentdspecified". AceastA definitie se dd, insd, plecind de lapdrtile formale ale artei in sine, pe cind scopul lor estefolosinta lucrurilor acelora, care privesc ducerea vietii".Cdci nimeni n-a invAtat vreo artA, dac5 n-a invatat, maiintii, primele elemente ale acesteia de la un magistru alartei i daed nu s-a exersat in folosirea thr. Insd, in ori-care artd, vor fi de primit tot atitea notiuni cite invAtd-turi sint, iar punerea lor sirguincioasd in practicd va creaposibilitatea de a actiona conform acestei arte pe care,pe bung dreptate, Aristotel a numit-o E4tv, adicd corn-portare. Aceasta trebuie sä ocupe, de drept, primul locin definitia lui, din moment ce este genul" artei. Para-zitul lui Lucian, insd sau acela pe care el il urmeaz5

plecind de la pärtile formale, a preferat sd le nu-meascd crigsrillta gratraXiivecov tryeyotivaolitvow, firesteavind in vedere originea i izvorul artei insdsi dacdeste adevärat, dupd consensul tuturor filozofilor, cä coin-portarea este generatd, de obicei, de repetarea actelorexercitate, care sint numite aici trcaraXfilvsig tyysvilva-csgevat ; IcardXrving sau tyicardarp.vic., sau kKettliklixvic

cdci copiile variazd inseamnd, ins5, actul de a cu-prinde, sau a prinde, a lega la un loc, de la verbulKara2cap.f3emo care, in latineste, sun5 apprehendere saucomprehendere. Iar aicsmiu este si el un nurne verbal

ia intelesul de stringere" sau multime adunatd"de la verbul auvicrrapat care, intre alte intelesuri, are sipe acela de a stringe". Parazitul, insä, prezinta aceastA

6

si isi

www.dacoromanica.ro

definitie ca pe una datA corect de un adevArat intelept si,asa cum se cuvine, o potriveste cu interesul sAu. Plecindde la definitie, el argumenteazd prin acest citat cd res-pectiva definitie se potriveste cu capacitatea paraziticdtot pe atita, cit se potriveste cu celelalte arte. Dar, cuii se potriveste definitia, i se potriveste si ceea ce estedefinit, iar cui i se potriveste ce este definit, i se potri-veste si definitia.

Ceea ce se citeste ing, in tipAritura de la Louvain,'AXX6 IA icaOansp at novipai xutpat, e mult schimbat incelelalte copii. Intr-adevAr, acele douA vocabule eaka IAlipsesc in editia de la Florenta, pe care am urmat-o euinsumi in traducere. Insd aceastd lectiune mi s-a pgrutmai potrivitA si mai adevairatä. Parazitul vrea, insä, sAspun& cA dupA cum se obisnuieste ca oalele mucezitede vechime si de locul unde au fost asezate, pline, dealtfel, de cusururi sA fie fAcute sa rasune, lovindu-lecu degetele, sä se cerceteze dacd nu dau un sunet dogit

tot astfel, trebuie sd cercetAm dac5 acea definitie sepotriveste si concord& cu capacitatea paraziticd, atuncicind ii adaptAm pe rind, fiecare parte a definitiei. Apoi,acolo Sct totvuv sivat aratA cd prima parte a definitieii se potriveste parazitului si. ne invatd cA primul precepteste acela cA oricine voieste sa fie parazit trebuie, maiinainte de toate, sA-si aleagA pe cineva, sA-1 recunoascdcu iscusMtA si sA fie in stare sA disccarnd dacA acestaeste capabil sA-1 intretinA cu larghete.

i atunci, dupA ce isi va fi pus o astfel de tern elievietii de parazit, nu-si va schimba nicidecum hotArirea,ca unul care ar fi ageamiu in arta% Dar ce inseamnAaceasta a putea sd discerni" el o dovedeste procedindprin metoda similitudinii (acolo oil TZ)v ligv) : dupA cum in-susirea de a deosebi monezile bune de cele calpe esteartA, tot astfel, priceperea de a deosebi pe oamenii fArAde cusur de aceia care il au, trebuie sA fie consideratd siea o artA. Iar aceasta, afirma el, trebuie numitA artaparaziticA, dacA ea este, intr-adevAr, facultatea respec-tivA. Apoi in pasajul Kai fauta etc., spune cA si mone-zile si oamenii sint asemAnAtori prin aceea CA atit cali-tAtile cit si defectele amindurora sint recunoscute : alecelor dintii, de zaraf, prin arta sa, ale celor din urmA

7www.dacoromanica.ro

de parazit, fireste, prin arta parazitica. Mai departe,expresia aka gtv tot etc., ne pune inainte autoritatealui Euripide, care se plinge cA oamenii n-au pe corp niciun semn de la naturA, ca sä putem deosebi pe cel färAde cusur de acela care 11 are, argument prin care se pareCa ar putea fi respinsA asemAnarea celor doua arte infd-tisatà mai inainte. Apoi intoarce, dupä procedeul orato-ric, Ins AO aceasta autoritate impotriva adversarului sio foloseste in avantajul sdu, procedind in argumentarea maiori" in ce priveste insusirea de a deosebi pe oa-menii cu purtdri corecte de cei cu purtdri incorecte.

Intr-adevar parazitica trebuie sd fie considerata oarta, cu atit mai mult cu cit este consideratä astfel za-rafia, deoarece dupd cum zarafia se foloseste de semneleexterioare ale monedelor, ca sa-si verifice probele cerutede functia sa, tot astfel parazitica recunoaste pe omulintegru si pe cel cu defect, far& vreun semn evident pen-tru simturile noastre, cu mai multA agerime decit artaprofeticA. In cele din urmA parazitul intdreste chiaraceasta afirmatie, exagerind dificultatile artei sale in cepriveste alcatuirea dibace a cuvintArilor si a celorlaltemulte lucruri, care trebuie facute pentru a cistiga bund-vointa oamenilor, de care care trebuie sä fie hrAnit pa-razitul ; iar ceea ce este mai greu de atins, trebuie säfie considerat ca apartinlnd cu atit mai mult unei artemaj ore.

In legaturA cu problema in dezbatere, acestea aufost, o, bArbate preaimpodobit cu virtuti, cele ce amavut de rAspuns la scrisoarea lui Levinus, prietenul nos-tru, conform dorintei tale.

Dacd se va ivi ceva, fie in aceastA privintà, fie inaltele pentru care sd doresti sä-mi dau osteneala, &A fiiconvins definitiv CA eu sint al tau pe cit pot si ma pricep.Iar lui Levinus, prietenul nostru, cdruia i-as fi scris, dacAtimpul prea scurt mi-ar fi dat rAgazul, dA-i foarte multesalutAri de la mine.

Fii sAnAtos.La Louvain, in casa noastr5., inchiar marea zi a sfintirii cenusii

[19 februarie], anul 1534.

8www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE HADRIANUS AMEROTIUS

Deoarece, citind de curind dialogul lui Lucian, Des-pre parazit, un pasaj mi s-a parut mai greu, s'i deoarece,in mijlocul grijilor de la curte si ale ocupatiilor de careeram retinut, nu aveam nici o clipa de ragaz, ca sa-tiscriu, 1-am insarcinat pe Levinus sa copieze acel pasajin care ne impotmoleam si sa te consulte asupra lui, innumele meu ceea ce el a facut personal. Desigur tuai raspuns dorintei mele si 1-ai explicat cu atit de multagrija, atit de doct si desavirsit, incit se dovedeste ca n-aildsat la o parte nimic in privinta elucidarii acestui pasaj.Eu, insa, ii atrasesem atentia prietenului tau intimM. Claudius, care mi-a adus aceasta lamurire a pasaju-lui, sa nu se intoarca la tine Vara sa ma instiinteze, casa-ti raspund si sa pot sa-ti aduc multumiri pentru rivna,osteneala si veghile pe care le-ai luat asupra ta in loculmeu. Totusi, nu stiu prin ce intimplare a sortiiacela n-a revenit la mine, ocupat, poate, cu chestiunimai importante. Iar eu, de asemenea, in mijlocul obis-nuitelor ocupatii de la curte, n-am avut timp indeajuns,ca sa pot sa ma achit de datorie fata de tine, fie si prinaltcineva. lath-, Insa, ca, nu stiu nici eu prin ce ghinion,mi-a fost rapita si o and' ocazie de a-ti aduce multumiri.Ai venit la Bruxelles, la mijlocul acestui interval detimp, si m-ai cautat de doud ori la mine acasà. Eu, Insa,retinut atunci la curte, la regina noastra, de indatoririsi alte treburi asemanatoare de stat, multa vreme n-amstiut nici macar ca ai fost aici. Cind, insa, rn-am reintorsdupa aceea acasa, si Danus mi-a comunicat ca ai fostacolo si m-ai cautat, Dumnezeule bun, de cad tristeteam fost coplesit, cum era si firesc, fiindca nu putusemsd ajung sa te vad. De aceea, dragul meu Adrian, facacuma ceea ce trebuia sa fac mai inainte. Iti aduc mul-tumiri si-ti port recunostinta ca ai raspuns cu plus demasura la cele ce ti-a scris Levinus si Inca si la dorintelemele. Fii convins in totul, ca daca mi se va prezentavreodata ocazia sa pot sa-ti fac vreun serviciu voiface, la rindul meu, pentru cinstirea ta, cu cea mai mareplacere, tot ce vei voi &á fac. Iar dacA, la sfirOtul scri-

9

www.dacoromanica.ro

sorii tale, adaugi ca vei fi al meu in toate lucrurile, incare voi dori sa-ti dai osteneala, ma bucur sa-ti fagadu-iesc acelasi lucru despre mine : ca, la rindul meu, nu voineglija nimic din cele in care vei voi sa ma ingrijesc sisa-mi dau osteneala.

Fii sanatos si iubeste-mä ca de obicei si foloseste-tedupa cum voiesti de toate serviciile mele, foarte promptein indeplinirea hotäririi tale. Iar daca ti-am raspuns maitirziu decit cerea iubirea ta fata de mine, iarta-ma sipune-o mai curind pe seama ocupatiilor mele de caream fost coplesit foarte in toate zilele acestea decit peseama faptului ea am uitat serviciile tale.

La Bruxelles, 5 martie 1534.

1 Levinus Panagathus, secretar si unul din profesorii delimba elina ai lui Nicolaus Olahus, recomandat de Erasmus dinRotterdam.

2 A fost tiparita in anul 1496, Mud considerata cea maiveridica.

3 Lucian din Samosata, nascut in Siria (125-192 e.n.), celebruscriitor, orator si filozof grec.

4 Se refera la dialogul Despre parazit.5 Fiu al circiumarului Menesarc si al precupetei Clio,

Euripide, unul dintre cei mai mari tragedieni ai Eladei, s-anascut la Salamina in anul 480 i.e.n., in chiar ziva celebreibatalii dintre atenieni si persi. Prieten al lui Pericle si al luiSocrate. De la el au ramas 18 tragedii si o drama satiric& Amurit in anul 406 i.e.n.

6 Note explicative la operele scriitorilor greci si latini, corn-puse de gramaticii vechi, care se numeau scholiasti. Prin notescurte, acestia explicau continutul unei carti. Scholiile se deosebescde glose prin faptul ca acestea din urma se ocupà de cuvinteizolate, pe cita vreme scholiiIe se ocupa de text in intregime.Ele se deosebesc si de comentarii prin aceea ca sint scurte sievità orice digresiune. De la scholie se cerea : o scurta intro-ducere, o explicatie clara a celor expuse, o critica a textului.

www.dacoromanica.ro

LEVINUS AMMONIUS

www.dacoromanica.ro

Legdturile de prietenie ale lui Nicolaus Olahus cu savanturcAlugdr Levin von der Mande (Levinus Ammonius), izolat intr-omindstire, situatà In apropiere de Gand, sint de-a dreptul Induio-pdtoare. Nicolaus Olahus 11 trata ca pe un frate al sdu, a facutdin el un confident pi-i bucura viata cu cele mai proaspete tipd-rituri ale clasicilor greci pi latini sau ale umaniptilor contemporani,la care un calugdr, obligat sd trdiascd In sardcie, nu ar fiavut acces.

Ndscut la Gand In 1485 pi decedat la Raygen in 1556, unasemenea calugar nu poate avea biografie, mai cu seamd pentruuzul laicilor. Cel de-al cincelea conducator al ordinului, Infiintatde Sf. Bruno (1050-1101), a stabilit, in anul 1228, reguli de con-vietuire deosebit de aspre ; post in tot cursul vietii, tdcereaaproape perpetud, totald abstinenta de la consumul oricarui felde came, iepirea din mindstire numai In baza unei autorizatiispeciale, capul ras, vara toga de lind alba incinsd cu o cureaalba din piele täbdcitd, iarna gluga pi manta neagra. Programulzilei : muncd (manuald sau intelectuald) si rugáciuni. Din cauzaregimului la care erau supupi, partrezii erau considerati oameniIngropati de vii".

Pe acest cAlugdr, iubitor al studiului pi al umaniptilor, admi-rator al lui Erasmus, Nicolaus Olahus 1-a cunoscut la un prinzpe care magistratul orasului Gand 1-a dat in onoarea reginei-regente, prinz la care Levinus Ammonius participa ca repre-zentant al mindstirii. 0 seard Intreagl cei doi ecleziarhi audiscutat despre arte, literaturd pi filozofie, sfirsind prin a constata

13

www.dacoromanica.ro

Ca sint admiratori ai lui Erasmus $i f duritori de versuri inlimba elinà. De aici inceputul trainicei lor prietenii. Ulterior,Nicolaus Olahus 1-a tinut la curent pe calugär cu toate fazeleasiduei sale incercgri de a-1 readuce pe Erasmus in patrie, comu-nicindu-i lungi fragmente din fagaduiehle scrise ale InegalabiluluiCa va reveni in 'raffle de Jos.

Scrisorile lui Levinus Ammonius sint pline de stgruitoareindemnuri ca Nicolaus Olahus sd nu renunte la studiul limbiieline, sa dea sprijin unor protejati de-ai lui vrednici de toatàincrederea", sã interving pentru uvrarea minastirii de unelesarcini fiscale oneroase etc.

Corespondenta dintre cei doi umanisti atit cit ne estecunoscuta se terming la 7 iulie 1534 cu un indoit sentimentde durere din partea lui Levinus Ammonius : a capatat convin-gerea Ca printul umani$tilor nu se va intoarce la Bruxelles $i caNicolaus Olahus va parAsi Tarile de Jos pentru a se reintoarcein patrie. Ultima scrisoare trimissa de Nicolaus Olahus calugdruluia fost insotita, la cererea insistentä a acestuia, de opusculul luiErasmus : Despre pregtitirea pentru moarte.

LEVINUS AMMONIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

lath la ce sint bune ceremoniile ! M-au impiedicat sama bucur de conversatia cu un barbat ca tine. Acesteami le spuneam, preabunule barbat, ieri spre seara, supd-rat, in tacere, cind, dupa ce ne-am strins miinile i ne-amdat binete unul altuia, eram silit sä renunt la asteptataintilnire cu tine, ca sa rnerg la dineu.

Intre fagaduintele pe care mi le facusem, era, maiintii, sa-ti rnulturnesc personal pentru tratatul Despreobiceiurile grecilor, apoi sa ma informez ce mai este nouin legatura cu Erasmus. Caci tare ma mai tern ca vreunlucru sà nu-1 irnpiedice pe acesta pentru care terne-techiar si de lucrurile cele mai sigure. In sfirsit, doreamsà schimbam, intre noi, pareri despre alte lucruri, dartoate aceste vestite ceremonii, asupra carora nu §tiu cerau sa mai chem, sint foarte suparatoare (ti-o spun laureche). i totusi, in acest timp, cind sint silit sa le dau

14

www.dacoromanica.ro

ascultare, poate citeodatd prietenii reclamd de la mineobligatiile de societate, fard sd inteleagä clar cit de multsint apdsat de tirania acestor ceremonii. Dacd m-as eli-bera de ele, n-ar exista nimeni, care sd simtd vreo lipsdla mine in ce priveste obligatiile de societate i serviciileindatoritoare.

Dar trebuie set' le socotim ca bune p ecele prezente i sä iesim invingdtori din orice im-prejurare a sortii, suportind-o.

Pe tine insà, bdrbatule de seamd, s te pdstreze IsusHristos cit mai indelung teafdr i infloritor, pe tine Ca-ruia atit cit traiesc, o spun doresc fiu prea-plecat.

Data in ziva urmdtoare celei aFericitei Fecioare, [5 august] 1533_

LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Cu greu ai crede, preastrdlucitule bdrbat, cit am fostin dezacord cu mine insumi, cind am inceput s cercetezmai de aproape, in tdcere, in sinea mea, acel vestit pasajal lui loan Hrisostomul 1 din predica a patra, Despreprovidentd, ceea ce am fa-cut imediat dupd plecarea exce-lentei-tale. Cdci, dupd ce am cintdrit cu o judecatddreapta, atit acelea care sint inainte, cit i pe cele ceurmeazd, am vdzut pe data cä expresia atuptaciaog nueste folositd in intelesul pe care-I spusesem, ci cu unulmult diferit fireste cu intelesul de imbracáminteincit intreg acest pasaj s-ar reda in acest fel :a ce lucru mai avut decit acea mastisi acea imbreictiminte ar putea set" existepentru ca acela, care se ospdta zilnic in mod stralucit,sd-si intoarcd privirile spre masa bogatului i spre ves-mintele cu care se imbrdca fireste de purpurd si dein fin.

Acest pasaj este, insd, dacd nu corupt, cu totul obscursi intrerupt de apostrofuri, la care va transpira, ca sa-Iaducd la lumina-, acela care ii va da o bund traducere.Am socotit cà trebuie sa-ti comunic acestea, ca sà fiu

15

sd-i

www.dacoromanica.ro

placut inimii tale si sa vin, la rindul meu, la tine in vizitaprin scrisoare : singurul chip in care pot !

Vei arata aceste observatii, daca ti se va parea cucale, prietenului nostru Iacobus Danus 2, OM CU totul in-vatat si vrednic sa fie In slujba celui mai stralucit barbat.

As dori, insa, sa mi se dea un prilej cit mai impor-tant, ca sd pot binemerita de la excelenta-ta. Aceastapoate se va intimpla indata ce prietenul nostru Erasmusse va retrage aici daca se va retrage, totusi, ceeace eu doresc din toata inima.

In rest, ca sa nu fiu, in prima scrisoare, mai vorbaretdecit se cuvine, ma opresc aid.

Fii seiniitos continua sd fii foarteJericit in actiunile t a / e. Salutare prietenuluinostru Iacobus.

Din Valea regalà carthusiank18 august 1533.

LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN,Lill NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Inima mea a tresaltat de bucurie, pe de o parte lavederea scrisorii tale, preastralucitule barbat de seama,pe de alta la preadoritului vestitor al prietenului nostruPanagathus, cad este cu totul limpede Ca, daca nu vainterveni nimic (lucru de care sa ne fereasca cei de sus),nu vor trece multe zile, de acum inainte, si-1 vom vedeape Erasmus. Pentru aceasta veste iti port, de bunä seama,o foarte mare recunostinta, fiindca m-ai incarcat cu atitabucurie, stiind cit de mult doresc eu sa-1 \rad reintorsin patrie din exil. Totusi, ma voi bucura numai in sineameu dupa hotarirea si vointa $ ta si n-am sa ducvestea in afara, profanilor. 0, daca oamenii ar afla maidegraba cä a venit, decit ea va veni si daca el insusi arputea-o lua inaintea zvonului prin repeziciunea intoarcerii!IVIA voi arata, in toate imprejurarile, un Harpocrate 4.

In ce prive§te, insa, faptul ca-mi aduci atit de grijuliumultumiri pentru zelul meu fata de un astfel de semnde pretuire si-mi raspunzi cu atita bunavointa pentruun serviciu atit de marunt, prin care puteam sa par mai

16

if

www.dacoromanica.ro

degraba CA am purtat grijg de obrazul meu, decit sg-tifac un serviciu, tu procedezi prieteneste si foarte orne-nos. Intr-adevgr as doH sg am o astfel de culturg, incitsd pot face sd inainteze studiile tale, fiindcd imi faceplacere sä \rad cg barbatii eminenti prin rang si autori-tate sint minati de iubire pentru frumoasele litere".Cdci intre atit de multi impostori, de pretutindeni, eleau neapgrata nevoie de sprijinul unui om ca tine. De alt-fel nu ma indoiesc cg s-a ajuns ping acolo incit frumoa-sele litere au biruit aproape invidia adversarilor, prinmeritul lor, si si-au cistigat chiar la curtile principilorun loc si un rang de care n-ar trebui sd le parg rau ;ne bucurd, fireste, sg vedem cg barbaria, care pusesestapinire in lung si in lat peste lucruri in vremea demai inainte, este doborita incetul cu incetul din indelet-nicirile si sufletele oamenilor ; si vedem clar cit s-a pro-gresat de citiva ani. Dar incotro ma rapeste mintea (s afilozoftim asupra ratiunilor in spatiulstrimt at unei scrisori?!). Nu voi continua,deci, sa-ti fiu irnpovgrator.

Scrisoarea ta, cea mai sigura chezgsie a sufletului tau,o voi pgstra intre lucrurile care-mi sint cele mai dragi.Dacd socoti ca pot sg fac ceva in interesul tau, porun-ceste cu toata indräzneala. Iti sint cel mai supus, fieclient, fie frate (asa cum rn-ai invrednicit sä ma numesti),de care te poti folosi dupg hotdrirea ta.

Isus Hristos sa te pästreze cit mai indelung teafar,atit pentru slava ta, cit si pentru vaza si propasirea cre-dintei crestine.

Din Valea regala carthusiand,aproape de Gand5, 21 august

1533.

ACELA$1,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

La ce te-ai gindit, preabunule bgrbat, de te scuzi cuatfta sirguinta ? OH esti de pgrere ca Ammonius este atitde supardcios, incit sä se simta ofensat de negii de felulacesta de pe un trup plin de haruri, de altfel ? Sau so-

17

www.dacoromanica.ro

coti, intr-adevar, cà eu sint perfect in toate privintele,incit nimic asemanator sa nu mi se poata intimpla ? Eibine, sint atit de departe de a fi fost jignit, ori sa pot fijignit in vreun fel, incit, dimpotriva, usurinta moduluitau de exprimare i impodobita alcatuire a cuvintelorpreaalese rn-au desfatat in chip minunat. Cu greuputea realiza eu ceva asemanator, daca ar trebui sa facacelasi lucru pe data. Insa din moment ce acolo nu estenimic, care sa nu poata fi scuzat in mod cuvenit de unom de buna credinta, te intreb de ce a mai fost nevoieca, prin jena ta, sä ma faci sa ma jenez eu ?

Intr-adevar, grecii glumesc cu atita variatie in cu-vintele lor, care sint in tot locul i pentru orice necesi-tate la dispozitia vorbitorilor, incit cu greu s-ar puteaspune ceva atit de absurd, ca sa nu aiba posibilitatea dea scapa, prin mijlocirea cuvintelor, de judecata criticii,a blamului sau de acuzatia impostorului!Asadar, daca in aceastd fraza a ta cineva ar intelege prinacel cuvint pe Pythia, preoteasa lui Apolo, care obis-nuit aducea la cunostinta oracole, cuvintul lui Apolo nuse va 'Area cä este frumos corectat ? Desi poate sa fiemotivat inca i intr-alt fel, dar ar fi prea lung sa le urma-rim pe toate. Nu este, deci, nimica de care trebuie sa-tifie rusine, mai ales fata de mine ; orice scrii, stiu sainterpretez cu buna credinta. In aceasta privinta tine Mcde mare binefacere chiar faptul ca. 1-ai socotit vrednic(pe acest omulet, nu de un atit de mare pret) sa-i trimitio scrisoare, care ii va fi spre cinstire daca a voi s-oarat prietenilor, cu ingaduinta luminatiei-tale.

Caci cine ar putea sa nu stie cã de mult timp Olahusa fost recomandat lumii in scrierile dragului nostru Eras-mus ! Si nu voi suporta nici acea expresie prin careafirmi, ca, dindu-ti silinta in studierea operelor grecilor,osteneala i timpul ti s-au dus in zadar" ; caci vad caaceasta fire fericitd din nastere poate orice. Intr-adevar,dacd ai putut sa inaintezi pind intr-acolo in mijlocul atitorocupatii de curte, cine nu simte ca, in scurta vreme, te-airidica la cea mai inalta stralucire literal* daca ai voi sdte incordezi intr-un efort putin mai mare ! De aceea,te rog sa nu contenesti cu studiile tale, ci, dimpotriva,

18

a§

www.dacoromanica.ro

sa pasesti mai indraznet" ; sigur ca, in cele din urma,munca ta nu va fi zadarnica. Intr-adevar, o fire talen-tata poate orice, numai sa mearga de-a dreptul, sa nudeplinga ceea ce nu-i apartine Inca, ci sa-I doreasca cupasiune.

Isus Hristos sa-ti dea bun noroc, tie si tuturor inde-letnicirilor tale, spre slava lui, tie, singurul om caruiadoresc sa-i fiu foarte mult recomandat.

Da-i, te rog, lui Danus cartea sa, pe care i-o restitui.Din Valea regard carthusiand, scris'a

pe fugá, la 22 august 1533.

LEVINUS AMMONIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Preastralucitule barbat, astazi 12 septembrie, se spu-nea ca prealuminata regina va asculta slujba religioasala noi si se pregateau toate in vederea sosirii sale. ierau toate gata, cind, deodata, vine nu stiu care rau ves-titor, spunind cd regina nu va mai veni. 0, din cit demare speranta am cdzut atunci ! Auzisem ea prietenulnostru Panagathus se reintorsese de la Erasmus si speramca voi lua cunostinta, in mod sigur, de ceea ce a§ puteasa cred despre Desideriu ; caci acest lucru mi-1 spusesesi,pe cit cred, sau tu insuti, sau il aflasem de la Pana-g athus.

Pina atunci sint cu sufletul nelinistit. Dar sper ca tevoi vedea Inca o data inainte sa piece de aici regina.

Imi place sa aflu Ca pentru mine al pus sa se cautecu atentie la librari Meditagile lui Clenardus 6. M-asbucura sa fi si fost gasite.

Fii bine sanatos, acuma §i intotdeauna, seniore, ca.-ruia eu trebuie sa-i aduc cinstire.

Te rog sa-i dai aceste mici raspunsuri prietenuluinostru Danus.

Din Valea regala, 1533.

19

www.dacoromanica.ro

LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN,LUI NICOLAUS OLAHUS, SECRETAR DE STAT

Iata, viu iarg§i la excelenta-ta. Vezi, insk de ce marepret socotesc cA este s'a fiu indatoritor cu fratii mei mo-nahi, pentru a cgror multumire cred &à a§ purta §i funiein piatd, dacA cineva mi-ar impune o atit de nevirstnicdneghiobie.

Ieri, pe seard, dupà ce ti-am trimis scrisoarea, fratiiau venit in num5r mare la mine ; vazuserk intre prepa-rativele pentru prealuminata regind, citeva noi instru-mente muzicale, a caror cintare, in ansamblu, cu greuai crede cit de mult doresc s-o asculte maiestatea-sa. Siastfel yin ei, prin mijlocirea mea, la senioria-ta cre-zind Ca' eu pot ceva in fata ei rugind-o sthruitor säbinevoiascA (dacd ingklui, totu§i, ca eu sa cer unlucru, care sd nu-ti fie considerat ca o abatere) sà-mipermitd sa expun prealuminatei regine cererea lor : sdfacg azi, adicd simbätk ceea ce ar fi facut ieri, dacd n-arfi intervenit nu §tiu ce ; sd vink adick la noi §i sà facdsufletele mai dornice de Dumnezeu prin acea dulce ar-monie. Cgci nu §tiu cum se face, dar totu§i, am constatateu insumi ca" se creaz5 o astfel de atmosferä, incit sufle-tul imboldit de dulcile melodii §i indemnat de instru-mente, care-ti invaluie simturile, pare Ca' este r5pit laDumnezeu. Cit de nemAsurat de dulci sint cinthrile inge-rilor §i sfintilor in cer, ldudind pe Dumnezeu !

M-am achitat in aceasth misivA de insarcinarea tova-rà§ilor mei fatá de tine : excelenta-ta sa arate cit il pre-tuie§te §i voie§te sà fie pretuit Ammonius.

Isus Hristos sä pdstreze cit mai indelung pe a tademnd de respect seniorie, cgreia eu doresc din tot sufle-tul sä-i fiu recomandat.

Din Valea regalà, in ziva mentio-natd, anume in 13 septembrie, anul

Domnului 1533.

20

www.dacoromanica.ro

LEVINUS AMMONIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Era intre dorintele mele, preaimpodobitule cu virtutiNicolaus, sa pastrezi pentru tine carticica, pentru ca ima-ginea acestui neinsemnat prieten sa-ti vina din cind incind in minte.

Negresit, ti-a§ fi trimis-o inapoi prin aceleasi per-soane, daca nu rn-ar fi impiedicat teama sä nu-i daumereu de lucru cuviosiei tale. Caci nu-mi scapd din ve-dere ce provoaca in sufletele printilor acest sentiment.$i, de buna seama, din aceasta pricina, tare as voi sa fiexistat intre mine si tine o famiiaritate putin mai mare,ca sa cunosti mai de aproape si mai adinc pe Ammoniussi sa intelegi Ca eu, desi cu trupul incordat in strinsorileceremoniilor religioase am, totusi, un suflet care esteprea putin de rob.

Insa, preagrabnica (pentru sufletul meu) plecare aprealurninatei regine nu ingaduie aceasta o si inso-tesc la plecare, in masura in care este permis si terog sä primesti cu bunavointa, asa cum obi§nuiesti,aceasta scrisoare, in care, la rindul meu, iti ofer, pece-tluit, sufletul meu.

Iti rnultumesc pentru fructele zaharate de care m-aisocotit vrednic sa mi le trimiti si pentru atit de mareata bunavointa fata de mine, incit sa spui ca, oriundeti-ar fi dat sd te afli, ma vei iubi nespus intotdeauna".0, daca cei de sus mi-ar da asemenea posibilitate, incitsa fac lucruri deopotriva cu ale tale ! Desigur, cu sufle-tul ma voi stradui in toate chipurile sa te imit, iar dacavei lauda stradania mea, voi fi dobindit, negresit, ce vo-iesc. As vrea sa fii convins cá nici un lucru, care-mi staIn putere, nu este atit de greu, incit sa nu-I fac pentrutine cu foarte mare placere.

Isus Hristos, caruia iara§i si iarasi ma incredintez, sate pastreze, cit mai indelung, teafdr.

Prin Danus al nostru, ti-am trimis trei simburi dingradinita noastra, pe care o sadire atit de departe deaici ma tern cà n-o sa-i poata face sa rodeasca deplin.

Din Valea regalã, 18 septembrie 1533.

21

www.dacoromanica.ro

LEVINUS AMMONIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS, SECRETAR AL REGALEI MAIESTATI

Gasind un mesager atit de bine venit, care pleaca in-tr-acolo, o, preascumpule Olahus, am socotit cd nu tre-buie sä ma fac de loc vinovat de scdparea prilejului, casa-ti trimit salutari. tiu, i nici nu este necunoscut fap-tul, ca foarte multe scrisori trec repede, in zbor, de pre-tutindeni spre Curte, fie din alte cauze, fie din aceasta,pe care-ti place sa o numesti subventie sau impunere.

Intr-adevar, in masura in care fiecare are un prieten,sau crede ca il are, in aceeasi masura ii comunica, dacdi se intimpla vreun lucru mai deosebit. i astfel, se cu-vine sa consideri ca aceasta este o scrisoare de felul ace-lora, pentru cd a fost scrisa la un asemenea prilej. Caciadministratorul casei noastre a fost trimis, ca sa raspundael in locul nostru la chemarea pentru impunerea uneitaxe asupra unei jumatati din bunurile noastre. Veiface, desigur, un lucru mult prea placut mie, daca veibinevoi sa folosesti, in aceasta chestiune, trecerea ta, dacd,insa, ti se pare cd este un lucru, care merith prea putinsa interpui ajutorul tau, sa fad ca, oricum vei proceda,legatura noastrd de prietenie sa fie nevatamatd. Voiescca prietenia aceasta, de curind inceputh si inaugurata,in orice caz, sub bune auspicii sa fie neintreruptanemuritoare, asa incit sa fie cunoscuta nu numai de oa-menii din vremea noastra, ci Inca si de posteritate.aceasta asa e, cel putin pina acuma.

Aud ca esti stapinit de un ndvalnic dor de pamintulnatal i, de burin seamd, nu e lucru de mirare, caci nuexistä om care sa nu fie minat de un asemenea simta-mint. Insa, dragul meu Nicolaus, nu sint de parere Ca

trebuie totusi sã grabesti pind intr-atita reintoarcerea inpatrie (caci este o impietate sa spun ea o persoang atitde grava se zoreste), incit sa nu poti suporta sa asteptiacea zi, care ne va fi redat pe dragul nostru Erasmus.Doar nu-ti scapd din vedere cu cita neliniste i cu cit dorvrem vedem reintors. Eu nu stiu cit sufertialtii. Pentru mine orice zi in plus estecit un an. j nici nu cred cá am vazut vreo iarnd mailungä i nici n-am petrecut, in toata viata mea (cit de

22

$i

s5.-1

www.dacoromanica.ro

lunga a fost), vreuna, cu mai mare sild, decit va fi aceastacare abia cã n-a inceput bine , fiindca nici Erasmus

n-o sa villa inainte ca noua rindunica sa readuca noulanotimp" si nici eu n-as voi sd apuc primavara (desi sintfoarte dornic sA-1 revad pe Erasmus). 0, cità tearna vachinui intre timp acest biet suflet, sa nu i se intimple luiErasmus vreuna din obisnuitele nenorociri ornenesti si sanu fiu arnAgit in marea mea speranta de a-1 vedea !

Depun la sinul unui prieten aceste temeri.Iar dacd tu vei pleca inainte ca Erasmus sa se intoarca

aici, ceea ce nu doresc de loc, te conjur pe toate celesfinte ca, rnai inainte de a ne parasi, sa-1 inviti la tinepe Ammonius al tau ; fiindca eu, legat de regulamentulacestei institutii, nu pot sa vin altfel la tine. DacA situa-tia n-ar fi aceasta, crede-ma, cu greu ai numAra vreo zi,in care sA nu am legAturi familiare cu dragul meu Olahus.Caci firea aceasta foarte generoasa si necuprinsa de gin-duri vulgare si superstitioase tare rn-a desfatat, fireste,pe cit mi-a fost ingAduit mai degrabd s-o presupun decits-o cunosc intru totul, dintr-o conversatie tare scurta.

Isus Hristos sä te pdstreze cit mai indelung teafar. Mabucur ca si tu ai inceput .3 a -i cuItiv i. p e greci.

SalutAri lui Danus si lui Panagathus. Sa-ti amintesti(imi spui) ca Olahus acesta, oriunde s-ar afla te va iubinespus de mult totdeauna". Acestea le-ai scris in ultimascrisoare care mine, cind ai plecat de aici. Te rog sa-tiamintesti tu insuti cä mai curind o sà ma paraseascaviata, decit o sa ma paraseasca amintirea ta.

Inca o data, fii bine sAnatos.Din Valea regalä, aproape de Gand,

la 23 noiembrie 1533.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE AMMONIUS LEVINUS

Administratorul comunittitii voastremi-a inminat preainvatatule Levinus, scrisoarea ta, mar-turie a prieteniei noastre de curind incepute si a iubiriinoastre fratesti.

23

www.dacoromanica.ro

Scrisoarea mi-a placut foarte mult nu numai pentruCa imi ceri, cu incredere, cum este obiceiul intre prieteniadevarati, un lucru care se pare cà este in interesul ordi-nului vostru, dar i fiindca imi aräti in ea dorul de careesti stapinit, ca sa poti sa-1 vezi, in sfirsit, pe dragul nos-tru Erasmus.

Afarä de aceasta, ma conjuri, pe toate cele sfinte",sa-ti fac o vizita inainte de a-mi fi dat sa ma reintorcin patrie. Eu, dragul meu Ammonius, desigur Ca a minti,daca a tagadui cd nu sint stapinit de dorul de a revedeapamintul meu natal si de a ma reintoarce, pe cit imi esteingaduit, mai degraba, in bune conditii, acolo unde rn-amnascut, am crescut si am fost daruit cu multe bucurii.Dragostea de preaiubita mea patrie, oricit ar fi de mare,nu ma stapineste, totusi, 'Ana intr-atita, incit sa uit deprieteni asemandtori tie in cea mai mare partesà nu-i vizitez personal, sau printr-o scrisoare, inaintede a trebui sa plec. Cind, asadar, voi hotdri sa ma intorcin TJngaria, n-am s-o fac, in niciun caz, lard sa te anunt.Se pare, intr-adevar, ca iubirea noastra reciproca pre-tinde aceasta de la mine.

In ce priveste faptul Ca doresti foarte mult sa-1 vezipe Erasmus, desigur dorinta mea este aceeasi ca si a ta..5i nu stiu daca am sa ma las mai prejos in aceasta.chestiune. Chiar tu insuti stii, din convorbirile intime cumine, ce simtaminte am nutrit totdeauna fata de Eras-mus. Dorinta mea nu poate fi indestulata nici prin scri-sori, nici prin vreun alt lucru, decit prin sederea fatain fata cu el. Faca, asadar, Dumnezeu, ca, disparindaceasta iarna i apropiindu-se primavara, sa-1 putemvedea, dupa cum singur a promis !

Cu regina am vorbit si astdzi despre micsorarea im-punerii cu care este impovarata comunitatea voasträ, caciieri n-am putut sã merg la curte din pricina unorocupatii ale mele. Mi-am dat osteneala fdra vreun folos.Administratorul casei voastre intelesese pe de o parte, demai inainte, din cuvintele lui Panormitanus 7 care estecauza acestui refuz, iar pe de alta i-am explicat eu cude-amanuntul. El iti va putea vorbi mai pe larg despreintreaga situatie.

24

4

www.dacoromanica.ro

Doresti ea eu sit' elinizez in chip fericit. 0, dacaas avea parte de asta in asernenea masura ! Dar cit delipsit de rod am elinizat" pina acum, o constat eu infiecare zi.

Ti-am trimis aceste carti tiparite de curind. In scurttimp am sa-ti trirnit si Meditagile lui Clenardus si omi-lia lui Ioan Hrisostomul, Despre folosirea vinului in can-titate mica, pentru care am scris la Louvain.

Dragii mei Levinus si Danus te saluta din nou.Fii sanatos si nu ma uita.

La Bruxelles, 29 noiembrie 1533.

LEVINUS AMMONIUS CARTHUSIANUS,LUI NICOLAUS OLAHUS, SECRETARUL MAIESTATII REGALE

Cele trei tratate, pe care mi le-ai daruit, preastralu-citule barbat, mi-au fost cu atit mai placute, cu cit le-aiinsotit cu scrisoarea ta foarte prieteneasca si. indatori-toare, pentru care rn-am abtinut, totusi, deliberat, sa-tiaduc multumiri pina acuma, desi rn-am bucurat in sineamea cã am la indemina ceva cu care sa-mi reinnoiescamintirea ta. Sigur ca administratorul c o m un i t ti t i i noastre (ma folosesc cu placere de cuvin-tele tale), atras si de generoasele fagaduinte ale excelen-tei-tale si ale celorlalti, se va reintoarce acolo pentru ausura si a indulci greaua povara a celei de a doua plati.Caci nu sintern lipsiti de orice speranta, in cazul ca arputea sa aiba acces la prealuminata regina fie cu tine,fie prin recomandarea ta.

De altfel nu ne-a fost atit de usor sa gasim un altcurier intr-acolo, mai cu seama mie, care ma tin mereude tin singur loc, d u p ii legeapiantelor, caci dacas-ar gasi usor un mesager, socot cä in nici un caz n-aiprimi atit de rar scrisori de la mine, c a dovada,§tii tu insuti cu cit mai des le primeai, cind te aflaila Gand.

0, daca sau eu as fi in vecinatatea ta, sau tu ai fi maiaproape de mine ! Atunci am putea sau sa tratarn si sä

25

-

si

www.dacoromanica.ro

impArtAsim cu aceeasi rivnd cele sfinte si cele profane,sau sa invAtam unul de la altul ceva nou in legaturäcu ele. Cdci mi se pare cd nu se va acorda prea räu, unacu alta, firea amindurora. Gindesc Ca dovada destul deevidentà pentru aceasta a fost faptul ca sintem purtatide un simtAmint foarte asemandtor in admiratia Rita dedragul nostru Erasmus, dacA, de pildA, e adevArat (dupAcum si socot foarte mult cd este), ce-mi scrii : cA tunu-mi cedezi nici cu atitica in iubirea fata de el. 0, cuclIA plAcere as face eu aceasta, dacd mi-ar sta in puteresti insuflu tuturor un asemenea simtAmint fatA de el !Dar, dragul meu Olahus, oare iarna aceasta n-a duratmai mult decit un deceniu ? Cind va reveni adierea inse-ninatoare sd nig arate, aducindu-1 ? Orice zAbavA imi esteimpovArAtoare si mA tern de orice ar putea sd i se in-timple. De cite ori n-am dorit, cu juruinte, un cer maiindurAtor. Si mi se pare cd Hristos mi-a auzit rugAciu-nile, cdei suride acum o adiere primAvAraticd. 0, dacAErasmus si-ar lua zborul incoace odatd cu rindunelelesi cu berzele !

Dar ce fac eu ? Imi revArs simtamintele in fata ta,un bArbat atit de gray ! Este de-ajuns cit am aiurat pinAacuma. Totusi, dacd il iubesti deopotrivA pe Erasmus,nu poti sA nu stii ce indurd sufletul meu, cit timp eleste departe.

Iti sint recunoscAtor, cit mai mult cu putintd, pentruacele trei lucrAri date mie in dar si le astept pe celelalte,pe care dArnicia ta a binevoit &A mi le promitd : Medi-tatiile lui Clenardus si omilia lui loan Hrisostomul, Des-pre folo.sirea vinului in cantitate midi si. pentru tot cevei voi sd mai trimiti aici afarA de acestea.

Isus Hristos sd te pAstreze cit mai indelung sändtossi teafAr.

Din Valea regard, aldturi de Gand,in 7 februarie 1534.

Ruda mea, seniorul Ioannes Molanus, de la care amprimit foarte recent o scrisoare, mA invitd sd adaugsalutul sal in aceastd epistold adresatd tie.

26

www.dacoromanica.ro

NICOLAUS OLAHUS,LUI LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN, SALUTARE

Iti trimit, o Levine, preainv5tatule bgrbat si mie preadrag, opusculele promise de curind. Meditatiile, in limbagreacd, ale lui Clenardus si omilia lui loan Hrisostomul,Despre folosirea vinului in cantitate midi. Le-as fi tri-mis mai inainte, daca as fi putut sa gäsesc vreun curiercredincios, care sä plece la tine.

Fiindcd stiu cd tu doresti sä cunosti total despre dra-gul nostru Erasmus, and cd zilele acestea el mi-a trimiscloud scrisori. In prima scrie cd n-a renuntat de loc lagindul de a se reintoarce ; in cea de-a doua, de maitirziu, anume in cea scrisd pe ziva de 23 ianuarie, puneaceste cuvinte : Dragul meu Olahus, chinul acela almadularelor ma apucd de atitea on, incit nu stiu ce tre-buie sä mai sper de la acest trupsor mai fragil decitsticla. Din ziva Nasterii Domnului am suferit foarte greusi tare ma tern pentru mine, de indatà ce acest inghetse va fi dus... i astfel, mi-am scris testamentul si estein lucru cartea mea Despre pregtitirea pentru ntoarte.Celelalte sint in mina Domnului. Pe voi rn-am hotAritdin nou sd vd vizitez, spre sfirsitul lunii aprilie, dacdDumnezeu imi va da o sändtate multumitoare."

Am vrut sà-ti aduc la cunostinta aceste lucruri, pentruiubirea noasträ, care de multa vreme este reciproca.

Fii sandtos si iubeste-1, ca de obicei, pe al tau iubitor.La Bruxelles, in ziva de 7 martie

1534.

LEVINUS AMMONIUS CARTHUSIANUS,LUI NICOLAUS OLAHUS, SECRETAR DE STAT

Preastrdlucitule Olahus, te rog sd-mi ierti aceasta in-tirziere, din cauza cdreia, prin rivna ta de a binemerita,s-a fäcut s-o iei inaintea multumirilor mele pentru daru-rile pe care le-am primit. Aceasta nu s-a intimplat, to-tusi, dacä ma crezi cit de cit, din vina mea. Ca sd crezimai usor lucrul acesta, ascultd, te rog, in patine cuvinte

27

www.dacoromanica.ro

aceasta apologie. Nu-ti scapd nicidecum din ve-dere, gindesc, ba o stiu ai destul de proaspät in amin-tire faptul ca 'Inca de multd vrerne administrato-ru 1 nos tru a fost ad pentru a indulci plata contribu-tiei de mai inainte, atunci cind, la reintoarcere, mi-a adusde la tine tratatul lui Vives 9, Despre arta vorbiriifoarte corectg, de buna seamd impreund cu alte cloudtratate si o scrisoare prea placutd mie. Aveam de gind särdspund pe loc la scrisoarea ta si sd-ti aduc multumiripentru daruri, daca nu rn-ar fi impiedicat hotärirea anu-mitora, cu o foarte mare putere aid, care spuneau ca nueste nevoie de atita graba in a faspunde, deoarece, dupdputind vrerne, acelasi administrator va reveni, obligatoriu,acolo, din aceeasi cauzd : pentru usurarea celei de a cloudplati. Mai departe, fiindcd nu se putea gäsi nicidecum,cu usurinta, vreun mesager sau vreun curier, spuneau&à este lucru mai chibzuit sã se amine pentru citeva zilesarcina de a scrie din nou. Am socotit cd trebuie sä räminla sfatul dat de ei, fiindcd se pärea cd este de acord curatiunea, desi impotrivindu-rnd, intrucitva, in sinea mea.Intr-adevdr, vedeam prornisiunile tale cd vei trimitein scurt timp si alte cArticele in dar si. ma terneam sdnu o iei inaintea intirzierii mele prin promptitudineageneroasei darnicii. Ceea ce s-a si intimplat.

Totusi, nu s-ar fi intimplat de loc asa, dacd adminis-tratorul ar fi putut sä aducd la timpul, in care fusesecompusa, scrisoarea ce-ti fusese trimisä de mine. Aveade gind sä se reintoarcd acolo, in orice caz in timpul incare sint celebrate, de la o vrerne, sarbAtorile Hilaria 9,inainte de cele patruzeci de zile ale postului, si, timp decloud zile, s-a cdutat in tot locul un mijloc de transportcu care sd fie dus. Dar vräjmäsia sortii a fost atunci asade mare incit n-a putut fi gAsit niciunul, iar adrninistra-torul n-a putut sa meargd pe jos, fiindcd suferea depicioare, atunci mai mult ca oricind. In timpul cind elera muncit de gindul plecarii, a venit, din intimplare,la noi, un anumit senior din acest consiliu, pe nume Scar-danus, cu sotia dacd nu ma insel si cu alti cinstitibdrbati, impreund cu femeile lor. Scardanus, auzind deintentia si cererea celor de la noi, I-a satuit pe adminis-trator sä nu piece in asemenea vreme, cind in toate si

28

www.dacoromanica.ro

pretutindeni rasuna in jur bucuria, spunind ea nimenin-o sa-si apiece urechile si n-o sa dea atentie in acesttimp neinsemnatei noastre cereri. Ca, mai degraba, tre-buie sa a§tepte pina ce lumea o sd-si villa in fire dinacea stare de betie in purtari, obisnuita in timpul sarbd-torilor, §i, ca, dupa ce sufletele or sa se reintoarca laimplinirea grava a indatoririlor, se va obtine mai u§or cevoia comunitatea noastra. Asa s-a facut ca, tot ivindu-sealte si alte treburi, aducatorul acestei scrisori n-a pututsd se intoarca pina acum acolo si nici sa-ti inmineze, asacum doream, scrisoarea mea, pe care Inca §i acum o pas-treaza la el, cu gindul s-o predea la timpul potrivit, dacdIi va fi posibil cindva. Eu, insa, n-am socotit nicidecumca trebuie sa procedez astfel, incit sa amin iari, lasfatul dat de ceilalti, raspunsul la scrisoarea ta foarteprietenoasa, ci, pe data, nemaizabovind de loc, am socotitca trebuie sa-ti scriu. Iar aceasta scrisoare, legata cusforicele §i sigilatä cu ceara, mi-a adus-o, impreund cucloud tratate, barbatul acela foarte bun prieten cu mine,seniorul Andomarus Edingus, pe care ai putut sa-1 cu-nosti din scrisorile dragului nostru Erasmus, daca nudin alta parte. El este de la secretariatul senatului dinFlandra. S-a intimplat ca aceasta scrisoare sa fie adusätocmai in acea zi in care, dacd nu ma insel, se savirseapentru mine ultimul act de buna seama in ce privesteorinduirea vietii de pina acum la care se strinsesera,

dea stralucire, foarte multi prieteni. Intre acestianu era nimeni, care sa nu fie foarte invatat i sa nu jurepe dragul nostru Erasmus. Totusi primele roluri le-aujucat Gulielmus de la Vala, Edingus si Carolus U ten-hovius. Intrebi care a fost actul ? M-am legat de aceastacomunitate, in aplauzele reunite ale intregii asistente.Iar scrisoarea ta, dragul meu Olahus, cercetind-o cugrijd sa nu fie in ea vreun lucru, care nu ar suportacitire publica, am vazut ea ne da vesti despre dragulnostru Erasmus. Pe data am trimis-o prin Iacobus Rob-bius, barbat foarte elocvent, sä o citeasca cu voce taretuturor comesenilor, caci eram la masa de prinz, ca,clack intimplator, aparuse ceva mai intristator intre ei,sa se risipeasca prin aceasta lecturd, ca intr-un desertatic si sa-i readuca la veselie. Au primit scrisoarea cu

29

sg-i

www.dacoromanica.ro

aplauze extraordinare, admirind, in salk un mod de ex-primare atit de luminos si savant si nu era nici unul, caresä nu doreascd foarte mult sd cunoascd de aproape peautorul acelor rinduri. Scrisoarea ti-a fost (ceea ce desi-gur stiam ca se va intimpla) spre mare cinstire, nu numaipentru Ca' era savanta, dar si prin aceea cd mai erai siatit de generos fatà de neinsemnatul tdu prieten, ddruin-du-i cloud tratate. 0, daca mi-ar sta in putere sa-ti aduc,daca nu o multumire corespunzatoare, ceea ce vdd cds-ar putea face cu greu, cel putin sd ajung prin cevapind la aceeasi generoasä dairnicie ! Desigur nu voi faceniciodatä un lucru, prin care sã fiu socotit cd am fostnevrednic de bundvointa ta. Iti voi fi recunoscator si voiface cum voi putea mai bine, ca sä nu ignoreze cinevaaceastd bundvointal a ta fatà de mine.

Dragul meu Olahus (caci imi voi ingAdui sd ma adre-sez astf el excelentei-tale, cu indräzneala familiaritätiisi a prieteniei) ai aici explicatia de ce n-ai primit pindacurn rdspuns la acea scrisoare insotità de daruri, ca,atunci cind iti va fi inminatk sd-ti vie in minte cu cittimp mai inainte a fost scrisä si sd-1 eliberezi pe dragultdu Ammonius de orice banuiald atit de intirziere, citsi de nerecunostintä !

Ajung acurn la aceastà a doua scrisoare. Ma tern cadorinta de a se reintoarce in patrie sä nu se r5ceasca ladragul nostru Erasmus, fie Ca', survenind vreo boalk arimpiedica-o, fie ca' ar curma-o de-a dreptul moartea, carepin& in cele din urmä, trebuie sa' fie induratä odatà siodatä de o fiintd trecdtoare. Caci, dacà trebuie sä moardsi a venit acum vremea si ziva hotdritä de soarta. (casä spun asa), desigur eu as prefera sd ajungg la dezno-)ddmintul vietii, mai bine in patrie decit i n emigrati e,iar noi sd auzim din vecinätate cuvintul lui din urm5. fa-mineti sändtosi si aplaudati". Si, dacd lui Hristos i SE4

pare astfel cu cale, as prefera sä moard acaga, cu toateck in ce-1 priveste, sufletul li este atit de intdrit in cre-dintk incit nu-1 intereseazd de loc in ce parte a lumiiisi dä duhul s5.0 Domnului. Sufletelor pioase li se in-tinde din orice loc un drum drept cdtre ceruri. Cinen-o stie ? Dar reputatia noastrà este interesatä, in maremäsurk ca un bärbat atit de insemnat sal-si alba' mormin-

30

www.dacoromanica.ro

tul la noi, in patrie, atunci cind Hristos il va socoti demnsa-1 cheme. Iata, este de acum multa vreme de cinddoresc, cu nepotolita ardoare, cartea lui Despre pregei-tirea pentru moarte, pe care o astept dupa tirgul de laFrankfurt 10, care are loc acum. Caci, de obicei, cind seapropie acest tirg, apare cite ceva nou, care sa fie in-chinat folosului obstesc dupa cit imi amintesc, cevacare tine totdeauna de mintuirea tuturor. Negresit, ascere si aceasta carte de la bunatatea ta, daca n-ar fi unlucru lipsit de rusine, ca tot cerindu-i una si alta, sd-ifaci mai departe de lucru aceluia, de la care ai primitatit de multe binefaceri. Cad, daca nu ma insel, estelimpede ca acest tratat va fi pus in vinzare acolo, chiarinainte sa ne fie adus aid. Dupa aceea, insa, daca vatrebui sa-ti trimit ceva, voi trimite prin amintitul Edin-gus, care va gasi cu usurinta pe aptul si credinciosulcurier, prin care avusesem de gind sa-ti trimit scrisorilede mai inainte. Acestea (dupa cum am amintit) ar fiacum tinute si pipdite de miinile tale, dacd trimiterealor n-ar fi depins de altii.

Scrisorile mele catre tine le voi incredinta lui Edingusnumai daca nu va porni intr-acolo alt mesager specialsi te rog ca, la rindul tau, sa le trimiti pe ale tale laacelasi Edingus, daca voiesti sa-mi scrii.

In prezenta ai intr-adevar o scrisoare plind de ni-micuri si mai lunga decit se cuvine. Te rog sa o iei innume de bine si sa fii convins ca, orice ii este cu pu-tintä acestui omulet sa faca, va face pentru tine.

Hristos sa te pastreze teafar si sa te facd mai placutin fata lui, prin progrese in fiecare zi. Iti recomand peAmmonius al tau.

Din Valea regard, aproape de Gand,a doua zi dupd ce am primit seri-

soarea, adica 16 martie 1534.

LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN,LUI NICOLAUS OLAHUS

lath' iti trimit, preastrAlucitule Olahus, scrisoarea de-spre care ti-am scris mai de mult, pe care avea sa ti-oinmineze administratorul nostru, daca ar fi

31

www.dacoromanica.ro

putut sa plece acolo la data care este insemnata in ea.Acesta mi-a inapoiat-o, in cele din urma, spunind ca nuvoieste sa se osteneascd in zadar, fiindca aici nu are mul-tumire din partea nimanui. Eu ti-o trimit, ca sa stii cdti-am raspuns la timp si ca ti-am adus multumiri pentruserviciile facute.

Daca vei avea cit de putin ragaz, te rog sa-mi scrii(Med mai este Inca speranta pentru reintoarcerea dragu-lui nostru Erasmus. Abia ai crede cit de mult ma temsã nu i se intimple ce este omenesc sä se intimple. Daca,insd, in mijlocul atitor treburi, n-ai nici macar atita ra-gaz, este, cred, ingdduit sa-i spui, la ureche, omului careti-a inminat scrisoarea, ce trebuie sa speram.

Aud ca la Anvers este pus in vinzare tratatul Desprepregtitirea pentru moarte, pe care, totusi, pe cit stiusigur, nu 1-a vazut nimeni.

Isus Hristos, caruia ma incredintez cu totul, sa tepastreze teafar.

Din Valea regard, aproape de Gand.18 aprilie 1534.

LEVINUS AMMONIUS CARTHUSIANUSII TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETAR, TREZORIER DE ALBA

Oare pind cind vei pastra tacerea s a u nu vei faceprietenilor parte de bucurie? Astazi a fostla noi un oarecare monah, benedictin, daca nu ma insel,care ne-a adus o veste foarte mult asteptati si pe caresimteam de multa vreme nevoia s-o auzim, anume : eaErasmus al nostru este la Bruxelles, la regina. Ca saprimim mai usor vestea si sá-i dam crezare, a afirmat cd,in timp ce venea din Colonia Agrippina 11 aici, i-a fostcitava vreme tovaras de drum lui Erasmus dat fiinditinerarul. Atunci, de ce nu esti pentru mine autorulvestii, ca s-o cred ? Oare acel monah a fost un mincinos,(asa cum se prezinta situatia in general) ? tiu ca se in-timpla frecvent ca unii, in speranta de a fi primiti maifastuos, sa aduca unele noutati, care cred ca vor fi placute

32

www.dacoromanica.ro

gazdelor. Si mai toti stiu cd aici sint foarte multi oameni,care tare mai duc dorul dupd reintoarcerea lui Erasmus, iaracesti cAlug5ri stiu bine c5 poti fi convins usor de ceeace, in primul rind, voiesti sd fie in totul adevdrat. Cdci decare lucru ai fi mai repede convins dacd nu de acelape care-I doresti in cea mai mare mdsurd ? Märturisesccä, intr-adevdr, pe cit doresc sd nu fie nimic mai ade-vdrat decit vestea adusd, tot pe atita imi este suspectpersonajul, care ne-a impärtdsit-o. Si nici nu-mi scapddin vedere la ce spectacole se preteazd indeosebi md§tilede acest soi, prin ale cdror inseldciuni se ajunge catagma monahilor sd ailad o reputatie foarte rea inaceastd epocd. Desigur este un lucru foarte nedrept, cavicleniile putinora sd aduc5 pagubd tuturora. Cu toateacestea, ins5, nesdbuinta oamenilor este de asemenea na-turd, incit ei cred cd vina este comund tuturora, dacdunul sau doi n-a fdptuit nimic s ei na to s. De aceea,imi stà fixat in suflet sd nu cred ceea ce a§ voi foarte multsd fie adevärat, mai inainte de a fi sosit la mine unmesager sigur de la tine, sau de la altul. Totusi, dacdintre timp acela a spus adev5rul o, daca n-ai aveaparte de nici o invidie pentru aceastti fe-ricire pentru care eu te felicit in totul ! Cunosc citesti de stapinit de dorul lui Erasmus, sau, ca sd vorbescmai apropiat, iti este foarte b u n prieten. Sa-tur5-ti, in fine, sufletul insetat, §i cind te vei fi sdturat

dacd, totusi, poate cineva sal se sature de a duce viatdcomund cu un asemenea bdrbat sd-i aminte§ti de prie-teni, sd-i transmiti cel putin salutul, cu cuvintele mele.

Dar de ajuns cu acestea. Cu greu ai crede, dragulmeu Olahus, cit de rdu ma simt fiindcd, din cauza aceleifoarte rele boli, Danus a fost sat sd pdräseascd slujbade la tine. Iti marturisesc cà este adevárat. Cind m5vizita, anul trecut, impreund cu tine, fata aceea lucioasdimi vddea o board neobisnuita, care avea sd izbucneascdin curind. Md doare totusi ca am fost profet adevdrat,cdci as dori mult sd nu intrerupi de loc cursul studiilorde limbd greaca. Dar Buccius al meu, vorbesc de carme-litanul acela, care a luat impreund cu tine prinzul aici,de ziva sfintului Marcu 12 (dada' nu-mi spune si acestaminciuni), m-a inviorat, El afirmd CA acum Olahus s-a

33

www.dacoromanica.ro

asternut mai mult ca oricind la obisnuitele studii cumse spune, a inceput sd inoate färä plutd si CA esteocupat sA traduca unul dupä altul, pe scriitorii greci inlimba latinA. E lucru de mirare sd spun cit de mult a§don ca Buccius sä fie cit mai putin mincinos in chestiu-nea aceasta. Caci de acest fel de sprijinitori duc lipsdliterele", care due o luptd cu rezultat incert impotrivaprostiei, ce se pregateste sA fosgAiascd si sA se prAseaseddin nou. Dar am bund sperantd CA sosirea lui Erasmusva pune pe fugA toatä acea armata de ignoranti adued-tori de nenorocire, o va culca la pAmint, o va zdrobi.Caci ce incult ar putea sä tinA piept unui atit de marerestaurator al unei literaturi mai slefuite ? Ba, ea sdspun adevArul, imi pare a vedea ed nu numai frumoa-sele litere" umaniste au luat fata veselA in vederea so-sirii acestuia, dar ea si-a ridicat capul si acea sincerd teo-logie germand. Continua., te rog, o, tu, dragul nostruOlahus, sd insufletesti prin rivna ta frumoasele litere"si sA joci rolul de patron al tuturor studiosilor.

Dacd ai putea sd obtii ceva de la reginA, as don foartemult sd ocrote§ti pe ruda mea, seniorul Ioannes Molen-dinus, canonicul din Tournoi 13, in aceastd foarte greaimpunere, ca, pe cit este posibil, sd-i fie usuratd. Acestlucru il meritd eruditia lui prea putin comunA, il meritdstudierea neobositd a tuturor cartilor bune, vechi si noi,il meritA, in fine, marile sale eforturi de a forma obibliotecd strAlucitA. Intr-adevAr, eu greu as erede ed,atit de la autori profani cit §i de la cei saeri, de la noi§i strAini, existA vreo operA pe care sA n-o gasesti inbiblioteca aceea. Adaugd la acestea o anumitA inclinatiedeosebit de afectuoasA fatA de toti cei care se ocupd eubunele invAtAturi, pe care md tern cA o sa fie silit sa oreducA intrucitva, dacA o sd fie nu atit de tuns, pe viu,pinA la singe, cit o sd fie de jupuit. Nu pledez cauzatrintorilor Astora, care, dupA cum nu cunosc nimic bunin ce priveste cultivarea spiritului, tot astfel nu facaproape nimic altceva, decit sA risipeascd si sd piardAbani din belsug, in orice fel, cu femeile desfrinate, lajocul cu zaruri, in chefuri, in distractii si cAlAtorii inlocuri depArtate (si pentru care este timpul sA se eurmecu asemenea prilejuri), ci pledez cauza unui barbat in-

34

www.dacoromanica.ro

vatat si protector al adevdratei invdtdturi si al stu-diosilor. Negresit, a fost lucru nemeritat ca el sd fie pusin rind cu ceilalti, cu care nu are nimic comun. decit cdface parte din aceeasi confrerie. Este, insd, vrednic desprijinul tdu, ca sd i se facd mdcar oarecare favoare.

Iar dacd, nu poti sd obtii tu insuti, sau nu-ti face pld-cere chiar sd incerci, doresc ca acela sd stie cd eu ti-amtrimis, ca sd-1 ajut, prezenta scrisoare. Caci acest bärbate foarte mult stimat de mine. Sa nu crezi, totusi, cd asvrea sd obtin pentru el aceastd favoare de la tine, casi cum, intr-adevdr, este tot aceea cd as solicita-o eu in-sumi, ci cd eu o fac cuviincios, spontan si cu dragosteafireascd fatd de ruda mea, bizuindu-md pe legdtura mu-tuald, care ai binevoit sd existe intre noi fondatà nupe meritul meu, ci pe amabilitatea ta. Din aceastd cauzdam socotit cd trebuie sd te deranjez.

Iti trimit inapoi, cu mare dobindd, salutdrile pe carel-ai invitat pe Buccius sd mi le transmitd si rog pe Hris-tos sd te pdstreze cit mai indelung teafdr.

Salutdri lui Panagathus.Prealuminatei regine ii doresc o durabild si bund

sändtate, fie chiar pentru situatia ta (ca sd nu amintescnimic altceva), pe care ai dobindit-o, aproape singur, atitde departe de solul natal, muncind printre strdini.

Din nou, fie in build sändtate senioria-voastrd reve-rendisimd si sd incuviinteze indrdzneala mea.

Din Valea regalá, aproape de Gand,la 29 mai 1534.

NICOLAUS OLAHUS,LUI LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN, SALUTARE

Te miri, preascumpule Ammonius, cd, impotriva fe-lului meu de a fi, zilele acestea am fost cam neglijentin a-ti rdspunde. SA nu te miri. Cdci, negresit, nu m-asfi facut vinovat de un asemenea lucru, sd te tin atitavreme nelinistit, in asteptarea rdspunsului meu, pe tineprieten atit de drag si placut mie. Iti trimiteam de multrdspuns, dacd impotriva vointei mele, nu rn-ar fi in-

35

www.dacoromanica.ro

departat, pentru acest putin timp, de la indatorirea dea-ti scrie, mai intii prea multele mele ocupatii, de caream fost retinut de la multe ocazii de a-ti rdspunde ; apoiabsenta, in timpul careia, in toate aceste ultirne doud-sprezece zile i eu i regina am fost ocupati cu vina-toarea, prin imprejurimile orasului Louvain. Dar cunostiocupatiile noastre vorbesc de cele de la curte. Voiamsa enumar grijile mele i agitatia pe seama carora a voisd pui faptul ca am intirziat pind acurn, mai degrabddecit sà socoti cà rn-am indepartat de tine sufleteste.Inima mea nu numai cà nu se va indeparta cu voia meade tine, cit timp va fi in viatd, ci, dupd cum sper, vaspori in afectiune, odata cu inaintarea noastra, a amin-durora, din zi in zi in virsta rnatura.

Am primit doud, ba trei scrisori, de la tine (cdciintr-una era pusa o alta, mai veche). Pe cea dintii amprimit-o (daca nu ma insel) in ultima zi a lunii aprilie,pe cea de a doua astazi, in timp ce ne intorceam de laLouvain. Pe cea de mai inainte a primit-o unul dintinerii mei slujbasi, nu stiu de la care necunoscut curier,pe care eu nu 1-am vazut ; pe aceasta din urma mi-ainminat-o Ioannes Langhius de la secretariatul lui Pa-normitanus. Acum primeste raspuns la amindoua.

Imi aduci multumiri pentru tratatele pe care ti le-amtrimis in dar i te dezvinovatesti, ca sa nu te acuz denerecunostinta, pentru faptul cd nu mi-ai adus multumirimai inainte. Nu este ingaduit intre prieteni sa setreaca la scuza, cdci ce multumire se cuvine sa fie adusdprietenului, care doreste in mod spontan facd pe placprietenului ? i, pe de altd parte, prietenia sauiubirea adevarata, ca sa ma folosesc de cuvintul apos-tolului Pavel, nici nu asteapta de la prieten sa-i aducdmultumiri, nici nu se gindte la lucru rau,ci interpreteaza in sens bun tot ce face prietenul, fie capdstreaza facere, fie ea se foloseste de o multime de cu-vinte pentru aducere de multumiri. Nu era, asadar,nevoie nici sà treci, fata de mine, la scuze pentru tacereata, nici sa-mi aduci multumiri. Este prea mic lucru acela,pentru care imi multumesti. Primeste sufletul meu devo-tat fata de tine, nu micile daruri de hirtie, care meritaputina multumire.

36

sa-i

www.dacoromanica.ro

Dorul i iubirea ta fata de dragul nostru Erasmusimi sint de-ajuns de cunoscute. Cdci de multä vreme,din cuvintele tale impArtäsite intre noi, stind fata infata, am aflat ce inclinare sufleteascd i ce afectiune aifata de el. Imi scrii cã a fost in trecere pe la tine unoarecare benedictin, care spunea cA I-a insotit pe Eras-mus, cind venea incoace din Co Ionia Agrippina. Estibucuros CA Erasmus este acum la regind i mA feliciticd mA bucur de prea plAcuta comunitate de viatA cu el.0, dacA n-ar fi acestea, dragul meu Ammonius, tot atitde adevArate, cum este ce ti-a povestit benedictinul aceladespre Erasmus ; toate sint lucruri de acelea pe careunii monahi rAutaciosi minati, dupd cit socot, maiourind de invidie, decit de o adevAratA religiozitate,au obiceiul sd le rdspindeascd in mod desAntat impotrivalui Erasmus. Poate va fi visat CA I-a vAzut ! Cred cAErasmus incd n-a putut sA se astearnd la drum, cAci arSi trimis inainte pe cineva 14, sd-mi anunte sosirea. Starealui sufleteascd o vei cunoaste din aceste fragmente dinscrisoarea trimisd mie pe ziva de 22 aprilie : La intiimai, am inceput sA mA simt nu cu adevArat bine, darceva mai putin rAu, si am dobindit bund sperantA. Dar,dupd opt zile, boala a cuprins in chinuri cumplite parteastingA a capului si a gitului cu umArul i bratul ; i asastd inclestata acolo, incit pare CA n-o sA mai piece vreo-data. Cinci luni, nu scosesem piciorul afard din casA.Slujba religioasd am facut-o acasd chiar si in ziva de Paste.Violentele monahilor nu rn-ar fi oprit de la reintoarcere,dacA nu ma temeam de paralizie. Iar dacd ar fi drum depatru sau cinci zile, m-as ingriji sA fiu transportat acoloohiar cu lectica. 0, dacd aceasta acuzatie ar rdmine,imobilizatA, la mine !... Lui Hillenius 15 marchionul nu-iva face nici un rAu, cad favorizeazd pe purtatorii desfori 16, iar volumele au si fost vindute, cu amAnuntul.Totusi, acea carte 17 neroadA nu va aduce multd vatd-mare numelui meu. Aici ma tem de lucruri mai gravedin partea celor care sprijind sectele, care isi tot bagAIn cap, ei Inii, cA Erasmus le este zAbava, ca sd nudomneascd pretutindeni fArA nici o rdspundere. Luthera dat o scrisoare publicA, de-a dreptul furioasd i neres-pirind altceva decit urd paricidA. Imi atragi atentia sd-mi

37

www.dacoromanica.ro

amintesc negresit de rivna ta pentru mine, preascumpulmeu Olahus, si stiu cit de multe si mari creante ai fata.de mine. 0, dacd a§ putea sd rdscumpdr aceastd incre-dere prin vreun serviciu de seamd ! Levinus imi dd destire cd iti pregdtesti plecarea in Ungaria, care, pe citma rog sa-ti fie cit mai fericitd, tot pe atita imi va fide dezavantajoasà, fie cd ma reintorc, fie cd nu mareintorc. Prietenii care rämin departe nusint prieteni. Din cauza durerilor, abia am pututsa-ti scriu acestea. Crede-md, nu este nevoie de multeindemnuri pentru a ma reintoarce. Nu voi scdpa prilejul".

Prin urmare, n-a venit pind acum si nici n-a renun-tat la gindul de a veni, decit dacd acei vràjmasi mortaliai virstei sale, bdtrine de-acuma, n-ar ndvdli excesivsi mai aprig, afard de orice cuviinta. Iti voi comunicadacd va veni, sau dacd voi §ti ceva sigur despre el. Amcunostinta cd te-ai indrdgostit, impreund cu mine, devirtutile lui.

Darius, in cazul cd ar suferi de acea boald, nu vapärdsi slujba de la mine. Suferd de hidropizi e,board primejdioasä. M-am ingrijit pentru el si de gdz-duke si de medici si de alte lucruri necesare. Nu voiingdclui sd clued lipsd de nimic dupd ce, sdnatos, mi-asluj it.

Studiile mele grecesti au fost intrerupte in asemeneamäsurd din cauza bolii lui si a celorlalte treburi ale mele,impovardtoare pentru mine, nu numai de la curteaaceasta, dar Inca si din cauza acelora ale regelui Ferdi-nand, pe de o parte, pe de alta de treburile publice alepatriei si de cele particulare ale mele din Ungaria

ajunse in dezordine incit fac putine progrese acuma.Buccius al nostru a fost, de curind, la mine. Ii ard-

tasem citeva lucruri traduse din greceste ca exercitiu. Elesint, in fine, asa cum se poate astepta de la un incepdtor.

Impunerea aceea, cu care sint impovdrati acum totioamenii bisericii din aceastá regiune, este atit de strins,atit de indestructibil legatd §i f ei r a indurar e, incitnu cred cd i-a fost anulatd cuiva si usurata, mdcar in ceamai mica parte, chiar la rugamintile unor magnati oricitde mari ai voi. Treaba e facutä de financiari, nu deregina. Cred cd ai auzit ce fel de oameni sint acestia.

38

www.dacoromanica.ro

Se pare cd au mai mare plgcere sa primeascd de laaltii, decit sd dea ; pe ei ii preseazd bancherii, care invederea acestei impuneri au dat, mai demult, bani pentrutreburile impardtesti. Din cauza lor e stabilita aceastdimpunere. Primeste, asadar, vestea aceasta cu sufletulimpAcat, dac a. nici eu nici altii nu putem sd-i facem peplac in aceasta chestiune lui Molendinus al nostru, carenici n-a fost la mine si nici nu 1-am vdzut. Nu existtilucru pe care sd nu-1 fac cu pldcere, pe de o parte pen-tru tine, pe de alta pentru acela, care a avut fatà demine mai multe manifestäri de indatoritoare politete,atunci cind eram cu impAratul la Tournoi. Dacd as puteasä fiu cu ceva pe plac dorintei sale, as face-o.

Iti trimit tratatul lui Erasmus Despre pregtitirea pen-tru moarte §i Apologia aceluiasi, ca rdspuns la scrisoarealui Luther, pentru ca, desi pin5 acum nu poti sd-i vor-besti lui Desideriu in persoana, citindu-i lucrArile, sa tise parä c'd discuti cu el.

Fii sgnatos si iubeste-md.La Bruxelles, 6 iunie, anul 1534.

LEVINUS AMMONIUS, MONAH CARTHUSIAN,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Negresit, esti vrednic, preasträlucitule b5rbat aeseamä, sä te insotesc cu o iubire vesnicd, nu numai fiirdcdmi-ai dat in dar aceste cárticele, ale lui Erasmus, foartepi:acute mie, dar si. fiindad doresti mai degraba sd-ticercetez tot acest suflet al tau si sd-1 cuprind mai adinc.Acest lucru, pe de o parte ma indeamnd sa-1 fac simtulonoarei, pe de alta, ma indeamnd simtul prieteniei. Nupot, totusi, sd nu-ti aduc multumiri si prin cuvinte. Desi,de build seamd, e adevdrat cd sufletul inclinat de la sinespre generozitate nu cauth cuvinte de laucla in acest fel,este, totusi, potrivit ca un suflet multumitor sa recunoascdcu placere serviciul placut, chiar in cazul cind nu poatesd-1 räspl5teascd cu nimic afard de cuvintele de mul-tumire.

39

www.dacoromanica.ro

Cumplit de rau ma simt ca a fost pe la nai benedic-tinul acela mincinos, care a voit sa ne faca placere cuo rninciuna desarta, si pentru ca o boalar dupa alta ifcuprinde pe dragul nostru Erasmus si-1 zaboveste de lareintoarcere. Caci ma tern sa nu-1 retina cu totul. Greumi-au strApuns inima acele cuvinte din scrisoarea lui :fie CA ma reintorc, fie ca nu ma reintorc". Dar trebuiesa fim cu sufletul impacat fatal de ceea ce nu se poateschimba.

Primesc in totul scuzele tale in privinta intereselorlui Molendinus, desi altfel, strasnic mai doresc sa seaibä grijd de binele lui. In faptul, insA, ca-mi oferi cuatita bunAvointa un suflet grabnic sä binemerite siaceasta in totul, pentru orice prilej recunosc, de bundseama, exceptionala ta frumusete sufleteasca, in acordperfect cu binecunoscuta ta maretie. Totusi, sint la o atitde mare distanta de a putea sa-ti fac servicii corespun-zatoare, CA nu famine decit un lucru excesiv sd-1 do,--resc : as dori mult ca nici sa nu mai fie, de acum inainte,vreun prilej de adus multumita, fireste, fiindca ar firusine sA te achiti printr-o atit de usoara sarcind caaducerea de multumiri pentru o gramadd de acte degenerozitate. Totusi, nu resping si nici nu refuz ceeace oferi, cu gindul sà ma folosesc, daca imprejurdrilevor aduce astfel lucrurile, fara sa-ti fac neajunsuri. Iarfaptul CA te porti atit de omenos cu sarmanul nostruDanus incit ai grijA, cind e bolnav, de medici, gAzduiresi celelalte lucruri necesare, cu cite Iaude nu trebuieslavit. Dar stiu ca tu nu esti cu nimica zabavnic, cA estimultumit numai cu virtutea si ca raspIata o astepti dela Hristos. Asa sA actionezi, dragul meu Olahus, asa sAactionezi ! Prin aceste servicii vei merita pina la sfirsitpe Hristos. Asa ne inaltam la stele. In nici o parte nuvei depune mai in sigurantA comoriIe tale. CAci acellucru este cel mai putin sortit pieirii, care se cheltuiestein acte de milostenie.

In vremea cind iti scriam scrisoarea, iatA ca a venitla mine ruda mea, seniorul Ioannes Molendinus. Intre-bindu-mA ce fac, dupd ce a auzit CA scriu a scrisoare luiOlahus, a spus : Ei, as voi sa-i spui, CU cuvintele mele.multa sanAtate !"

40

www.dacoromanica.ro

Pe de alta parte, dragul meu Olahus, n-a§ voi sa audade la mine ce am pledat in fata ta in ce priveste intere-sele lui, aceasta as dori s-o stie mai degraba prin altul.Caci am Licut-o din proprie initiativa, lard ea el sa stiece pun la cale. Dar rn-a poftit, hotarit, sa-ti scriu in nu-mele lui ca este gata, daca este ceva in puterea lui, saudaca poate prin el insusi sa ajunga sa-ti facd vreun ser-viciu, tie, caruia iti apartine din suflet. Aveam de gindsd-ti scriu mai multe, dar fiindca se oferea inlesnireaea rniine dimineata administratorul casei car-thusiene de la Bruxelles sa plece acolo ca mesager, rn-amhotarit sa ma opresc aici. Si din acest moment trebuia, dealtfel, sa am o convorbire cu numitul senior Ioannes Mo-lendinus.

In scurt timp, ne vom intretine, poate, mai pe larg.Iti doresc o bund sanatate, preastralucitule senior ! Laaceastd incheiere am socotit ca trebuie sa adaug : eu ilvoi socoti pe Olahus in locul de frunte intre prieteni !

Din Valea regald, de la Gand,2 iulie 1534.

LEVINUS AMMONIUS CARTHUSIANUS,LUI NICOLAUS OLAHUS, SECRETAR AL MAIESTATII-SALE

Nu cu prea multe zile mai inainte, seniorule Olahus,ti-am scris ca seniorul Ioannes Molendinus, ruda a measi mai ales prieten, intervine pe linga tine cu scrisoareamea, pe care o aveai atunci in miini. Acesta a fost lamine timp de doua zile, desi tot acest timp de doua zileintregi mi se parea, intr-adevar, prea scurt pentru dorulmeu dupa un atit de insemnat barbat. Cad eine poatesa se sature vreodata de conversatia cu un asemenea om ?Intre multe altele, vrednice sa fie amintite, el a spusacest lucru demn mai cu seama de retinut. A fost lamine, zicea el, nu cu prea mult timp inainte, un anumitbarbat din Paris, oaspete de vaza si cu mare putere,care-mi relata, sub juramint, ca la Paris au inceput sdfie tiparite in greceste toate operele Sf. Hrisostomus,din care jura ca a vazut citeva foi si ca pentru amatorii

41

www.dacoromanica.ro

sa le cumpere, in cele din urma, ele se vor urea in total(dupd socoteala calcografilor 18), la vreo sase livre sauputin mai mult (ma exprim mai degrabd in felul comun,decit in cel latin !). Presupune, a mai spus el, ca toateacestea nu urmeaza sa fie publicate odata, ci una citeuna si in tomuri lucru care ar fi de mare valoare siimportanta. Ce sa spun acum dragul meu Olahus, decitsa-i felicit pe aceia care, nascuti sub o stea buna si feri-cit.& au putut sd-si procure un astfel de tezaur. Cacisocot ca., in aceastä situatie, numai acest lucru imi vaapartine pe deplin, afara doar daca soarta Ii schimbdrolul ei fata de mine ; ceea ce desgiur abia de mai soco-tesc ca trebuie sa sper, cind intocmirea acestei institutiieste asa cum o cunosti. Totusi, nu este cu putinta savorbesc mai pe larg despre conditia vietii mele, mai cuseamd in scrisoare si poate nici nu prea este nevoie säspun mai multe lucruri, pe care tu insuti nu le ;

doar cunoasterea ta este lipsita de experienta vietii mo-nahale. Fiindca, insa, aici eu sint singurul, nu voi spunecunoscator, ci studios al limbii grecesti, nu este vreosperanta ca cei care chivernisesc averea comunitatii savrea sa cheltuiasca pentru mine macar un sfert de as,ca sa procure carti grecesti, cind nici chiar pe cele lati-nest nu le-au dobindit decit prin bunavointa prietenilor.Aiba-le, dar, cei care pot sa le aiba. !

In afara de acestea, in conversatia dintre mine si rudamea s-a vorbit mult despre senioria-ta si, zic, spuneamca mi-ai scris ca ai avut de gind sa te duci la Tournoisi sa te intilnesti cu el, ca sa-i dai inapoi cartea, pe careo imprumutasesi de la el. Ruda mea spunea cä regina n-afost anul trecut la Tournoi si cã nici nu te-a vazut petine sau vreun mesager de la tine. Pe de altä parte, dacaare de gind, zicea el, sa-mi restituie cartea, sa o trimitaincoace, la Gand, ceea ce va fi usor prin seniorulsecretar Andomarus Edingus. Aceasta carte este Grama-tica lui Sanctus Pagninus Lucensis 19 Asadar, dragul meuOlahus, daca te-ai folosit indeajuns de aceasta carte §1voiesti sà i-o dai inapoi ceea ce el a dorit sa fie ldsatla buna ta voie, daca ai s-o faci sau nu vei avea grijàsa fie adusa la mine, iar eu am sa i-o restitui fard intir-ziere. Cad, de altfel, as voi foarte mult ca si eu sa ma

42

§tii

www.dacoromanica.ro

folosesc citva timp de aceastä carte, iar seniorul Molen-dinus este dotat cu atita bundvointa fata de mine, incitar indura cu placere sä stea imobilizat, cu cartea, citevaluni la mine. Caci are obiceiul sd-mi trimeatd, rind perind, o carte sau alta, spre folosire ; spun (sa nu se inselecineva asupra cuvintului) ad usuram in intelesul plau-tin ". Si a inceput pentru el folosirea acelui corpus.

Am suportat cu greu stirea din scrisoarea ta, cadesi Erasmus ti-a dat rdspuns in scris, despre intoarce-rea ta in Ungaria nu cu prea mult dupd aceasta, tugrabesti plecarea. Desigur, dragul meu Olahus, eu n-asvoi sa te influentez in hotäririle tale ; stiu cd temeiulacestei hotdriri este indreptatit si nici n-as voi sa aducin ceva zabava fie cinstirii, fie interesului tau, eu, careas pune cu placere si ceva din al meu in cintar, daca asavea ceva al meu. Dar, totusi, eu as voi mult si chiaras socoti cal trebuie sa-ti cer, sa nu pleci de aici in patriasi pamintul natal, inainte de a avea cunostinta ca acolotoate sint ocrotite sigur de o pace nezdruncinata si sta-tornica. Ce nevoie are un om, dedicat muzelor si frumoa-selor studii, sa se vire in invalmaselile si chiotele raz-boaielor ? Nu este nimic mai nepotrivit decit sa slujestisi Muzelor si lui Marte. Smuls, cu ani in urmä, din mij-locul primejdiilor si de la o pieire atit de fulgeratoare,nu este de loc necesar sa ispitesti pe Dumnezeu si sa teviri din nou in primej die, cind, de altfel, iti este ingaduitsä te bucuri de liniste si tihnä. As voi, totusi, preabunulebarbat, sä socotesti cal chiar acest lucru a fost spus, nuca s-o iau inaintea hotdririi tale, ci ca sa stii cà itidoresc tot binele si cd vreau ca toate lucrurile tale säse mentina la un adapost si un refugiu sigur.

Mai tirziu, cu greu mi se pare cd mai este vreo spe-ranta de reintoarcere pentru Erasmus al nostru, pind in-tr-atit navalesc asupra acelui preabun barbat relele, unadupd alta, incit el are intotdeauna motiv de aminare,justificator pentru el, totusi de nesuportat pentru noi.

Mult as vrea sa stiu ce s-a facut cu Morus 21 §i cuepiscopul Roffensi 22 in Anglia, daca ai vreo stire sigura ;caci aici umbra' din gura-n gurd zvonuri felurite si nesi-gure ; si este in firea lucrurilor sd crezi cá acolo, la curte,lucrurile relatate sint ceva mai sigure.

43

www.dacoromanica.ro

De asemeni a§ voi mult sd §tiu, dacd Ioannes Clau-thus a plecat la Erasmus, ca sa ramind cu el §i sä-1 slu-jeasca ; caci auzisem de la un oarecare nou prieten, cdva obtine de la tine, pentru el, scrisoare de recomandatiecdtre Erasmus, pentru ca Erasmus cerea, ca slujitor, pecineva din locurile noastre. Chiar acest lucru imi pare,desigur, cá arata preaputina-i dorinta de a se reintoarce.Nu §tiu cum ti se par tie lucrurile.

In sfir§it, te rog sa ma incuno§tintezi daca ai de gindcu adevärat sä pleci curind in tam ta. Caci doresc inmod expres sa-ti pregatesc un mic dar, neinsemnat in-tr-adevdr, dar totu§i a§a cum poti sa te a§tepti de la unmonah, care vrea, mai departe, sa nu fie strain, de bu-nele studii.

Buccius al nostru imi cere sa adaug in scrisoare multesalutari de la el. Ma bucur ea Panagathus a avut partede o soarta pina intr-un punct suportabila ,i aceasta incea mai mare masurd datorità recomandatiei tale.

Domnul Isus Hristos sa pästreze nevatamata pe se-nioria-ta §i sa facd sä iasa bine toate hotaririle tale.

Din Valea regal& carthusiand, aproapede Gand, 7 iulie 1534.

1 Sfintul Man Guth' de Aur (347-407), arhiepiscopul Con-stantinopolului, celebru orator si scriitor ecleziastic. Exilat demai multe ori si persecutat de ImpArdteasa Eudoxia a fost cano-nizat la 7 ani dupA moarte. Una din cele trei evanghelii alebisericii orientale este opera lui.

2 Jesperson Gaspari (Danus Gasparus Arusiensis), poet delimb& elin& si latinA, umanist remarcabil, nascut in orasul Aaruhs(Danemarca), a fost unul din profesorii de limbd elinA si secretoral lui Nicolaus Olahus. Era foarte apreciat pentru eruditia sifirea lui veselà, ca si pentru felul cum stia s& conducA rinduialacupelor la petrecerile si ospetele umanistilor.

3 Nicolaus Olahus ceruse intimilor sAi sä nu popularizezeintentia lui Erasmus de a reveni In Tárile de Jos, aceasta pentrua nu se dezläntui intrigile franciscanilor si dominicanilor, dus-manii de moarte ai printului umanistilor.

44

www.dacoromanica.ro

4 Harpocrate Horus reprezinta soarele de iarna care stra-luceste, dar nu Incalzeste. Prin analogie, un orn care nu-si da pefata intentiile.

5 Gandanum Gand Ghendt Gent, capitala Flandreiorientale (Belgia), la confluenta riului Lys cu Escaut.

6 Cleynaerts Nicolas (Nicolaus Clenardus), 1495-1542, filozofolandez, profesor de limba elina i latinà la universitatea dinLouvain. Dornic sa studieze limbile orientale, In 1535 a parasitTarile de Jos si a plecat la Paris unde colaboreaza cu Budd. Deacolo a trecut in Spania i a studiat araba la universitatea dinSalamanca. Cheinat de regale Juan al III-lea in Portugalia, a fostcitva preceptorul fiului acestuia, Henri. Dui:4 aceea a traitvreme indelungata in Africa de nord, unde a studiat diferite dia-lecte ale limbii arabe. Titlul complet al lucrarii la care se refer&Levinus Amrnonius este Meditationes graecanicae, aparuta laLouvain in 1531.

7 Arhiepiscop i cancelar al Tdrilor de Jos.8 Vives (Johannes Ludovicus), erudit spaniol (1492-1540). A

studiat la Paris, Bruges si Louvain, publicind lucrari de istorie,lingvistica i pedagogie. Prieten si corespondent al lui Erasmus.

9 Carnavalul (Hilaria), sarbatoarea veseliei (cislegi), se tineaIn zilele premergatoare postului mare, cind se organizau petrecerisi nunti.

10 Frankfurt am Main (Francofurtum), oras renumit in evulmediu pentsu tirgul de carti ce se organiza acolo In fiecare an,primávara.

n Co Ionia (Co Ionia Agrippina-Ubiorum oppidum KeulenKöln), azi Köln.12 Unul din cei patru evanghelisti. Moastele lui grit pastrate

in domul San-Marco din orasul lagunelor Inca din anul 845.Evanghelistul Marcu e comemorat la 25 aprilie.

Tornacum Nerviorum Turancensum Thornua Tor-nacum Dornic Dornik, veche asezare in Belgia pe malulriului Escaut, in arondismentul Hainaut.

14 Trimisul lui Erasmus se numea Quirinus.Marchius Hillenius, tipograf din Anvers, cel care a tiparit

o lucrare injurioasa la adresa lui Erasmus.16 Calugärii franciscani 1i Incing sutana lor cafenie cu un

snur (sfoara) gros si alb.

45

/imp

www.dacoromanica.ro

17 Autorul, stigmatizat de Erasmus in scrisoarea cdtre Olahusdin 23 ianuarie 1534, a fost calugarul franciscan Nicolas Erborus.

18 Calcografie, arta de a grava pe placi de amnia..18 Sfintul Pagninus (1470-1536). La etatea de 16 ani a intrat

in ordinul calugarilor dominicani. E autorul mai multor lucräri,dintre care amintim Thesaurus Linguae Sanctae (1529).

28 Se referà la T. Maccius Plautus, autor de comedii si actor(254-184 i.e.n.). Plautin in zeflemea, in deridere.

21 Thomas Morus (Thomas More) 1478-1535, renumit ompolitic si filozof englez. A ocupat numeroase inalte demnitdti, iarin 1529 a fost cancelar al regelui Henric al VIII-lea. Refuzind säaprobe divortul si suprematia spirituald a regelui a fost acuzatde inalta trädare, condamnat la detentiune perpetud in TurnulLondrei si apoi decapitat.

22 Fisher John (1459-1535), episcop de Rochester (Roff a).Deoarece s-a opus la desfacerea casatoriei lui Henric al VIII-leacu Catherina de Aragon si a refuzat sa-1 recunoascA pe rege casef al bisericii anglicane a fost inchis in Turnul Londrei si deca-pitat la putine zile dui:A ce primise de la Roma pdldria de cardinal.

www.dacoromanica.ro

j OANNES CAMPENSIS

www.dacoromanica.ro

Joannes din Campen sau din Kampen, filolog olandez. S-andscut in localitatea Campen (Over-Yssel). A f Acut strälucitestudii de latinA, elinA si ebraicA, avind ca profesor pe Reuchlin(1455-1522). Umanistii de la mijlocul veacului al XVI-lea 1-auconsiderat un profund cunoscAtor al limbii ebraice vechi.

Campensis a functionat un timp ca profesor de limba elinäla universitatea din Louvain.

Numindu-1 dragul si preainvAtatul meu Campensis", NicolausOlahus a vAzut in el un maestru, i-a citit cu admiratie operelesi i-a acordat intreaga lui pretuire la care a addugat-o si pe aceeaa regentei, pasionatA de studiul limbilor clasice.

Ajutat de Olahus, in anul 1531, Joannes Campensis a pArasituniversitatea din Louvain, plecind intr-o lungd cAlatorie prinGermania, Po Ionia si Italia. A poposit vreme mai indelungatA laVenetia, unde s-a intretinut cu rabini eruditi, mai cu seamA cuElias Levita, care trAia in orasul lagunelor. De acolo JoannesCampensis a plecat la Roma, unde a fost investit canonic.

In drum spre patrie s-a molipsit de ciumA si a murit laFriburg, in ziva de 7 septembrie 1538.

Scrieri : De Natura litterarum et paticarum hebraicarum, exvariis Eliae Levitae opusculis libellus, Paris, 1520, Louvain, 1538 ;Grammatica Ebraica. Psalmorum omnium justa ebraicam varie-tatem paraphrastica interpretatio, 1532 ; Commentarioli in Episto-las Pauli ad Romanos et Galatas, Venetia, 1534 ; Paraphrasis inSolomonis Ecclesiastem, 1546, Lyon.

49

www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI JOANNES CAMPENSISCATRE NICOLAUS OLAHUS, SECRETARUL $1 CONSILIERUL

SERENISIMEI REGINE MARIA

0, barbate in toate chipurile preaimpodobit, rodniciatalentului si exceptionala culturd pe care mi-o atribui,ping intr-atit n-o recunosc la mine, incit sint con-stient chiar cd este foarte departe de mine.

Daca am flecarit atita despre lucrarile mele, multpeste obiceiul meu, de villa este numai acel vestit cava-ler spaniol, care auzise, nu stiu de la cine, Ca eu avuse-sem oarecari ciocniri cu teologii din Louvain. Fiindcaacest lucru nu era adevarat, am vrut sa distrug ping intemelie nefericita incertitudine din sufletul lui. De aceeaam spus vrute si nevrute, care, desi erau adevarate, tn-aupedepsit totusi in timpul discutiei si multd vreme dupaterminarea colocviului mai ales pentru usurinta vor-birii mele. Deci tu, domnul meu, ma vei ierta, daca mi-ascapat vreo vorba mai mult decit a trebuit.

Eu niciodata n-am putut sa jur pe vorbele unui om.Totdeauna am luat ca argument pe autorii scrierilorsfinte. De aceea, dupa ce fusesem, timp de multi ani,aproape distrus din eauza binecunoscutelor dispute teo-logice, pe care semenii nostri le nurnesc scolastice, amobservat Ca in ele sint si multe lucruri, care nu trebuiesccondamnate definitiv, fard discernamint, insd care au opondere cu totul neindestulgtoare pentru adevdrata in-telegere a scrierilor sfinte. Pentru acest motiv mi-am chi-nuit mintea, ca sa invat limbile de care se folosisera au-torii sfintelor carti biblice in scrierile lor.

In vreme ce incercam sd-mi clarific aceste lucruri,s-a ivit pe neasteptate Luther si, mai cult decit el, FilipMelanchton 1 Cartile acestora le-am citit pe cit a fostingaduit pind acum de catre imparat si am discutatcu toti invatatii despre principiile lor nu pentru vreunalt motiv, ci ca sa inteleg problema si, daca se va iviocazia, sä pot raspunde ambelor parti cu argumenteleacelorasi vestite scrieri, argumente in care operele lorisi dau silinta sa se incgtuseze. Clarificarea acestei pro-bleme Inca nu rn-a chinuit pina intr-atit, incit sa dorescca cei care se alatura framintarilor timpului acestuia,

50

www.dacoromanica.ro

care trebuiau linistite, sa se foloseasca de aceeasi liber-tate mai ales pentru cugetare si nu pentru indulcireapropriilor patimi. Dar destul cu acestea.

Fiindcà si tu §i multi altii ma roaga, voi face pentruDaniel si pentru ceilalti ceea ce voi putea si nu voi lasasa-mi scape vreo ocazie, in care sa ma pot consulta maisigur cu evreii. In Germania sint foarte multi evrei cucare m-a§ putea sfatui, insa este unul, Elias 2, mai inte-lept ca toti invatatii, care au trait in ultima mie de ani.Preainteleptul Elias este german dupa nationalitate, dara trait aproape toata viata in Italia si chiar acum se andla venetieni in familia reverendisimului patriarh de Aqui-legensia 3. Eu m-as socoti preafericit, daca a§ putea izbutisa traiesc citeva luni in preajma acestui invatat.

Cu bine domnul meu §i, daca nu ma vei consideraingrat, iti voi scrie deseori, de pe unde voi umbla, cdcieu iubesc patimas sinceritatea ta. Domnul Iacobus Da-nus oferd opera sa, in care va fi slavita cunoscuta cartea psalmilor, ca sa fie redata in versuri. De buna seamaii aduc multumiri, caci mai sint si altii care au mai pre-lucrat sau doresc din nou sa alcatuiasca astfel de opere.Eu, desigur, daca voi putea realiza ceva, nu-mi ingdduisä nu transcriu macar un cint din cartea lui Dante.

Din nou cu bine.Din Louvain, la 4 februarie 1532.

NICOLAUS OLAHUSII TRIMITE SALUTARI LUI JOANNES CAMPENSIS

Dragul si preainvatatul meu Campensis, desi din fra-zele tale, si docte si preacultivate, putusem bänui Incamai de mult de ce esti in stare, abia acum cind, saturatila prinzul iubitului nostru Dante, reflectam la cele ceai realizat, intelegem ca nimica mai de pret nu säldslu-ieste in tine, ca o admirabila rodnicie a talentului, Inge-manata cu o munca egald, dupa cum declari tu insuti.

Totusi, din acele admirabile conversatii familiarecare ne aduceau bucurie si prietenie reciproca, simtind

51

www.dacoromanica.ro

atunci pentru prima oarA cd sintem atrasi unul de cela-lalt n-am putut sa-mi dau seama, la vremea aceea,atit de bine ce fel de bdrbat esti, cu ce virtute esti inzes-trat, cu ce stiinta si eruditie, cu ce daruri ale talentului.Am remarcat, insd, foarte bine toate acestea mai tirziuin Ecleziastica 4 ta tradusd din ebraicd in IatinA. Dupd cemi-ai fAcut mie sau mai degrabd reginei mele ocopie a acestei lucrdri, n-am putut sd-mi aflu linisteapinA cind n-am citit si n-am recitit pe nerasuflate si cucea mai mare pldcere, rodul talentului tau. De mirare citde mult mi-ai pldcut si de Cita admiratie s-a bucurat dinpartea mea eruditia ta Unica !

Am comparat vechea traducere cu noul rod al nopti-lor tale de veghe si mi se pArea CA aceasta traducere ata stä cu atita distanta in fruntea vechilor traduceri, cucit intrece soarele celelalte stele ale boltii prin stralu-cirea lui. Daca vei continua sa faci astfel lumina in scrie-rile sfinte, dupd cum ai inceput, nu-ti vei cistiga putinelaude de la intreaga lume crestinA §i posteritatea vamarturisi deschis tuturora ca iti datoreazd foarte mult.De aceea, dragul meu Campensis, stdruie in aceasta acti-vitate a ta, care este si folositoare tuturora si insandtosi-toare pentru disputele teologice si munca aceasta sd nute oboseascA, ci sd-ti amintesti intotdeauna CA preabunulsi atotputernicul Dumnezeu de aceea te-a impodobit petine cu aceastd comoard de talent si stiintd, pentru caprin lucrarile tale sd devii podoaba si frumusetea sfinteisale biserici in primul rind, apoi a tuturor oamenilor debine, care te onoreazd.

$tii cd Daniel se strAduieste sa atraga cit mai multi departea sa. Eu cred cd aceastd atitudine a lui se naste fiedin misterele ascunse in el, fie chiar din faptul ca el n-aputut sa cunoasca acea sinceritate si franchete de careai fost tu condus, in chip fericit, in traducerea celorlalticodici sacri. Desigur, apreciezi mult prietenia noastrd,care acum se naste, clack la rugamintea mea, l-ai daruitpe Daniel cu cunostinte de latinA. Dupd pdrerea meaacest efort nu este foarte mare pentru un om cult catine, sclipitor si foarte bun cunoscAtor al limbii ebraice ;

52

www.dacoromanica.ro

nu-mi va fi placut i foarte drag acest efort numaimie, ci i altora, mai ales tuturor cercetätorilor scrierilorsfinte.

Cu bine si iubeste-md.Bruxelles, la 10 februarie 1532.

Melanchton (Filip Schwarzerd), 1497-1560. Umanist si refor-mator german, profesor de limba elina i latina la Universitateadin Wittenberg. Principalul colaborator al lui Luther. A fost nurnit,,Fenelon" al Reformei i dascal al Germaniei".

2 Elia Levi ben Ascher (Elias Levita), gramatician, critic sipoet. S-a nascut in localitatea Neuschtadt-an-der-Aisch in Ger-mania si a murit la Venetia in 1549. A trait un timp la Padova,unde a functionat ca profesor. Razboaiele din Italia de nord 1-auobligat sa caute adapost la Venetia, apoi la Roma unde a trait18 ani in preajma cardinalului Aegidius de Witerbo. La che-marea tipografului Paul Foggias, ravine in Germania, la Isny,unde conduce o tiparnita evreiasca. In 1547, Elias Levita e iarasila Venetia. Pentru profunda cunoastere a limbii ebraice si ascrierilor ebraice vechi, conternporanii I-au considerat o somitate,fiind consultat adeseori de umanisti.

3 Patriarhia de Aquileia a fost infiintatä in vremea ultimuluiimperiu roman si desfiintata de papa Benois al XIII-lea, in 1871,La cererea imparatesei Maria Tereza.

4 Titlul complet : Paraphrasis in Solomonis Ecclpeinstem.

1

www.dacoromanica.ro

CAROL QUINTUL

www.dacoromanica.ro

Fiul cel mai mare a lui Fi lip cel Frumos, arhiduce de Aus-tria, nascut la Gand (Belgia) in 1500. La virsta de 16 ani i-a ur-mat lui Ferdinand de Aragon la tronul Spaniei, iar in 1519, dupämoartea lui Maximilian I, bunicul sdu dinspre tata, a mostenitcoroana de impdrat al Germaniei.

Lacom de putere, intentiona sà cucereascti toata Europa. Elera imparat al imperiului german si rege al Lombardiei. In rega-tul Danemarcei, Suediei si Norvegiei era regind sora lui, Elisa-beta, sotia lui Cristiernus II cel Crud. In Tdrile de Jos guverna,ca regentd, sora lui Maria, fosta regind a Ungariei. In Boemiasi o parte din Ungaria era rege fratele sal mai mic, Ferdinand I.0 sord a lui, Eleonora, a fost sotia regelui Francisc I al Frantei,iar o altà sork Ecaterina, era regina Portugaliei. Daeä la toateaceste teritorii mai addugam si coloniile de peste mari si oceane,atunci intelegem de ce se spunea Ca in imperiul lui Carol Quintulsoarele nu apune niciodata.

In calea aspiratiilor la cucerirea lumii, Carol Quintul s-a izbitde sultanul Soliman Magnificul si de Francisc I, regele Frantei,carora li s-au aldturat, cu multà eficacitate, luteranii. Carol Quin-tul a luptat impotriva tuturor cu dirzenie si cruzirne, insà fárárezultat. Amintirea lui e aceea a unui monarh ambitios, orgoliossi despot.

Bolnav de gutà si dezgustat de domnie, Carol Quintul a renun-tat la Tari le de Jos, in 1555, la Spania, la teritoriile de pestemaxi, Milano, Neapole si Lumea Nou5 in 1556, iar coroana impe-riului german a cedat-o fratelui sdu Ferdinand, rege al Boemiei

57

www.dacoromanica.ro

0 al Ungariei. S-a retras intr-un somptuos palat de ling& minds-Urea Sf. Yust din Estramadura, unde, inconjurat de o curtenumeroasg, a manifestat, ping la sfir0tu1 vietii, cel mai viuinteres pentru afacerile politice ale fiului sgu, Fi lip al II-lea.

Ascensiunea lui Nicolaus Olahus in ochii contemporanilorse datoreaza. 0 corespondentei lui cu impgratul, cit i faptuluicg in ziva de 1 octombrie 1530, in calitate de mandatar al luiFerdinand I 0 al surorii acestvia, Maria, fosta reging a Ungariei,a rostit in Dieta din Augsburg doug renumite discursuri prin carea rugat, a mustrat i a admonestat, atit pe imparat, cit 0 peprincipii germani, pentru dezinteresul ce-1 manifestau fata deunirea tuturor fortelor pentru alungarea invadatorilor turci dinEuropa.

CATRE IMPARATUL CAROL

Multe motive ma indeamna, imparate invincibil, sdnu-ti trimit scrisori intr-o situatie ca aceasta ; insä §imai multe ma provoaca sa-ti scriu, daca nu ca sa-ti dausfaturi, macar din credinta, din sinceritate §i din apro-pierea sufletului meu fata de tine §i de casa ta. Caci tesocotesc printre ai mei cind ma gindesc, mai ales, lavirtutea ta, la talentul §i disciplina militara §i la vitejiata unica, prin care ai stralucit atit de puternic intre cei-lalti imparati. Dimpotriva, cind imi amintesc de lovitu-rile pe care puterea cre§tina le-a primit multi ani de laduvnanii credintei, socotesc cà este foarte nedemn pentruvirtutile tale ca, prin tine, conducatorul §i frunta§ul cre§-tinilor, duwianii lui Hristos sa-§i adune puteri atit demari prin care sarmanii cre§tini sa poata fi du§i chiarpind la ultima nenorocire.

Dupd moartea regelui Ludovic al Ungariei, tiranulturcilor 1, du§manul §i atacatorul aprig al credintei cre--tine, a comis de curind, cu multa cruzime, acelea§i crimefata de sora ta nu numai in Ungaria, ci chiar in Austria,in ducatul parintelui tau. Nu ma indoiesc cã vei fi auzit,numai, ci cd vei fi inteles chiar limpede ce se petrece,caci, cu §tirea mea, fratele tau mai mic, Germanul, regeleFerdinand, cu toata cruzimea acelui tiran, a comunicatmai des cu tine i prin soli §i. prin scrisori. Fara indo-

58

www.dacoromanica.ro

iala, aceste grozavii s-au petrecut in mijlocul oamenilorde toate virstele, barbati si femei, incit ele vor putea in-trece cu usurinta orice alta amintire si regiunile pestecare s-a napustit aceasta ciuma isi vor aminti necontenitde o astfel de calamitate.

Acum se pare ea Dumnezeu, preabunul stapin cerescal lucrarilor omenesti, a vegheat in bunatatea lui netar-murita si a vrut ca tu, imparate invincibil, infruntindcu succes toate primejdiile marii §i ale uscatului, saajungi la noi sanatos si teafar, tu, in a carui sosire si-aupus toti atita speranta. Caci numai prin tine impärate,cu ajutorul lui Dumnezeu, vor lua sfirsit abuzurile tira-nilor, daca ai hotarit ca a sosit ziva. Tocmai aceste lucrurile vei fi discutat, tratat si hotarit de curind, cu atita pri-cepere la Bolognia 2 cu preainaltul si preabunul pontifsi cu alti principi ai Italiei ; acum ele sint cunoscutetuturora. Ai facut toate acestea nu din interes, ci maidegrabd, neglijind folosul tau personal, ai vegheat lasalvarea publica si ai dobindit pacea pentru toti.

Caci ce altceva poate rezulta din tratative atit de ar-monioase, de umane si de bine intentionate decit o paceve§nied ?

Cu toate cd am dorit pacea cu o patima extraordinarade mai muti ani, dupa ce interesele tuturor cre§tinilorajunsesera intr-o foarte mare primejdie, am fost cu totulistoviti de nenorocirile permanente ale unor nemaipome-nite calamitati, pe care le-am indurat resemnati. Totusisoarta nu ne-a dat pina acum nici un om, prin a caruistradanie si vitejie unica sa fi putut dobindi aceastapace. Acum tu, imparate preaputernic, esti darul nostrudumnezeiesc, care ne va aduce aceasta pace vesnica sisingurul in care ne-am putea pune speranta salvariinoastre si a linistii statornice. Caci, dup5 ce a fost inche-iata pacea cu aproape toti principii crestinatatii si dupdce ai primit din mina celui mai inalt prelat, la Bolognia,in 24 februarie, cu cea mai mare cinste, coroana impe-rial5, care de multà vreme era harazita capului tau, aipregatit drumul pentru conventia imperiala, unde poto-lind sufletele tuturor si indepartind de asemenea revol-tele interne si rivalitatile reciproce ale principilor pentruputere, ii indemni acum sa infrunte räzboiul impotriva

59

www.dacoromanica.ro

turcilor. Chiar dach" adeseori multi au dus zadarnic tra-tative, §i regi, §i imparati, §i pontifi, toti nutresc acumcea mai mare speranta ca prin calitatile tale, prin iscu-sinta §i intelepciunea ta, ceea ce zadarnic s-a incercatinainte vreme, acum se va rezolva laudabil. Ori de citeori s-a incercat pind acum sä se solutioneze aceastd pro-blemd, apareau totdeauna foarte multe piedici §i greutdticare nelini§teau puterea cre§tina. Insa prin prevederea ta,prin integritate §i modestie, ai temperat lucrurile §i ai avutgrija sa nu la§i la o parte nici un amanunt, care te-ar fiputut intirzia sa indepline§ti planul tau sfint §i drept.

In aceste imprejurdri, imparate invincibil, mai intiiUngaria toata, care acum este aproape deznadajduita,apoi Austria, Carintia, Carniola, Stiria, provinciile mameitale, §i intreaga cre§tinatate, care au suportat cea maimare nenorocire din cauza trecutei invazii §i salbaticii aturcilor, in fine, toti oamenii de bine, in mijlocul unorprimejdii atit de mari, i§i indreaptd privirile spre tine.Dupd ce s-au potolit mai intii animozitatile imperialilor§i, pentru prima data, nemultumirile lor reciproce aufost readuse la intelegerea §i scopul dorite, sa nu intirziiexpeditia tura Elibereazd cre§tinatatea de aceasta sal-batica §i odioasa sclavie §i adu pacea §i lini§tea tuturordrept-credincio§ilor pentru ca amintirea, vitejia §i drep-tatea ta sä fie pomenita ve§nic de toata viitorimea cunesfir§ite laude §i casa ta sä fie glorificatä purureapentru aceasta aleasa glorie §i vitejie a ta.

Cu bine §i prime§te cu bundvointa plecaciunea mea,care de§i firava este totu§i credincioasä.

Din Linz, la 11 martie 1530.

CUVINTARE IMPROVIZATA CATRE CAROL QUINTUL,IN NUMELE REGATULUI UNGARIEI

$1 AL SCLAVONIEI, ROSTITA IN LOCALITATEA AUGSBURG3LA 1 OCTOMBRIE, ANUL 1530

Imparate invincibil ! Prelatii, contii, baronii §i ceilaltinobili ai regatului Ungariei §i Sclavoniei, doresc sä fieincredintata cu umilinta, maiestatii-tale, supunerea lor,ascultarea, credinta §i toate celelalte indatoriri, care de-

60

www.dacoromanica.ro

curg din supunere §i iti ureald multd fericire, viata inde-lungatä, cel rnai norocos progres tuturor infaptuirilortale §i un sfir§it cit mai indepartat. Ei il mai roagd pepreabunul §i atotputernicul Dumnezeu sa-ti ingaduie sdte bucuri de fericire ve§nicd pentru salvarea cre§tinatatii.Te felicith, de asemenea, pentru virtutile tale, pentrunumeroasele §i insemnatele succese, fiindcd ai smuls dela toti du§manii, pe care i-ai avut pind acum, cele maibogate prdzi.

Intr-adevdr, impodobindu-1 cu trofee, tu n-ai addugatstrAlucitorului tau imperiu numai acea parte a lumiioccidentale, care este foarte bine cunoscuta, ci ai supusputerii tale §i insula aceea maritimä, necunoscutä inainte,pe care oamenii o numesc Lumea Noud. Dar ceea ceeste demn de laudd §i mai salutar este faptul ca popu-latiilor acelei insule, care trAiau pind acum ca animalele,fdrä vreo religie, lege sau dreptate, le-ai fdcut cunoscutdreligia noastrà cre§tind, le-ai statornicit legi §i te-ai in-grijit ca adevgrul evangheliei sd ajungd pind la con-§tiinta lor 4.

De aceea nu existg nici un muritor, care sd nu ficunoscut, sg nu fi auzit cel putin cit de strAlucit iticonduci tam, sd nu aibd speranta cea mai ferma cd prinmaiestatea-ta, intarita indeajuns de trimisul lui Isus Hris-tos, rAscumpArdtorul nostru, va fi respinsa atit de puter-nica §i numeroasa armatä a sultanului turcilor, va fireci§tigata" strglucit dominatia pierdutd a cre§tinilor si,in cele din urmä, se va realiza chiar expulzarea preacru-dului tiran din propriile lui a§ezdri.

ImpArate preaputernic, toti ai no§tri au o imensäbucurie ca tu, dupd toate avantajele personale obtinute,ai preferat mai degraba sá te ingrije§ti de pacea impre-jurimilor §i de readucerea principilor cre§tini de multävreme dedati la atacuri reciproce la bundintelegere,decit sd te ocupi de interesele tale, ale copiilor tai sauale domeniilor casei tale. Readucind astfel la lini§te de-plind intreaga Italie, ai primit cu pompa, dupd obiceiulstrdbunilor, podoabele qi insemnele imperiale din minapontifului suprem, Clement al VII-lea (fericit §i prosperfie !). Iatä de ce noi §i frunta§ii no§tri märturisim ca iti

61

www.dacoromanica.ro

datoräm tie aceastd viatà trecatoare a noasträ, fiindckintr-un timp atit de scurt, in deplina liniste a tuturor,infäptuind toate minunat si cit era necesar pentru vii-toarea pace a crestingtätii si fard sd neglijezi nici o lega-turd, strabAtind de bund voie drumuri lungi si grele, aivenit repede din Italia si Germania, ai sdrit in ajutorulAustriei, provincia mamei tale, care suporta viteazd, zilesi nopti, salbaticia turcO si ai redat Ungariei, aproapeistovitA, o sperantä sigurd in eliberarea ei.

Aceastd sosire a ta, extraordinara bundtate si grija dea salva crestindtatea, a fost cu atit mai doritd si mai pld-cutd pentru noi toti, cu cit nutream o mai mare sperantasi increderea CA vom fi salvati de atitea rele si nenorocirizilnice. Intelegeam cd maiestatea-ta esti singurul om datnoud de Dumnezeu, in care sä ne punem toed speranta,linistea si siguranta, singurul care poate sd ne readuavechea libertate.

*i nu numai noi, ci toti ortodocsii, carora maiesta-tea-ta le este cunoscutd, socotesc ca esti un dar al mileidivine. CAci plecind de 1ing5 impärateasd, preaiubita tasotie, si de lingd copiii tdi, din Spania, ai venit pind aicinu atit ca sd-ti ajuti fratele, pe preastrdlucitul si prea-inteleptul nostru rege 5, cit pentru a reface puterea cres-find, pentru a o apara si a-i fi de folos.

Acestei sperante, de multa vreme nutrità de tine, noii-am fost martori odinioara. Cdci, dupa moartea regeluide fericità amintire Ludovic 6, chiar &cä nu ne lipseaumulte si insemnate ocazii de a alege un alt rege asemenealui, pe oricare am fi vrut, totusi puterea ta, preavene-rate impârate, intelepciunea ta, virtutile tale, prin careai depäsit cu usurinta pe ceilalti principi ai vremii aces-teia, ne-au insufletit pe noi si pe nobilii nostri sä-1 ale-gem rege pe fratele fall, Germanul, sd-1 investim cuputerea si sä-1 incoronam. FiindcA speram CO regele, fra-tele tOu, poate sA ne readucd mai usor vechea libertate

prin fortele, puterea si virtutile lui insusi si prin aletale, si ck dupd ce toatd lumea crestind va indepOrtade pe grumazul ei tirania turcilor, el insusi avea sa sta-torniceascd adevgrata libertate, religie si pace.

Dar mai bine &à readucem cuvintarea noastrà la punc-tul de la care am inceput sd facem digresiuni, trecind

62

www.dacoromanica.ro

peste aceasta lungd evocare a virtutilor §i fericirii tale,caci trebuie sd amintim pe larg nenorocirile noastre,catastrofale, ruina §i jafurile suportate de sarmana noas-tra patrie, singerind timp de 130 de ani. Daca aceste ne-norociri sint cunoscute tuturor, atunci cu atit mai multiti sint cunoscute tie, imparate invincibil, care ai aflat,de multa vreme, chiar din gura fratelui tau, a preastra-lucitului nostru rege, despre dezastrele Austriei §i aleprovinciilor invecinate cu ea §i despre nenorocirile ne-numaratilor cre§tini siliti la o robie ve§nica prin cele maimari chinuri. Sa-§i imagineze maiestatea-ta, cite mii decre§tini a smuls turcul anul trecut §i din provinciileparintilor tai §i din Ungaria noastra, intr-o singura incur-siune ! Daca vei incerca sa-ti imaginezi aceastä situatievei observa, cu u§urinta, grozavia nenorocirilor §i catas-trofelor, pe care noi le-am indurat (din nefericire de laturci, timp de 130 de ani, dupd cum am mai spus). Ne-norocirile acestea au fost cu atit mai mari, cu cit du§-manul nostru era mai puternic.

A§adar, gloria strdbunilor tai, maretia casei §i a nu-melui tau stralucitor s-o indemne pe maiestatea-taimperiala, sä se gindeasca la aceea ca speranta §i elibe-rarea tuturora de tine atirnd §i cà ochii tuturor spre tineunul sint acum indreptati.

Sd intelegi cd Dumnezeu te-a pus in fruntea poporu-lui sau, te-a impodobit cu atitea daruri, ti-a ingaduitatitea trofee insemnate §i a vrut ca nenumarate popoare§i natii sa fie sub ascultarea ta, ca mai ales prin tine sapoata tinea pe ingrozitorul tiran departe de hotarelecre§tinatatii, sa-i pastreze pe cre§tini in libertatea lor, säintareasca §i sä extinda puterea cre§tina.

Acum, preasträlucite imparate, acum este momentulpotrivit, dacd nu pentru exterminarea du§manului, ma-car pentru izgonirea lui departe de hotarele noastre.

Daca turcul, istovit fard indoiala de expeditia ante-rioara, i-ar vedea pe soldatii Val §i ai celorlalti principiai cre§tinatatii gata de lupta, ar fi silit sä dea inapoi, säevacueze cetatile cucerite de la noi §i sa se retraga, dupdcum speram, pind la granitele statului sau. Acum, cittimp sint uniti principii cre§tini, acum trebuie sä se

63

www.dacoromanica.ro

discute, sd se conchidd i sd se hotarascd ce trebuie in-treprins impotriva dusmanilor, cum s-ar putea rezistapacostei lor, prin ce legdturi ar putea fi sldbite puterileturcilor. CAci dacä aceasth dieth asupra cdreia sint atin-titi oehii tuturor, se va dizolva, färd nici un rezultat, cepot spera dupd aceea bietii unguri i sclavoni ? Vorajunge, fdrd indoiald, la cea mai cumplith disperare, dincauza cdreia se gindesc chiar dacd refuzd acum dintoate puterile acest gind sa nu fie zdrobiti definitiv.Dintr-o astfel de imprejurare, puterile dusmanilor arspori mult, cAci pentru trupele ungurilor si ale sclavo-nilor, care-i infrunth, nimic nu este mai de temut casalbdticia turcilor, manifestata nu impotriva Germaniei,pe care au rivnit-o cu infocare mai multi ani, ci impotrivarestului crestinatatii, pe care turcii doresc s-o supundin intregime tiraniei lor i spre care tintesc cu totcurajul.

FA, asadar, maiestatea-ta imperiala, sà simtim Ca izvo-rul nenorocirilor i amardciunilor noastre a secat. Dacdnoi am fi fost ajutati i protejati prin ocrotirea i apd-rarea maiestdtii-tale, n-ar fi existat nici o indoiald cd amfi putut fi de folos mai mult decit orice alth natie depind acum i maiesthtii-tale i credintei crestine in luptaimpotriva dusmanilor.

n-ar fi trebuit sa indemne nimeni pe nici unuldintre unguri sd nu colaboreze cu guvernatorii turcilor,cdci astfel de oameni n-au fost nici prea numerosi, niciatit de infldcdrati incit sd nu vie de bung voie la ascul-tare, vdzind cã aici, prin maiestatea-ta i prin strdlucitulnostru rege, lucrurile se dezbat serios. Toti acesti oameniar fi infruntat dusmanii aläturi de trupele regale si arfi luat vitejeste armele impotriva turcilor. Iar dacd prin-tre unguri existd un numar de iubitori ai guvernatorilorturci, o parte au fost aruncati in aceasth rusine de fried,o parte din cauza situatiei disperate, pentru CA au soco-tit cd, nici maiestatea-ta imperiald, care atunci nu tegindeai la salvarea crestindtAtii, nici preastrdlucitul nos-tru rege, fratele thu, nu sinteti suficietit de puternicipentru a indeplini o sarcind atit de grea.

64

$i

www.dacoromanica.ro

De aceea, impärate invincibil, pentru dragostea ne-marginità a celui care si-a dat singele salt sfint, ca sd-1elibereze pe poporul sat din vesnica sclavie, pentrusalvarea poporului crestin, te conjuräm si te rugAm s'ate ingrijesti sd trimiti Ungariei ajutoare cit mai curind.SA' nu ingddui ca Ungaria sä alunece definitiv, ca a siajuns la fundul prapastiei, zdrobità de nenorocirile per-manente. Te-am ruga sà nu permiti nici macar sd fiechinuitd. Dar ceea ce dragostea ta pentru republica cres-Una" te determind sd faci, fa" mai repede si pind mai per-mite situatia, cad mai tirziu zadarnic te vei mai sträduisd readuci inapoi vremea trecutd, dupd ce vei fi scdpatdin minä ocazia.

Dacd nu vei avea grijä sã prinzi momentul potrivitpentru interesele noastre, ajunse la limita supremd aprimejdiei, ne indoim cd mai intii noi, apoi Austria,

in fine intreaga Germanie vom putea scutura depe grumazul nostru jugul turcilor.

Ca sà inläturi acest jug, stralucite impärate, neconte-nit te implordm si-ti incredintam intr-un glas salvareanoastrá, viata, averile si soarta noastrà.

1530

1 Sultanul Soleiman Magnificul (1520-1566).2 Bolognia, oras in Italia de nord, intemeiat de etrusci. In

ziva de 24 ianuarie 1530, papa Clement al WI-lea 1-a incoronatacolo pe Carol Quintul rege al Lombardiei si imparat al Ger-maniei.

3 Augsburg (Augusta vindelicorum). In octombrie 1530 s-aintrunit acolo Dieta imperiala la care a participat si CarolQuintul. Cu acea ocazie principii aderenti ai doctrinei lui Lutheri-au prezentat, in 28 articole, profesiunea lor de credinta, cunos-cuta sub numele de Confesiunea de la Augsburg", elaborata mi-nutios de Luther si principalii sai discipoli. Confesiunea a fostsustinuta de Melanchton, dar a fost respinsa de imparat care,pentru apararea catolicismului, a raspuns cu alcatuirea Ligii dela Augsburg. Ca o contramasura, protestantii au pus bazele Ligiide la Smalkade, la care au aderat 9 principi si 11 orase im-

65

www.dacoromanica.ro

periale. Cele cloud ligi n-au luptat impotriva turcilor, cum acerut Nicolaus Olahus, ci s-au räzboit intre ele.

4 In 1530, Nicolaus Olahus nu avea de unde sä cunoascanici gradul de culturä al popoarelor mai evoluate din LumeaNoud, nici metodele folosite de conchistadori (Cortes, Pizzaro)pentru cucerirea acelor pqminturi.

5 Ferdinand I de Habsburg, fratele mai n-lic al lui CarolQuintul, rege al Ungariei.

6 Ludovic al II-lea, regele Ungariei, a pierit pe cimpul deluptd de la Mohaci.

www.dacoromanica.ro

FRANCISCUS CRANEVELDIUS

www.dacoromanica.ro

Doctor in drept, magistrat si jurisconsult cu renume, Fransvan de Craneveld (1485-1564), originar din Nimegue, a fost unuldintre oamenii de stiintà si litere din Tairi le de Jos foarte atasatlui Nicolaus Olahus. Dui:4 strãlucite studii la universitatea celortrei limbi din Louvain si obtinerea calificarii de primus" dinpartea Colegiului Saint Lys", impäratul Carol Quintul 1-a nurnitconsilier al marelui sfat al orasului Ma lines. TJmanistii vremii1-au considerat un desavirsit cunoscdtor al limbii eline, desi ainceput s-o studieze abia la virsta de 60 de ani. Nicolaus Olahus11 aprecia ca pe un barbat preainvatat" s'i recurgea, adeseori,la serviciile lui, pentru a-i revizui lucrbrile literare. Poeziilescrise de Nicolaus Olahus in limba elina au fost traduse in lati-neste de Craneveldius. Printre acestea se numdra si epitafulscris cu ocazia mortii lui Erasmus.

Franciscus Craneveldius face parte din grupul umanistilor,care, aflind de moartea lui Matei, fratele mai mare al luiNicolaus Olahus, judele crdiesc al Orästiei, survenitd la 4 mai1536, a compus o emotionantä elegie.

Pentru Craneveldius, Olahus era un verus vates", un ade-varat poet indra.git de zei, autor de elegantissima carmina",c äruia li trimitea pentru a fi indreptate" poeziile sale.

Si unul si celdlalt sint cuprinsi in volumul tiparit la Louvain,in 1537, pentru cinstirea memoriei prietenului comun : Erasmusdin Rotterdam. Pretuirea reciprocä este evidentd. La cerereaprietenului sau, Nicolaus Olahus ii va da cite o copie dinZIngaria i Atila, cele douà opere istorice ale sale terminate in

69

www.dacoromanica.ro

1536. La rindul sau, consilierul marelui sfat din Ma lines, il inf or-meaza pe Nicolaus Olahus despre toate proiectele lui literare 0stiintifice si cere cu insistenta amanunte cu privire la situatiapolitica si militara din sud-estul Europei, unde presiunea otomanase facea tot mai simtita. Franciscus Craneveldius a tradus dinelina si latina, a compus lucrari laice si ecleziastice 0 o poemaepic& al carei erou este Carol Quintul. A tiparit : Bazilii magniHomiliae tres, Louvain, 1534 si tratatul lui Procopius De Justi-niani imperatoris aedificiis, libri VI, Paris, 1537.

SCRISOAREA LUI NICOLATJS OLAHUSCATRE FRANCISCUS CRANEVELDIUS

Reintors aici de la Malines 1, in vederea ingrijirii tre-burilor mele, abia incepusem sa respir, cind prietenulnostru comun, Rutgerus Rescius 2, mi-a trimis predicaSfintului Vasile impotriva betivilor, tradusa in latinestede tine, barbat foarte de searna, si dedicata mie. Nu pot,o barbate preaimpodobit cu toate virtutile, sä am si sa-tiaduc indeajuns de cuvenita multumire, fiindca m-ai alespe mine dintre multii tai prieteni ca sa ma onorezi,sa ma fad fericit si sa ma impodobesti, in primul rind,cu aceastä lucrare a ta. Cad, desi, in urma unor scurteconvorbiri si schimburi de vesti, au fost puse, pinaacum, anumite temelii de prietenie si iubire intre noi,totusi, nu fiindca nu am voit, ci fiindca nu s-a ivit niciun prilej, nu au plecat de la mine, spre tine, astfel demanifestari ale unui suflet de prieten, incit sa fiu invred-nicit de tine cu atita cinstire. Daca, totusi, se va ivicindva vreo imprejurare in care voi putea sa arat limpederecunostinta sufletului meu fata de tine, nu voi scapadin vedere nici un lucru pe care il voi socoti ca tintestes-o faca indoit, iar acest dar al tau, chezdsie statornicaa prieteniei noastre reciproce, il voi 'Astra ca si acumin adincul sufletului meu si intre tovarasii mei adeseaam sa corectez neincetat cunoscutele stricaciuni si ne-ajunsuri ale betiei, pe care Sfintul Vasile le-a infatisatin chip foarte ales inaintea ochilor nostri.

Dar vdd ca betia, acest flagel, careia si eu i-am fostvrajmas, din anii tineretii, a napadit acum pina intr-atita

70

www.dacoromanica.ro

sufletele tuturor, obiceiurile si purtarile oamenilor incitcontemporanii nostri nu pot fi retinuti si indepartati prinscrieri de la aceasta rea deprindere, ci prin nenumaratelovituri de ciomege.

Fii sanatos si socoteste-ma, asa cum sint, cd voi iial tau iubitor.

Bruxelles, 1 august 1535.

FRANCISCUS CRANEVELDIUS,DE LA CONSILIUL IMPARATULUI CAROL,

TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Iti trimit, preainvatatule barbat, asa cum este, epi-taful neasemuitului Erasmus din Rotterdam, pe care iu-birea fata de acesta mi 1-a smuls din suflet, in mijloculfuriilor dezläntuite asupra Belgiei, desi simt ca Muzeleau inceput de mai inainte sã pastreze tacere in mijlocularmelor, ca niste copile sfioase. Dar chiar si acest mo-dest epitaf va putea sa capete stralucire prin slefuireadata de tine, cu toate cã nu este elegant prin el insusi.

Muni cred cu usurinta ce se spune aici indeobstedespre predarea cetatii Damm 3 §i despre caderea regelui 4in captivitate. 0, dacd statul crestin ar termina cu acesterazboaie cu cit mai putina pierdere de singe crestin !

Fii deplin sanatos, o seniore demn de foarte marerespect !

Din Muzeul nostru, in ziva a zecea,luna septembrie, 1536.

EPITAFUL LUI ERASMUS DIN ROTTERDAM

0 zi a rapit pe barbatul cum muza istoriei doar odata,demult, pe vreun muritor il putuse ciopli.

Pierit-a Erasmus cel impodobit cu aleasa virtute !Ca el de-nvatat, pe pamint, pe nimeni putea-vei gasi.

Jeleascd-1 acum tineretul cuprins de-ale muzelor trudesi neincetat sa tot verse pe drept scurse lacrimi amare.

Caci oricui doreste sa ia cunostinta de intelepciune §ioricui doreste, avid, sã mistuie sfintele scrieri,

71

www.dacoromanica.ro

Ca autor de-ajuns ii va fi sd-1 aibk in loc de o mie, pedrumul ce-ntins, peste astre, la polul eterului duce.

Si el chiar, desi obosit de greaua-i povard de studii, s-ainfiorat la sfirsit de soarta Negrului" sdu.

Dar totdeodatA s-aseazd pe culmea Olimpului sus, scutitin sfirsit de a vietii conditie-ntr-una incertd.

Cind Carol, cezarul, si-a dus, cu zgomot, armata in Franta,Erasmus aiei s-asezase, in loc cu-apArare mai bunk

SA nu vadd fratii luptind cu ingrozitoarele arme, el, celcare ne-a InvAtat cd nimic nu-i mai bun decit pacea..

TrAieste si fii sdnAtos, cititor ce vei fi venerat pe Erasmusa cdrui cinstire nu-i nici de ocean stAvilità.

ALT EPITAF

Poetii pios azi rosteascA-si mereu elegiile triste si lacrimisd verse precum la moartea unui pdrinte ;

Podoabe de limbk de gind si-ndemnuri mult folositoarecuvintele pline de spirit, pierit-au de-acurn pe pArnint T.

Cdci mort e de-acuma Erasmus, rApit de nu stiu ce boalddar stiu, vai, eu stiu CA mort e spre paguba-mi mare !

El, care alese bucate gAtitu-ne-a lacomei minti o, cestralucite dovezi de-nvdtAturd ne-a dat !

Ca moartea invidioasà ades crutA corbul, ori cerbul infugd, dar eArpanoasä cum e nu-ntirzie un om stralucit !

SA-si ducd voioasà, nebunk azi crudul cistig unde-i place,dar afle ea tot ce a scris bArbatul ilustru trdi-va !

TrAi-va mereu, nedistrus de vreo lovitura a sortii, citTibrul mereu cAtre larg mina-va miloasele-i ape...

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE ACELASI

Am stat citAva vreme la indoiald, o preaimpodobitulecu virtuti Craneveldius, dacA la poeziile tale, dupà jude-cata mea, pline de elegantä, iti voi rdspunde in prozA sau.in versuri ; caci de versuri rn-am dezobisnuit de multiani. Totusi, ca sä nu .se parä cd la moartea unui atit desearnd prieten al meu desigur prea amarnicd pentrumine, din cauza rnutualei noastre prietenii eu singur

72

www.dacoromanica.ro

nu-i depling sfir§itul, am lAsat sA se reverse mai curinddecit am scris, in mijlocul urgentelor si apdsdtoarelormele ocupatii dregAtoresti, aceste versuri pe care ti letrimit. Va fi rolul tau sd scoti ce este nelalocul lui, sdle slefuiesti 0, in fine, sd mi le restitui impodobite dinbelsug cu stersauri.

Imparatul a pus stdpinire pe Arelatum 5, dupd ce aufost ucisi, cum se spune, toti soldatii din garnizoanaacestui oras §1 toti cetdtenii. Dupd ce au recrutat, cubani francezi, soldati in Italia, exilatii din Florenta auatacat de curind, din cloud pArti, Genova, dar dupd unmare macel au fost respinsi. Se sperd cd armata impara-tului, care a fost lAsata acolo, ca sd pdstreze pacea, ii vazdrobi definitiv in curind. Asediul Peronei 6 a fost ridicat.Si nu sper cA ne va reveni vreo mare laudd din aceastdexpeditie, din moment ce, dupd cum aud de pe acum,soldatii doresc sd se reintoarcA acasà. Cetatea Damm s-apredat impdratului Inca de mai inainte. Acum a fost tri-misA o flotd indeajuns de puternicd la Oceanul din parteaBritaniei pentru cazul cd ai nostri ar putea sa facAceva bun. Comandanti ai acesteia sint seniorul De Benuirsi Brodarod. Drept comisari le-au fost dati dragii nostriCornelius si Gotschalcus, care acum trei zile au ridicat,de aici, ancora spre Zeelanda.

Se spune cA persii preseazd foarte aprig asupra turci-lor, din care pricinA, sultanul si-a rechemat toti soldatiigarnizoanelor sale din hotarele Ungariei. Acum ar fitimpul ca principii crestini sd fie aldturi de regele nostruFerdinand, pentru a redobindi Ungaria. Alta noutate numai am acum.

Fii bine sAndtos.Bruxelles, 16 septembrie 1536.

ELEGIE LA MORMINTUL LUI ERASMUS

De vrei sd cunosti o, drumete, cu sufletul ingrijorat,Osemintele cui le apasd aici lespedea rece

Opreste din mersul tau grabnic si-ascultA plingerea noastrAOpreste-ti dar pasul cA fi-ti-va zdbava-ndeajuns

rdsplAtitd !

73

www.dacoromanica.ro

De-al lui Erasmus nume divin auzit-ai, socot :Pe globul acesta nici unul nu este mai cunoscut.

Cu trupul e-aici, prAbu§it in groapa aceasta prea trista,Dar cu-mbelsugatä ambrozie sufletul lui e hrdnit.

Din anii prea fragezi un mare talent s-arataseSi laude primise mereu din partea egalilor sdi.

In adolescent5, cind virsta-i era delicat inflorità,Pornirile lui sufletesti ardtat-au atunci ce dor poarta

Neintreruptelor studii i-a fost tineretea-nchinatà,Cind Sfinta Scripturd o tot rdsfoia cu nesat.

Iar cind a crescut, mereu o minte-nteleapla i ginduriDe om matur avu i fost-a el stea pe tot globul !

Dar cincl, cu picior tremurat, batrinetea se apropiase,Nici lumea n-a mai cuprins cuprinzdtoarea lui minte,

Chiar virsta cea inaintatd, ce fortele mintii sldbeste,Numai la el, pe toate, mai pline de rod le fd.cu.

Cum sä ardt, pe rind, acum calitAtile marelui suflet ?Sint sigur c5 nu e vreo gurd sä poatd da seama

de-acestea 1Astfel, tuturor, inainte a luat-o prin nalta-i virtute,

Cum soarele obisnuieste sa-ntreacd-ale cerului stele.Atit de pur a trecut prin toate-ntimpldrile vietii

Incit si tie sà-ti dea exemplul cel fericit.Sint multe la numgr invdtdturi, märturii credincioase,

pe careScrisu-le-a el cu duh sfint si neegalatu-i talent.

C5ci poti sã refaci azi din ele-al invätatorului chip.Nobilele-i moravuri i deosebita credinta

Taie azi drum care piscuri de azur mai inaltePe cerul cel de stele plin, loc celor buni pregAtit.

Iar dacd-ntrebi pentru care motive in ochi-mi luminaDe lacrimi e inrouratd, ascultà aceste cuvinte :

In vreme ce Carol, cezarul, aici tine cirmele lumii,Cu spaniolii luptind, intr-una biruitor,

Iar sora-i conduce, cu pondere i chibzuintkPe m5rinimosii flamanzi i pe brabantii precauti,

Atunci sluj ea celui pios, Erasmus, drept resedintaBasilea 7, OraW1 cu nume de rege numit.

Sufletul ni s-a legat atunci prin credintd, virtute,Convingindu-ne sà träim i sä murim impreund.

74

www.dacoromanica.ro

De lucruri multe de-aici ne-a venit lung sehimb descrisori

Ce-acuma, acasd la noi, ferit trebuieste tinut.Si insdsi regina a fost cuprinsä de afectiune,

Fireste pentru firea lui talentatd, diving.Cu multd-nfocare aceasta dorea pe Erasmus sd-1 vadd

i totdeodatd sd dued povetele-i sfinte departe.Asadar, in vreme ce scrierea mea sfdtuieste si cere

Cu mari rugdminti ceva atit de pldcut tuturoraprin multe scrisori trimise de el insusi mie

Re-ntoarcerea sa promisese, c-aici o sd fie acumaSi multe ce trebuie-n taina de inimi curate pdstrate

Cu propria-i mind chiar el scriindu-le le-a mai notat ;i se pregatea pentru drum, ca prietenii dragi sa-si revadd

i casa in care el s-a ndscut si pdmintul lui dulce,Cind invidioasa Lachesis 8 firele sortii le rupe

$i Atropos 9 cruda in mind firul acuma tdiat il adund.Din cauza aceasta nu si-a putut tine fdgkluinta,

Zeita desfasurindu-1 si zeul apoi hotdrind.De-aceea-s acum rdväsit eu de mari suferinte si cazne ;

Eu cel ce pe cei intristati ii consolam, eu sint trist.Cu o pietricicd neagrd cuvine-se deci insemnatd

Aceasth zi ce-a rdpit pdmintului marea-i podoabd,Poetii-n colegiul sacru reverse-si, vai, tristele cinturi,

Muzele si Pieride 10 zeite-mpreund sd plingd !Pierit-a a lumii podoabd, Erasm, inteleptul vestit

Printr-ale pdrintilor nostri frumoase cuvinte sldvit.0, ce fericit as fi fost de soartà de-mi era dat

In viatd si-acuma sd vdd chipul omului drag !Dar ce foloseste prin lacrimi durerea s-o facem sd creased,

Cu mind neimblinzitd pieptul sd ni-1 izbim,Cit firele sortii le tes si le taie surorile triste

La fel pentru oameni umili ca si pentru cei maivestiti ?

Cd nu este dat nimAnuia sd treacd dincolo de pragulITrsitei de neclatinat si ceasul oricdruia-i vine.

De-aceea tu cel care pasii spre-acest mormint ti-i indreptiRosteste, de-acolo, aceste cuvinte cu bundvointa :

Cu bine rdmii, cu bine, pe veci strAlucite ErasmusTrecut in numdrul celor din cer de astazi, cu bine

rdmii !

75

$i

www.dacoromanica.ro

EPITAFUL ACELUIA$1, DE ACELAW

Sub soarele cerului-naltul, nici n-a existat vreun altulCa prea-mpodobitul Erasm, acest divin Desideriu.

Si de-ar cintdri cineva finetea-i si marea-nzestrare,de citd suflare a divinitatii era-mpodobit,

Si de-ar cintdri judecata si sufletul lui curajos,dreptatea si tooth- credinta bärbatului evlavios !

Prin toate virtutile-acestea mereu pe glob strAlucit-acit timp 1-au läsat in viata mereu ne-nduratele Parce.

Savante volume sint martori de mare destoinicie,nescrise fdrd de vocea din nalta tärie venitd.

Trupul ce-n viata le scrise depus e-n mormintul acesta,dar duhul i-1 tine de-acuma polul lumii de sus !

ALTUL, AL ACELUIA$I

Cind papa Paul 11 vroit-a pe mult invdtatul Erasmusla sfintul sinod sà-1 invite si-aprins era parte sd ia,

Atunci Domnul atotputernic 1-a dus in valzduhul de sus,pre cel preadivin, divinelor cete sd-1 dea.

Sinodul lui Paul putut-a dezbate lucrdrile tale,dar Domnul, el insusi a spus : Prefer sa-ti duci

viata la mine !"

ALTUL, AL ACELUIA$I

Nu dezideratul 12 i-a fost, ci soarta &à moard Erasmussi totusi acum noi jelim din pricina ambelor nume !

FRANCISCUS CRANEVELDIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Am primit scrisoarea senioriei-voastre, barbate prea-impodobit cu virtuti, cu foarte savantul epitaf pe care,tinind seama de iubirea noastrd deosebita fata de priete-nul nostru 13, 1-am citit, desigur, cu cea mai mare pldcere.

76

www.dacoromanica.ro

Tare mult mi-a pläcut, apoi, ce era acidugat despre suc-cesele impdratului §i despre greaua nelini§te a turcilor. 0,dacd ar putea sa se stabileascd o pace deplind intre prin-cipii §i regii cre§tini, ca fortele lor sd se distingd in luptaimpotriva du§manilor numelui de cre§tin, spre lauda celuicare a spus : A mea este rdzbunarea §i eu voi da plata !"

In ce prive§te faptul cd-mi incredintezi misiunea de acorecta foarte savantele tale poezii, eu nu-mi ingddui unlucru atit de gray, incit sd cutez sd fdgdduiesc interventiamea in aceastd chestiune, deoarece mi-au plAcut §i cindle-am citit prima data §i mi-au placut din ce In ce maimult, dupd ce le-am citit de mai multe ori. Dupd ce vorfi transcrise, ti le voi restitui. Cd nu le transcriu pe loc,de vind este graba mare a bdrbatului de fatd.

Aici unii §optesc cd au venit de la impdrat scrisori princare se anunta lucruri bune. Dea Dumnezeu sd fie maibine decit a§teptdrile noastre !

Sd fie sdnatoasd senioria-voastrd reverendisimd.La Malines, 22 septembrie 1536.

FRANCISCUS CRANEVELDIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Nu este cazul sd te a§tepti, barbate preaimpodobit cuvirtuti, ca foarte corectele tale poezii sd fie corectate demine, fiindcd eu n-a§ putea sa realizez nimic asemändtor,chiar dacd m-a§ strddui foarte mult. Scrii cd de multi anite-ai dezobi§nuit sä compui poezii. Dar este adevdrat ceeace spune Hieronymus 14 : Boul obosit i§i infige mai cuputere piciorul". Apoi este lucru de mirare cit poate sdrealizeze simtirea unui suflet arzdtor.

Zilele trecute a murit, la sanctuarul sfintului Aman-dus 15, neasemuitul link- Joannes Secundus Hagiensis,care, in afard de faptul cd excela prin multe alte daruriale unei firi talentate, mai §i scria, in chipul cel mai feri-cit §i in orice gen de_poezie. Dar a murit de o moarte pre-maturd tindrul, care ne dddea cele mai mari sperante,fiindcd a§a voise destinul, cu care nici un intelept nu stdsd lupte. Dacd acela §i-ar fi exercitat in acest domeniu

77

www.dacoromanica.ro

puterile talentului s5u, ar fi ocupat primul loc, dupdcit socot.

Iti multumesc pentru poeziile lui Grapheus 16, §i alelui Franciscus de Burgundia 17 0, dacd ar pdsi odath cuale tale in fata publicului, astfel incit aceia, care tin lareputatia lui Erasmus, s5 vadd cd mai sint admiratoriai virtutii si s5 nu indräzneasc5, dupd aceea, sd facd rebe-liune biciuitorii lui Erasmus, dacd mai sintvreunii, cind vor vedea ea el este elogiat de bärbati ves-titi. Dar, de la inmormintare, invidia incepe sd tacd, dupdce, de-acum, el a biruit prin virtute toatd firea ei.

De la Ma lines, In chiar ziva sf intu-lui Franciscus, [4 octombrie], in

anul 1536.

LA CHIPUL Lill ERASMUS

Al cui este chipul acesta ? De trei ori vestitul Erasmus !Dar cine-i femeia de sub picioarele lui ? Ignoranta.

i cum i-a ajuns sub picioare ? Prin scrieri cu rivnd acelaa-nvins-o si a doborit-o, pierdutu-o-a si a ucis-o.

FRANCISCUS CRANEVELDIUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Preastrdlucittfle bärbat, de curind, dupd ce sotia meaa fost la Louvain si s-a reintors acasd, ca dupd un exil.s-a fäcut curn se intimpla in timpul discutiilor men-tiune despre excelenta-ta.

Atunci ea a spus : Vai, imi amintesc eh' nu mi-amtinut cuvintul, nu rn-am eliberat de obligatia luath prinfägácluirea brinzeturilor, anul trecut, cind doream taremult sä cunosc unele condimente ale mincdrurilor, cumse fac in Ungaria ; de aceea rn-am hothrit s5 mg elibe-rez cit mai repede de aceastA obligatie si sd trimit unom sd aducd preparate de Leyda". Nu am trimis bucatedin cele vechi si invirtosate, ci mai molute, deoarece,dacd ascultdm de indicatiile medicilor, brinza este cu

78

www.dacoromanica.ro

atit mai prielnicd sandfdtii, cu cit este mai apropiatd destarea laptelui, iar cele invirto§ate sint greu digerate destomac.

Ma* bucur dacd Iacobus 18 al nostru este in bund sand--tate : §tiu cd este cu totul al literelor. Dacd va fi cevain care va fi posibil sd fac pe placul excelentei-tale, ilvei avea foarte expeditiv §i foarte prompt pe Crane-veldius al tau.

Fii sanatos, bdrbat preaimpodobit cu virtuti 1La Ma lines, 2 noiembrie 1536.

FRANCISCUS CRANEVELDIUS II TRIMITE SALUTARILUI NICOLAUS OLAHUS

0, bärbate preainzestrat cu virtuti, astazi am gdsit,intre hirtii, foarte erudita ta scrisoare, trimisd mie la8 noiembrie. 0 pusesem de o parte §i rn-am acuzat deneglijentd, fiindcd nu ti-am rdspuns atit de indelungdvreme. M-am delectat cu poezia ta in grece§te, pe care,alcdtuind-o, ai impodobit-o sd fie prea vrednicd de pome-nire in toate veacurile. Negre§it, ea este atit de frumoasdincit nici cetatea Atena insd§i n-ar putea sd dea na§tereuneia mai §lefuite §i mai erudite. i, deoarece porunce§ti,am sd a§tern §i culorile mele, de§i ma tern sd nu aducmai multd umbra decit lumina. Nu s-a putut, totu§i,sd-mi scape din vedere acele parti, care sub rezervajudecátii senioriei-tale ar putea sd fie redate ceva maiarmonios. In prima poezie, a§ scrie : in mormint se andcadavrul", adaugindu-se, fire§te, articolul, pentru ea va-riatia acestuia sd adauge o nota agreabild. La sfir§it, undeai (rcveiTara obpdvta) eu a§ pune : nveORaf broupecvta. Vezice judeedtor cicalitor sInt, dar invinovdte§te-te pe tineinsuti, care ai folosit drept critic nu pe un artist, ci peun criticastru.

Fii sdnatos, preainvdtatule bdrbat §i socote§te cd, atitacit trdie§te, Craneveldius e al tau.

La Malines, In ziva de 20 noiembrie1536.

79

www.dacoromanica.ro

N. B. Epitaful din limba greacd, scris de tine, 1-am tra-dus astfel :Aici, in mormint, e-ngropat cu trupu-nteleptul Erasmus,

sufletul, insà, il tine etericul cer.Lumea intreagd va plinge la inmormintarea aceasta,

dar cetele cele ceresti pios bucuroase-or sdlta !

CRANEVELDIUS II TRIMITE SALUTARILUI NICOLAUS OLAHUS

De multd vreme doresc sd-mi fie dat prilejul sd plecintr-acolo, ca sd am posibilitatea sd vdd Ungaria. Darpind acum soarta a fost invidioasd cu acest fel de do-rintä. Eu, insd, te plictisesc cu nimicurile mele dacd nutrebuie, mai degrabd, sä spun ca nici nu sint ale mele,ca unul care, intr-adevdr, rn-am folosit de resurse strdinesi am transformat in lucrul meu rnunca lui Claudianus 19.

Am grdmddit un centon, dar nu dupd legile folositepe vremuri de cei vechi si de care s-a folosit Ausonius 20in centonul ski imprumutat din dragul sdu Vergilius.Totusi, preainvdtatul barbat si prieten comun al nostru,seniorul Petrus Nannius, a gasit de cuviintd sd insistefoarte mult sà-1 public. Iti trimit lucrarea, odatà cu scri-soarea acestuia, ca senioria-ta sd-mi arate ce trebuie säfac. Iti dau neingrddità libertate de a hotdri, asa incit,dacd ti se pare cd trebuie publicatä. sa fie trimisd directli ii Nannius ; dacd nu, atunci sd se azvirle in burete",asa cum spunea vestitul impdrat despre Aiax21.

Fii sändtos, o bArbate preainzestrat cu virtuti, si,a§a cum si faci, iubeste-1 pe Craneveldius al tau.

La Malines, 27 aprilie, anul 1537.

FRANCISCUS CRANEVELDIUSII TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Mi-este rusine, o bdrbate preainzestrat cu virtuti cdatit de indelungd vreme n-am rdspunse nimic la scrisoa-rea ta si nici nu ti-am trimis inapoi odrasla preascumpdsi preadoctd. Dar, atit timp cit senioria-ta lipsea, nu in-

80

www.dacoromanica.ro

drazneam sa incredintez lucrarea niciunui om, oricarear fi fost el.

Acum, gasind un curier credincios, ii incredintezlucrarea ta, cu §tersaturile mele. Dar ma tem ca amexercitat cenzura cu prea mare libertate. Scrierea Halcionn-o am in grece§te §i nici la altii n-am gäsit-o, oricit amcautat-o. Mai departe, senioria-ta sa ia in nurne de binecele adnotate, mai curind pe ghicite, decit pe vazute.

Acolo voi auziti, acum, in fiecare zi despre succeserazboinice. 0, daca acestea ar fi, cindva, §i imbolduri depace ! Caci rdzboaiele sint duse, ca sa se ajunga odata§i odata la pace ; dar ma tern sa nu fie purtate §i maiindelunga vreme, spre marele rat' al altora. Dar acesteasint la hotarirea cetelor zeilor, cum sta scris la Homer.

Am alaturat poeziile mele, pe care le vei pretui maimult dupa simtamintele mele fata de tine, decit dupaeleganta bor. Am inceput, de curind, sa cint aceste biru-inte ale noastre intr-o poezie 22, nu in stilul lui Clau-dianus, ci al lui Vergilius. Dar este potrivit sa le tinemin sertar zece ani §i sa tinem minte ea rniinile printilorsint lu.ngi. Cindva, tatal meu, bdrbat foarte intelept lavremea sa, mi-a atras atentia ea nu trebuie sa vorbim cuu§urinta de rau printii. Aici este, fire§te, la locul sau,sa-1 lauzi pe unul, pe celalalt de asemeni sa-1 pictezi inculori favorabile, caci nu qtim ce ne-aduce seara tirzie" 23De0 acestea ma indepartau de la publicarea poeziilor luiClaudianus, totu0, dupa indemnul tau, i-am incredintatdreptul de dictatura §i cenzura lui Nannius al nostru.

Dar nu §tiu ce lucrari mai fac ai no§tri ; de curind,unul dintre ei, din anturajul nuntiului papal, mi-a adusacasa, in absenta mea, un tratat Despre constructiile luiJustinian tiparit la Paris. Pe acesta il tradusese, de binede rau, cu trei ani mai inainte §i 1-a lucrat, cu foarteiscusite caractere, Vecgelius, cu adnotarile 0 explicatiilelui Theodoricus Adameus Zwalembergus. Acest tinarfoarte invatat a ramas, din nenorocire, la inceputul aces-tui razboi, la Paris ; lui ii aduc multumiri, printr-oscrisoare deschisa, pe care am alaturat-o rindurilor de

81

www.dacoromanica.ro

fata, ca sa-i fie trimisa daca se poate. Daca nu, saramina aid, marturie a probitatii mete.

Fii sanatos, barbatule preainzestrat cu virtuti.La Ma lines, 2 iulie 1537.

FRANCISCUS CRANEVELDIUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Am primit, o barbate preainzestrat cu virtuti, scri-soarea ta, odata cu Atila §i Ungaria, dar inainte de a maasterne la citit, am voit sa ma dezvinovatesc fata de tineprintr-o scrisoare, ca sa nu ma banuiesti ca din neglijentas-a intimplat sa-ti raspund atit de tirziu. Am lipsitciteva zile din Ma lines, ca sä iau parte la examenul derecapitulare si de licenta, curn se spune, al fiului meu,pe care 1-a luat, la Louvain, la 26 septembrie. Cred cadin aceasta cauzd s-a intimplat ca scrisoarea ta sa-mifie data mai tirziu ; am prirnit-o chiar In ziva sfintuluiHieronyrn, la terminarea prinzului si, dupd ce am cititepitafele, pe cel scris in greceste I-am tradus de cloud oriin limba la Una. Cit e de reusita aceasta traducere, veijudeca tu insuti, caruia iti este incredintata, ca, sau saalegi ceea ce ti se va parea mai deosebit, sau sa le con-damni, cu virgula cenzoriala, si pe una si pe cealalta.

Se spune ea Nannius al nostru sufera de ochi. Ma ternca se prapadeste prea mult cu lucrul in tirnpul noptii,de aceea sufera de oftalrnie. i Cicero se plingea priete-nilor sdi de inflamarea ochilor.

Voi citi Ungaria si ti-o voi restitui cit voi putea derepede. Pina atunci iti trirnit epitaful tradus de cloud orinu atit de reusit pe cit as fi voit.

Sper cä vorn auzi vreun lucru bun, cind se va rein-toarce seniorul Cornelius Scepperus. Iar dacd situatia vaparea ca inclina iar spre razboi si se va statornici astfelin sufletul printilor, ma tern cã a sosit tirnpul sascriem un epitaf pentru pace. Dar acestea sint lasatela voia zeilor.

Fii sanatos, distinsule barbat !Din Muzeul nostru, chiar in ziva

sfintului Hieronymus,[30 septembrie], 1537.

82

www.dacoromanica.ro

FRANCISCUS CRANEVELDIUS,LUI NICOLAUS OLAHUS SALUTARE

Bdrbate preaimpodobit cu virtuti, am citit de la uncapdt la altul, cu cita iuteald am putut, Ungaria ta, incare am admirat foarte mult pe de o parte ddrnicia na-turii, iar pe de alta talentul tdu foarte viu. Cu aceastäocazie ai putut sd cuprinzi atit de ingrijit, cu o atit demare claritate in vorbire, atitea bogdtii ale unor locuriinsemnate, atitea cursuri de fluvii, atitea preastrdlucitefapte ale oamenilor. Dacd timpul mi-ar fi ingdduit, as fitranscris-o pe loc. Acum, cind inteleg cd te pregdtesti deo noud caldtorie, nu am indrdznit sä retin mai multavreme, fard voia ta, pe Atila al tdu, ca sä nu-mi tot facdsi mie de lucru. Totusi eu doresc sä obtin ca un atit demare bärbat sd nu mai stea ascuns intre hirtiile tale,ci sä paseasea in lume, ca sd producd o minunatà pldceretuturor studiosilor. Cdci ce poate fi mai stfalucit decitcunoasterea exacta' a istoriei ? Ma tem sd nu se ridiceiardsi din pricina crimelor oamenilor chiar si invremea noasträ vreun bici al lui Dumnezeu, ca sd in-drepte moravurile si sä potoleascd excesele. Impotrivaoricdrui viciu s-a deschis o prApastie si cit este de lipsitde continut in fond ? ! 0, dacg Dumnezeu s-ar induplecasd se indure de noi pentru ruggciunile oamenilor buni sievlaviosi ! Desi este o mare indurare si aceea pe caretatAl o aratä fiului cazut in excese, cind foloseste chiarbiciul, ca sd-1 indrepte, dacA el nu voieste sä-1 insdnd-toseascd intr-alt fel si desconsidera leacurile mai blinde.

Am auzit de la cineva din orasul Bruges, un om carea fost si s-a ascuns la Paris in timpul acestui ràzboi, cdfrancezii au scos la luminA, in editie recenta, o carte carecuprinde aproxiinativ dougzeci si sase de foi in octavoin care se aflä multe calomnii la adresa maiestätii-saleimperiale. Este lucru de mirare cd printii incredinteazdmultimii cauza judecatii si dezvdluie anumite taine, care,dupd aceea, poate cd ar don sä fi ramas ascunse. Asaar trebui sd poarte rdzboaiele, ca si cum ar tine mintecd pot sä revind cindva la impdciuire. Asa sa urdsti unom, spune inteleptul acela, ca si cum ai avea de gind sä-1iubesti cindva.

83

www.dacoromanica.ro

Aldturata acestor rinduri iti trimit o scrisoare adre-sath lui Zwalembergus, care este la Paris, in ColegiulCameranesia ; vei avea toatä libertatea sä o deschizi sisä o trimiti mai departe, dacd pleacd cineva de la voiintr-acolo. De aici nu pleacä nimeui.

Acum trei zile ti-am trimis o scrisoare odatà cuepitafele tale latinesti. Am adaugat pe cel grecesc, tradusin latineste, dui:A puterile mele, in dublä versiune, asaincit dacA una iti suride mai putin, sä te folosesti decealalta. DacA nu cumva preferi s4 se azvirle amindouàin burete !

Fii sAngtos, bärbate preaimpodobit cu virtuti si soco-teste-1 intre ai Cal pe Craneveldius.

La Malines, 3 octombrie, anul 1537.

a Malines Mechlina-Malines-Mecheln, oras in provincia Anvers(Belgia), situat pe malurile rfului Dyle, azi citadelã industrialasi principalul nod de cale feratã al tarii.

2 Tipograf si profesor la universitatea din Louvain, umanistremarcabil, prieten al lui Erasmus si Olahus.

3 Localitate fortificata in Flandra occidentalã, la 15 km deBruges.

4 Informatia, nefondata de altfel, se refer% la Francisc I,regele Frantei.

5 Arles (Arelatum), oras in Franta pe malul sting al Rho-nului, la 90 km de Marsilia, ridicat pe ruinele unui vechicastru roman. Dupd moartea impdratului Constantin cel Mare(306-377), Arelatum a fost capitala Galiei.

6 Localitate fortificatä in Franta, la 51 km de Somme. In1536, pe vremea lui Francisc I, ea a sustinut un victorios asediuimpotriva trupelor lui Carol Quintul.

2 Bale (Basilea-Basel), oras in Elvetia, pe ambele maluri aleRinului, format in jurul unui castel, construit de imparatulValentin I (321-375), nu departe de ruinele vechii asezdri romaneAugusta Rauracorum.

8 A doua zeita a Infernului din grupul celor trei parce,stdpine ale vietii oamenilor de la nastere piná la moarte. Invirteape fus firul vietii.

9 A treia para. ; thia cu foarfeca firul vietii stills pe fusde Lachesis din caierul tinut de Cloto.

84

www.dacoromanica.ro

" Cele sapte fiice ale lui Pireus, regele Macedoniei. IndrAz-riind sä se ia la intrecere cu cele nouá muze au fost asprupedepsite de Apo lo.

n Papa Paul III (1534-1550).12 Joc de cuvinte intre desiderium" (dorintA) si Desideriu"

(numele lui Erasmus).13 Desiderius Erasmus din Rotterdam.14 Hieronymus, pArintele bisericii latine. S-a nascut la Stri-

donia (Dalmatia), pe la anul 346 si a murit in anul 422, laBethleem. Scriitor ecleziastic cu faimA. Intre altele a tradusSfinta Scripturd din ebraica veche in latiná. AceastA operA pur-tind denumirea de Vulgata a fost adoptatA de Consiliul dinTrente (1544-1549, 1551-1552 si 1562-1563), ca fiind singuracanonicd. E comemorat la 30 septembrie.

15 Amandus s-a nAscut in anul 594. A predicat Evangheliaprintre belgieni si a fost episcop de Tongrès si Tournoi. A fondatrnai multe minAstiri, printre care si cea din Elnon, unde a fostInmormintat.

16 Cornelius Grapheus Scribonius, umanist, prieten si cores-pondent al lui Nicolaus Olahus.

17 Franciscus de la Burgunclia, umanist. A trAit la Bruxelles§i era unul din prietenii si corespondentii lui Nicolaus Olahus.

18 Jacobus Danus.16 Claudianus, poet latin, nascut in Alexandria Egiptului, pe

la anul 365 e.n., deseori comparat cu Homer si Virgiliu.20 Ausonius Decimus Magnus (309-394), originar din Burdi-

gala (Bordeaux), poet, gramatic si retor cu renume. Sub impA-ratul Valentin si fiul acestuia, Gratian, a detinut cele mai inaltedemnitAti in imperiu, intre care si pe aceea de consul (392).A scris epigrame si poeme.

21 Aluzie la urmAtorul pasaj din Vitae duodecim caesarum,lucrarea istorico-anecdoticA a lui Caius Suetonius Tranquillus169-125), care in ultimul aliniat al capitolului 86, privitor laCaesar Octavianus Augustus, mentioneazA cA acesta Incepuse,cu mult entuziasm, o tragedie, dar nemultumindu-1 stilul a dis-trus-o". Intrebat de prieteni ce face Ajax al sAu, a rAspuns cAAjax s-a aruncat in burete".

22 Craneveldius se referA la un poem al sAu In care elogi-a-sefaptele de arme ale lui Carol Quintul.

23 Horatiu, Ad Licinium.

www.dacoromanica.ro

DESIDERIUS ERASMUS

www.dacoromanica.ro

Geart Geart (Erasmus Desiderius, 1467-1536), scriitor umanist$i teolog ref ormator, adept al libertatii de gindire, a fost dui:Acum ne informeaza 1nsusi epitaful lui : un om ilustru dintoate punctele de vedere, de o eruditie universala si incompa-rabila, de-o prudenta egala stiintei sale". Considerat Voltaire alRenasterii", nici un om din acea epoca n-a fost mai celebrusi mai onorat decit el. Imparatul, papii si regii, nobilii de toatecategoriile, laicii si ecleziarhii se Intreceau In a-i marturisi dra-gostea si admiratia lor. Cu toate cã a trait intr-un secol demari convulsiuni sociale si n-a fost lipsit de dusmani cumpliti(pe catolici i-a stigmatizat In Stultitiae Laus [Elogiul Nebuniei]iar pe luterani, carora le-a deschis calea, nu i-a urmat). Nici unom de litere n-a ajuns vreodata la atita glorie si consideratie.Oricine avea cea mai mica pretentie de a fi savant sau literatvoia sag vadfi, sag cunoasca. Imparatul Carol Quintul, pontificiide la Roma, regii, cardinalii, Irnpreuna cu marile orase dinThrile de Jos, Elvetia, Franta si Germania au dus lupte acerbepentru a fi al lor In exclusivitate, cerindu-i sa le dedice operelesau solicitindu-i scrisori. Pentru a-si mentine libertatea de aactiona si scrie, Erasmus a refuzat toate onorurile, chiar si paldriade cardinal. S-a retras In Elvetia, la Bale si Friburg, orase dincare a dominat ca un adevarat print al umanistilor".

Erasmus si Olahus nu s-au vazut niciodata. Cu toate acesteaintre Inegalabilul" olandez si argesan-sibianul Olahus s. a sta-tornicit o prietenie exemplar*, atestati de vasta lor cores-pondenta.

89

www.dacoromanica.ro

Firul row al corespondentei celor doi umanisti consta inrepetatele demersuri ale lui Olahus de a-1 convinge pe Erasmussd revina in 'pride de Jos, urmate de tot atitea evazive promi-siuni, care se explica prin teama pe care Magister Europae o aveafata de franciscani si dominicani, foarte puternici in imperiullui Carol Quintul, ca si prin permanenta lui preocupare de a nufi acaparat nici de catolici, nici de luterani.

Alaturi de aceasta problema central& corespondenta cuprinclecele mai variate informatii pe care cei doi literati, care se inte-resau si de disputele teologice si de cele politice, le schimbauintre ei. In totalitatea ei, aceasta corespondenta lasa sa se intre-vada o comunitate de idei si preocupari, dragoste fata de pro-movarea adevarului si o statornica incredere in posibilitatileomului de a f duri o lume mai bun& Lacomia 0 reaua credintaa principilor, cornportarea necugetata a papilor, faptele reprobabileale lui Henric al VIII-lea, regele Angliei, rivalitatea dintreFranta si Spania, primejdia otomana si venalitatea feudalilor, ildezamageau profund pe Erasmus.

Erasmus a decedat la Bale, la citeva zile dupg ce Olahusterminase redactarea operelor sale istorice Ungaria si Attila.

Toata averea lui Erasmus in bani (si nu a fost neinsemnatd)a testat-o pentru ajutorarea batrinilor saraci si infirmi, orfanilorminori si tinerilor de mari sperante".

Erasmus a fost, in toate imprejurarile si in toate scrierilesale, un sustinator si aparator al adevarului.

Raporturile lui cu secretarul si consilierul de la curtea regaladin Bruxelles le-a caracterizat el insusi prin cuvintele : Olahus !In acest nume sint cuprinse toate binefacerile prieteniei !"

NICOLAUS OLAHUS, TEZAURAR DE ALBA,SECRETARUL $1 CONSILIERUL SERENISIMEI REGINE MARIA,

TRIMITE SALUTARI LUI ERASMUS DINROTTERDAM

De§i nu ma indoiesc Ca §i mai inainte ai inteles des-lu§it, din scrisorile prietenilor tdi, citd pldcere §i citàmingiiere i-a adus serenisimei mele regine Maria 1 -- §inoud tuturor tratatul Despre veiduva cregind editatde tine §i dedicat numelui ski, a§ dori, totu§i, sd afli §i

90

www.dacoromanica.ro

Nicolaus Olahus, litogravura.

www.dacoromanica.ro

Radu Paisie, voievodul Tdrii Roma-ne§ti (1535-1545), vdrul lui Nicolaus

Olahus.

Iancu de Hune-doara, unchiul luiNicolaus Olahus.6;

MI(r 4:71Tr:

www.dacoromanica.ro

Matei Corvin, và-rul lui Nicolaus

Olahus.

Tab la inrudirii neamurilor Huniade i Olah cu Basarabii.

N

X ) Clara, 4 g, Sggpo

lyalh) Elleahrta

Mur-dna

itran Clara Marina10). 1450

X.7

tudi,lini Mmin> Cor)in<ICU 1457 ) 11145-1490

rctra 4,, Are55

Stant rul

Riadul

)

Radul yolevod(m.r, 12134)

Callaithla

Dan voleva4 Mimes eel volevad Slumim.r. 1366 ) (m. 1418 )

Mihail Rada! AlexandraAldea

voicvn4

Vila, ()caratvoirsral Prafina gluon onlevad

(M. 1420 ) vole) od (m. 1446)Dn. (436)

1X .1.1.w4ta VIad Tcpc) Nadu VladCalugArtd

4e Arse) (m (442 ) volegod SI Frusta.. vele yogi(m. 1476 I voievad (m. (495)

Sudan (*mt.) Path)! Main "Ind M:hovCm., 1522) (etrar ) vnle)od

X o1 13arbara (15231 Ire. 1510 )

hi-tx&szir

Indziei 1.) Vult:a

Dan Mute) Crud.1.

(1493-1568 )

Elyna Mires. Itunantles 05)X Road., nole.od

al Molds. el(1504-1517)

Alexandra c1ruvolerad 0,1 Weal

(m. (577 ) Schloss!

Tell inrud1r1i neanianitar )) (Mali

:...a,

.... tr)

:'. ' . .-,,,,/

,)Sethe

sa.x.r

.

.,, .

I I ---1 , I : I. Iswo . - .61 Ircra

- 151.3.1).- n. 0

16111asipl /I. --/

1

.........--1 I r----1.1 Ills

I

.X a)

.Smarand

. -I .

Ntcolay,

. I

1141rIn

1

1 1

I

,-

60 flaassaba

t

V0101

4.1.

1

,

I

www.dacoromanica.ro

Sibiul.

(i)ve-4 tx.lpd ....4.....;,....4 , X.':.i...p.f...r. 11.41 ,t. I t.r.14.1.,',. .,,,,t.....;:- !.,,, ,,,,f,"..,' :'....,,,,

r.,...,.7 )....... 4...I..... .. .X.....44 4 rliNte. ;40.4 6,4.14-4. ...I.& 4! .,.....10.... r..,,.... fl A.......... ......

lie *P.a.& hop.* f........ ,,..... ..41 4.......... 1,...,,...... *A.... .:: X,. j.....r,. 4.,..A. .1...c...,..N....-. - ,.--... ,....,.... ....7a.......s .1 ,....f.f.......... ... Net e...i.t. ... t ir 4 h. f....... .........1.....reI: ha. C.f.., ,. c.... .0 rvf .... .., b....A. I.... 4.......... ,...il........ A..... f..... ..14. 4 ... ^< Vo. ag all/ lltip .4....4.4 Al ..a. , ...A ,.. ,,I..,...k. Ir..... #.....,...,.......,..i..6,..,......1..t.e0 ',a ....,4........ A..1,1 ,,,,,,..4 ..4....... ...II.« f .............. , t rt....A, %............ii......7.., ..... .....:.... ro,..... ..... 1........ V.11,4... .1....... ... v...... f ....4.4..... ,c,...4.....- .....4. ',et.... II.. 4... .....r. ....... i., ..,L 4........ .t. ... ,L ,..0 ,...,....... A....d.,....,.. 1............ . e 44.. ,......:-. (.../. 1.4.. .. ... ,.....4. ,..6., f....,... x vr......- tar....... i earor f ...... 6,,q..... ..41....... .4., ........ ,..,,,,,,.., k"....,0, f, $,_,4,..., - vs.,. .,,a.,....4.^..1. t 14 ef. ........ .. f.... ... ,........ r. ..i. ....A....ft.

44,, it., .64 , ..r rh. .71 1,

-, J., r. tr. .... tr .7 E.-,#

j.,;;114as

4.:

Scrisoarea cu semnatura autograf5. a lui Nicolaus Olahusdin 1 mai 1556, adresath comunithtii sasesti din Sibiu.

-

- - - - - --. - ----,-- ------,----;

-,

;

r-4 ..*44 r..1.IP.E, jog ..-% 'or, t, e"fr.t. r 4111C... A...1. , - r

"".. fnr,rivr .46. -

ow

iissem.mmr f.r.sr/....,

11 ,-OrA.C't I '. /...,:.

. 0 "1.1' 4; ' I.0.4

,..-

i; Ad, ',411../1-

. ... ,.. .. -...../. ' ..:' . , r... , ,-;. .:.0

L.,,,,,. . ,,,_. . . , a .4,-.;

qt..16

, I 1,,111

4 p

'A';:.'14";19

44% t441k,*

ilor.. 1

-11/4 ,asai iht.

t.

...

,I...os. 16.166 Iff p.o.... (..,,,......, ,,,;,.. .......... .. "4..4. ...A.: t 4.11.0.... .0 Aar .......,... ...

SO le./. fr. % Pe.... .m...... pi....... ,...., ..,.g..44...... Ai...». . ,....elats .4.. r. ........,11...

, -.4u... . *. 64 ..... ri,- A V..... .....I....A . -,........ ....,......, I.r.--04.,-. i-i V....... ......

in..14..... .11r.f..... ktrrwro.f.r. (6.9.444... .----

N.-

www.dacoromanica.ro

0

www.dacoromanica.ro

Diploma de inno-bilare a lui Nico-laus Olahus din23 noiembrie 1548.

,I....,.......... FA.. ,r1...... ..... ..-,...........4. ,.......0. ,,,,......,.........:::)................,..=...,......',..,..45.0.......6.r=1.......n..., .10e a *pp.. raple. .0 pm. , ,..... 'ere ...1.0.,..../wo.,4..1..... wag. 1.......,..............11.....,./........aataldr. '

,,.....,.,,. 1.4....... .0... 14. .....,....r 1..... to' .........,-,..........,..loar ...on! ,.......1,1vor a... W., V,............ ,ow * r tr............ ,.............."."7.Z71....

/.... ......." ......

........ .... 6.

. .....

1,...... IL ,...... %wow ........., V.,.... ..,....../....Abax,.............,M... h.a. ...... ,.............. ...atm . x 1.......p.*:.,2,.. ,.. (

'...." t.,''', 4' '...Tni:r. '''''' t: "t...'"..41c.. ..". (P.' .7.'71...;....,=... .,..7-' 47: -«". ' 'I: '

..-...............,,,.........",................,.....0........-....*,.........4,-.,......,.......,,,.......4.

....-

...... -

,...1. Nr.,..*1"........S ....

......i.,...... eir.1.......,no............

,,,,,..,..1:..t..=..I..e....._..t,..,:',;J......:C.,t=o:ir"_,_71..'tS..'r.:.7,:'"r-.:'-'":=4:::zr-ttt.......'" '-'.."-":....'":.....t.....":_,..4- I,-

,......1.......*+,....A.......1.....g.Z. .k.........*1.. . .......l,,* ,.......,...,....:Z.......,..............17__.11,

A., ....."..,........::::,........,aogmok :14.....s.1................."= ,,--------......-74....44.1.

...--.....----...........,..................., on.* vriot......... ,...... t.......... t ;.....r............ ,,........,a,.. ,.,..,,,,,,k

*emi...(....

p.A.,.......a. t,........... ,.: .*................ rpm .:.......... ,.... . io... *I, .................,............-...,.....

.....,-

. .

UM 0,1.90 WM,* AI 1 1 A1,6,1

.....10,.... ....... ,.....

............. ,... . M.I...

s., ....,.. .....

........................P.,

1 0, = .....,............ ots .1.I. b.... 4/.....

'. ,,, . *a t....... e ni.,..

.....

/....1.

'

.

$.. Yal.r...1 "Ire

i..., ,...

,o....1.04......,.....

*Oi ...,.........1.4,04.

A ....../... .1It

Ittro am, ....... 4m.. .......,.....................e arm., 1........44........sol,..,... Uma .4....................... .........4. kaell, 4,......{......... A. ,.....4"....10... b....6 ...................1....1... ..0. ow- , .... A ......... A.,.......1,..... .4. 0.1........... ..**,.11............,......... *I... moo ,e11.14 ...: .,..................,...04,.... ,........./4.......4 L.,......#.4........... A.,....1 1,...... n.......* '...., ......, - ........ ..., 46* MI, *,..... re,...1./.....4 .. 1, ' '`.....N......./4....... ti........................,..loo 011....... "v.. an. op* JA..... 1*, ...10... - pe,i1....414,.. .0.00., , A j. wpm. ..., fa.m. 4 fa . limn. p.m.. ,a..., nu .......,,,,,....4.,............r. pama...., ...Art.* a...........,,aa.,..w ...................4 nem. (.., on allbasima.. ,...................y.*,, ',..,,,,,,,,,, ..,,,,,,,,.....,.,,,,...,...,,..., V%....,.....6......9...,. .......... .........4.1. ......*1* c-............ ...a to....,.......................... A.. 1* , 1......t ,..,....,....,,, 4:41,1.0.0. .....e.4,..,

4..... w.......... 4-4.........................." ,....ymok. b L.. re,,,... x.... s..... .y.,,,,,,,,,,,..,......., ., N.,,,,,,, tn... ..,...7.......,..... I.,- ±.....,,........... ,-,........................... ,...... Ow, ......,pasKam..7... M.A. " .."'.............,

,,,,,, 1......... .....).,,, ..,........ N.........- ....I.1...... ,14,4.f....... lotroway,"*...... :mob ..... .... 4 4... woo 13. Ai... ..14,..... t,tn.........,1................,................ ,,,,......,............3,...,,...0......................4..................,,,, ....., ,..,,,,,,,,,,

16*. a....0. 6. /,,, M... ay A..* 144.... . .,

A.,/ ' ' *

14

41111111111111111111111111JA

"e-

www.dacoromanica.ro

4°'%.wo

Blazonul lui Nicolaus Olahus. Detaliu din diplomade innobilare.

Strigoniu, litogravurg.

-

www.dacoromanica.ro

,n7afET%0?0.1171C01c41 OLAflI, STi

colvIrNsts, tkraf.,frit HPNC1.4E, LEC.31"_Amami Star .074, c,r4S. c. t Rey4 M. or Gras's",

mala .Texas c-t ouri 1,814iwt,

CAPVT I.

O Vo primdm temporcHunni,fubducibus Cadica,& hi ripa Tieafrra pofarc,PannoniasincoktOrdiuceli gErecquarn limit cccn

dos barbaroni ciccurfus,aducrfa Danubq ripa,Marcrous,am(tit alq trad i)n us pra!fcerus fund-1i:: micas incubi qui niicHungaria appcllatur,lcdclam Dalmaria,utratip MyibsAchatit,Thraci3 &Maccdoni5 adminifiraltaLfguurcert align fa aus,Hunnor5 gcnris anrea incognitx multitudinC prouinciamfua Magna oi in rips Tibilcicattra pofuilkdbrun Darici, qui id aporis nt3 mssiniaGcnnanix parti prcerar,quod lc obriccreunixbarbarorum snulittudisu ucrcrctur,auailium implorarc. Is confcripto Maim magma uicinarum comnitun gCntiU ns uc.

is hit ad commune csainguendum incendium cxercitudn Pannoniamaducnicus,in coqui mine Zaazhalom uocatur campo, non longc mcridionali ripa Danubn conk.

Vrbs na multum ab co loco abcrarPotcntiana,intm campus!, mcinoratii,& oppidu Thabem,ad ciufdcm Ruminis ripam firadoco abjsp cOmddita [thus memo.rabdis.Hic quit Marernus agcrct , copiascp ad aradum rcpcntin boftium adncnciit:Zikriptas habirer,cO profeaus taDcrricus,ut quid faclo opus eflit,r5 codem costfultarcudeccincremtp,prfftarcene traictio Danu bio Minos in rani is imparatosdonri, an alarationC cos tapprinundi inire, quiluc matins bollib. tam inopina cisas.p incognitis cll dcbercrpugsnidi.Qua rc per cxploratorcs Hun sis nikiata , dunsthlultatio ludo diudus Inycrarorcs prorrahicur, refido in ca fins ad usores &

as res bias rurandas pradidio,Hunni cum cwreramilitummulthudinc;fibilco icaoad locaDanubio propinqua perucnirc. Lion arts Daricus & Marcrnus abrarmib.acccpillenr, hones appropinquarc: arbitrati fun t tarn inter cos mural uinterieclum cfle,Danubq flumen,quE barbari no facile drum fuperaturi. Hac duliducia.quum fcgniorcs in rc fua cunida cikon Hungati, baud multi laboris cite sari,poll rot arduos plurima4 inuicts monrcs,praxipina &fluminafuperna,DanubiotisiCuchi: utribus,quorn mignii num crii adulumcallrorhabcbanr,Da,b iu.pra,

hatillfrABu du icati' tra icarc.cui loco,p1M oppidurn cli,ob ra:. polka Hungirioi Kdcnfcuuhk,id eft scrra traicd-us, nomE cox.

. , &in ordipan inCirib.Matev.th &Decrial ad urban PointTian:1,16c quicrosd'oninoip dcditoknode cempcilatc fidnec; ñ,uul&rc(ui infurrisHo n noru slims more Scychico edcbanr,damorib.cxcin,quid Encrcnr,querumptrent .qu) hollibus rclificrcin,non fatis fcicbant. Mditcs quoquc & foci) corum nonminus quam duces, tam repcmina hoftium irrupnorn perculq, arma &tiraulcli.me. Hu am lugieeues perfcqui , IOU node ca:dere,trucidarc,& fra-ro amnia dclt4c.Lucell-cmc die infequai,Htini,ut fs & thiliFtcxdc hollium noeturna lam fdl-os i-:-lsxrcu, in uallcl'harnok, ni3longdSPoncimana urbc,caftramcarur.Hic claJc &int ccionc fuorumDenials & Nlatcrnusuchcmcntcr pirrurban, ucrfabant dit-s sac& tio rics animmuo modo acccpaignominii inagnialiquo facinore dcicrOst,Contra,5IF, i;ikur qui4dimc idadc limcrcrammilitibus,& hisacommkaln quoty quiia pr,otichis atqucalrls is, locus crant;in ordincrnrcdthis,asucgswn [film, ;ns .

s:rciclangaras recuperarc puffins , cos in ipfa ualle ThacnokHanson ittfll tilde noctis prstcrits , fine magno labore hoftshusturn (annum multitudinc ammo COMra[macs tonic-re. ac, :1!ica,krcPuzesparous inter le cxx.r;ieusordinibus,quifyucntmc

iwiisainimpor;tsitam &patr6tatcm dcuando ,111-111liais acriu.s.1,,, to,/10111!.7.ei

Atila, foaie de titlu.

10-:

ATILA.

Lira.

.

i.cis -

inter

csplo:

fit

.

irrfp hue Iindica. Hut.

r

.'

,io -

imcaJuu,c.F i Cc tiara , aul mad,

.

monendo,horran.do,13111k

c..

dir.

rs.sat

www.dacoromanica.ro

de la mine cu toate cä sint un prieten Inca necunoscutde tine cä valoroasa ta opera i-a plAcut atit de multreginei mele, incit nu i s-ar fi putut oferi altceva cares-o bucure mai tare. CAci cartea ta i-a alinat de minunesufletul greu incercat de pierderea preaiubitului ei sot,a informat-o in chip savant care sint virtutile, pe caretrebuie sA se fondeze i dupà care trebuie s5 se conducdvAduvia si a fAcut sporeascd minunat reginei dragos-tea si bunavointa fatá de tine. Acest lucru cred cã 1-ai

aflat pins acum din rindurile maiestatii-sale, scrisede propria-i mina.

Tr Aim cu marea dorinta de a te vedea aici. Este extremde necesar s5 fii aici, mai ales intr-o vreme ca asta, cinds-au ivit neintelegeri in chestiunile religioase 2 sprepaguba multora ; este extrem de necesar sä fii aici, spun,pentru ca, asistind la controverse, s5 ne poti spunenoua care ar fi pArerea ta in aceste dispute indoielnice.SperAm, asadar, cà vei veni aici dac5 nu la indemnulprietenilor tAi, macar pentru linistea genera15. Tocmai dincauza acestei neliniti prezente nu ti-am scris mai multein epistola de fata. Totusi, am socotit ca nu trebuie satrec cu usurintd peste un lucru : discipolul tau, desprecare s-a vorbit atit de mult i care prezen-tase reginei, in numele tdu, cartea pe care i-ai trimis-o,n-a lAsat la o parte nici un lucru, care tinea de datoriaunui bun, credincios si sirguincios protejat al tau i toatecite ii fuseserA incredintate atit pentru regina, citpentru ceilalti nobili, devotati ei au fost indeplinitecu

Desi tu nu m-ai vázut niciodatà la fat5, imi esti atitde drag si atit de bine cunoscut din cArtile tale, pe carele tin ore intregi in miinile mele, citind farà intrerupere,incit cel putin in aceastd privint5 nu m-as putea socotinedreptAtit, chiar daca ma compar cu cei care traiesczilnic cu tine si se bucurd de fermecatoarea ta companie.Ursinus Velius 3, Henkellus 4, de asemenea omul des-pre care s-a vorbit atit de mult, care ti-aadus aceste rinduri i Inca aiti multi prieteni ai tAi i aimei sint foarte buni martori ai dragostei i interesuluice-ti port. DacA preabunul i atotputernicul Dumnezeute va readuce aici sdnAtos, dupa cum sper, sau daca mi se

91

grijä.

gi

si

www.dacoromanica.ro

va oferi o alta ocazie de a te vedea, vei remarca tu insutiacest lucru si te vei convinge personal de stima pe careo nutresc fata de tine, Inca mai de mult, pentru talentultau divin si pentru virtutile tale strdlucite.

Te rog fierbinte sa primesti respectul meu si sd bine-voiesti a ma inscrie printre prietenii tdi.

Cu bine si sa ma ai recomandat si pe mine, care teiubesc din tot sufletul.

Augsburg, 1 iulie 1530.

D. ERASMUS DIN ROTTERDAMCATRE NICOLAUS OLAHUS, TEZAURAR DE ALBA,SECRETARUL $1 CONSILIERUL MAIESTATII-SALE

Bucuros acopdr cu sarutari acest minunat suflet altau umanisime Nicolaus ; am de gind sa inscriu numeletau intre cei mai alesi prieteni ai mei.

Henkellus, a carui apreciere are mare greutate inain-tea mea, adeseori mi-a elogiat in scrisorile sale pietateasi umanitatea unica a preabunei regine. De altfel, dinpartea reginei n-am primit nici un rind, nici scris demina ei, nici de a altcuiva. In aceasta stare disperatd abolii mele, dacd as fi primit din partea reginei o scri-soare, ar fi fost o mare mingiiere pentru mine.

Iarta scurtimea acestei misive : sint Inca firav si scriumultora.

Ii doresc reginei toate bucuriile si fericirile.Rdmii cu bine.

Friburg, 7 iulie 1530.

Inainte de a semna aceste rinduri, dupa cind, mi-afost inminata scrisoarea reginei si a lui Henkellus, dim-preund cu pocalul 5.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

Nu pot sa nu te felicit, preaonorate Erasmus, pentrualesele tale virtuti si pentru umanitate, caci, dupa cumscrii, te gindesti sa ma inscrii, pe mine si numele meu,

92

www.dacoromanica.ro

printre distinsii thi prieteni. Prin umanitatea, virtuteasi nobletea unica a sufletului thu Inca mai de mutt aimeritat ca toti oamenii sä te cultive, sä te stimeze s'i. sate venereze. De aceea mergi inainte pe drumul acesta,cum ai inceput.

Socoteste-ma printre ai tai si fa in asa fel incit sasimt ca-ti sint drag.

Cu bine.Augsburg, 20 septembrie 1530.

PREADISTINSULUI DOMN DESIDERIUS ERASMUSDIN ROTTERDAM,

DOCTOR IN SACRA TEOLOGIE ETC.,DOMNULUI SI PRIETENULUI PREASTIMAT, SALUTARE

Cu greu poate fi redat in cuvinte, preadistinse dom-nule doctor, daca as fi putut fi desfatat mai mult descrisorile tale mai lungi, decit de aceste rinduri putine,pe care mi le-a inminat Felix. Caci din ele am aflatacelasi lucru pe care-I puteam cunoaste dintr-o scrisoaremai lunga : adica, aprecierea si viitoarea ta bunavointaunica fath de mine. Asadar mi-a facut foarte multa pia-cere cà mi te-ai adresat cu atita economie de cuvinte.Socot cd nu era necesard nici scuza pe care tu o formu-lezi in rindurile acelea si pe care mi-a transmis-o siFelix in numele tau.

De aceea dragul meu domn doctor, indeplineste ceeace fagaduiesti ca ma vei avea intre prietenii de seama.$i eu ma voi stradui ca tu sa nu te rusinezi de priete-nia mea.

Regina nutreste si acum aceeasi clementa si pietatepentru tine, pe care a avut-o si inainte totdeauna pen-tru inaltele tale virtuti ; voi purta de grija, cu toata stra-duinta de care voi fi capabil, ca aceasta apreciere a regi-nei sa devina cit mai mare.

Cind Quirinus al thu s-a intors la tine si si-a luatramas bun de la mine, n-am vrut ca el sa plece, cum

93

www.dacoromanica.ro

se spune, cu mina goald ... ca sa-ti amintesti de mineoH de cite ori prinzesti si cinezi.

Cu bine si iubeste-ma si socoteste-ma al tau.Din Augsburg, 21 septembrie, Inanul Domnului 1530. Nicolaus Olahusal tau, tezaurar de Alba, secretarul

si consilierul reginei etc.

ERASMUS DIN ROTTERDAMCATRE NICOLAUS OLAHUS, TEZAURAR DE ALBA,SECRETARUL $1 CONSILIERUL REGINEI MARIA

Dragul meu Nicolaus, este o mare mingiiere pentrumine faptul Ca se mai gases; totusi, citeva spirite sin-cere si cinstite in acest secol, care naste pretutindeni totfelul de monstruozitati din partea oamenilor, un secol incare credinta, caritatea si umanitatea nu numai ca in-gheata, dar se pare ea sint definitiv omorite si Ingropate.Din existenta acestor citeva spirite sincere si cinstitemi se infiripa speranta ca odatä si odata tot se va inchegamult rivnita generatie de aur a muritorilor.

Am avut citiva prieteni atit de devotati si de strinslegati prin juramintul de credinta, incit pareau ea" ar figata sa-si dea si viata pentru binele meu, daca ar fi fostnevoie. Pe toti acestia ii suport acum ca dusmani, chiarmai aprigi ca cei de moarte ; si pina intr-atit au incetatsd-mi mai fie prieteni, incit au incetat chiar sa mai fieoameni. Nici amintirile vechilor legaturi de prietenie sia inlesnirilor facute, nici respectul credintei, nici simtulumanitatii, nimic nu-i opreste de la ticalosii.

Dar dupa cum starea aceasta de lucruri a facut cavechii prieteni, care mi-au ramas credinciosi, sa-mi fiesi mai dragi, tot astfel ea mi-i recomanda intr-o masuramai mare pe cei noi, pe care ii voi cistiga de acum ina-inte. Eu insumi m-am näscut cu o fire deschisa si madesfata prietenia oamenilor cinstiti, precum mi se pare caesti si tu, dupd cum am inteles limpede si din scrisoriletale si din relatarile prietenului meu Quirinus 6, astfel ca

94

www.dacoromanica.ro

nu mai era nevoie de micile tale atentii, de altminterifoarte drAgute si cu totul pe placul meu.

Chipul lui Olahus s-a intiparit atit de adinc in sufletulmeu, incit nu mai poate fi scos, sau sters, de acolo ;mi-a facut, totusi, o mare plAcere solicitudinea ta stdrui-toare, care imi dau seama cd porneste din preaplinuldragostei tale. Tot asa mi-au facut placere lingura si fur-culita, pe care mi le-ai trimis, desigur, cu gindul cd-1 voiavea astfel comesean pe dragul meu Nicolaus si cd voiputea spune totdeauna dragilor mei prieteni : acesta esteiubitul meu Olahus, end vreme soarta ne va refuzabucuria de a convietui.

Ins5 cu drag ne putem felicita reciproc, fiecare pentrufericirea lui : tu, fiindcd s-a intimplat sa ocupi un postde mare cinste in preajma unei suverane cum nu e altamai bunA si mai sfintd... In purtdri intre principese ; eu,pentru cd am un prieten atit de sincer pe linga prea-puternica regina, cdreia as dori foarte mult sd-i fiu reco-mandat si a cdrei bundvointä fatä de mine as dori sä fievesnicä.

M-am convins Inca mai de mult, prin fapte, ce mareinfluentá poate avea binevoitorul meu comesean. Ve-chiul proverb grecesc eine se aseamAnd, se impriete-neste" nu minte ; sint sigur cd datoriti purtdrii talealese si caracterului tau cinstit esti atit de mult pretuitde regina. Nu-mi scapd, de asemenea, nici faptul cd ease bucurd de mare trecere pe lingd fratii sdi, impdratulCarol 7 si regele Ferdinand 8 si nu stiu ce m-as faceacum, cind dau piept cu atitea nenorociri, daca as pierdefavoarea bor. Desigur si pind acum mi-au fost de folostoate favorurile, pe care a trebuit sä le astept de la prea-binevoitorii principi. Nu ne rAmine decit sa ne luAm laintrecere in aceasta preafrumoas5. competitie a priete-niei, in care cu cit ne vom strddui mai mult, cu atit maiputernica va fi prietenia amindurora.

Preavenerabilei regine Maria ii urez fericire deplind.Rdmii cu bine.

Data in Friburgul Brisgoniei, la9 octombrie 1530.

95

www.dacoromanica.ro

CATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

Nu ma indoiesc 6 vei fi auzit de cruzimea, pe carea comis-o zilele trecute in Ungaria Mehmet-beg turcul,prefectul fortdretei Jaurinum 9, pe care noi am scdpat-odin mina acum citiva ani, spre extraordinara nenorocirea crestindtdtii.

Cdci se spune cd Mehmet-beg, cu cei vreo zece miide turci, pe care-i comanda, a ajuns atit de repede dela Jaurinum pind la locul unde a fdcut dezastru si prd-pad, incit a strdbdtut aceasta distanta mai mare de cinci-zeci de mile unguresti 10 in circa sapte zile si a trecutprin foc tot tinutul, pe care ai nostri il numesc Tara luiMatei 11 Pe bdrbatii si tinerii, care erau mai robusti simai vigurosi mai mult de cincisprezece mii de prinsi

i-a trimis in Turcia.Se zice cd turcii au fdcut trei popasuri in niste sate

ale lui Alexius Turzo 12 Dupd plecarea turcilor, Turzoa iesit la fata loeului, ca sd vadd cu ochii lui cruzimilesdvirsite de acestia. Cind a ajuns la al doilea popas allor, a gdsit acolo peste cinci sute de copii mdceldriti : uniifuseserd tdiati cu palosul, altii izbiti de pdmint. Infioratde cruzimea turcilor s'i cuprins de mild pentru copiii pejumdtate morti, a cules dintre ei cincizeci, care mai res-pirau incd, si asezindu-i in cloud care, i-a trimis la tabdrasa de lingd Semthe 13, ea sd poatd fi readusi la viatà prinvreo ingrijire.

Vezi, dragul meu Erasmus, cu ce cumplità tiranie estestrivit poporul crestin ! Si Ungaria, care odinioard erarenumitd prin triumfuri deosebite, care strAlucea datoritàvitejiei si maretelor fapte de arme ale fiilor sdi, suportdacum o sclavie atit de grea, incit nici ziva, nici noaptea,nu este pusd la addpost de jafurile si práddciunile dus-manilor dreptei credinte.

Cu bine.Augsburg, 13 octombrie 1530.

96

www.dacoromanica.ro

CATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

Am citit cu atentie i cu dragoste rindurile pe caremi le-ai adresat. Din ele am inteles tulburarea sufle-teasca de care se pare ea' esti extraordinar lovit i astadin cauza perfidiei prietenilor tai, care trebuiau sg-tifie recunoscdtori.

Nu-i de mirare, dragul meu Erasmus, ca pe tine unulte indurereazd nelegiuirile i perfidia bor. Cdci, desi sepot gasi multi prieteni inzestrati cu virtute, cu cinste

cu alte daruri sufletesti, totusi cit de mic este numd-rul unor astfel de prieteni fata de multirnea acelora,care sint plini de rdutate, de ticglosie si de rea-credintä.De aceea nu numai tu, ci aproape toti oamenii se potplinge, pe bund dreptate, de prieteni necredinciosi.

De prietenia mea nu te vei cäi, dacd voi fi intelept.Mai ales cä eu aflu in prietenia intimä cu tine atita pld-cere, cà n-as schimba-o cu nici o comoard.

Cred Ca doresti sä cunosti situatia Ungariei, tarA pros-perd odinioarg datoritd ingretelor fapte sdvirsite, iaracum oprirnatà cum nu se poate spune. Ti-am scris maipe larg, in altà scrisoare, ce au facut de curind turcii inaceastà tara. Mai deunäzi regele nostru a trimis intr-acoloo armata de douäsprezece, sau paisprezece, mii de soldati,dupd cit socot eu. Se spune cà regele a inaintat 'Dina laStrigoniu " cu toate cele necesare expeditiei sale, bineechipat i intdrit cu forte navale. Ce va fi facut acolo,nu stiu nimic sigur pind acum. De un singur lucru matern : sa nu fie släbit i infrint din cauza asprimii timpu-lui i astfel fortele dusmanilor, care se pot afla in taranoastra, mai adaptabile la greutati si mai bine aprovizio-nate, sa se dovedeascd (doamne fereste !) superioare.Dacd s-ar intimpla asa ceva va pindi vreo nenoro-cire pe ostenii nostri, n-am mai putea avea dupd aceeanici o sperantà sd redobindim Ungaria. C5ci, dupà cum

turcii sint dusmani foarte puternici, iar puterea lorstä mai ales in iuteala. Intre timp, ping se hotarascprincipii imperiului sa intreprindd ceva impotriva lor,ei ar putea sà treacg prin foc i sabie intreaga Germanie

eu ma tern mult Ca profetia cind doi se cearta, al

97

I

si

1

si-i

5tii,

si

www.dacoromanica.ro

treilea ci§tigd" se va verifica in vremea noasträ din cauzadezbindrilor interne §i a nepaskii principilor cre§tini ;se va intimpla adicd sä ajungd turcii pind la ColoniaAgrippina §i sa. trebuiasea sa ne luptam cu ei acolo.

Noi trAgeam foarte mare nddejde cä impdratul, re-gele §i ceilalti principi ai Germaniei vor preciza in Dietaimperiald 15 acele actiuni, care trebuie intreprinse pentrualungarea turcilor din Ungaria. Dar s-a int.mplat altf elde cum doream noi. Cdci aproape toatà consfatuirea s-aconsumat in certuri §i, sub pretextul apàrärii credintei§i a religiei noastre, toate celelalte au fost neglij ate, apincit se poate spune cd nu s-a tratat §i nu s-a hotäritnimic temeinic in aceastä consfatuire, afard doar de fap-tul cà s-a stabilit sä se punä la dispozitia Ungariei patru-zeci de mii de pedestra§i §i opt mii de caldreti pentruviitoarea expeditie generald impotriva turcilor, dar numaicu aceastä conditie : dacd imparatul va fi pacificat Ger-mania §i Ii va fi pus de acord pe principi in problemacredintei. Dar cind se vor putea obtine acestea §i dacds-ar putea obtine acum, nu §tie nimeni, atit de invrajbitesint spiritele §i atit de divergente sint intentiile prin-cipilor. .A§a stind lucrurile §i toti fiind preocupati maidegrabd de lupta launtricg decit de pacea generalà, lace altceva ne putem a§tepta decit la primejduirea cre§ti-nä-CAW §i, dupd pierderea Ungariei, la pieirea intregiiGermanii.

Doream sä-ti scriu mai multe, dar plecarea nea§tep-tata a curierului m-a intrerupt. A§adar, nu ma judecarau, dragul meu Erasmus, dacd nu vei citi rindurileelegante pe care le a§tepti.

Cu bine.Din Augsburg, in 25 octombrie 1530.

CATRE ERASMUS

Dragul meu Erasmus, au trecut de acum treisprezecezile de cind n-am mai primit nici o in§tiintare de laBuda. Desigur este de mirare ca de atita vreme n-amputut primi nici o veste sigurd de acolo, de unde atirnatoatà salvarea noastra.

98

www.dacoromanica.ro

Acum de curind, dupd ce am auzit despre asediereaBudei 16, de la prima ciocnire am fost foarte siguri cdvom cuceri acel ora§ in scurt timp si cd Ioan 17 va cadeain miinile noastre dimpreund cu ceilalti, care s-au inchisin fortareatd. Acum, insä, ne-am pierdut orice sperantd..$i nu ne indoim numai de izbindà, insd, din cauzd ca eaintirzie atit de mult, ne temem ca nu cumva situatianoasträ in acel asediu sd se inrautateasca. Iar neobositulcApitan Wilhelm de Rogendorff 18 de aceea nu ne-a scrisnimic piná acum, pentru ca astepta sfirsitul asediului,pentru ca, dacd impresurarea s-ar incheia cu succes, sa"ne poata da o noutate mai placuta, pe neasteptate. Poatecd aceasta este cauza tacerii lui atit de indelungate. Noi,insg, am prefera sä cunoastem din timp toate lucrurile,fie bune, fie rele, pentru ca in oricare din situatii artrebui prevAzut ceva, sd ne putem ingriji din timp deacest lucru : daca asediul ar avea sanse de succes, sa nebucurAm, iar daca nu, sd chibzuim, ca sd luArn din timptoate mdsurile posibile in privinta cäilor de actionare si aremediilor care ar putea exista pentru toate aceste lucruri.

De fapt, oricum se vor desfdsura lucrurile, trebuiesd cerem indurare preabunului si atotputernicului Dum-nezeu, in a cärui mind std soarta tuturor muritorilor. i,dacd se va intimpla sd iesim biruitori si fericiti, luitrebuie sd-i multumim, iar dacd vom fi ndpAstuiti, tre-buie sd punem aceastä nenorocire pe seama fdrädelegiinoastre si s-o considerdm o pedeapsâ, care pe drept ne-aizbit pentru päcatele noastre.

Tu, care pe drept cuvint esti socotit cel mai invAtatdintre toti contemporanii nostri, Igmureste-ma in pro-blemele despre care iti scrisesem de curind.

Cu bine si considerd-md vrednic de iubirea ta.Din Augsburg, la 19 noiembrie, in

anul Domnului 1530.

RASPUNSUL LTJI NICOLAUS OLAHUSCATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

Sa nu te prindà mirarea, dragul meu Erasmus, canu am rdspuns pind astAzi la rindurile tale, primite decurind la Augsburg. Dacd te gindesti intre cite griji, oste-

99

www.dacoromanica.ro

neli si ocupatii ne zbatem la curtile principilor si cit denesigurd este sederea noasträ intr-un loc, md vei iertausor pentru tdcerea de pind acum, mai ales dacd dupgasta iti voi da vesti mai des.

Imi scrisesesi cá acest secol a ndscut multe monstruo-zitati omenesti, care te-au adus la foarte mare suferintä,ca. nu mai are trecere acum nici caritatea, nici umani-tatea, cd prieteniile sint false, a multi, pe care i-aisocotit prieteni credinciosi, carora le-ai facut bine sicare trebuiau sa-ti fie recunosatori, ldsind la o parteorice urmä de omenie, s-au lepddat de tine in mod rusi-nos si din prieteni ti-au devenit dusmani de moarte. Nue de mirare, dragul meu Erasmus, daca in vremea dinurmä, in acest secol, oamenii se schimba odatà cu timpu-rile, desi statornicia celor buni este totdeauna aceeasi,aceeasi virtutea si umanitatea si bundvointa fata deprieteni. Se intilneste insá prea adesea acel soi deoameni, care isi permit sa se schimbe in mod rusinos,cind timpurile ajung nesigure. Soiul asta de oameni maibine nu se nastea, sau mai bine murea inainte de a-sischimba moravurile 1 Nu trebuie, asadar, sã te amàrdstidin cauza nestatorniciei unora ca ei. Mai curind sä tebucuri cd tu esti un astfel de om, pe care, Dumnezeu vreasd-1 inalte chiar fata de cei care au fost ingrati cu tine

desi le-ai fost prieten si prin ei Dumnezeu vrea säfaCa Inca si mai strAlucità räbdarea ta in ochii celorlalti.

Pentru lingurd si furculita n-ai de ce sd-mi multu-mesti Nu considera Ca ti le-am trimis ca dar, ci ca sa-tiaduci aminte de mine cind prinzesti si cind cinezi.

Cu toate cd virtutile tale au facut sa fii destul deapreciat de regina mea, totusi in patria ta vei fi pretuitcu atit mai mult, cu cit ne vom strklui noi aici, unde,trebuia mai degraba ca tu sä ma protejezi pe mine, caresint sti din si vremelnic calator pe aceste meleaguri. Dareu nu voi inceta sa-ti ofer ajutorul mou, pe cit va de-pinde de mine.

Cit timp voi famine aici, ca oaspete, voi avea maimult rdgaz. Asadar, vom putea sä ne fim de folos unul

100

www.dacoromanica.ro

altuia, scriindu-ne mai des, sau schimbind intre noi maimulte servicii prietenesti.

Cu bine si iubeste-md asa cum ai inceput.Data la Ratisbona, in 25 ale lunii

martie, 1531.

NICOLAUS OLAHUS, TEZAURAR DE ALBA ETC.,TRIMITE SALUTARI LUI ERASMUS DIN ROTTERDAM

Dupd ce a rezolvat in Anglia toate problemele taledupa cum mi-a spus Quirinus al tau s-a intors de

acolo pe la mine acum trei zile. Nu ti-am trimis prinel o scrisoare mai lungd, fiindcal despre toate te instiin-tasern mai inainte prin dragul tau Levinus 19, atit prinscrisori, cit si prin mesaje. Astept sd te intorci. Ce fericires'i ce bucurie ar fi !

Chestiunea lui Petru de Monfort o iau acuma subprotectia mea, pe cit va depinde de mine. Se pare insäca ar fi mai prudent si mai sigur sa se pund de acord cufostul administrator, ca sa fie ales el Inca in timpulvietii protectorului. In legaturd cu prepozitura de Harlemse duc tratative acum. Cu privire la ea, ca si la altefunctii ecleziastice, imparatul a luat nu stiu ce fel demdsuri dupd cum spun unii ca locurile vacante safie acordate unor anumite persoane. Daca nu intervineceva, putem spera Ca acest atotputernic, care n eeste foarte drag amindurora, ii va indeplinidorinta.

Regina pleacd poimiine sd viziteze Flandra, unde credca va ramine doua sau trei luni. Daca s-ar intimpla sä seintoarca mai devreme de acolo, trimite-1 inainte pe Levinus.

Cu bine.Bruxelles, 25 iulie 1531.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

TEZAURAR DE ALBA

Nu rn-am indoit, desigur, niciodata de bunavointaunica pe care mi-a ardtat-o dragul rneu Olahus si nicinu am obiceiul sd masor prietenia dupd amabilitatea

101

www.dacoromanica.ro

scrisorilor. Lui Erasmus ii scriu §i unii, care-i vor preaputin binele. Insa de la prieteni ca tine, pe cit e de pla-cut sa prime§ti scrisori, pe atita este de u§or sa rabzicind nu prime§ti, fara indoiala fiindca e§ti sigur de sen-timentele lor.

Polyphemus mi-a scris mai de mult ca are intentia saplece din Augsburg. Ce s-a intimplat cu el §i pe undeumbra', nu §tiu. Mi-a fagaduit ca-mi va da de §tire, darpina acum n-a fdcut-o. In schimb a smuls scrisori de lao seama de prieteni, ca §i cind avea de gind sa piecedrept la mine, dar n-a venit. Scrisorile adunate pentrumine le-a incredintat unui dominican la Ulm 20 §i numaiprintr-o fericita intimplare mi-au fost inminate, totu§i,de acel cdlugar.

Polyphemus ma in§tiinteaza ca-mi vei scrie §i tu, darnu mi s-a inminat nici un rind de la Olahus. Bänuiesccä ai promis Ca vei scrie, dar a intervenit ceva §i n-aimai putut sa faci ceea ce aveai de gind ! De f apt, dragulmeu Nicolaus, tu nu ai pentru ce sa te scuzi : sä fi foarteconvins c sufletul tau nepatat nu va inceta nicaieri sàfaca servicii prietenilor, ori de cite ori va fi nevoie. Cindexagerezi vorbind de serviciile pe care ti le-am fäcuteu, nu-ti pierzi totu§i candoarea, ca §i cind eu a§ fi avutpina in prezent vreun merit deosebit in fata ta. Nu potsa-ti cer nimic altceva, decit sä continui a fi Olahus,cdci in acest nume sint cuprinse toate binefacerile priete-niei, a§a cum socotea invatatul acela, cd intr-un singuradverb toate se pot exprima rege§te.

L-am recomandat reginei Maria pe prietenul meu Le-vinus. Minat de o dorinta neobi§nuità, vrea sà intre inserviciul acestei regine, dar eu nu inteleg prea bine careeste motivul. Te rog sa-1 ajuti, numai daca se dovede§tecapabil pentru slujba pe care o solicità. Mie mi se paremai potrivit pentru functia de secretar, datorita talen-tului sàu §i a cunoa§terii literaturii.

Durerile de picioare, care rn-au ehinuit mai inainte,de vreo trei zile rn-au pdrasit, dar a urmat o hemoragiegastrica, pe care, ins& Dumnezeu mi-a oprit-o. De altfelcum pe vizitatori nu-i poti servi cu un trup plapind, amcazut in alta suferintd, dar §i de data asta mi-am revenitpe data. Dupa aceea am inceput sa ma simt ceva mai

102

www.dacoromanica.ro

bine ca inainte cu stomacul. Sper cd locuinta actuald vafi intrucitva mai bund.

Nu ti-am mai scris, pentru ca nu eram sigur ca temai afli si acum in serviciul reginei. Caci scrisorile luiLevinus mi-au fost date tirziu.

Nu odatã m-am gindit la reintoarcerea in Brabant.Dar niste prieteni rn-au convins sd rämin aici, pind cindacolo vor fi puse la punct lucrurile prin interventia im-Paratului. Aici am scapat de o mare teamd dup5 moarteapreotilor Zwingli 21 si Oecolampadiu 22 ; sfirsitul lor aprodus o schimbare de necrezut in inimile celor maimulti. Aceasta este mina binecuvintata a lui Dumnezeu,o, dacd ar sfirsi ceea ce a inceput spre gloria nume-lui sAu !

Cu bine. Fii sändtos.Dat5. la Friburg, in a unsprezecea

zi a lui decembrie, anul 1531.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

In ce stadiu se afld afacerea lui Levinus vei afla dinscrisorile lui. Voi avea grijd sd indeplinesc tot ceea cedepinde de mine, ca sa-i fie satisfacuta dorinta, atit pen-tru cd vrei tu, cit si pentru (25 are purtdri bune si calitatide pret.

MA bucur, ba sint fericit chiar, &à acum ai scdpat side durerea de picioare si de celelalte suferinte trupesti,care te-au chinuit. Doresc fierbinte ca preabunul siatotputernicul Dumnezeu sd-ti ingdduie s5 te bucurimultd vreme de aceasta sdndtate, dorit5 de atita vreme.Dar nu inteleg prea bine, cum poti fi fericit si cum tepoti bucura ca esti sAndtos, citä vreme tr5iesti departede patrie, sub cer strain. Altii se opintesc cu miinile sicu picioarele, ca sg poatä duce o viata linistitä in patria,in care s-au riàscut, unde au crescut si unde sint cinstiticu toate onorurile si avantajele ; ei se sträduiesc sd-siimpodobeascd patria cu virtutea si cu intelepciunea, cucare sint inzestrati. Dar tu, ca sä vorbesc cu tinedeschis, dupd obiceiul meu, de mai multd vreme lasi

103

www.dacoromanica.ro

impresia cd ai fAcut altfel. Caci, desi pretutindeni peuncle ai umblat ai fost o podoaba de pret si o mindriepentru patria ta, datoritd remarcabilelor tale virtuti sicalitAti sufletesti, nu mai putin decit dacA ti-ai fi petrecuttoatà viata aici, se pare, totusi, ca patria se plinge in-tr-un fel de tine : Ca n-a avut din partea ta nici o pre-tuire si nici un folos, de vreme ce ai pdr6sit-o si n-oonorezi cu prezenta ta. Poti invoca multe motive, pentrucare ti-ai párasit patria de atita vreme si ti-ai lipsitconcetatenii de prezenta ta. Nu tagaduiesc cd pinA acumai putut avea unele motive. Dar intrucit in momentulde fata nu mai observ aici nimic, care ar putea fi piedicaserioasà, pentru ca un om sa poata duce o viatA tihnitási onestä, nici o situatie, care sd nu suridA unui om supe-rior, eu consider CA nu se cuvine sA ramii in continuaredeparte de patrie mai ales acum cind dupd cite imidau seama -- regina mea serenisima te pretuieste foartemult pentru virtutea si invAtätura ta si e plind de bund-vointà fatA de tine.

Din scrisorile tale reiese, mi se pare, CA tu apreciezicinstea si sinceritatea in comportarea mea fata de unprieten. Tocmai pentru cd mi se pare cd ma lauzi pentruaceastä sinceritate iti scriu asa, ca unul care as dori caintotdeauna prietenii mei sä nu se poarte cu mine altfel,de cum ma port eu cu ei. Imi scrii ca ti-ai cumpArat altàcasA la Friburg si cd, totusi, nu odatà te-ai gindit laintoarcerea ta in Brabant, dar CA niste prieteni te-auconvins sä rdmii acolo, pind cind vor fi linistite toatein Brabant prin interventia impAratului Carol. Casa nutrebuie sä te retina de la ce ti-ai propus. CAci, dacA aivinde-o, ai putea gAsi un cumparator, care sa-ti dea unpret bun. Mie nu mi se pare cd aici lucrurile sint atitde tulburi si de nesuferite, incit sä te poatà opri sa teintorci. ImpAratul, dupd ce a potolit lucrurile, cit a tre-buit si cit a putut, le-a lAsat pe toate celelalte in putereareginei. Ti-am oferit sprijinul meu si mai inainte : estiliber sA te folosesti de el in orice privintä, numai sa in-teleg ce vrei Dacd te-ai hotarit sä te reintorci, nu vAdde ce n-as putea sa te servesc si sä te ajut in chestiuneaasta. CAci si M.A. sä ma fi rugat tu, eu am amintit nuodatà de situatia ta aceluia, caruia trebuia sä-i amintesc,

101

www.dacoromanica.ro

fie aici, fie in altd parte. i n-am neglijat nici un lucru,nici o situatie, care putea sd te cinsteascd §i sd te ina-inteze. Dar a§ prefera sd-ti explic toate acestea maidegrabd intr-o conversatie, decit intr-o scrisoare desi-gur, cind mi se va ivi prilejul. De aceea, dacd vrei säasculti sfatul unui prieten, care te iube§te, cautd sd vii§i sd-ti revezi patria, unde, afard de dragostea patrieiinsd§i si de bundvointa pe care o are principesa fata detine, ai multi prieteni §i nu vdd nimic aici, care sd testinjeneascd sd duci de acum inainte o viata linistitd§i tihnità §i sd ai §i timp liber, ca sd te ocupi de litera-turd. Dacd nu cumva te temi de franciscani 23 §i. de do-minicani 24 Dar fiind sub ocrotirea celor mari, nici unuldintre ei nu va indrAzni sd-ti facd vreun I-du prin lirn-butia lui. Neobrdzarea lor neru§inatd o vei reteza u§oratit datoritd situatiei favorabile tie, cit si prin pre-zenta ta.

Nu numai eu, ci toti oamenii de bine se bucurd eaati scdpat acolo de ciuma zwingliand si oecolampadiand.0, de ar scdpa biserica celor slabiti25 §i deceilaiti persecutori ! Atunci ar avea mai putine neplacerisi necazuri oamenii de ispravd.

Fii sändtos §i dd-mi de §tire ce ai de gind, sau maidegrabd, cind sd te a§tept aici.

Sd ma ierti, dacd sinceritatea si libertatea, cu careti-am scris, te-au tulburat : m-am obisnuit sd fiu sincercu prietenii sinceri.

Fii sdnAtos si iube§te-md §i rdspunde-mi.Bruxelles, 12 februarie 1532.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL SERENISIMEI REGINE

In rindurile tale, dragul meu Olahus, am sdrutataceasta inimd a ta cum nu se poate mai curatd. Imi facedeosebità pldcere cd i-ai fost de ajutor lui Levinus ; spered., ajutat de indrumdrile tale, se va dovedi dernn de ocurte atit de vestita si de faptul Ca' este in serviciul uneiregine atit de mdrinimoase.

105

www.dacoromanica.ro

Patria nu se poate plinge de mine. Dacg traiesc sprecinstirea ei, nu stiu, dar cu siguranta patria nu mi-aadaugat mult nici in privinta cinstirii, nici a avantajului.Tragind invataminte din intimplarea cu Sylvagius 26, amdispretuit norocul, pe care il puteam avea in Anglia si,dupa ce i-am spus sd nu se astepte la vreun act de supu-nere din partea mea, el mi-a aprobat atitudinea. Maitirziu mi-a reprosat ea nu astept in fiecare zi la poartalui, ca sd prinzesc sau sa cinez cu el. Ba mai mult, astep-tindu-1 adesea pina la miezul noptii, trebuia sa ma intorcacasa flamind, sau prin gerul aspru al iernii, lucru carela vremea aceea nu era de loc lipsit de primejdie dincauza spaniolilor.

Din pensia fixata de imparat n-am primit nimic, de-cit timp de un an si jumatate de la plecarea lui 27 Numi s-a platit nici un sfert de florin, desi imparatul i-ascris din Spania in doug rinduri matusii sale, doamnaMargareta 28, sa fiu platit din fonduri speciale.

Subventia din fondurile Courtrai mi-a suprimat-o cuo nemaipomenita nerusinare Petrus Barbirius, decanuldin Tournoi, teolog si un prieten atit de bun ping atunci,incit n-as fi stat la indoiala sa-i incredintez zece vieti,dacg as fi avut zece.

Cum am fost tratat de catre unii din Louvain nu-timai spun acum ; trebuia ori sa plec, ori sd ma supuntorturilor ce mi se pregateau.

De curte, insa, nu ma pling ; favorii ei ii datorez fap-tul ca in tara scrierile mele n-au fost arse.

Apoi acolo nu am nici un prieten cu adevarat sincerafara de unul, Conradus Goclenius, pe cind in Angliaam gasit prieteni binevoitori, intelepti si statornici. Lavoi domnesc calugarii mai ales in Brabant acestsoi de oameni cum nu se poate mai prost si mai crud.Pe mine ma considerd dusman, fiindca am aratat in ceanume consta adevarata pietate, iar ei prefera ca poporulsa fie cu desavirsire ignorant. Prezenta mea acolo nunumai ea nu le va impune tacerea, dar mai degraba leva atita huicluielile. Ei sint inarmati cu edicte oribile.L-am Vazut pe cel tiparit la Anvers.

Aleander, arhiepiscopul de la Brundusi, odinioara n-ascapat nici o ocazie, ca sa ma piarda si nu ma indoiesc

106

www.dacoromanica.ro

ca ar face-o din nou oricit de bine reuseste sd se pre-faca acum. Au asternut frumos calea pentru ceea ceurmaresc : a apdrut cartea lui Albertus Pius, de o tim-penie remarcabild, dar in care imi aduce mie obiectii cuprivire la claritate. Au trecut-o prin cenzurile Sorbonei,spre marea dezonoare a teologilor. Totusi cei rnai multimembri ai facultatii ma coplesesc doar cu invidia, fiindcalucrurile nu se pun la cale de facultate, ci de un decannebun si de Bedda 29, un om pur si simplu turbat. Amfaspuns si lui Pius si facultatii. A urmat apoi, la Parisaparitia altei fituici, sub numele Iulius Caesar Scaliger,plind toata de minciuni nerusinate, de injurii furioase,asa fel ticluite incit nici minciuna insasi n-ar fi pututminti cu mai multa nerusinare si nici o furie nu s -ar fiputut dezlantui mai furios. Stilul, in intregime, 11 tra-deaza pe Aleander ea autor, asa cum il tradeaza pe unom chipul lui. De altfel, imi sint prea bine cunoscute sistilul si chipul lui.

Deosebita intelepciune a reginei Maria, ca si buna--tatea ei, sint cunoscute de toata lumea si eu stiu ca fatade mine este binevoitoare ; desigur pentru aceasta bund-vointa ii datorez foarte multa recunostintd. Dar reginaeste cu gindul numai la guvernare si este inconjurata demulti colaboratori. Iar imparatul, cum aud, dupà ce asecerat, a lasat-o pe ea sa adune spicele.

Sanatatea mea este atit de subrezita, incit nu sint instare nu numai de nici o supunere, dar nici macar derespectarea conventlilor sociale. Abia veghez asupra vietiimele. In Spania nici imparatul insusi n-a putut sa im-pund tacerea calugarilor dominicani furiosi. Ma ca maindoiesc ca va putea s-o faca regina aci.

Desi acestea sint parerile mele intime, ma tern eatrupsorul acesta abia intremat nu va putea suporta climaacelui tinut si rece si bintuit de vinturi.

Casa n-o voi vinde fara o pierdere de o sutd cinciflorini. Dar as trece usor si peste asta. Voi astepta insadrepturile bänesti de la tipografia din Frankfurt.

Daca ma voi hotari sa ma reintorc in patrie dupaPasti, voi trimite poate pe unul din slujitorii mei, easa ma informeze exact si sa-mi pregateased viitcarea

107

www.dacoromanica.ro

locuinta. Pind atunci te rog mult sa cultivi, ca si pinaacum, favoarea ilustrisimei regine.

Adeptii lui Zwingli sint putin mai blinzi, dar matern sd nu se inraiasca din nou. Oecolampadius are dejaurmas : pe sotul vaduvei lui. Ce pun la cale tigurinii,nu stim.

Dragul rneu Olahus, nu ai de ce sa-ti ceri iertarepentru vina de a-mi fi scris cu indrdzneala ; faptul cami te-ai adresat direct si atit de sincer mi-a placutfoarte mult, fiindca da pe fata o inimd binevoitoare,lipsita de prefacatorii.

Am raspuns cenzurii de la Sorbona, insd foarte mo-derat. Astept rezultatul.

Scrisoarea ta si a lui Levinus le-am primit la 26 fe-bruarie prin cineva, pe care marele magistru al curierilor1-a trimis la Spira 3° numai ca sa-mi aduca mie scrisorile.Am asternut pe hirtie acestea toate, ca raspuns, a douazi, adica la 27 februarie 1532.

Harnii cu bine.Scrisd la Friburgul Brisgoniei.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL SERENISIMEI REGINE

Am primit rindurile tale prin care ma sfatuiesti sama intorc in Brabant. Ti-am si raspuns prin acelasiconduca. tor al curierilor, care-mi adusese epistola.

Impotriva dorintei mele, ramin totusi pe loc si imiconstruiesc o casä. Abia in casa imi pot inchide sufletulistovit si iarasi frdmintat de gindul fugii. Acum imilipseste vinul burgund si ma primejduiesc schimbindu-1.0 neinsemnata inrautatire a vremii, sau un vint maisuparator, ma baga in pat.

Nu \rad cu ce i-as fi de folos serenisimei regine.Apoi ma tern ca, daca ma voi intoarce, din cauza vietiide la curte n-o sa-mi mai pot ingriji acest trupsor maifragil ca sticla. Nu-mi va fi greu sä ma adincesc instudii. Si, totusi, cit de placut ar fi sa-ti pati petrece

108

www.dacoromanica.ro

ultimele zile ale vietii ale unei vieti cdreia abia dei-au mai rdmas cit e v a -- pe lingd o astfel de suve-rand !

Episcopul din Culm 31 s-a cam supdrat pe JacobusDanus, pentru cd a ardtat tuturora scrisoarea, pe carei-am scris-o lui.

Iti recomand pe dragul meu Levinus, cdruia as dorisddesti convingerea, cd trebuie aleagd o astfel

de viatd, in care sa aibd prilejul sd-si cultive inteligentaeruditia. Cad este ndscut pentru litere i s-a exersat

sthruitor i cu bun rezultat. Am auzit ca si tu cultivilimba greacd; la aceasta Levinus ti-ar putea fide folos.

Iti trimit aceasta scrisoare prin Gerardus Henricusdin Amsterdam, care s-a intors din Italia cu titlul dedoctor in rnedicind. N-as vrea sd te irnpovdrez cu reco-mandarea lui i nici el nu cere ceva precis.

Tu, dragul meu Olahus, cauth sà rdrnii neschimbat i.ori de cite ori vei avea prilejul, destinde-ne cu rindu-rile tale.

Serenisimei regine ii doresc toate cele bune.Cu bine.

La Friburg, In 3 (martie, mai) 1532.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUS,SECRETARUL SERENISIMEI REGINE,CATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

Asteptind cu nerdbdare servitorul, despre care scriaicd Ii vei trimite aid dupd. Pastele trecut, ca sd-ti aducdinformatii sigure i sd-ti preggeascd viitoarea locuintd,In-am gindit sä nu-ti mai rdspund la scrisoare, pentruca mai bine sd afli de la servitorul thu, decit din seri-soare, ce vreau precurn si altele in legdturd cu chestiu-nile tale. Lath, insd, cd a venit la mine, la Gand, GerardusHenricus din Amsterdam, medicul, cu scrisoarea ta. CindI-am vdzut, rn-am bucurat mult, crezind ca el este ser-vitorul thu, pe care ai prornis cà ii trimiti aici. Dar,dupd ce ti-am citit scrisoarea si am stat de vorbd cu eldespre tine si despre chestiunile sale, pentru care a venitla mine, mi-am dat seama ca in-am bucurat zadarnic.

109

sd-i sd-i

$i

www.dacoromanica.ro

De aceea, dupd ce rn-am eliberat de asteptare, prinsosirea omului tau. n-am mai vrut sd prelungesc tacerea.

Imi scrii ca-mi esti foarte recunoscator pentru ca1-am ajutat pe Levinus. Nu numai pe el, ale caruipurtdri si a carui eruditie le cunosc, ci si pe oricinealtul, pe care mi-1 recomanzi tu, nu pot sa nu-1 ajut,pe cit imi sta in putinta. Am avut grija sd i se plateascalui Levinus, in numele reginei, cite opt grosi pe zi, pinacind va putea sa gaseasca un alt post mai potrivit,fiindca toate posturile de pe lingd regind erau ocupatemai dinainte. Regina 1-a lasat pe lingd mine, sa mafolosesc de ajutorul lui in rezolvarea diferitelor pro-bleme. Ma port cu el totdeauna cu familiaritate, atitpentru ea' este elevul tau si mi-a fost recomandat detine, cit si pentru CA nu \Tad nici un motiv, care rn-arputea indeparta prea mult de el. Dar, vai, ascultd ce s-aintimplat. De curind, sosind la Gand cu regina, dupace am vizitat orasele din Brabant si din Flandra, am fostpi imit, din intimplare, ca oaspete in casa lui AntoniusClana cu care, dupd curn am inteles, ai fost prieten pecind era in viata. De la el a ramas o nepoatd, fad afiicei lui : acum are vreo optsprezece ani. Este o tinaranu urita, cu purtari onorabile si, dupd cum mi s-a parut,inzestrata cu multe daruri sufletesti. Tani vitreg alacestei fete este Darnianus Vissenacus, un medic priceputsi in litere. Levinus a inceput sa se indragosteasca nebu-neste de acea fat& si ea de el. Eu n-am stiut nimic.Am stat acolo aproape trei sdptamini. In timpul acestan-am putut sa observ nimic sigur cu privire la dragostealor, doar ca unii din ai mei mi-au soptit nu stiu ce cuprivire la aceasta. N-am spus nimic, gindindu-ma ca,daca este intre ei o dragoste adevarata, vor vorbi ei in-sisi cu mine. Cu trei zile inainte de a ne pregati sä neintoarcem aici, Levinus 1-a trimis pe Iacobus Danus,crainicu /, cel care totdeauna iti aduce elogii, care siel e la mine, sa ma roage sd intervin pe linga Damianus,medicul, ca sa se poatä casatori tinerii. Eu, cu multinainte am vorbit cu Levinus si i-am aratat si avantajelesi dezavantaiele casatoriei, dacd s-ar intimpla ca lucru-rile sd nu mearga cum trebuie. Pind la urmd am cedatrugamintilor, ca sa incerc cel putin sa aflu ce ginduri

110

www.dacoromanica.ro

are Damianus si am vorbit cu el in aceast5. chestiune.Dupd ce mai intii s-a statuit cu sotia sa, dupd cum 1-amrugat, mi-a rdspuns ca.' Inca de acum doi sau trei anifata a avut petitori cu o situatie bund si are si acumcitiva pretendenti destul de bogati, care umbra' sä o iain cäsätorie. Totusi, fiind eu la mijloc, va face tot ce vaputea ca, dupä ce va cere mai intii pdrerea rudelor dinpartea tatälui si a mamei fetei, sa mi-o dea pentruLevinus. Astfel, läsind lucrurile pe jumátate discutate,ne-am intors aici. Vissenacus, dupd ce s-a satuit curudele, acasà, a venit aici, la mine, dupd vreo zece zile,si mi-a dat acelasi rdspuns, cd adica, el vrea s'a* respectevointa mea si cä va respinge pe ceilalti petitori, care auavere mult mai mare decit Levinus, lucru pe care cugreu 1-ar face pentru altii. Dup5.* plecarea lui, 1-am ldratpe Levinus sà se gindeascd si ziva si noaptea la cdsdtoriacu acea fatd, sa facd cercetari la Gand, sa." vadà ce zestresi ce mostenire are fata, apoi, dupd ce se va fi sfaltuitcu prietenii sal in aceastd chestiune si va fi obtinutinformatii in legáturd cu zestrea, s." se intoarcd la minecu lucrurile lämurite, urmind ca dupd ce te vom fi con-sultat si pe tine, sä facem asa cum va fi mai avantajossi mai folositor pentru el, ca nu cumva din cauza uneidragoste nesocotite, sd ia o fatà far5 zestre si sa" secdiascd mai tirziu de ce a fdcut. I-am pus insd in vedereca nu cumva sd-si ia vreo obligatie inainte de a seintoarce la mine si inainte de a-ti fi scris, ca sa-ti cerempa'rerea. Pinà la urmd s-a intors si, desigur spre mareamea durere, mi-a spus c'd s-a si logodit cu fata. Certindu-1si acuzindu-1 cd a nesocotit conditiile pe care i le-ampus, n-a stiut sd-mi rdspundà altceva, decit Ca' si-aamintit bine de aceste conditii, dar, fie din pricina dra-gostei sale nebunesti, de care este aprins destul de räu,fie din pricind Ca' a fost incintat de altii, n-a putut facealtceva decit sä incheie logodna depunind jurdmintulsolemn. L-am intrebat de zestre. Mi-a spus ca logodnicalui va avea optsprezece ducati pe an, iar dupg moarteamamei sale va mosteni o parte din venituri si din avere.Vai de mine, ii zic, crezi tu ca vei putea sa trdiesti cusotia ta, timp de un an, din acesti putini bdnisori ? $i cesperanta mare iti pui in averea ce-i va reveni dupd

111

www.dacoromanica.ro

moartea soacrei ? $i pina atunci ce vei face si tu, i sotiata, pe care va trebui s-o hranesti i sa o imbraci ?" Cutoate acestea, dupd ce lucrurile s-au facut in asa felincit nu se rnai puteau schimba, mi-am dat searna cavorbesc in vint ; dar nu puteam face altfel, pe de oparte fiindca eram suparat, iar pe de alta fiindcd voiamsa aibã o situatre mai bund. In cele din urma, 1-am sfa-tuit sa amine nunta pentru timp cit mai indelungat, pinacind vorn putea sd-i facem o situatie rnai bund si maisigura i pind cind iti vom scrie si tie. Mi-a spus cadupa logodna a trecut de la Gand pe la decanul dinBruges, care de curind a legat cu mine o aleasa prie-tenie i Ca. 1-a invitat pe el si pe altii la nunta, pentruziva de sase august viitor. Auzind acestea i väzind cas-a grabit fard judecata : Fa, ii zic, cum vrei, insoard-teasa cum ti-ai bagat in cap ! Ma tern, insa, cà iti va parearau odata de ce ai facut".

lad isprava lui Levinus ; imi pare rau Ca a cazut inlat atit de repede. Fata, dupa cum aud, este cinstita,s-a nascut din parinti curnpatati i bine vazuti i, dupacum mi s-a pdrut din purtarea ei, e muncitoare si nu ede loc obisnuita sa-si piarda vrernea. Are insä o zestremica i un barbat cu o situatie slaba, care va trebui sdo intretina. Se putea intimpla ca trdind pe lingd mine,sub obläduirea reginei, Levinus sa fi putut gasi o fatacu zestre mai mare. Asa cd, dacd aceasta Casatorie Ii vafi spre bine sau spre rau, numai nebunia i imprudentalui sint de vind i nirneni altul.

Acurn preainvatate si de mine preaiubiteErasmus, sa-ti scriu despre chestiunile tale, pe scurt.Foarte ingrijorat de bunul tau nume si de linistea ta,ti-am scris de mult sà te reintorci si, dorind din sufletsa ai o viatä comodd i iinititá, te-am rugatcornunici, dacd ai de gind sa te intorci, ca sà tiu cesa vorbesc cu regina cu privire la situatia ta i la tihnata viitoare. In cele cloud scrisori, pe care mi le-ai trirnistu, probabil fiind nehotarit, mi-ai dat un rdspuns am-biguu. Insirind motivele tale i necazurile pe care le aicu sanatatea, n-ai luat nici o hotdrire precisd in nici unadin cele cloud scrisori. S-ar parea ca vrei si nu vrei sate reintorci. Printre alte motive, spuneai cä n-ai mai

112

ingdduie-mi,

sd-mi

www.dacoromanica.ro

putea suporta oboselile curtii, din pricina virstei. Crezioare c eu nu rn-am gindit la intreaga ta situatie, inaintede a-ti fi trimis ultimele mele scrisori ? Sä nu te im-presioneze exemplul lui Sylvagius. Dacd te vei reintoarce.nu te va sili nimeni sa faci altceva, decit ceea ce vreitu de bunavoie, ca sa te fere§ti de robia curtii. Ti se vaingadui sa-ti alegi locul unde vrei sa locuie§ti, fie aici,pe linga regina, fie acolo unde iti va placea mai mult.Totu§i, dupa parerea mea, aici, pe lingd regina, vei aveaun loc mult mai comod, din mai multe pricini i pentrua te ocupa cu literatura, a§a cum faci acurn acolo, §ipentru a purta de grijd intereselor cre§tinitatii §i a lesprijini. In timpul acesta, in patrie te vei bucura in pace

lini§te de pensia fixata de regina. 0 vei vizita peregina, cind vei avea placere, sau cind va vrea ea 0 nuvei depinde de nimeni altul decit de ea.

De fapt, te temi de calugari, ca nu cumva sä te calom-nieze i sa te jigneasca. Dar de asta nu vei scapa oriundevei fi i cit timp vei trai, mai ales din pricina multorscrieri, pe care le-ai publicat, pe drept, impotriva calu-gariror fatarnici. Dar care dintre muritori poate scapade clevetirile altora ? Si Hristos le-a indurat 0. a fostchinuit i fizice§te pina la moarte. De aceea, ca sa nu techem numai eu, ti-a scris §i seniorul Panormitanus. Vazindcã n-am putut sd am de la tine un raspuns precis, i-amaratat scrisorile, pe care mi le-ai trimis ; aa ca hold-ra§te-te §i in§tiinteaza-ma, in caz ca vrei sa revii. Veiavea aici nu numai yin de Burgundia, care te retineacolo, ci toate celelalte vinuri, pe care le-ai avut maiinainte §i cu care ti-ai sustinut sdndtatea odinioard. Veiavea citeodatä §i yin unguresc, nu mai rdu, nu mai putingustos ca cel burgund §i care se aduce aici cu navelepentru regina. Iar dacd se va face pace in Ungaria mea,se va aduce in fiecare an.

Dacd vei pagubi putin cu prilejul vinzärii casei talede acolo, vei avea rdsplata pe pamintul patriei, impreundcu ai tãi, precurn i toate celelalte inlesniri ale tarii tale,iar noi, care iti sintem prieteni, iti vom intoarce aceapierdere cu dobindä. Scrie-mi, deci, ceva hotärit. Dinpartea mea, eu voi face tot ce imi va sta in putintapentru ca tu insuti sà te poti convinge Ca te-am servit,

113

1

www.dacoromanica.ro

in interesul tau, din suflet, ca un bun prieten. Caci atitatimp cit vei sta in cumpänd si nu ne vei spune lamuritce ai de gind, nu e cinstit, nici ingaduit, sa o indemn peregind sã facd ceva pentru tine. Imparatul n-a seceratcimpul chiar intr-atita, incit sà nu-i lase si reginei sece-risul ei, din care sd-i poata ajuta pe cei buni.

Nu numai episcopul de Cu lm, ci i eu rn-am supdratpe prietenul meu Danus, pentru cã ti-a dat in vileag scri-soarea, dar a facut acest lucru dupd obiceiul lui, asa càpoate fi iertat. Eu ma folosesc de el numai in ceea cepriveste rudimentele gramaticii grecesti, in celelalte lu-cruri mai putin. Este in adevar priceput, de copil, inaceste exercitii literare. Daca vrei sa te folosesti de ser-viciile lui, pentru a-ti releva meritele i a-ti preamarinumele, scrie-i i foloseste-te de el ca pane giris t,caci este un om foarte apreciat.

Pe medicul Gerardus 1-am vdzut cu placere si amavut grijä sà obtin un raspuns destul de favorabil dinpartea reginei. Voi continua sa cultiv bunavointa regineifata de tine, asa cum ma rogi.

Ia in nume de bine aceastd istorie lungd i incurcata,mai curind decit scrisoare, precum i libertatea cu careiti scriu, ca fiind pornità dintr-o inimã sincerd i deschisa;dacd imi vei trimite in schimb scrisori mai lungi, iti voiscrie iarài scrisori mai lungi, ca sa-ti alung uritul princitirea lor.

Cu bine si iubeste-md.Bruxelles, 26 iulie 1532.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

TEZAURAR DE ALBA, SECRETAR I CONSILIERAL SERENISIMEI REGINE

Preadistinse bdrbat, ti-am scris de curind. I-am scrisdragului nostru Levinus. Ma bucur cä iti este drag si

cä Ii porti de grijä. Aud ca s-a insurat. Numai de ar fifericit. Te rog sà fii alaturi de el si de acum inainte cusfatul i cu sprijinul tau.

114

pi

www.dacoromanica.ro

Il trimit acum pe dragul meu Quirinus in Anglia. Cindse va inapoia, poti sd-mi scrii cu incredere prin el, dacddoresti sd-mi comunici ceva deosebit. Imi vei indica,poate, prin ce mi-as putea ardta recunostinta fatA deserenisima regina, sau fatA de tine.

Salutd-1 pe Levinus din partea mea.Cu bine.

Friburg, la 29 august 1532.

Ti-am trimis Tragedia din Basileea, descrisäfidel, daca ai dori cumva s-o cunosti. A lost o crimA in-grozitoare si nAprasnicA, dar memorabild.

TRAGEDIA DIN BASILEEA

Zile le trecute, la 4 august asta era intr-o dumi-nicd la Basileea s-a petrecut un lucru intr-adevärtragic si de o cruzime asemAndtoare prinzului lui Tieste.

Un cetatean oarecare, onest si bogat, Cristofor Born-gartner, o bAnuia pe sotia sa Elisabeta, fiica unui negustorfoarte bogat, Henric David, cd are relatii pe ascuns cuservitorul sAu pe nume Angelus. Era numai o gelozietipica, neintemeiatà pe nici o dovadd. Prezumtiva dovaddi-a oferit-o o intimplare. Pe cind servitorul lipsea deacasà, fiind trimis de stäpin sä incaseze banii de la dator-nici, sotul a intrat in odaia servitorului cu gindul, cred,la dovada pe care o cAuta, ca sä se convingg de ceea cebAnuia si a gdsit printre vestmintele lui niste limbute dematase de la ghete. Sotia, chematà imediat, a fost in-trebatd, dacd recunoaste aceste limbute. Zice sotul : deunde are servitorul aceste limbute, cAci sint ale mele ?Sotia a mArturisit ca i le dAduse ea. Atunci sotul, ca sdsmulgA adevArul, a indreptat un pumnal spre pintecelesotiei, promitindu-i cd nu-i va face nici un räu, dacdmArturiseste, dar amenintind-o cu moartea pe loc, dacAnu recunoaste. Ca s-o induplece si mai mult sd marturi-seascd, i-a luat-o inainte spunind cà el insusi pAcAtuisesi banuieste cd si ea a fAcut la fel, dar ca bänuieste numaisi nimic mai mult. La inceput ea a negat, dar pind laurrnd, amenintata de sot, a marturisit ca si ea 1-a inselat.

115

www.dacoromanica.ro

Dupa ce a marturisit, sotul a lasat-o in pace. Ea, ingro-zita, a fugit la o sora a ei in satul numit Pratte len. Sotuli-a trimis vorba prin rude si vecini sä se intoarca si säse impace. Barbatul s-a aratat iertator. Femeia s-a intorssimbata, in ziva de 3 august, insotita de citeva rude side vecini, pe care sotul i-a primit bine si le-a oferit unmic ospat vesel. Totul s-a terminat cu bucurie si, dupacum se spune, in noaptea aceea sotii au dormit impreuna,ca sa nu ramind nici o urma de jignire.

In ziva urmatoare asta era duminica au luatmasa impreund, cu aceeasi bund dispozitie. S-a zvonit caau fost invitate si niste rude la acest prinz, care s-aincheiat cu multumirile invitatilor si cu rugamintea sotu-lui de a lua parte si la cina, daca ar voi, adaugind cal elii va primi cu aceeasi ospitalitate. De fapt, acest zvon nueste demn de crezare. Este insd sigur ca, indata ce auprinzit, a trimis servitoarea la hora, iar pe copiii de laprima sotie i-a trimis sä cumpere pere. Raminind astfelsinguri, a pus zavorul la usä si si-a strapuns mai intiisotia gravida, apoi fiica in etate de patru ani abia. Dupdce a savirsit toate acestea, a scris o scrisoare catre senat,s-a urcat in graba pe acoperis si, dupa ce a strigat detrei oH numele lui Hristos, s-a aruncat in a*a fel incitodata cu creierii sa-si risipeascd si viata" cum spune ozicald hazlie, dar nu mai putin tragica.

Scrisoarea a legat-o cu una din limbutele de la ghete.In ea era cuprins ceea ce am spus adineaori : de ce afaptuit ce a faptuit, si ce avea sä faptuiasca dupd aceea.A ucis o adulterina, care marturisise : deci ea isi meritasepedeapsa. Si-a ucis copila, ca sa nu mai ramind nimeni,care, pe unna, sa condamne crima mamei si a tatalui. Els-a sinucis, ca sd nu moara dupa un chin lung, con-damnat prin sentinta judecatorilor.

Acum, cu corpul strivit, cu oasele frinte, a fost asezatpe carul mortuar, apoi, dupa ce a fost bagat intr-un sacsimplu, a fost aruncat in fin. Ce se va intimpla cusufletul lui, stie Dumnezeu !

Crima aceasta ingrozitoare 1-a lovit atit de greu pesocru, tatal sotiei, incit a paralizat. Fratele sotului, IacobusBomgartner, de durere si-a iesit din minti si acum e inlanturi.

116

www.dacoromanica.ro

Exemplul, desi nelegiuit, n-a fost totusi inutil, pentrua impiedica adulterul, care a inceput acum sa fie un arnu-zament chiar si printre evanghelici.

CATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

Atit de greu suportam raminerea noastra la Binsiensdin multe motive, dar mai ales din cauza incomoditatii

locuintei mele si a betiei, sau mai bine zis a nebunieigazdei incit abia am putut astepta clipa in care urmasá fiu eliberat de acea neplacere si sa ne mutam aici laBerga 32, Uncle i orasul este foarte placut i oamenii sintde ornenie.

Cu citä bucurie am fost primiti de locuitori, de copii,de tineri si de mame nu mai trebuie sa-ti spun, cred eu,de vreme ce Quirinus al tau, care venise la regina, ca sa-tiaranjeze treburile, ti-a putut povesti toate acestea odataintors acasa. Dar sä nu crezi, dragul meu Erasmus,din cauza asta am uitat de interesele tale. Quirinus avazut el insusi, au vazut i toti prietenii Lai, de aici, Cape cit a depins de noi, n-am scapat nici un prilej pentruca cererile tale sa fie satisfâcute, oricit de importante arfi lost problemele de rezolvat i oricit de ocupata ar fifost regina. Asadar, sa nu te indoiesti nicidecum de noi.La cele ce ti-a adus acum dragul tau Quirinus care nuti-au displacut sper vom adauga in curind i allelemai bogate, daca vom fi inteles cã esti multumit deraspunsul care ti s-a dat acurn.

Cu bine.La Berga Hannoniei, in

26 noiembrie 1532.

NICOLAUS OLAHUS, TEZAURAR DE ALBA.TRIMITE SALUTARI LUI

ERASMUS DIN ROTTERDAM

In iulie trecut ti-am trimis, dragul meu Erasmus, oscrisoare destul de lungd, in care iti comunicam printrealtele, care este parerea mea si a seniorului Panormi-

117

ca

www.dacoromanica.ro

tanus in problemele tale. Ti-a trimis si el o scrisoarelaolalta cu rindurile mele. Din ce cauza n-am primit deatita vreme nici un raspuns de la tine nu ne putemexplica indeajuns. Ne temem ca nu cumva din neglijentasefului curierilor sà nu-ti fi fost inminate scrisorile. Dacas-a intimplat asa, zeii sa-1 pedeapseasca pe acel om.

Problema cea mai importantd in scrisorile noastre eraca, daca ai dori sa te reintorci acasa, ar trebui sa necomunici intentia ta mai deschis ; pe cit ne va sta inputinta si el si eu vom purta de grija sà ai aici, lingaregina, o situatie de care sa fii multurnit. De aceea, fie Caai primit scrisorile anterioare, fie cà nu le-ai primit, da-nede stire, care ar fi dorinta ta, ca sà te putem ajuta. Pa-normitanus, cu care adesea sint impreuna, m-a intrebatde mai multe ori, daca am primit vreun raspuns de latine. Noi am pus tacerea ta pe socoteala sefului curie-rilor. Ingrijeste-te asadar, daca iti convine, sà ne comu-nici ce ai de gind sa faci. Dar ce sà te mai deranjez curaspunsul, cind vicarul aceluiasi Panormitanus, care estedin Besancon, sosind aici zilele acestea, a spus ea a aflatca lucru sigur cä tu si de la imparat si de la regele Fer-dinand ai scrisori catre cetatenii din acel oras, ca sä teprimeasca acolo, uncle ai vrea acum sa te muti. Dacaeste adevarat, tu ce altceva faci, decit sa nu-ti mai reveziniciodata patria i prietenii de aici ? Dc unde aceastaschimbare neasteptata ? Poate ca läcomia dupd vinulburgund mi te-a rapit ? ! Dar, dupa cum ai putut sa inte-legi din scrisorile mele anterioare, aici puteai avea, dinCamara reginei, i vin burgund i unguresc, cu care sa-tiincalzesti batrinetele. Prin urmare raspunde-mi care estesituatia.

Despre casatoria lui Levinus i despre hotarirea luipripita i cu totul impotriva parerii mele cred ca ai aflatsi din scrisorile lui si din ale mele, pe care socot ca le-aiprimit pind la data asta si nu ma indoiesc cà ai intelescum stau lucrurile. Daca acesta ar fi ascultat de sfaturilesi de recomanddrile mele, am fi gasit in scurta vremeo fata cu avere i cu dota rnai mare. Acum este cerutde nu stiu care secretar al imparatului ca ajutor. Ca sapoata cistiga mai mult, nu 1-as fi sfatuit sa nu primeasca,daca fi vazut cit este de necrestinesc si de periculos

118

n-as

www.dacoromanica.ro

ca un bArbat sa paraseasca dupa un an sau doi, dupacum vad cd fac deobicei concetatenii tai, o sotie tinard§i insArcinatà.

Dragul tau Quirinus, pe care 1-ai trimis in Anglia,s-a abatut pe la mine in luna septembrie cu o scrisoarea ta foarte scurta. S-a grabit sa plece in Anglia, dupacum ii poruncise0 §i obtinusem de la el, sub legamint,promisiunea Ca va trece pe la mine la intoarcere.

Regina a fost plecata din Bruxelles trei luni §i intoata vremea asta am cutreierat Hannonia 33 de la uncapat la altul. Cred cd din aceasta cauza Quirinus nu s-amai aba tut pe la mine, ci a venit de-a dreptul la tine.Daca am gre§it cu ceva cä nu ti-am scris, noteaza ca 1-ama§teptat mereu pe Quirinus.

Cu bine. .si fie Ca te intorci, fie ea rAmii intr-alt loc,unde socote§ti ca e mai bine pentru situatia 0 pentruvirsta ta, sa-ti aminte§ti de mine §i sal ma socote§ti intrutotul al tau.

Bruxelles, in ultima zi a luniiianuarie 1533.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL SERENISIMEI REGINE

Te rog sd cite§ti aceasta scrisoare singur §i sa nucomiti vreo indiscretie fata de acest curier. Danus sd nu§tie nimic despre aceste rinduri, ci doar atita : cä ai pri-mit o scrisoare inchisa.

Sint multe lucruri care ma indeamna sa renunt laGermania, chiar daca s-ar intimpla sa fie lini§te acolo..si iara§i sint multe care ma impiedica. In primul rind,dragul meu Olahus, starea trupului meu este atit de§ubreda din cauza virstei 0 a suferintelor, incit abiadaca pot veghea asupra vietii mele inchis in casà. Trup-§orul meu, mai gaurit ca un ciur vechi, adeseori nu maisuporta nici clima de vara. Daca vrea curtea sa ma smulgadin aceasta lini§te, asta ar fi pentru mine moarte sigura,o §tiu precis. Dacd a§ putea sa va fiu de folos cu ceva

119

www.dacoromanica.ro

rdminind in casä, a§ face-o cu cea mai mare pldcere. Iiiubesc pe reverendisimul senior Panormitanus In moddeosebit, dar este un hristolog34 in toatä putereacuvintului. DacA eu cunosc destul de bine talentul acestuiade curtean, apoi abia de se poate compara cineva cu el.

In primul rind te-as ruga sä ai grijd sA mi se trimitaaici o scrisoare, fie din partea domnului cancelar, fie unain numele reginei, prin care sä fiu rechemat ca sä amaici o motivare onorabild, cà ma intorc in tard si sd numi se parä Ca plec din cauza urii cuiva.

Sd mi se trimitä, apoi, bani de drum in sumd potrività.Doar mi se datoreazA pensia pe zece ani si mai mult. N-arfi mare lucru, dacd mi s-ar trimite pensia pe un singuran si, dacd socotesti cd nu trebuie solicitati financiariipentru acest lucru, mi se poate trimite un dar in numelereginei. Doar cind mi s-a cerut sà scriu cartea De viduachristiana mi-au venit sase scrisori cu privire la acestlucru ; insa dupd ce au fost predate toate manuscrisele,Henkellus n-a mai dat nici un semn de vigA.

Pentru mine strAmutarea va fi grea atit din cauza ba-gajelor, cit si a sdnatatii mele subrede, dar inainte detoate vreau sd fie onorabild.

Dacd scrisoarea nu poate fi trimisd prin acest curierfriburghez, sä se trimitA cu prilejul tirgurilor de prima-yard prin Erasmus Schaetus la Hieronymus Frobenius 35§i tot la el sA se trimità si darul reginei, daca Ii va da.Dar oricum se va intimpla sA-mi dai de stire din vreme,ca sà-mi orinduiesc toate chestiunile. Mi-e dor de patrie.Rog, totusi, sd nu se afle cA ma pregatesc de plecare, casd-mi fie cAlátoria mai sigurA, caci felurite sint capca-nele oamenilor. Te Tog Inca odatA Ca, in aceastd situatie,sa-ti arAti candoarea sufleteascd pe care mi-au dezväluit-oscrisorile tale. Se zvoneste cä Levinus al meu s-a insuratDacd acest lucru este adevdrat, ma rog lui Dumnezeusä aibd noroc si sä fie fericit. CAci nu ma indoiesc Cavinatul ales este demn. DacA ar fi perseverat in studiulliterelor, acum era mare. Era inzestrat cum nu sint multi.

Ma grdbeste curierul.IartA-md cA n-am recitit cele scrise.

La Friburg, in ziva de 7 februarie1533.

120

www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE ERASMUS DIN ROTTERDAM

De curind ti-am scris vesti prin vicarul domnuluiPanormitanus, care este din Besancon ; din scrisoare aiputut afla Ca' eram aproape disperati din cauza taceriitale cu privire la reintoarcere. Aici nu se indoia nimenica te vei stabili la Besancon si ne miram de o schimbareatit de neasteptata a planurilor tale. Dar, pe cind neaflam in aceasta indoialà, ne-a redat speranta reintoar-cerii scrisoarea ta, care mi-a fost aciusa zilele acesteadin Anvers de catre un curier pe care nu-1 cunosc. Imiserii, prietene, ca doresti sa te intorci la noi si ma in-stiintezi cum vrei sa decurga reintoarcerea ta ; imi atragiatentia prieteneste ca de aceasta hotarire a ta sa nu stienu numai Danus, dar nici altcineva. Eu, preainvatatulmeu prieten Erasmus, te felicit si ma bucur ca voi aveaprilejul de a te vedea aici pe tine, a carui prezenta vafi o mare onoare pentru patrie. Iar pentru prietenii tai,care tin la onoarea si la gloria numelui tau, o bucurie.Dupa cum mi-ai scris mai inainte, am facut tot ce amputut, cu toata grija, ca re-ntoarcerea ta sd fie cit maiin siguranta si sa nu afle de aceasta nimeni, afara deregina, Panormitanus si Langius insusi, insarcinatul cuproblemele secrete, fara de care, dupd cum poti sa-ti daiseama, nu se puteau intocmi scrisorile. Chiar si pe ei i-amindemnat, cu toata grija, sa nu vorbeasca nimic. De alt-fel, tu insuti ai amintit de reintoarcerea ta in scrisorilecatre prietenul nostru Conradus Goclenius, care se aflacu mine zilele acestea la Louvain si chiar astazi a fostaici. El, pe care intotdeauna 1-am cunoscut ca pe un omcare te iubeste foarte mult, a pomenit de tine singur, dela sine. Eu rn-am prefacut citeva zile cà nu stiu nimic ;dupa aceea, ieri, pe cind voiam sa-ti scriu, rn-am dat pefata si i-am comunicat hotarirea ta, ca unui prieten de-osebit si credincios atit al meu, cit si al tau, atragindu-i,totusi, atentia sa nu spund nimic despre cele ce fac pentrutine. De aceea, am vrut sa afli aceasta situatie mai inaintede a-ti scrie despre celelalte.

Problema ta am tratat-o cu regina cu tut devotamen-tul, grija si dragostea, asa cum eram dator fata de tine

121

www.dacoromanica.ro

si cum as fi procedat in interesul meu. Regina, dupa cumti-am scris inainte, are pentru tine o deosebita afectiune

bunavointa, atit pentru ca asa meriti, datoritä virtu-tilor tale stralucite, cit i pentru ca am fost i eu, i voifi, ori de cite ori va fi nevoie, unul dintre aceia care telauda in fata reginei cu mult zel. Ea vrea i dorestefoarte mult sd te reintorci. Dar, fiindca si mai inainte s-aamintit despre tine in fata imparatului, care atunci seafla aid, a socotit cd nu se cuvine sa te recheme inaintede a incerca sd-i sugereze fratelui sal Ca, daca el ar vrea,ar putea sa te convingd sa te reintorci. Trebuie, insa,sa tii, ca acest lucru s-a facut in urma sfatului rneu, nuatit din consideratie pentru imparat, cit pentru interesultau propriu, pentru linistea i siguranta ta. Caci, ca savorbesc cu tine mai pe fata, desi nu mi-ai scris mai pelarg despre tot ce tine de reintoarcerea ta afard defaptul ca vrei sa ti se trimita scrisori si bani de drumin suma onorabila totusi eu, cunoscind obiceiurileunor oameni de la noi i de la voi, dupa ce am primitscrisoarea ta si dupa ce am aranjat chestiunea ta pelinga regina, rn-am gindit cä e de datoria unui prietenadevdrat sa se intereseze i sà rezolve in asa fel chestiu-nile prietenilor, incit sä nu se intimple dupa aceea ceva,care sa fie spre nesiguranta sau paguba lor. De aceea,am spus reginei, din initiativa proprie, cà rechemarea taar fi mai onorabila si mai comodd, daca ai avea sigurantacä ti se va plati pensia de la imparat pentru trecutpentru viitor. Caci sa nu crezi cà aici curge lapte i miere.

Cit priveste rechemarea ta onorabild, evitarea obose-lilor de la curte i celelalte chestiuni, care mi se pal-eauca te intereseaza, pentru a-ti asigura o viata onorabild

toate acestea au fost examinate, iar regineii-au facut foarte mare pläcere, pentru ca si ea vrea safii in siguranta i liniste. Dar, cum spuneam, tocmaipentru ca reintoarcerea ta sa fie cit mai onorabild si maiin siguranta, regina a fost de parere, din cauza aratatamai sus, sd nu fil rechemat fara stirea imparatului.Aceasta sarcind a incredintat-o seniorului Panormitanus,care, numai dacas nu e un hristolog, cumscrii, tine la tine foarte mult. El i-a scris lui Granuel-lanus, care acum se afla in slujba cancelariei de pe linga

122

si

si

si linistitt,

www.dacoromanica.ro

Imparat fiindca nu avea pe altcineva sd-i cornuniceimparatului nu ea vrei sa te intorci, dar cä ai putea safii atras sd revii in patrie, dacd ti s-ar oferi conditii bune

daca aceasta ar fi hotarirea imparatului. Granuellanusa fost imputernicit sà intervina pe lingà imparat in acestscop. Pretextul de a scrie impdratului mi s-a parut omotivare mai onorabila. Am trimis aceasta scrisoare princurier astazi. Dar, dupà cum stii, la curtile principilor setrateaza atit de multe probleme, incit unele sint neglijate.Dar fiindcd ii cunoastem pe Nicolaus, fiul prefectului dinMa lines, succesorul lui Valdesius, ca foarte bun prietenal meu si foarte respectuos admirator al tau, 1-am con-vins pe seniorul Panormitanus sd-1 insarcineze pe el safaca imparatului aceasta propunere. I-am scris i eu, casa rezolve chestiunea cu grija, repede si in secret, iarrdspunsul sä mi-I trimita mie. Cred ca asa va face.

Prin urmare, trebuie sà ai putina rabdare si sa fiilinistit, pentru ca sa te reintorci, cu ajutorul lui Dum-nezeu, in conditii mai onorabile si mai sigure. Daca voivedea ca aceastà chestiune se lungeste peste prevederilenoastre, voi avea grija sd le scriem din nou lui Ganuel-lanus i lui Nicolaus. FE convins ca, dacd a fi socotitcd pot face ceva mai bine si mai convenabil pentru onoa-rea, situatia i siguranta ta, a fi fdcut cu cea mai marepldcere. De indata ce voi avea raspunsul, te voi instiinta.

Iti trimit, irnpreuna cu rindurile de fata, i o seri-soare a prietenului nostru Goclenius, care a venit aiciacum doua zile, spre a solicita functia de canonic laAnvers (el astazi se reintoarce la Louvain) precum i oscrisoare a unui spaniol, care ra-a rugat staruitor sa ti-otrimit. Mi-ar face pldcere, dac5 ai comunica spaniolului,oricine ar fi el, ca ai primit scrisoarea lui. Ti-am trimis

scrisoarea lui Panormitanus.Financiarii lucreaza. Vistiernicul Flandrei n-a fost si

nu se afla la curte, ca sa pot trata cu el. Ar fi mai indi-cat, dupd parerea mea, sa asteptam raspunsul imparatu-lui. Inteleg ca motivul intemeiat sau neinterneiat, pentrucare nu ti s-a platit pensia, a fost absenta ta.

Daca va da Dumnezeu sã te reintorci, s5 nu te temiin ce prive?te seineitatea, aa cum scrii : vei filiber din partea curtii. Depinde cum vrei tu sà traiesti.

123

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Vei putea sa traie$ti la tine acasa, dupa pofta ini-mii. De aceasta voi avea grija eu.

Main sanatos si staruie in dragostea ta pentru mine,care te iubesc.

Bruxelles, 29 martie 1533.

RASPUNSUL LUI ERASMUS DIN ROTTERDAMCATRE NICOLAUS OLAHUS

Citeste singur.Am primit ultima ta scrisoare, o dovada neindoielnica

a deosebitei tale intelepciuni si a bunavointei exceptio-nale, pe care o ai fata de mine. 0, de-as putea sa-ti intorccu ceva binele pe care mi 1-ai facut !

Banuiesc cã de aceea s-a cerut asentimentul impara-tului, ca sa mi se plateasca pensia intr-o formula maiacceptabila. De altfel, e lucru dovedit cd n-am plecat deaici ca un exilat, ci in buna intelegere. i nu fiindca nuaveam ce face la Basileea. Imparatul a scris de mai multiani matusii sale, Margareta Doamna, sä mi se pläteascapensia in mod exceptional restul platilor fiind sus-pendate ca sa nu am motive sa ma alatur altui prin-cipe. Am fost chemat si in Franta, de regele Francisc,cu mari promisiuni, prin scrisori scrise chiar de mina lui.Imi si destinase prepozitura de la Tongren 36, cu venitmare si de vaza, dar am pus mai presus de orice ragazulde a ma ocupa cu literatura. Dupa ce chestiunea a fosttrecuta prin consiliu, Margareta Doamna mi-a multumitin scris cà n-am paràsit serviciul regelui si mi-a motivatCa' nu mi s-a plata pensia din cauza absentei mele si cddacd as vrea sa ma intorc mi s-ar oferi nu numai pensia,ci si alte avantaje mai mari.

Cauza principala pentru care am plecat a fost Cacineva 1-a sfatuit pe imparat sä mi se incredinteze mieproblema luterana. Autorul acestui sfat a fost IoannesGlapion 37. Credeam ca mi s-a facut aceastd propunerecu intentii bune ; insa, fiindca eram considerat suspect

desi fara nici un temei ei se straduiau sa maincurce in aceasta treaba, pentru ca ori sa-i nimicesc

124

www.dacoromanica.ro

pe luteram, pe care, dupa cum credeau ei, ii simpatizarn,ori sa ma trädez pe mine insumi si sa cad in cursa, pecare mi-au intins-o. Regret multe lucruri, dar aceastaplecare nu am regretat-o niciodata, desi nu mi-am lepa-dat credinta si a§ fi putut sä imbatrinesc acolo destulde linistit. Orasul acesta e friguros, aerul stricat, poporiilneospitalier, §i nici nu am unde sà ies ; peste tot,zgomote de toate felurile si continue. Si totusi mi-ar facebine pentru sandtate, daca m-a§ misca.

Oecolampadianii rn-au urit cu inversunare, dar si eupe ei. La Besancon e mare vrajba intre cler i senat.Senatul ma chearna, clerul are oroare de venirea mea. Lanoi spiritele sint mai calme i nicaieri nu poate trai unom bdtrin mai onorabil decit in patrie. Nu prea-mi con-vine sa traiesc printre principii din Germania. Ma terncã in lipsa imparatului sa nu se nasca acolo tulburari,cdci urzelile se inmultesc. Nu sint ispitit atit de pensie,cit de cinstea care mi se face sa ma intorc acolo din nou.Nimeni nu-i intrece pe acesti evanghelici in vorbäriesi ingirnfare. Cred insa cd am declarat i monarhilor siteologilor destul de clar ca sint in total dezacord cu au-torii de secte. din partea carora sint foarte primejduitaici. Cdci nu inceteaza cu uneltirile si nu exista un soide oarneni mai razbunatori.

Lui Levinus Ii doresc tot binele, dar sint indureratcä e atit de usor la minte, incit adesea scapd din minaocaziile ce i se ofera la tot pasul. Era nascut pentru cartesi trebuia sa se ocupe la Louvain cu medicina. A dus-oacolo in petreceri si face acelasi lucru la Paris. Pind laurmd, dupa ce a vindut cartile si a ispravit cu toate, ainceput sa cerseascd, fara nici un succes, ici si colo slujbe.I-a mers destul de bine la curtea de la Augsburg. A cis-tigat bani buni, dar i-a risipit pe toti. Dupd exemplul luiScepperus 1-am sfatuit sa-si caute o sotie cu zestre buna,dar s-a insurat cu una sdraca. In nici o privinta n-a ascul-tat de sfaturile prietenilor i, dupa obiceiul lui, e usuratic.Ce fel de viata duce acum, nu stiu. Am primit scrisoareata in care ma instiintai despre casatoria lui aventuroasa.De f apt, din anumite motive, eu rn-am prefacut ea nustiu. Am prirnit i prostiile lui Danus, pe care 1-as doriepiscop in Dania lui ; poate cd nu ma ura§te, insa prin

125

www.dacoromanica.ro

bunavointa lui intempestiva strica mai mult decit arface-o un dusman. Ce poate fi mai inutil, decit facipraf pe Scaliger, prin niste versuri usurele ; ar fi lostmai bine sa nu se apuce de o astfel de poezie.

Iti scriu acestea mai fart' ocolisuri, pentru ca-ti trimitaceastd scrisoare printr-un slujitor, care mi-e foarte cre-dincios ; nu e, insa, nici o primejdie dacd se raspindesteacolo vestea, ca ma stracluiesc sa fiu rechemat in Brabantin conditii onorabile. E mai prudent, totusi, ca acest lucrusa-1 stie putini. Desigur, n-as vrea sd se stie sau sd secreada cà ma zbat ca obtin. Daca nu sint rechematvara aceasta, calkoria imi va pune in primejdie sanata-tea. Daca lucrurile vor progresa, nu voi intirzia asteptin-du-1 pe Quirinus al meu sa se intoarcd din Anglia, voizbura la voi. In caz contrar, va trebui sa indur aici iarnaaceasta, dar numai dupd ce voi perfecta testamentul. pecare il intocmisem la Basileea. Posed scrisoarea regeluiFerdinand &are magistratul acelui oras, posed pasapor-tul deschis si general de la imparat, posed breva ponti-ficelui ; si cu toate acestea, daca voi neglija ceva, abiade voi face vreo isprava cu acest magistrat, dupa cum pre-vad din mai multe exemple. Prädalnic neam de oameni !

Rämii cu bine.Friburg, 19 aprilie 1533.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL SERENISIMEI REGINE

Daca Ii cunosti pe acest Petrus de Montfort la fel camine, nu ma indoiesc cd ti-e la fel de drag. Caci miemi-e nespus de drag, datorita virtutilor cu care I-a inzes-trat norocul i natura, virtuti pe care le-am remarcatducindu-ma zi de zi in casa lui. Cred cä tu i-ai remarcatmai bine ca mine calitatile, fiindcd esti un om mai pa-trunzator. Si prin urmare, fiindca tu esti un barbat maiumanitar i un mai mare iubitor al virtutilor decit cei-lalti, socotesc Ca vei face mai mult pentru el.

Se pare ca i imparatul dat seama ce fel de omeste, de vreme ce i-a incredintat o slujba foarte impor-

126

sa-1

sa-1

si-a

www.dacoromanica.ro

tantg, dovedind o bunavointà neobisnuità, dar, dupd pa-rerea mea, el meritä un post mai strdlucit. Ca unul carecunosti bine obiceiurile de la curte, stii CA multe harpiirivnesc dupd asemenea prazi si nu rareori necinstea in-vinge virtutea. Si impdratul, si Maria, sora bund a impà-ratului, ii sint la fel de favorabili, asa incit sint sigur Cäva izbuti si dacd bate un vint prielnic si dacd bate unulpotrivnic. Dar se va apropia mai repede de portul dorit,dacd, intocmai ca niste vintrele, ii va veni in ajutor ovorba burià pusd la momentul potrivit.

Te-as ruga foarte mult sà iei asupra ta aceastä grijd,dacd n-as avea convingerea ca ai si luat-o mai inainte,gra indemnul nimAnui.

Suferintele dragului tgu Erasmus le vei cunoaste maibine din cele ce-ti va povesti iubitul nostru Montfort.Astept de la Quirinus al meu toate amdnunteledespre toate.

Ramii cu bine, ocrotitorul meu: a $ atrebuie sd rdspund unui filoelen.

In ziva Rusaliilor, [1 iunie] 1533.

NICOLAUS OLAHUS,TEZAURAR DE ALBA, SECRETAR SI CONSILIER

AL REGINEI MARIA, TRIMITE SALUTARILUI ERASMUS DIN ROTTERDAM

Dragul meu Erasmus,Ce am rezolvat de curind in chestiunea ta, cu grija

pe care obisnuiesc sä o am fata de interesele prietenilormei, ti-am scris pe larg in ultimele mele scrisori.

Iti promisesem ca te voi instiinta ce faspuns vom fiprimit de la imparat. Si nu degeaba ti-am promis, cipentru c'd nu voiam sd intreprind sau s'a" fac ceva pripitin ceea ce te priveste. Intre timp a sosit Quirinus al taucu o scrisoare din care am inteles clar ce ai de gind säfaci : toate au iesit asa cum am vrut noi si nimic nupoate impiedica reintoarcerea ta, pentru care te-am sfd-tuit de la inceput si te-am rugat din dragostea ce o ampentru tine.

127

www.dacoromanica.ro

Desi principii ti-au fost si mai inainte favorabili, to-tusi, pentru virtutile tale alese si pentru calitatile talesufletesti, am facut tot ce ne-a stat in putinta, ca sa ti-ifacem si mai favorabili. Ce a raspuns din nou imparatulcu privire la tine, vei intelege din copia scrisorii sale pecare ti-o trimit laolalta cu aceste rinduri. Ce hotarire aluat apoi regina, in nurnele Imparatului si la rugaminteamea, vei intelege de asemenea din scrisoarea senioruluiPanormitanus, iar aprecierile si bunavointa reginei fatade tine le vei cunoaste din rindurile scrise chiar demina ei.

Seniorul duce de Arshoth te iubeste de minune. Petoti i-am facut sa te iubeasca si sa te doreascd. De aceea,dragul rneu Erasmus, nu mai ai nici un motiv sa intirziiacolo. Daca vrei sa fi ingrijit in cele mai bune conditii,spre inlesnirea, tihna, sanatatea si linistea ta, la o virstade acum inaintata, si Inca in patrie, unde ai o clima priel-nica, printre rude, prieteni si vechile tale cunostinte,cauta sa vii cit mai repede. E mai bine sa-ti petreci ulti-mele zile ale batrinetii pe pamintul unde te-ai näscut,unde si principii si toti oamenii de bine te doresc, decitacolo unde putini principi iti sint binevoitori si undemulti cetateni s.nt ingrati fata de tine.

Stii ca eu, Inca de pe vremea cind am aruncat primapunte a prieteniei si familiaritatii noastre prin scrisori,niciodata nu rn-am purtat fata de tine nechibzuit ; cu atitmai putin as starui acum sa te reintorci, dacd as socotiea lucrul acesta n-ar fi spre folosul linistei si al virsteitale, de acum tot mai plina de greutati. De aceea, fa totce poti, ca sa te reintorci cit mai curind.

Fiindca am socotit cd totusi nu se pot scrie toate in-tr-o scrisoare, am avut grija ca regina sa-1 trimita latine pe Levinus. Tot ce am facut, ce stie si ce a aflat dela mine cu privire la chestiunile tale personale si ce nuti s-a putut comunica altfel, iti va povesti Levinus cuatit mai fidel, cu cit, dacd nu ma insel, ne este devotatamindurora. Poti avea incredere in spusele lui. Quirinusal tau a plecat de la mine in Anglia, dar nu s-a intorspina acum ; il astept, insa, din clipa in clipa.

Cu bine si iubeste-ma ca de obicei.Bruxelles, 21 iunie 1533.

128

www.dacoromanica.ro

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL SERENISIMEI REGINE

Multumesc tuturor pentru grija si dragostea cu careau rezolvat chestiunea mea, dar indeosebi tie, preaiu-bitul meu Olahus.

Terminind cu pregatirea irnbracamintii si a cailor,astept acum momentul potrivit, ca sa inchiriez corabiasi vislasii, Ca sa pot pleca de aici in siguranta. Pina acurn,insà, timpul a fost asa de rau, ca abia mi-a ingaduit saveghez asupra vietii mele. Februarie rn-a predat graybolnav lui martie, dusmanul de moarte al tuturor batri-nilor. Toata vara timpul a fost ca si in martie. A urmatapoi un august foarte agitat pe mare. Cum va fi vremeade aici incolo nu stiu. Asa ca am socotit Ca este maibine sal ajung putin mai tirziu acolo, unde doresc foartemult sa fiu, decit slabit si istovit sa-mi fac moartea ine-vitabild.

L-am trimis pe Levinus inainte ca, prin mijlocireaunor prieteni siguri, sa-mi pregateasca acolo o locuinta,in care sd ma pot adaposti indata. Ma tot mir, cine 1-o fisfatuit pe Levinus sa primeasca banii la Do la. I se puteauincredinta lui Fugger sau lui Schaetus si i-as fi primitaici prin mandat. Acum la trei sute de florini pierd pestesaizeci, pentru Ca aici se socoteste o coroana la treizecisi sapte de florini, iar la Do la una la patruzeci si sapte.Daca s-a facut asa de teama ca. drumul va fi nesigur,apoi Levinus a facut drumul de la Do la in sase zile siprin locuri foarte primejdioase.

Margareta Doamna rn-a rechemat in conditii mai ge-neroase decit cele de acuma. Daca nimic altceva nu rn-archerna acolo, afara de generozitatea curtii, n-as face unpas. Ma mind insa dragostea de patrie.

Daca se va intimpla sa fiu nevoit sa iernez aici, sama astepti odata cu zefirul si cu prima rindunea, cindvoi fi putin mai intremat, dupa cum sper. Vina princi-pald a slabiciunii mele o poarta vinul burgund : eel caremi s-a trimis este gretos si imi face rau la stomac. Acummi se pregateste altul mai suportabil. Iar daca voi ajungela acea cumpana grea, cind nici zeii nu te mai

129

www.dacoromanica.ro

ajut ti cum spune proverbul nu va mai fi posibilsa-mi mut tabara de aid. In acest caz voi inapoia baniide drum, ca sa nu fiu banuit de cineva ea mi-am insusitorieit de putini bani, cu toate ca din pensia imparatuluimi se datoreazd pina acum peste trei mii trei sute delivre franceze. Din multe cauze nu s-a dat dezlegare sa-mifie pldtita aid, decit dui:A intocmirea testamentului. Oriasta este foarte greu de facut in acest oras pentru unstrain. Eu ma zbat de mult si n-am realizat nimic.

Te implor, dragul meu Olahus, sprijine-1 pe Levinusal nostru ca si mai inainte, pina isi va face o situatiebuna. Multe iti datoreald tie si eu de asemenea, pentruel. Du pina la capat bunavointa ta.

Serenisimei regine nu-i scriu acum cu toate cd Levi-nus a insistat ; am alte lucruri de facut.

Ramii cu bine, neasemuitule protector !Friburg, 23 august 1533.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

TEZAURAR DE ALBA ETC.

0, daca ar fi primit la curtea voastra cum se cuvineun om ca acest Viglius Schvichemius, aducdtorul acestorrinduri ! Este un tinär foarte cinstit, doctor in drept, carea profesat la Padova pe cit de pasionat, pe atit de glorios.Si nu este mai prejos nici in privinta literaturii. Citdespre suflet, nu exista un cristal mai curat ! Cei ce nusint demni de nici o recomandare, storc multe recoman-datii. El nu mi-a cerut nici macar un cuvint de reco-mandare. Numai asa, de la mine, te rog sà binevoiestia-1 lua in seamä pe acest Unar remarcabil prin atiteadaruri.

Mi se scrie ea biserica cea mare din Anvers a fost in-cendiata. Ce-o fi cu atitea incendii ? Mi s-a scris, deasemenea, ca linga Colonia Agrippina a ars un orasel. Unaltul, asezat ca la o zi departare de aici, a ars complet,in urma unui foc pus de diavol, dupd cum se zvonestemereu. Povestesc oamenii cd si in Elvetia au ars citeva

130

www.dacoromanica.ro

sate. Ian Dantiscus 38, episcopul din Cu 1m, scrie ca acoloa ars catedrala orasului ; apoi, un alt oras, unde era sio fortäreatd, a fost pind intr-atita mistuit de flAcdri, can-a rämas aproape nimic afard de zidurile de apärare.Dar toate acestea mie mi se par simple coincidente.

Pe aici se zvoneste cd regele Angliei ar fi primit-oinapoi, in vechiul lor cdmin, pe Catherina lui. Pe cit e degreu de crezut acest lucru, pe atita as dori sa fie pe de-plin adevärat.

In legaturà cu reintoarcerea propusä, din partea meanu s-a schimbat nimic, numai sä nu survinal ceva nou.

Te rog sd ma pastrezi in inima ta si sd cultivi favoa-rea reginei. Salutdri lui Danus si lui Levinus.

Friburg, 7 noiembrie 1533.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

TEZAURAR DE ALBA, SECRETARUL $1 CONSILIERULSERENISIMEI REGINE MARIA ETC.

Atit de des imi revine cunoscuta durere a membrelor,incit nu pot sti ce trebuie sä mai sper de la acest trupsormai fragil ca sticla. De la Crdciun In-am chinuit foarterdu si ma tern cà totul se va sfirsi odatd cu dezghetul.Asa cà mi-am facut testamentul si se va publica tratatulmeu Despre pregettirea pentru moarte. Celelalte sint inmina lui Dumnezeu si dacd el irni va ingddui o sdndtaternediocrd, am hotarit sa và revad spre sfirsitul lui aprilie.

La Anvers s-a publicat o carte, a unui rndscdrici in-cult, preot nerusinat si smintit, care ma improascà extra-.ordinar cu insulte. Se pare cd nu si-a publicat cu altäintentie cuvintdrile, decit pentru a le amesteca cu venin.In toatà cartea nu existd macar o scinteie de gind cinstit.Daca la voi se ingaduie unor astfel de monstri tot ce leplace, nu stiu dacd ar mai fi de vreun folos sd ma rein-torc, ceea ce totusi, din multe motive, doresc din toatäinima. Vei cunoaste mai bine problerna din hirtiile pecare le-am anexat acestei scrisori. Daca ti se va pdreapotrivit le vei ardta prietenilor sau acelor oameni, prin

131

www.dacoromanica.ro

care socoti ca ai putea infrina pe acesti avocati prosti.0, daca imparatul n-ar acorda atita credit unor astfel deoameni, daca se pot numi oameni !

De cind a plecat Levinus de aici, n-am mai primitnimic de la voi ; poate cà vor sosi vesti cu prilejul tirgu-lui de la Frankfurt. Find atunci recomanda-ma ilustruluiduce de Arshoth. Lui Danus transmite-i multe salutdri ;lui Inca nu i-am scris, fiindca n-am avut timp liber.

Cu bine.Friburg, in ziva de 23 ianuarie 1534.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE DESIDERIUS ERASMUS DIN ROTTERDAM

Dacd te simti bine si esti sanatos, ma bucur din inima.Ma mird foarte mult ca nu am primit de la tine, de atitavreme, nici o scrisoare. Te rog, dragul meu Erasmus,sa-mi comunici in ce stare te afli si daca esti sanatos,caci sa stii Ca 14 shit si acum acelasi prieten ca mai demult si cit timp voi trai voi fi si mai departe acelasiprieten sincer, asa cum cred cà m-ai cunoscut.

Iti doresc toate cele bune si fericite, cum mi le do-resc si mie.

Cu bine.Bruxelles, 23 februarie 1534.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUS,SECRETAR AL REGINEI MARIA, CATRE ERASMUS

DIN ROTTERDAM

Zilele acestea am primit ambele tale scrisori, prea-invatatul si preaiubitul meu Erasmus. Una, pe care mi-aiscris-o mai inainte, mi-a fost data mai tirziu de cdtreViglius Schvichemius, iar cealaltd, scrisa dupd aceea, mi-aadus-o Erasmus Schaetus mai devreme, impreuna cu altescrisori anexate. Am o deosebitä afectiune pentru el, da-torita InvatAturii, caracterului si purtarii lui, precum sidatorita scrisorii tale si recomandarii lui, incit pretuiescmult cunostinta si relatiile cu el. I-am promis ca ii voi

132

www.dacoromanica.ro

da cu placere tot sprijinul de care shit in stare si il voiajuta in orice chestiune va fi nevoie, daca va face apella mine.

Imi scrii cã la voi se vorbeste ca regele Angliei s-arfi impacat cu regina Catherina. De-ar fi asa ! In realitate,acest rege nu se gindeste de loc la asa ceva. Cdci, fiindindragostit de Ana 39 Illi si suparat din pricina excomu-nicarii papale, a inchis-o pe regind intr-o fortareata, im-preung cu citiva slujitori. Iar autoritatea papei a dispre-tuit-o in asa masurd, incit zilnic sosesc cu droaia la noi,din Anglia, carti infamante, injurioase si pline de insultefoarte grave. In aceste carti, englezii slavesc umilinta,curatenia, saracia, rdbdarea si celelalte virtuti ale luiIlristos s'i dau in vileag ingimfarea, necuratenia, boga-tiile, tirania, lipsa de rabdare si alte nelegiuiri ale papei.Afard de aceasta, se spune cd regele Angliei a interziszilele trecute sa se mai faca in biserici rugaciuni si slujbepentru papa, asa cum era obiceiul pind acum. Mindstirilele-a impartit baronilor sal, care sa le darime §i sa lefoloseasca cum vor. A emis apoi un edict prin care seporunceste ca nimeni sa nu-1 recunoasca pe papa decitdoar ca episcop al Romei. Si se mai spune ceva : ca treisau patru principi ai lui, dupa ce s-au despartit de sotiilelor legitime, urmindu-i exemplul, s-au insurat cu allele.Dacã asa stau lucrurile, mi se pare cd acestia 1-au intrecutcu mult pe Martin, schimbindu-si sotiile dupa cum levine pofta si cum e obiceiul la popoarele pagine si bar-bare. Ce se va intimpla nu se stie. Nu putem spera nimicbun din lucruri care au inceput rdu.

In cealaltä scrisoare a ta imi comunici cà de la Craciunnu te simti bine. Imi pare rdu cd esti bolnav : a§ vreasd iau asupra mea o parte din board daca s-ar puteaimparti numai sd te pot ajuta si sa-ti micsorez sufe-rintele. Sper, totusi, cà dupa ce va trece vremea rea siacest martie, cu ajutorul preabunului si atotputerniculuiDumnezeu, se vor duce pe pustii toate durerile fizice.

Am vorbit cu regina, cu Panormitanus caruia i-amtransmis scrisoarea ta si cu ducele de Arshoth, despreacel mascarici si despre cartea lui tiparita la Anvers.M-am ingrijit ca regina sa-i dea in grija marchionului dela Anvers ca acea carte, daca a fost deja tipärita, sa nu

133

www.dacoromanica.ro

se puna in vinzare si librarul sd fie pedepsit pentruincàlcarea dispozitiilor impäratului. Cum s-ar putea rezolvalucrurile vei intelege din rindurile lui Panormitanus. Cei s-a poruncit marchionului vei afla din copi a scrisoriipe care ti-am trimis-o. Nu trebuie sä te impresioneze cevorbesc sau ce scriu acest soi de prosti si oameni neru-sinati. Isi fac rat mai mult lor decit tie prin acesteordcdieli si atrag ura tuturor oamenilor de ispravd asupralor, nu asupra ta. i sa nu crezi cd vei putea sà trdiestisau sä mori mai fard grijA in altd parte decit aici. CAci,dupd cum nu-ti lipsesc protectori in Germania, nu-ti vorlipsi nici aici prietenii care ti-au scris si cArora virtuteata le e foarte dragd. Chiar si dintre calugari, partea maisAndtoasà, dupà cum rn-am convins iti este favorabild.Cei cu mai putind invataturd si care abia de ti-au cititscrierile, dar care au daft crezare ngscocirilor altora sin-au in ei nimic virtuos, afard de ostentatia purei super-stitii fariseice, murmurd impotriva ta, nu te pot suferisi se infurie. Dar si acestia, ce altceva fac afard de faptulca trancanesc ? Tu esti un om virtuos si cu un sufletmare, asa cd poti sa-i dispretuiesti din toatã inima. Oarese poate cineva pa'zi de ldtratul unor astfel de imbecili§i insolenti ? Dacd imparatul, regina si alti principi nuduc lips& de birfitori, cu atit mai putin tu. Dar cine

chiar dintre cei mai vechi, dacg te gindesti la cei demai de mult a fost scutit de invidia unor oameni denimica si a unor mäscgrici ? De aceea, dragul meu Eras-mus, n-ai de ce s'd iti amini reintoarcerea din pricinaasta. Asa cum ai hotdrit mai inainte si nu numai fiindcdmi-ai promis mie, reginei si altor ocrotitori ai tdi,intoarce-te la sfirsitul lui aprilie, asa cum ne scrii, saucit poti mai curind si cit de repede iti ingaduie sdrigtatea ;ca nu cumva, dacd faci altfel sä fii acuzat de nestator-nicie, iar despre mine regina sä-si facd nu stiu ce parere,caci eu am fdcut totdeauna ce am putut si ce a rtrebuitin interesul tdu, din dragostea pe care o am pentru tine,din cele mai sincere si curate sentimente. Despre toateacestea as prefera sd afli din ceea ce iti vor spune §i 'tovor scrie altii, cu timpul, nu de la mine.

Mi-1 recornanzi pe Levinus. Il ajut totdeauna 0. cinde nevoie. Am avut grijà §i pind acum sa i se dea opt

134

www.dacoromanica.ro

grosi pe zi din cämar i acum rn-am ingrijit din nouca mediteze pe tinerii nobili de pe lingd regina. Dinocupatia asta mai cistigA Inca opt grosi pe zi.

Seniorul duce de Arshoth iti trimite salutAri i dorestesd-ti fie de folos in tot ce poate.

Bruxelles, 12 martie 1534.

ERASMUS DIN ROTTERDAMTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL SERENISIMEI REGINE

Ceea ce scrii despre intimpldrile din Anglia cred càeste adevdrat in parte ; nu cred toate cite se aud. Nus-ar fi ajuns la aceastà tragedie, dacO acei cardinali, tri-misi de papa cu sapte ani in urmO, ar fi explicat lucrurilelimpede. A dori sä ne impäcgm cu englezii.

PinO la calendele lui aprilie rn-am simtit dacd nubine, totusi ceva mai putin rOu si am inceput sd amsperante bune. Dar de la opt aprilie rn-a apucat o dureregrozavä care mi-a prins partea stinga a capului, a gitului,cu umarul si mina si dacd nu-mi va trece, dupd cite separe, nu voi pleca niciodatd la drum. De cinci luni nuiesisem din casA. Chiar i ziva de Past am sdrbdtorit-oin dormitor.

Dezlantuirea cdlugOrilor nu rn-ar impiedica acum sOma* reintorc, dacd nu m-as teme de paralizie. Fiindca,dacO drumul ar dura numai patru sau cinci zile, m-asingriji sd fiu transportat acolo fie si in lecticd. Spui ea"te vor acuza de inconstantO ; o, de s-ar arunca vina astaasupra mea !

Marchionul nu-i va face nimic lui Hillenius ; ii ocro-teste pe purtAtorii de sfori, iar volumele au fost dejavindute. Cu toate acestea, cartea asta imbecild nu-mi vavdtäma prea mult renumele.

Aici ma tern de lucruri mai grave din partea adep-tilor sectelor, care au convingerea CO Erasmus este acela,care-i impiedicä sä stápineascA nestinjeniti peste tot.Luther a publicat o scrisoare pur i simplu furioasd dincare nu respirO altceva decit urd paricidà.

135

st-i

www.dacoromanica.ro

Preastimatul meu Olahus, pe buna dreptate imi amin-testi de straduinta pe care ai depus-o pentru mine : n-amuitat cit si in ce privinte iti sint dator. 0, dacd a puteasa-mi arat recunostinta printr-un serviciu oricit de mic !

M-am bucurat ca-mi dai vesti despre Levinus, insanumai de ar multumi recunosclitor noro-cului pe care 1-a avut. El imi scrie cã te pregatesti sa teintorci in Ungaria ; dar pe cit de fierbinte ma rog luiDumnezeu ca pentru tine intoarcerea sd fie foarte fericitätot pe atit inteleg ca pentru mine ea va fi o pierdere, fiecd ma reintorc in patrie, fie cä nu ma reintorc. Prie-tenii de departe nu mai pot fi prieteni.

Neputind sa-i scriu i reverendului senior arhiepiscopPanormirtanus citeva rinduri, te rog sa inlocuiesti epistolamea i sa-i multumesti in numele meu i, dacd ti se vapdrea util, poti sa-i arati rindurile acestea ; caci dincauza durerii abia daca am putut sä le scriu pe astea.

Crede-md, nu este nevoie de nici o insistenta cu pri-vire la intoarcerea mea. Nu voi pierde ocazia.

Serenisimei regine Ii doresc toate cele bune. Multesalutari ducelui de Arshoth ; porunceste ca Danus sa-1salute in locul meu. Poate crede cà sint suparat, fiindcanu i-am scris. Nu este de vina dorinta mea, ci boala.

Cu bine.Friburg, 22 aprilie 1534.

Citeste singur.Stiu ce urmäreste Petrus de Montfort si nu-i invidiez

succesul. Nu sint de vina eu, dacd Ii ajuta cineva. Nimânuinu-i este prieten, nici lui insusi ; mie cu siguranta numi-e prieten. E foarte spontan i inteligent, dar e vic-lean, usuratic, orgolios i murdar. Fereste-te sã ai incre-dere in el. De pretutindeni stoarce recomandari. A in-sistat sa-mi aduca el donatia onorifica pe care mi-auacordat-o sase orase din Olanda. Mi s-au acordat treisute de florini-caroli. Mi-a adus cloud sute, dar mi i-aachitat numai cu vorba. Fiind pe atunci gray bolnavyma silea sa scriu pina la istovire povesti lungi si minci-noase imparatului, unui protector necunoscut, tezaurarilorOlandei i altora. Am preferat sa-i dau lui o buna parte

136

www.dacoromanica.ro

din bani, decit sa.-mi pierd sAndtatea cu acest chin. Amincat in casa mea citeva zile cu un coleg de-al lui :nici nu mi-a multumit, nici nu s-a invrednicit sä-mi scrietrei cuvinte prin Quirinus al meu.

A trebuit sd te incunostintez de aceste lucruri, dragulmeu Olahus, dar ar fi bine sd nu-i arAti cà le stii, pentrucd este foarte limbut si te poate jigni, ceea ce pentru eleste foarte usor.

Cu bine.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE DESIDERIUS ERASMUS DIN ROTTERDAM

Scrisoarea, pe care mi-ai trimis-o in 22 aprilie, amprimit-o in 12 mai trecut. N-am vrut ca acest curier sdse intoarca la tine M.A. citeva rinduri din partea mea.Asadar, primeste la scrisoarea ta acest raspuns scurt.

Imi scrii cd numai in parte dai crezare celor ce a fdcutregele Angliei. Dar in scurtä vreme vei crede totul. Sespune cd Morus este pind in ziva de azi intemnitat,impreund cu Roffensi si dupd cum povestesc oamenii,nu sint tocmai in sigurantA.

Imi pare foarte rdu a esti bolnav ; as dori sd. fiiAna tos si sä te reintorci. Imi scrii, apoi, cà marchionulnu i-a fAcut nimic lui Hillenius. Te temi de purtdtorii desfori. Dacd ai devenit atit de fricos si dacd vei continuasd stdrui in aceastd fricd, nu-mi va fi usor sá te scapde ea. Si, totusi, eu nu vdd de ce anume trebuie sd tetemi atit de mult. Dacà te temi de defdimdrile oamenilordin vremea noastrà, sa stii cd de asta nu poti scapanici tu, nici altii, toatä viata. Si dupd pArerea mea, aiciesti mai putin expus rdutatilor decit acolo unde te afli,mai ales dacd ai in vedere vremurile in care trdim. Deaceea pdzeste-te de luptAtorii luterani, a caror urd vapAtrunde zeii sd ne fereasca de asta ! pind in teri-toriile acelea, in care trdiesti tu.

Pentru serviciul pe care ti-1 fac si despre care imiscrii, nu-ti cer in schimb nimic altceva, decit marturiadragostei tale pentru mine §i sd-1 iubesti pe Olahus al tdu.

137

www.dacoromanica.ro

Imi scrii Ca intoarcerea mea in Ungaria va fi indezavantajul tau, fie cä te reintorci, fie ca nu ; daroriunde ma va chema soarta, eu voi ramine pentru tineacelasi devotat Olahus pe care-I cunosti. 0, de-as putea,dragul meu Erasmus, sa ma intorc fara primejclie !Nimic nu mi-ar face o placere mai mare ! Patria, prie-tenii, fratii si cei uniti cu mine prin aceleasi nevoi maindeamna sa revin. Dar abia pot indrazni sa hotArascintoarcerea si nu vaci cum as putea s-o rezolv cit maibine acum, cind sint atit de tulburi toate situatiile.

nu numai ale Ungariei si ale statului, dar chiar si alemele personale. De altfel nici ale altor regate nu s-ntmai putin rascolite. Din cauza aceasta, tocmai, considerca trebuie sa ma supun hotaririi timpului.

Fiindca n-ai putut scrie reginei mele, ducelui deArshoth si lui Panormitanus, le-am transmis in locultau cele dorite.

Cu bine si iubeste-ma ca si pina acum.Bruxelles, in 25 iunie 1534.

i Maria de Habsburg, sora lui Carol Quintul si a luiFerdinand I, fosta regina a Ungariei ; din 1531, regentd a Tarilorde Jos. De vidua christiana, tiparità de H. Frobius, a fost, curinddupd aparitie, tradusd in italiand, cehd, olandezd si suedezd.

2 In a patra decadd a sec. al XVI-lea, luteranismul si altecurente religioase reformatoare erau in plind ofensivá impotrivacatolicismului si a suprematiei papale.

3 Originar din Silezia, Ursinius Gasparus Velius, numit celdernn de Lucan", prieten si corespondent al lui Nicolaus Olahus,a fost istoric cu reputatie. El a indeplinit functia de educator alcopiilor lui Ferdinand I de Habsburg, In special al viitoruluiimpdrat, Maximilian al II-lea. Printre lucrdrile lui istorice carenu si-au pierdut actualitatea, se numArd De bello pannonico, ovastd frescd a cauzelor interne si externe care au dus la dezastrulde la Mohaci (29 august 1526).

4 Omul de afaceri al regentei Tarilor de Jos.5 In evul rnediu era obiceiul ca poetilor, scriitorilor, picto-

rilor etc., sa li se dea, ca recompensd a meritelor lor si insemn de recunoastere, diferite obiecte din metale pretioase, pecare, la nevoie, acestia le puteau transforma in bani.

138

$i

www.dacoromanica.ro

6 Omul de afaceri si curierul principal al lui Erasmus.7 Carol Quintul (1500-1558).8 Fratele mai mic al lui Carol Quintul, rege al Boemiei si

al Ungariei.9 Arrabona-Jaurinum-Raab-Györ, localitate fortificatd in Un-

garia, la confluenta riului Raab cu Dundrea.10 0 mild ungureascd = 8.354 rnetri.11 In Ungaria, la vest de Dundre.12 Judecdtor al Curiei regale ungare. Unul din corespondentii

lui Nicolaus Olahus.13 Semthe-Sintava-Semtavia-Schintau, localitate in Ungaria.14 Strigonium-Esztergom-Gran-Strigoniu, oras pe malul

Dundrii, in Ungaria, ridicat pe temeliile unui castru roman,sediul arhiepiscopiei (mitropoliei) catolice a Ungariei. Intre1544-1684 a fost ocupat de turci.

19 La intrunirea Dietei imperiale de la Augsburg (octombrie1530), in loc sa se realizeze mult dorita coalitie a principilorgermani impotriva puterii turcesti tot mai amenintatoare, s-adat prioritate disputelor religioase.

16 Buda a fost ocupatd de turci in 1526 si cedatà lui IoanZapolya. Armatele lui Ferdinand I 1-au izgonit pe voievodulTransilvaniei de acolo in 1527, dar orasul a fost recucerit deturci, in 1529. Asediul din 1530 nu a avut succes. Dupä unasediu de 50 de zile, generalul Ruggendorf s-a retras la Eszter-gom (Strigoniu).

17 loan Zapo/ya, voievodul Transilvaniei sub regii Vla-dislav II si Ludovic II. Dupd Mohaci a fost proclamat rege alUngariei.

18 General austriac, originar din Stiria. Dupd Mohaci acomandat armata lui Ferdinand I de Habsburg. A murit dincauza mai multor rdni primite in luptele din 1541.

19 Levinus Panagathus, prof esorul de elind al lui Olahus.20 Oras in Wiirtemberg, pe malul sting al Dunfirii, la 80 km

sud-est de Stuttgart.21 Reformator elvetian (1484-1531). A militat pentru un cult

simplu si auster. Dusman infocat al predestinatiei. El s-a strd-duit sd deschidd cerul tuturor celor care trdiesc respectindbuna-credintd". A murit in ziva de 11 octornbrie 1531, pe cimpulde lupta de la Cappel.

72 Johan Hausschein Oecolampadus s-a ndscut la Weissen-burg (Suabia), in 1482. Faimos reformator. Doctrina si-a pro-

139

www.dacoromanica.ro

povaduit-o, prin scris si de la catedrä, In Elvetia. A murit laBale, in 1531.

23 Ordinul calugaresc al franciscanilor a lost infiintat deFranciscus de Assisi in 1208 si autorizat sd functioneze de PapaInocentiu al III-lea in 1210 si de papa Honoriu al III-lea, in 1225.

24 Rival al franciscanilor, ordinul dominicanilor, infiintat in1215, la Toulouse, de Sf. Dominic, cu scopul de a combate peeretici, a primit aprobarea de functionare de la papa Honoriu alIII-lea, in 1216. In anul 1229 acest ordin si-a asumat sarcina de aorganiza sinistra institutie a inchizitiei, considerind cá e destinatsd fie pAstrátorul dreptei credinte.

25 In sec. al XVI-lea, autoritatea papal& si prestigiul bisericiiromano-catolice au lost mult sl&bite din cauza ref ormei.

26 Sylvagius, cancelar al Tarilor de Jos, care 1-a determinatpe Erasmus s& locuiasca un timp in Tarile de Jos, in sperantacd acesta se va angaja in lupta impotriva luteranilor.

27 Aluzie la epoca in care Carol Quintul purta r&zboaie inFranta si Italia.

28 Fiica a impäratului Maximilian I si matusd a lui CarolQuintul ; regenta a Tarilor de Jos din 1507. Abilã politiciand sidiplomatd. A ramas cunoscutd mai cu seam& prin pacea de laCarnbray (1529) incheiatã cu regina Luiza de Savoya, mama luiFrancisc I, si care poart6 numirea de Pacea celor cloud doamne".

29 Noel Bedier (Bedda), originar din Picardia. A fost condu-c&torul Colegiului lui Montaigne si sindic al Facultatii de teologiedin Paris. Dusman inversunat al lui Erasmus. Din cauza numeroa-selor intrigi a fost inchis in minastirea Mont Saint Michel, incare a si murit in 1536.

39 Spira (Augusta Nemetorum), oras in Bavaria. In anul 1529,Carol Quintul a convocat aici Dieta imperial& care a hothritpunerea celor care voiau sà ref ormeze religia romano-catolicä inafara legii. Cei vizati au protestat impotriva acestei hotdriri, deunde si numirea lor de protestanti".

3' Oras in Boemia, la doi kilometri de Teplitz.32 Berg-op-Zoom, oras in Brabant, la 36 km sud-est de

Bredda.33 Regat al confederatiei germane, cuprins intre Ems, Veser

si Elba.34 In limba greack om care vorbeste frumos, dar far& sin-

ceritate.

140

www.dacoromanica.ro

33 Tipograf renurnit din Bale. Fiul lui Johan Frober(1460-1537), arnic al lui Erasmus din Rotterdam cAruia i-apublicat Adagiile si Noul Testament.

36 Tongres-Tongeren-Tondern, oras in Belgia, situat la 20 kmnord-est de Liege.

37 Glapion Jean, cAlugar cordilier, diplomat francez, confesoral impAratului Maximilian I si episcop de Toledo. Era unul dinprietenii foarte cultivati de Erasmus.

38 Johan von Hof en (1445-1548), alias Johan Flachslerulersi Jan Dantyszek, umanist, poet de limba latin& si diplomat.A studiat teologia si a cAlatorit mult in Grecia, Palestina siItalia. In 1509 a fost numit secretar al regelui Poloniei, Sigis-mund I, care 1-a innobilat, numindu-1 mai intii episcop de Culrn,apoi arhiepiscop al Emerland-ului.

33 Ana Boleyn, domnisoarA de onoare a Catherinei deAragon, devenitA sotia lui Henric al VIII-lea. Indragostit deea, regele a divortat si s-a casAtorit Vara aprobarea papeiClement al VII-lea, rupind apoi orice legatura spiritual& cuRoma.

www.dacoromanica.ro

CONRADUS GOCLENIUS

www.dacoromanica.ro

Conrad Wackers Gocklen (Conradus Goclenius), näscut inlocalitatea Mengeringhausen (Westfalia), in 1489, si decedat laLouvain, in 25 ianuarie 1539, a fost unul dintre cei mai remar-cabili umanisti din Tarile de Jos, in prima jumdtate a veaculuial XVI-lea.

Ca profesor de limba latind al universitAtii celor treilimbi de la Louvain, era considerat o somitate. Nicolaus Olahusa apelat de mai multe ori la serviciile lui in ceea ce privesteinterpretarea textelor vechi.

Faima lui Conradus Goclenius se datoreste neobisnuit deamplei corespondente pe care a intretinut-o cu printul uma-nistilor, care-1 considera nu numai färd egal in specialitatea sa,ci si unul dintre putinii lui prieteni sinceri. Despre acesta,Erasmus i-a scris lui Nicolaus Olahus, in ziva de 12 februarie1532 cfi nu am acolo [la Louvain] prieteni cu adevarat sinceri,afard de unul, Conradus Goclenius..."

Imediat dui:A moartea lui Erasmus, executorii testamentariai acestuia, Amerbach Bonifacius, Heronymus Frobius i NicolausEpiscopus, i-au intentat, far& succes, un lung proces, cu intentiade a anula un legat, in baza caruia Conradus Goclenius aveade primit din partea Inegalabilului, ca pretuire a prieteniei cei-a purtat, un pocal de aur si 1900 de ducati.

Conradus Goclenius a fost un sincer admirator la luiNicolaus Olahus.

Dovada prieteniei ce a legat pe acesti doi umanisti o gàsimsi in faptul ca printre poetii care 1-au mingliat pe Nicolaus

145

www.dacoromanica.ro

Olahus, in versuri, pentru pierderea fratelui sau Matei, a fostConradus Goclenius.

Din lucrárile acestui remarcabil umanist i om de *Uinta'amintim : Scholia in tutti Officia si Luciani Hermeticarum sivede sectis philosophorum.

C. GOCLENIUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL $1 CONSILIERUL REGINEI MARIA

Nu numai ca cei buni ajung mai degraba la ospetelecelor buni, cum spune proverbul, insa, deoarece asemd-narea este sfatuitorul prieteniei, cei buni obtin prieteniacelor buni nu numai la ospete, ci in toate cele omene§ti.Caci puterea virtutii rezidd in aceea CA, in orice locapare, ea aprinde flacara unui devotament reciproc insufletele generoase.

Deoarece insa am laudat de multe ori fata de toti ceivestiti prin eruditia thr dupd cit ingaduie putereaelocintei mele virtutile tale alese §i rarele daruri alespiritului, modestia de necrezut §i sufletul tau atit degeneros, am insinuat astfel in sufletul lui Dilfus gindulcà numai daca patrunde in vreun fel in anturajul tau,viata i se va parea cu totul fericita. A§adar a actionatasupra mea in tot felul, cu vorbe §i juraminte, sa-ideschid drumul spre prietenia cu tine. Eu, intr-adevar,nu i-am putut refuza acest serviciu nobilului om, fiinteiinc"ntatoare §i stralucitoare, fiindcd sint legat de elprintr-o prietenie foarte strinsa, intre toti elevii meiacesta fiind cel mai erudit. Are o judecata exacta §i ostralucitoare elocintA, lucru de care iti vei da seama u§ordin discursul lui catre C. Augustin, pe care ti 1-amadaugat ca dovada.

fi refuzat cu totul, daca nu fi socotit pedragul nostru Dilfus demn de prietenia ta. Daca bine-voie§ti sa-1 cercetezi de aproape, §tiu sigur cd va rds-punde astfel la prietenia excelentei-tale, incit sà potispune cd introducerea acestui barbat in rindul prietenilortdi nu-ti aduce un ci§tig mai mic, decit bucuria, pe careo va simti el, daca nu este privat de bundvointa ta.

146

si

L-a§ 1-a§

www.dacoromanica.ro

In ce ma prive§te este atit de departe de mine teamaca rn-ar ru§ina acel vers al lui Horatius p5catele altoranu-mi imboldesc ru§inea" incit a§ indräzni sä sper cadin integritatea §i din foarte plAcutele maniere ale dra-gului nostru Dilfus voi obtine 0 eu o oarecare multumire,fiindca, prin recornandarea mea, 1-am incredintat peDilfus indltimii-tale, ca 0 cind i 1-a§ fi pus in mind.

Cu bine.Din Louvain, in ziva a patra a no-nelor lui ianuarie, [8 ianuarie] 1534.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE GOCLENIUS

Nu pot sä nu indrdgesc fierbinte sufletul tau atitde curat fata de prieteni, dragul meu Goclenius, cAci testraduie§ti tot timpul nu numai s'a faci pe plac in oricesituatie prietenilor pe care-i ai, ci chiar s'a spore§ti §i säinfrumusetezi ceata lor cu noi prieteni. Caci ce poate fimai frumos in viata muritorilor decit multimea priete-nilor ? Ce este mai pläcut decit prietenia neintreruptda unor oameni, care se intrec intre ei prin totfelul de virtuti ? Eu am trait, de bund seama, de lainceput asa, datoritd caracterului meu, sau imprejurärilor,astfel cd nimic nu ma bucurd mai mult, decit sà fac cu-no§tinta cu oameni ale§i, sa le ci§tig familiaritatea §ipläcuta prietenie.

Intr-adevär prin acel Dilfus, de care mi-ai scris inultima scrisoare, pretuindu-1 mult, adaugat in numdrulprietenilor mei, cu cit nu mi-a sporit plâcerea ! Mi-amdat seama in timpul a cloud scurte convorbiri cAci dif e-ritele mele ocupatii, §i ale lui, rn-au impiedicat de la maimult cd te poti increde in el, cd este inzestrat cufarmec, culturd §i un deosebit talent 5i elocintà. Iti trimit,a§adar, dragul meu Goclenius, vesnice multumiri pentrucd rn-ai fericit cu un astfel de prieten. Voi incerca, pecit imi std in putintà, ea nici el sa nu se ru§ineze decuno§tinta mea, nici eu de prietenia lui. Dacd ma iube§ti,procedeazä tot asa 0 in viitor, ca s'à ma impodobe§ti 5isä ma imbogAte§ti si de acum incolo cu prieteni de felul

147

www.dacoromanica.ro

acestuia. Prin nimic altceva nu-mi vei face o bucuriemai mare.

Ieri mi-au fost inminate scrisorile lui Cornelius alnostru, cu care am primit i rindurile trirnise, pe careti le-a scris tie. Ti le-am trimis inapoi prin acelasi cre-dincios mesager. Nu am nimic altceva sd-i comunic, decitsd fie bine sdndtos i sd se intoarcd repede.

Sändtate i iubeste-md ca de obicei.Bruxelles, 15 ianuarie 1534.

C. GOCLENIUSLUI OLAHUS, TEZAURAR DE ALBA,

SECRETARUL REGINEI MARIA

$tiu cà o sd fiu socotit nerusinat si nu vdd prin ceargument as putea sd-mi justific vina, ca ti-am trimisscrisoarea prin acel franciscan. Dar, ca sd spun drept,omul m-a asaltat cu insistente stdruitoare caci este degenul celor nu prea sfiosi ca dau vreo scrisoarepentru tine, prin care sä obtind mai usor ceea ce doreste,fdrd sd te deranjeze, dupd cum sustinea el. Dacd spuneadevärul, el s-a intors acolo urmind sfatul tãu, ca incele mai potrivite momente ale unei vindtori stabilitedinainte. Prin aceasta afirmatie, desigur, mie mi-a in-suflat mai multi indrAzneald, incit nu mi-e rusine sa-tiscriu despre el, care poate fi mai pretios pentru tinedecit pentru mine. Cdci afard de faptul cd a asistat laciteva prelegeri si se dedicd cu cea mai mare straduintdlatinei pe de o parte, ebraicei pe de alta, o apreciere maifundamentatd nu pot formula, desi in familia sa nu seobservd trasaturi de dispretuit.

Dacd ai hotdrit acorzi acestuia vreo favoare pelingd regind, e ingAduit faci un bine ca unui om pecare, punindu-1 la incercare, Ii vei descoperi ca om bun.Dacà nu ai prilejul sau circumstantele favorabile, nu maiadaug nici un cuvint. Cdci dacd nici pentru intereselemele, nici pentru ale prietenilor apropiati n-as core favo-ruri de la un bdrbat atit de influent, atunci, cu atit mai

148

sä-i

sf-i

www.dacoromanica.ro

mult nu trebuie sa le cer, sub nici un motiv, pentru unnecunoscut.

Fii sanatos preastralucitule senior.La Louvain, 25 mai, anul 1534.

CONRADUS GOCLENIUSLUI NICOLAUS OLAHUS, PROTECTORUL SAU

Preastralucite senior Olahus, nu tiu ce ma tine laclistanta de sarcina, pe care mi-ai incredintat-o, origineata sau, mai degraba, respectul f Ad de tine. Caci de citeori iau in mina Ungaria ta, pe care mi-ai daruit-o, cas-o indrept, de atitea ori spiritul meu ramine ca impie-trit in fata acestei lucrari, mai ales din cauza binecunos-cutului tau stil neafectat care nu expune numai eveni-mentele in chip foarte clar, ci pune sub ochii no§trifapta insa§i, pe care mi s-a parut cd o infdti§ezi cu aceea§imdiestrie, de§i ai schimbat intre timp citeva locuri.

Dacd te vei hotari sa publici aceasta opera §i sa inaltionoarea patriei tale prin aceastA stralucitoare scriere, mavoi stradui sà iasä de la tipograf fat-a nici o gre§eald §itot astfel sa ajunga in miinile invatatilor.

Eu mi-am pregatit de citeva saptamini sosirea acolo,insa au survenit mereu afaceri noi, peste hotarirea mea.De aceea s-a intimplat sa fiu siht sa restitui mai tirziucartile, pentru a caror intirziere am dorit sd-mi cer scuzepersonal, dupa aducerea bor.

Cu bine. Fii sanatos, preastimate senior.Louvain, in ziva a patra de la idele

lui noiembrie, anul 1536.

CONRADUS GOCLENIUSLUI NICOLAUS OLAHUS, PROTECTORUL SAU

Am citit cu mare folos pe Atila al tau §i. CronografiaUngariei, caci am aflat multe lucruri, pe care voi fi fericitsa le tin minte. Am adnotat citeva locuri, dar putine, nu

149

www.dacoromanica.ro

atit pentru ca mi s-ar }Area ca trebuie schimbate, ci casa fac dovada cá am citit cartea. A§ fi copiat tot, daca_nu din alta cauza, macar din speranta de a maxi devotamentul rneu pentru tine spre lauda patriei §i ca sa nufamilia' in intuneric ceea ce merita sa izbucneascd in cearnai puternica lumina. Pentru faptul ea n-am putut face .asta, de vina a fost Nannius, care, nesatios dupd primalectura, a dorit sa se sature din nou cu acela§i fel de.mincare ; de fapt, chiar dacd nu rn-ar fi impiedicat Nan-nius, n-a§ fi putut trimite manuscrisele mai curind,fiindca, din cauza razboiului, nu se poate procura nici o,Caruta pentru calatori.

Inca n-am examinat poemul, dar am pastrat un exemplar §i voi face acest lucru cu mai mult ragaz. Caci slujitorul declard cá el trebuie sa se intoarca pe data.

Fii sanatos, preastralucite barbat §i senior respectat..La Louvain, 1 iunie, anul 1537:_

150

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS GRAPHEUS SCRIBONIUS

www.dacoromanica.ro

Corneille de Schrijver (Cornelius Grapheus Scribonius), cunos-cdtor al mai multor limbi, printre care elina si latina, arheolog,orator cu renume si poet, s-a ndscut In localitatea Alost dinFlandra, in 1482 si a decedat la Anvers, in 1558, uncle functionaseca arhivar si secretar al sfatului ordsenesc. In persoana lui avemun reprezentant de frunte al umanismului din Tarile de Jos, inprima jurndtate a sec. al XVI-lea si un mare admirator alclasicisrnuIui. S-a impus mai cu seamd prin eruditie si prinmultimea operelor, scrise toate intr-o latind de o elegant& si ocursivitate rar intilnitd.

Poeziile lui Cornelius Grapheus Scribonius au cunoscut olarga circulatie. Intr-un fragment versificat al scrisorii dinoctombrie 1536, Nicolaus Olahus il apreciazd astfel :

Se mird regina cd bardul ales facut-a sd cinteChiar muze latine : «La el priviti si-1 ocrotitiDe-acum, spune ea ! Rdmind sdnatoase si tacerea pdstrezeSonorele sistre ! Zeitele castalide sd nu invidiezeSavantele poezii din zilele noastre ! Oricare au pldcut,Grapheus, poetul acesta unic al nostru, le-a intrecut*".Pretuindu-i caracterul si eruditia, secretarul si consilierul

regentei a fdcut din secretarul sfatului orasului Anvers unprieten. Nu se sfia chiar sd-i trimità, pentru indreptare si sle-fuire", poeziile latine pe care dintr-o modestie atit de des intilnithla umanisti, le considera cind firave", cind pdclurete".

La rindul sdu, Cornelius Grapheus Scribonius, simtindu-sefoarte onorat de prietenia si Increderea pe care i le acorda

153

www.dacoromanica.ro

Nicolaus Olahus, Ii procurà acestuia cárti rare sau Ii pune ladispozitie cele mai recente lucrdri originale i, fie chiar numaidin complezentá, Ii trimite protectorului sau toate creatiile poetice,cu rugamintea de a fi Indreptate mai-nainte de a cunoWelumina zilei".

Din exceptional de bogata activitate stiintificA a lui CorneliusGrapheus Scribonius, amintim : 1. Expolitio in Diocletianum, 1515,Louvain ; 2. Conjugandi et Declinandi Regulae, 1529, Anvers ;3. Conflagratio templi D. Mariae Antwerpiensis, 1534, Anvers ;4. Ex P. Tarentii Conaldiis Latinissimi Colloquiorum, Anvers,1535 ; 5. Monstrum anabaptisticum, rei christianae pernicies, Car-men heredicum, Anvers, 1535 ; 6. Sacrarum Bucolicarum eclogae,tres, 1536, Anvers ; 7. Pacis inter Carolum V ... et Franciscus I...ad aequos mutuos Descriptio, 1540 ; 8. Enchiridion Principis acMagistratus christiani, 1541, Colonia ; 9. Descriptio ,Senatus Ant-werpiani, a Carol° V instituti, 1541, Anvers ; 10. Querela proditiChristi per novos hujus temporis Ischariotos turco-christianos,1543, Anvers ; 11. Paraphrasis Psalmi CXXIII, 1543 ; 12. Specta-culorum in suspicione Philippi Hispaniarum principis Descriptio,1550, Alost ; 13. Historia de gentibus septentrionalibus... 1562,Anvers ; 14. Deliciae Patarum Belgiae.

CORNELIUS GRAPHEUSTRIMITE SALUTARI IUBITULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Pe cind paraseam orasul Bruxelles, dupg ce rn-ambucurat acolo de foarte strinsa si intima ta prietenie,preastralucitule barbat, am hotarit acum sa ma reintorcin cel mai scurt timp, cucerit, desigur, de farmecul tausi al celorlalti prieteni, pe care i-am cunoscut la tine,si sa infrunt alaturi de voi cind necazurile obstesti, cindneajunsurile personale care rn-au impresionat diferit.De aceea fac ceea ce pot §i ma intorn la tine prin inter-mediul scrisorii. Iti trimit in dar aceasta carticied foarteingrijita despre Topografia vechii Rome despre care ampurtat discutii, noi doi, la Bruxelles. Caci daed acum nupoti vedea aievea cetatea aceea, odinioara stapina lumii,macar sd ti-o imaginezi ca si cind ai avea-o asezata infata ochilor.

154

www.dacoromanica.ro

In scurt timp am de gind sa-ti mai trimit si altecarti, poate, nu tocmai neplacute luminatiei-tale. Pinaatunci as dori din inima sd fiu recomandat preacinstiteitale persoane si celorlalti prieteni si mai ales acelui vestitsi vechi prieten al domniei-tale, seniorului CorneliusScepperus. Daca nu par prea indraznet fata de tine sidacd nu-ti cer o oboseald peste puterile tale, te-as rugasa binevoiesti sa-i aduci multumirile mele acestuia, cindsi unde se va ivi ocazia sau mai degraba tuturorapentru sprijinul dat lui Grapheus al tau in chestiunea cutrezorierul Haller. Fii sdnatos, mbitul meu protector !

Din Anvers, cu sase zile inainteacalendelor lui august, [27 iulie) 1535.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE GRAPHEUS

Am primit tocmai acum Topografia vechii Rome pecare mi-ai trimis-o in dar, preinvatate Cornelius. Aceasthcarte mi-a produs o foarte mare bucurie din cloud mo-tive : in primul rind pentru ca. imi dai posibilitatea sacunosc, din fapte, dragostea ta sincerd fata de mine, pecare acum o marturisesti si prin cuvinte si pentru ca.,citind cartea, pot sa-mi reprezint in fata ochilor acea stra-veche maretie si binecunoscuta splendoare a cetatii carea fost cindva stapinitoarea intregii lumi. Asadar, dragulmeu Grapheus, iti multumesc cit pot de mult pentru cam-ai inscris printre prietenii tai si pentru cd ai binevoitsa ma onorezi prin acest mic dar.

Nu voi uita nici dragostea nici serviciile tale fatade mine ci, in acelasi fel, am de gind sa-ti urmez si eupilda in oHce imprejurare vei avea nevoie de prieteniasau de prezenta mea. Si pe acest Olahus, care va famineintotdeauna acelasi fath de tine si ai tai, il yeti avea caprieten, asa cum va cere iubirea noastra reciproca.

Fiindca ma rogi &à te recomand prietenilor nostricomuni, lui Cornelius Scepperus si lui Wolffgang Haller,cvestorul reginei, o voi face cu pläcere, dupa cum po-runcesti, cu toate cá tu le esti indeajuns recomandatsi eu stiu destul de bine acest lucru prin uriasa ta

155

www.dacoromanica.ro

virtute i prin aleasa ta cultura. Nu-mi voi precupetiniciodatA eforturile nici in privinta rugamintii prezente,nici in alte ocazii cu mult mai importante, ori de cite orivoi fi simtit ca ti-ar fi placuta straduinta mea i ca odoresti.

Franciscus Craneveldius, prieten exceptional al meu,mi-a trimis aceasta carticica a lui Basil, daruità de el cuo latind foarte curata, pe care ti-o trimit, ca s-o citesti.

Cu bine si iubeste-ma dupa cum ai inceput.Bruxelles, 1 august 1535.

CORNELIUS GRAPHEUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Dupa plecarea mea din Bruxelles, o, foarte de seamabarbat, am lipsit pina acum de acasd, strabatind regiu-nea in vederea unor interese personale.

astfel, reintors acasa sub bune auspicii, nu amputut sa nu ma adresez tie si sà nu te salut printr-oscrisoare, desi nu era vreun alt lucru, care sa se infati-seze in mod mai deosebit, ca sa-1 comunic.

Iti trimit, in sase exemplare, cartea Morutrii anabap-tigi 1, ca sa o imparti cui voiesti. Dupa ce voi fi slefuitalte citeva, de acelasi fel, care ii vor fi addugate, nevom ingriji sd fie tiparit epitalamul Fecioarei Maria,dedicat augustei regine 2 §i-ti voi trimite citeva exem-plare.

Fii sAnatos, preabunule Mecena.La Anvers in ziva intii dupà sfintul

Andrei, [30 noiembrie] 1535.

CORNELIUS GRAPHEUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Mdritule senior Iti trimit, in fine, cu alte citeva,carticica aceasta tiparitd de fratele meu.

Iar, ca lumea sa nu ignoreze serviciile tale fatA demine anume ca tu mi-ai fost calduza pe linga regina,

156

i

www.dacoromanica.ro

pentru a-i prezenta carticica am pus in fruntea ei oinscriptie in care Muza mea iti marturiseste recunos-tinta. Ti-am mai trimis, impreuna cu cele de fata, i epi-tafele pe care le-am scris la moartea lui Erasmus. Te rog,insa, sa le iei in nume de bine oricum sint.

Fii sänatos i recomanda-ma prietenilor mai cuseama seniorilor Cornelius Scepperus i lui MaximilianTransilvanicus 3, carora le scriu si personal.

Din nou, fii sanatos.La Anvers, 24 septembrie, anul 1536.

EPITAFUL SENIORULUI ERASMUS DIN ROTTERDAM,DE GRAPHEUS

A cui este aceasta cenusa, ale cui sint oasele-acestea ?Sint ale acelui Erasmus,Prin care barbaria spurcata departe de lume a fost

alungata.Si ce este-aceasta multime de femei mult m hnite,Cu lacrimi, siroaie curgind, marmura dura brazdind ?Acestea sint dulcile Muze, aceea-i Germania, propria-i

mama :Ii pling jelesc azi pe el, barbatul de seama.$i cine-s tinerii acestia ?Cuvintele pline de spirit si gratie-aleasaCare, odata cu moartea acestui mare barbat,

de-a pururi ne lasa.Dar tinerii acestia-ntristati cine sint ?Adeptii lui,Ce gem cu-ntristare la moartea iubitului dascal.Dar cine-s tinerele-acestea-amindoua, cu fetele vesele,

surizatoare ?Aceasta-i Renumele, aceea e Slava cuvenita omului

mare.De ce-s zimbitoare ?Fiindca, pe cind inainte acesta traia era muritor,Acum, devenit un nemuritor, nu poate fi pieritor.Ce este acest hid cadavru, la pamint intins, doborit ?E gotica barbarie, careia el i-a pus un sfirsit.

157

www.dacoromanica.ro

Ce-nseamna condeiul, hirtiile de linga

Ca sirguitorIn armele-acestea, ovationind, asupra

ALT EPITAF

monumentulsal funerar ?

ostirii vandalee triumfator.

Razboaie crunte cu barbaria purtind, de lupte-obosit,Erasmus odihna-si gaseste aici in sfirsit.

Pe goti i-a supus, vandalele secte, biruitor, le-a distrus,Iar pacea si tihna muzelor el a adus.

Te rog, calatorule, nu-i fie de tine somnul cel lintulburat,

Vegheze de-acuma si altii : de-ajuns el de veghe astat.

ALTUL

Aici doarme, acuma, Erasmus. De somnul atit de doritNicicum nu adoarme sufletul sal generos daruit ;De acum, peste tot, operele in larg pornit-au sa zboareSi de multime de-aplauze rasund numele-i mare.Se afla in file, ca si respirind, aievea suflet si minteSi-n fruntea noastra pasind, Erasmus merge-nainte.

ALTUL

Era mic la trup, era mic cosciugul in care a fost ingropat,Spre ambele stele-ai pdmintului poli, peste tot cunoscut,

Erasmus s-a-naltat.Ce mare, insa, si inalt suflet, Erasmus, tu ai avut,Pe acesta chiar rodul divinei tale minti ni 1-a facut

cunoscut.

ALTUL

Cu-adevarat si cosciugul acesta prea mic se arata,Cum si cenusa in el ingropata ;Dar, totusi, cel ce-odihneste-n acest mormint

158

www.dacoromanica.ro

A fost mai mare decit s-ar putea exprima prin cuvint,Mai mare decit pdrerea cea bund a oricuiDeasupra tuturora-naltat pe bolta cerului.Prin faima pretutindenea dusdDesi adinc ingropate-n intunecimi, oh, ingrozitoare,Ecoul a restituit lucrdrile lui literare,In toatd a lor stralucire cu prietenesc ajutor ocrotite.El a redus pentru lumea cultd studiile cele frumoase

i-a indepdrtat din lumea intreagd infdtisdrile hidoase ;Mizeria grea a cruntei barbarii si grosoldnia toatdDe pretutindeni au fost alungate, el repurtind un triumf

minunat.De vrei, insd, tu, sd cunosti numele-acestui bdrbat,Atunci, haide, si aceste versuri citindu-leSd intelegi elementele formative, deslusindu-le.

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI LUI CORNELIUS GRAPHEUS

Cintdrile 4, ce tu le-ai compus cu un plectru 5grandilocvent,

Mariei si fiecdruia-n parte, plAcute ii sint prin talent.Se mird regina cd bardul ales fdcut-a sd cinteChiar muze latine : La el priviti si-1 ocrotitiDe-acum, spune ea ! Rdmind sändtoase si tdcerea pdstrezeSonorele sistre ! Zeitele castalide sd nu invidiezeSavantele poezii din zilele noastre ! Oricare au pldcut,Grapheus, poetul acesta unic al nostru, le-a intrecut !In genul bucolic el scrie foarte de seamd divine mistere,Ce-n vremi nesfirsite de toti de acuma vor fi pomenite !"Deci, haide, o dulce sunet de lira', pe tine insuti sd te

depdsesti.Tu care savantele opere ale poetilor le biruiesti.Aceasta se va-ntimpla cind arcusul bucolic il vei pgrdsi,Cind tara ne vei cinta si-ale strdmosilor mari vitejii.Md-ndeamnd calda iubire, ce-o are Cornelius fatd de

tineSd-ti spun, sd te-nvdt cele ce-ti sint spre laudd si bine.Bogat material, fapte mari, sd le cinti, la-ndemind-ti

vor fi,

www.dacoromanica.ro

Iar faptele imparatului, rnuzei tale nu-i vor lipsi.Acesta, intinsa Libie si pe semetii francezi supunind,Stapin Europei si Asia-si va adduga in curind.Pe Marte cel aspru, de ni-1 vei cinta cu luptele sale

preacrudePoetii antici, si pe tine, atunci vei putea sa-i intreci.Vestita muza-a lui Maro, Caliope 8, a cintat mai intiiCintari pastorale, bucolice, apoi pe eroi §i fapte

razboinice.

Afard de aceasta, iti multumesc o, dragul meu Scri-bonius, pentru trimiterea epitafului lui Erasmus si aepitalamului Preasfintei Fecioare. Din acestea cunosc,mai aprofundat decit inainte, superioritatea spiritului tau.

Zile le trecute, unii prieteni de ai mei mi-au trimisciteva epitafe scrise de ei. Pe acestea ti le-am trimis im-preund cu poeziile mele, ca pe ale acelora sa le vezi, peale mele insa intr-adevar si de la sine inteles transil-vane, sau mai degraba padurete sa le corectezi.

Ia in nume de bine poezia prin care ti-am raspuns, cape una ce-a fost improvizata. I-am trimis lui Maximiliansalutäri in numele tau. Cornelius Scepperus a plecatacum 16 zile spre Zeelanda ; carticica i-o voi inmina cindse va intoarce.

Fii bine sandtos, dragul meu Cornelius, socoteste-maCa sint al tau si nu ma uita.

La Bruxelles, 5 octombrie 1536.

CORNELIUS SCRIBONIUS GRAPHEUS,MULT PREASTRALUCITULUI SENIOR NICOLAUS OLAHUS,

PANONICUL, TRANSILVANUL, TEZAURAR DE ALBA

Preacultivatule Olahus, am citit §i am recitit, de cloud,trei si patru ori, foarte atragatoarele tale poezii si n-am&sit in ele (eel putin dupä modesta mea judecatd) vreunlucru care sa aiba nevoie de critica, pe care o ceri de lamine. Iti raspund eu poezia mea asa cum e la acestefoarte atragatoare poezii ale tale. Nu-mi lipse§te elanul,sä scriu, cindva, chiar foarte infocat, si poezii mai pro-

160

www.dacoromanica.ro

funde, dar sdracia §i grijile, fiicele ei, nu-mi ingAduiedeocamdatA aceasta ; fiindcA am o sarcinä ob§teascd 7 -§i 'Inca foarte impovaratoare, care abia imi aduce 60 deflorini-caroli anual. A§adar, nu vad cum a§ putea sä maapuc sa fac poezii mai grave, decit dacd ar sufla de un-deva un vint mai prielnic asupra mea 8.

Fii sAnAtos, preasträlucitule Olahus.Trimisá de la Anvers, 18 octombrie,anul 1536 de la nasterea Domnului.

Primesc cu multä plAcere, ce scri-n poezia-ti savantA,0, tu invätatule Olahus, podoaba §i sprijin al meu.Tu spui cd poemele ce-am scos de curind la iveald,In stilul bucolic, au fost pe placul reginei.Fiind bucuros de aceasta, desigur, nu pot sA n-aplaud,Cdci este un lucru preamare unei astfel de zeitePe plac sd-i fi fost. Iti port, deci, recuno§tintASi, soarta de-o vrea, ti-o voi ardta pe cit mi-e-n putinta.Tu faci, divine Mecena, ca noi sä fim cunoscuti de regina,Ne faci, astfel, sä fim celebri §i chiar semizei.Apoi md-ndemni, insà, ca, ie§ind din pdduri,SA trec in cimpia deschisA §i faptele auguste sA. cint.Nici nu e nevoie de-ndemn. Cdci cine n-ar vrea de la sineIndoit sA slaveascd incremenitoarea maiestate-mpArd-

teascA ?Se impotrivesc, insd, griji §i trebi M.A. pret, nepläcute,Si intre acestea cum vezi, timpul zboard pe ne§tiuteSi nu existä un Mecena, ca, muzei noastre härtuitelidgaz sä-i creeze, cu vreo rAsplatà s-o indestuleze.Iar muza simte nevoie de tihnd §i fuge de grija, de

tabdra cruntä,Pinä-ntr-atita i-e scumpd blinda odihnA, plAcutà.Precum incepui, a§ putea sä cint ceva, din fluierul cel

tipatorSA scot, cu o arta' subtilä, un sunet plAcut §i u§or.Dar stdrile de care-s acum cople§it, imi interzic de

departeSA cint ale regilor griji §i pe-ale zeului Marte.Cdci lebAda nu cintà decit dupd ce primAvara-a sosit,Cind sufld ginga§ul zefir §i-adie un vint potolit.

161

www.dacoromanica.ro

0 soarta mai buna daca-as avea, de asemeni i unMecena,

Si plata, dreapta rasplata, i vreo favoare pentru poet,Sau, daca ar bate macar adieri pentru muze de tihnd-n-

setate,Sa cinte zeitele-n cring mai destins inspirate,Atunci, in sfirsit, incaltind in picior condurul eroic,Zvirlind cit colea i naiul i fluierul cel tipator,Voi intona epopei cu o trimbita rasunatoare.Cintarile cele gingase, läsindu-le-atunci la o parte,Incorda-mi-voi deplin coarcle i fortele toate.In cint de lebada alba ma voi ridica mai sus decit norii.Cu rasunatorul meu cint lovi-i-voi universului polii.si-aprins ma voi incorda, cu sufletul meu indraznet,Sa fiu deopotriva, sau, mai degraba, sa-ntrec pe poeti.Atunci voi cinta batalii i lupte, razboaie insingerate,De multcurajosii eroi si de mari capetenii purtate.In primul rind voi cinta dar faptele divinului imparat,Slavindu-i recente succese, i noul destin ce-i e dat.Voi spune i cità destoinicie, tarie, are eroul,Curajul ce-i e daruit, ce cumplit de navalnic e-n lupte.De cita evlavie, iubire-a religiei, e insufletit,Si cit e de plin de marire in augusta lui stapinire,La dreapta-mi, ca muza, Slava nemasurata va sta,In stinga-mi, Faima rivnita din trimbiti de argint va

suna.Dar iata, de-acum mi se pare ca de dusmani sint

impresurat,Imi pare ca lupt, infocat, alaturea de imparat.De-acum, cu-mparatul in Libia si-n Asia am intratCu sabia cruzii dusmani la pamint i-am culcat.Si-acuma, tirim dupa care dusmanul infrint, triumfind,Pe umerii nostri obositi, stralucite trofee purtind.Dar ce, incotro sint impins ? Neinduratorule Phoebus,

incotro ma rapesti ?Lipsit de aripi, incotro ma grabesti ? Incotro sint purtat

fara nava ?Caci nu este timpul pe atit de mari stinci sa te inalti,0, Grapheus ! Nu-s Inca zefiri i senine-adieri.Olahus, tu poti, fara teama, prielnice vinturi sa ai

neinfricate sa zboare pe-ntinsele ape.

162

Corabiile-ti

www.dacoromanica.ro

Tu, oricind voiesti, poti sd mergi la regind ; si aceeaMereu cu placere-1 primeste la ea pe Olahus al ei :SA' nu fi convins-o de-un lucru, ar fi chiar de mirareCa una ce incuviinteaza tot sfatul tau chibzuit.Iar lucrul pe care aceea, din suflet dorindu-1, 1-a aprobat,Pe-acela, desigur §i märitul impdrat 1-a-ncuviintat 9.

i La inceputul Reformei, Cornelius Grapheus Scribonius aaderat la invdtdtura lui Luther. A revenit la catolicism si a atacatviolent pe luterani. Titlul lucrdrii la care se ref era NicolausOlahus este Monstrum Anabaptisticum, rei christianae pernicies...si a fost tipdrita la Anvers, In 1535.

2 Maria de Habsburg.3 Maximilianus Transilvanicus, umanist, de origine sas din

Transilvania, ndscut in anul 1490.4 Nicolaus Olahus se referd la Sacrorum Bucolicarum eclogae,

tres, tipdritd de Grapheus la Anvers, in 1536.5 Greceste plectron", latineste plectrum", bucatá de fildes

cu ajutorul cdreia cintaretul lovea coardele lirei. Simbolul vir-tuozitatii.

6 Caliope (voce pldcutd), muza elocintei si a poeziei eroice,mama poetilor Licius si Orfeu. E reprezentatã printr-o fecioardcu fata misterioasä si impundtoare, avind pe frunte o coroand deaur si tinind in mind. o trompeti.

7 Grapheus indeplinea functia de secretar si arhivar al Sfatu-lui ordsenesc din Anvers.

8 Corespondentul lasd O. se Inteleaga faptul cd nu din con-vingere, ci in schimbul unei remuneratii corespunzdtoare ar fidispus sa preamdreascd faptele de arme ale lui Carol Quintul.

9 Versurile acestea ilustreazd pdrerea ce o aveau scriitoriiumanisti din a doua jumdtate a veacului al VI-lea, despre in-fluenta lui Nicolaus Olahus la curtea din Bruxelles.

www.dacoromanica.ro

NICOLAUS GRUDIUS

www.dacoromanica.ro

Cercetdrile intreprinse pentru a putea afla ama.nunte asupravietii $i activitatii acestui corespondent al lui Nicolaus Olahus,chiar si dupá investigatii f acute la Bruxelles, nu s-au soldat curezultate prea fructuoase. Am putut stabili, totu$i, ca numele deGrudius 1-au purtat doi Everardi, amindoi Nicolaus.

Everardi-tatal (1473-1532), jurisconsult si savant legist, omde taind al lui Carol Quintul, a detinut functia de conducdtor alConsiliului Zeelandei. A fost unul din prietenii $i corespondentiilui Erasmus din Rotterdam.

Fiul sáti, diplomat $i poet de limba latind, s-a ndscut $i astudiat la Louvain. A functionat ca tezaurar al Brabantului $isecretar al Ordinului Lina de Aur, infiintat in 1429 de Fi lip celBun, duce de Bourgogne, in cinstea Mariei de Crumbrugge. Pentrumerite exceptionale, Grundius Nicolaus-fiul a fost ridicat de regeleSpaniei, Filip al II-lea (1555-1598), la rangul de consilier.

Nicolaus Olahus 1-a solicitat pe acesta din urmd s'a obtina dela impáratul Carol Quintul indemnul ca sora lui, regenta TArilorde Jos, sä-1 recheme pe Erasmus in patrie. Inaltul personaj s-aachitat constiincios de aceasta delicata misiune, avind de altf elsi serioase motive personale cad, precizeazd el : Erasmus a fostprieten al tatalui meu $i este párinte al tuturor invatatilor". Inafar& de aceasta tine sd spun& $i un cuvint ca diplomat. Reginaapreciazd just $i realist situatia de fata, cind considerà &á inaceastà zbuciumatã furtuná are nevoie mai ales de bärbati defelul lui Erasmus, necorupti $i cu o judecatä sdnatoasa".

167

www.dacoromanica.ro

Acest corespondent, care n-a Intirziat s4 scrie o elegie inmemoria lui Matei Olahus, a murit in anul 1571 la Venetia, undefusese trimis In misiune diplomaticfi.

De la Grudius Nicolaus-fiul, au ramas urmatoarele lucrari :1. Noemia, in obitum illustr. principis Margaretatae Austriacae,Louvain, 1532 ; 2. Epigramata Arcuum triumphcaium CommentariusCarolo V, in ejus adventu exhibitorum, Louvain, 1540 , 3. Apo-theosis in obitum Maximiliani ab Egrnondo, Comitis Buroni,Louvain, 1549 ; 4. Negotia, sive poemata sacra, Anvers. 1566 i

5. Otia sive poemata profana, Leyda, 1612.

N. GRUDIUS,SECRETARUL MAIESTATII-SALE IMPERIALE,TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Scrisorile tale cu privire la situatia lui Erasmus, tri-mise mie in ziva de 28 martie, le-am avut in mind pen-tru prima data ieri, odatd cu scrisorile lui Langius alnostru, ref eritoare la aceegi chestiune. De bund seamdn-am putut obtine vreodatd ceva mai pldcut sau maidorit, ca ocazia ce vedeam cd mi se oferd ocazie pingacum zadarnic rivnita de mine sd multumesc in vreunfel oarecare unui bärbat atit de insemnat a cdrui pioasäamintire a fost pe fated §i atit de strins legatd cu ima-ginea tatdlui meu.

A§adar, a§ doH sd nu te indoie§ti niciodata cd eu amde gind sd fac, §i cu pldcere §.1 cu chibzuiald §i cu ceamai mare discretie §i (oricum dore§ti) in secret, toatecite imi vor sta in putintd §i vor pdrea cd sint potrivitepentru a realiza ceea ce dorim. De fapt, nu numai ca unuiprieten al tatälui meu, ci mai ales ca pdrintelui tuturorinvatatilor. Insd cu mult mai mult ii datorez acest lucrupatriei, careia nu pot sd-i spun acum ce mare folos §ice cinste i s-ar adauga prin intoarcerea lui Erasmus.Cdci totul se face prea in secret §i, din pdcate, niciodatanu va trebui läudatä indeajuns inteligenta serenisimeiregine, care a cercetat chestiunea aceasta §i a fdcut-osd progreseze cu atita intelepciune. Yard indoiald, reginaapreciazd just §i realist situatia de fata cind considerd

168

www.dacoromanica.ro

cA in aceastd zbuciumata furtund are nevoie mai ales debarbati de felul lui Erasmus, necorupti §i cu o judecatAsAndtoasd.

Despre tine ca sA nu par cd te laud numai din gurdnu voi spune nimic altceva decit cA doresc ca printii

no§tri sd aibA cit mai multi consilieri ca tine ; cAci atunci§i tihna publicd ar ci§tiga §i literele.

Dacd intentionezi sd-i scrii ceva lui Erasmus, te rogsd mA recomanzi lui §i sd-i promiti din partea mea totsprijinul nu numai ca de la un prieten foarte devotat alsAu, ci Inca §i ca de la o plecata slugd.

Cu bine, mAretule senior, §*1 in scurtA vreme a§teaptaun rAspuns favorabil.

Din Barcelona, in ziva de 27 aprilie1533.

NICOLAUS GRUNDIUS,SECRETARUL MAIESTATII-SALE IMPERIALE,

TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS, TEZAURARDE ALBA, SECRETARUL REGINEI MARIA

DupA cea de a doua scrisoare pe care am scris-o se-nioriei-tale, cu putine zile mai inainte, am repus In dis-cutie problema lui Erasmus cit am putut mai grijuliu§i. mai credincios, dupd. cum promisesem. i intr-adevAr(lucru de care md bucur extraordinar !) n-am intreprinsaceastA actiune MIA succes. CAci ImpAratul, chiar prinacest curier oficial, ii scrie reginei §i seniorul de Gran-uela lui Panormitanus, cu totul favorabil, dupd cum veiafla acest lucru mai pe larg, fie de la regind insd§i, fiede la Panormitanus. Eu nu dispun, in imprejurdrile pre-zente, de un rAgaz mai indelungat, ca sA tratez cu se-nioria-ta.

Dacd ti se va ivi vreo ocazie, oferA serviciile mele prea-supuse serenisimei regine, cdreia rn-am consacrat dejamai demult §i imi vei porunci, la rindul tAu, ce ai dorisA intreprind.

Doresc sd-i fiu recomandat de tine lui Erasmus.Cu bine.

Din Barcelona, 4 mai 1533.

www.dacoromanica.ro

PETRUS NANNIUS

www.dacoromanica.ro

Considerat de comentatorii mai recenti (A. Pont) o gloriea umanismului belgian", Petrus Nannius (Nanninck Alemanianus).s-a nascut la Alkmar (Olanda) in 1500 si a decedat In 1557. Intinerete a activat ca secretar In biroul unui procuror pe care 1-apArAsit curind pentru a studia la Universitatea din Louvain.

Dui:4 absolvire a condus vreme mai indelungatA colegiul dinorasul sAu natal, iar Intre 1535-1539 11 gasim printre profesoriiColegiului Sf. Ieronim din Louvain. Ulterior a functionat caprofesor de limba latinA la Universitatea din Louvain fiMd onorat

cu canonicatul catedralei din Anvers.Petrus Nannius se numArA printre cei mai apropiati prieteni

ai lui Nicolaus Olahus, fath de care a Indeplinit rolul de bine-voitor indrumator In alcatuirea de versuri in limba latindchiar In limba elinA. Spre deosebire de Danus si Panagathus,care trdiau in preajma lui Nicolaus Olahus, era si el, de la dis-tantA, un prof esor al consilierului regentei in strAdania acestuiade a-si insusi limba lui Homer. Progresele facute cu astf el deindrumatori au fost, dupä mArturisirea contemporanilor, mai multdecit multumitoare.

Corespondenta dintre cei doi umanisti are un pronuntatcaracter literar. Scrisorile lui Nannius se numarA, f ArA IndoialA,printre cele mai bogate in idei, mai variate si mai interesantedin toatA corespondenta lui Nicolaus Olahus cu savantii si poetiidin Varna de Jos.

In 1536, Petrus Nannius si-a mingliat printre primij protec-torul scriind Indurerate versuri cu ocazia mortii lui Matei Olahus,

173

si

www.dacoromanica.ro

iar in 1537, la staruinta lui, s-a tiparit o editie selectiva a epita-felor scrise de umanisti pentru cinstirea memoriei lui Erasmus.In aceasta editie se gase#e i Elegia la mormintul lui Erasmusdin Rotterdam, scrisa de Nicolaus Olahus.

Latinistul Petrus Nannius a fost un adinc cunoscator allimbii eline. A tradus din aceasta limba in latina, indeosebilucrdri ale lui Demostene i Eschine. Scrieri : 1. De Bello Turcisinferendo, Louvain, 1536 ; 2. Orationes tres de laudibus eloquen-tiae, Louvain, 1541 ; 3. Dialogissimi heroinarum, Louvain, 1541 ;4. Castigationes in T. Livii librum tertium decades primae, Lou-vain, 1543 ; 5. Deutirologia sive specilegia in leibrum quartumAeneidos, Louvain, 1544 ; 6. Declamatio quodlibetica de aeternitatemundi, Louvain, 1550 ; 7. In Cantica Canticorum paraphrases etscholia, Louvain, 1554 ; 8. In Virgilii Bucolica Commentario, Bale,1560 ; 9. Somnium, Louvain, 1611 (o pledoarie impotriva luxului).

Remarcabile sint numeroasele editii ale clasicilor greci silatini pe care Petrus Nannius le-a adnotat, dind dovada de mareeruditie. Printre acestea se numard o arnpla prezentare a lucrariiArs poetica a lui Quintus Horatius Flaccus.

PETRUS NANNIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS

Preastrdlucite si preainvdtate domn, intrucit am scosla lumina intocmai ca o moas6 operele tale, ti letrimit imediat si sper cd tu vei Intelege si vei fi de acordcd aceastd nastere a ta nu este o neinsemnata parte dincota de exemplare ce ti se cuvine.

Scrisoarea ta am adAugat-o inaintea discursului, tra-dus mai degrabd spre folosul nostru, decit indeplinindindicatia si vointa ta. Cáci doream sa fii recomandatcititorilor prin tine insuti si sä lu5m masuri ca stinga-ciile noastre care, datoritä aprecierii tale, sint in acestmoment inarmate, oarecum, impotriva atacurilor sausä simta mai putin muscatura rduvoitorilor, sau sä lepese mai putin de ea.

Iar noi, fiincicd te-am obosit destul cu fleacurile noas-tre, nu vom adduga o povard alteia, nu vom acumula

174

www.dacoromanica.ro

supdrare dupd supdrare si nu-ti vom trimite o scrisoarevoluminoasä dupa un discurs voluminos.

Sldvite domn si cu adevgrat drag inimii mele, rdmiicu bine.

Din Louvain, in ajunul zilei Sf. An-tonius [16 ianuarie], din colegiulSf. Ieronim.Trimisd la Leyda i, fn anul 1536.

PETRUS NANNIUSIL SALUTA PE OLAHUS

Eu, preadarnice stapin, domnule Olahus, am fostextrem de fericit in aceastä cuvintare a mea, deoarecepentru opera, pe care mi-ai incredintat-o, cunosc, pe de-asupra, si märinimia ta. In privinta banilor tai, eu stiamCA nu ai atit de multi, asa incit n-ar fi trebuit nici sdastept ceva de la tine, nici sd primesc ; dar tocmai aceastaeste marca adevdratei d5rnicii : ai procedat ca si cum tuinsuti trebuia sd te acoperi pe tine, cel impovArat declatorii, cu multe binefaceri si sd iei, astfel, locul credito-rului. 0, dacd sändtatea mea ar supravietui macar recu-nostintei, pe care trebuie sä ti-o ardt, fiindcA solvabiln-as fi ! Dacg vreodatá voi avea aceastä sdndtate, nu voiuita s5 fac cunoscut tuturora si cit de multe iti datorez,si cit te iubesc. Insä m5surii placerii noastre, atit de de-pline, ii lipseste un al treilea, care s-o sporeascd, fiindcaeu nu pot citi literele gravate pe banii turcesti. DacdIacobus Danus al thu, acest a t o a t e cunosca to r, mi-arputea descifra scrierea (caci n-as vrea sd te deranjez pe,tine) si ar picta cuvintele noastre aldturi de literele tur-cesti, reuniunile mele ar deveni foarte instructive. Cacieu, fiecgrui oaspete, care ar veni la mine, ii voi da s5vadd aceste monede. Vei acorda, deci, actorilor sceneinoastre putinul care se cuvine corului.

In legAtura cu scrisoarea aceea a ta, improvizata oare-cum, dar scutitä, totusi, de orice bani, n-ai nici un motivsä fii ingrijorat. Merita sd fie publicatä si Inca foartebine, iar tu nu te poti rusina vreodatä de ea, dacd vei

175,

www.dacoromanica.ro

vrea sa nu fii foarte nedrept cu tine insuti. Preaiubitultau Rescius 2, nu mai conteneste cu laudele si considerea nici eu nu sint accesibil unui talent neslefuit. Dacascrisoarea n-ar fi primit din partea masted o astfel deapreciere, care sa fi putut apara cauza mea prin autori-tate, iar faima mea prin eleganta metaforelor tale, n-arfi fost incredintata niciodata tiparului, cad, daca eranemestesugita, te-ar fi jignit i pe tine si pe mine si nuar fi smuls nici sprijinul meu, nici recomandarea de careavea, cu siguranta, mare nevoie in mijlocul atitordusmanii. Dupa cum stii, izbinzile oamenilor noi sintexpuse la toate primejdiile. Din foarte instructiva tascrisoare, eu am extras aceasta invatatura sa fiu laudatde cit mai multi i cu toata gura.

Tot asa am inteles Ca, dupa parerea ta, legamintulde credinta in colaborarea mea 11 reprezinta ceea cehotarasti dupà aceea, intocmai cum marfurile veritabilesint intarite la urma cu sigiliul orasului in care au fostproduse.

Este aici un franciscan, care, pentru ca nu indraznestesa defaimeze opera, cum face cu prestigiul tau, azvirlecu gunoaie in autor. Ca sa te amuzi, iti voi reda vorbeleprin care a tunat si a fulgerat impotriva mea in public,in adunarile religioase. Acasà, dupa cite aud, cinta tottimpul acelasi cintec. Sint unii acum, zice, carora li sepotriveste proverbul : «Noi iesim la liman prin roadelemuncii noastre, pe tine- te scoate corul glorios al aposto-Mon.'', care, ca sa placa celor de sus, desi cinta nimicurileproprii, 11 lauda pe imparat, 11 lauda pe Ferdinand, far&indoiala ea sa fie auziti de lume i desigur, ca sa ODA*o buna i grasa rasplata, care sa le aduca, intr-un singuran, o sun' de dinari de aur". Tot asa si do c t or u/ rneuc ar dio 1 og pretinde cä a cunoscut nu numai sufeici chiar masura exacta a dorintelor inimii mele. Finaluleuvintarii s-a incheiat cu aceste cuvinte : Sint prostiaceia, care scriu carti noi. Ne sint prea de ajuns i celevechi". Iti va povesti mai multe Daniel, caci el este lafel de spiritual si de mester la vorba ca acest franciscan.

Am trimis eitiva barbati onesti la franciscan, ca sa-iceara sa tacd. Ce vor reusi, nu stiu. Daca nu vor aveasucces, mi-ar face placere sá aflu de la tine ce socotesti

176

:

intele,

www.dacoromanica.ro

cà trebuie sA intreprind, cAci ma tern Ca, oricum voiproceda, pinA la urma. tot voi rasa greierele Asta fArdo aripà. Cum crezi c-ar putea fi innebuniti smintitii defelul Astuia, dacA n-as avea, in recomandarea ta, u ninger päzitor?

Ai aci o scrisoare foarte lungA la vorbd, ca sa-mi facidreptate, in privinta aceasta, in proximele tale scrisori.

Rdmii cu bine, preainvAtate Olahus.Doresc sA ne trAiesti mie i tuturor invAtatilor

mult, i sAnAtos, i fericit.Louvain, 23 ianuarie 1536.

PETRUS NANNIUSTRIMITE SALUTARI LUI

NICOLAUS OLAHUS

Preabune i preainvatate Olahus ! Ti-am trimis doartreizeci de exemplare, fiindca nu ne-ai precizat nimicin legaturA cu numArul. Dacd acestea nu sint suficiente,dd-ne de stire. Ma bucur foarte mult cal se vind usorcArticelele mele. Dar pentru cd se vind usor, nu-i datorezrecunostinta nimanui altcuiva decit tie, al cdrui numecArtile mele 11 poartà drept titlu, pe fruntea lor, intocmaica pe o cununA de pietre scumpe. Apoi pentru ca totul,sau mai degrabd multe lucruri inserate prin talentul taudiscursului, le-au sporit valoarea si maretia i splen-doarea, intocmai cum, prin interventia zeitei Palas, Ulisea primit o extraordinard maretie a trupului, astfel incitel, care, aruncat mai inainte de furtund pe farm, leInspAimintase pe insotitoarele Nausicei 3, le-a pArut dupAaceea tuturor feacienilor demn de a fi venerat.

Carticica noasträ face ocolul aulei, este smulsA pursi simplu din miinile eroilor, care au reusit s-o aibd,dar, dupd cum am mai spus, intregul succes ti se dato-reaza. De aceea, in aceastd reusita as vrea sà nu-mi mul-tumesti pentru contributia mea, ci sA-ti multumesti tie,pentru eforturile tale.

La ceasul cind iti scriu toate acestea, Rutgerus Res-cius este plecat sA stea la tarA ; am trimis, totusi, pe unul

177

www.dacoromanica.ro

din oamenii mei, sa-1 caute, dar cred ca Rescius nu-tiva scrie din cauza scurtirnii timpului.

In asternerea acestor rinduri pe hirtie rn-am folositde serviciile secretarului, eu fiind impiedicatscriu personal de o arneteala. Insä, tu, preiubitulmeu senior, sd traiesti asa cum o doresc toti invatatii,adica si foarte mult timp i foarte fericit.

1 iunie 1536.

PETRUS NANNIUSCATRE OLAHUS

Nu stiu daca trebuie sa-rni cer scuze, cd ti-am retinutatita timp cartile 4, sau mai degraba sa-mi cer scuzecd nu ti le-am tinut mai mult. Intr-adevar, roadele nop-tilor tale de veghe sint atit de savante, incit nu plictisescniciodatä cititorul si astfel cu greu obtii de la lector sale lase din mina i cu mult mai greu Inca sa le instrdi-neze. Cu siguranta, daca n-as fi avut speranta ea le voitipari cindva, nu ti le-a§ fi trirnis inapoi niciodata, gra'sa-mi fi copiat §i mie un exemplar. Nu stiu ce vei facetu, insa eu consider ca astf el de opere nu trebuie sa setermine niciodatä. Nici nu trebuie sä te sperii pentruCa cele mai multe au fost traduse de Erasmus, caci unproverb, pe bund dreptate, spune : Lucrurile va-loroase reimin valoroase i foicute de douti

d e trei o r i". De foarte multe ori invatatii au obi-ceiul sà dea interpretäri multiple unei probleme, caciastfel pätrund mai usor adevaratul inteles mai cuseamd deed interpretatorii sint de o astfel de talie, incittraduc fidel din greacd iar de lucrarile tale si de alelui Erasmus, ma jur pe cele sfinte, nu ma voi saturavreodata.

Aceste scrieri ale tale, despre care-ti vorbesc, le-amcitit si le-am recitit cu o atentie intru nimic inferioaraplacerii. Numai pentru maxime si pentru cuvintele gre-cesti am folosit un rival, traducator in latineste ; amcomparat valoarea si iscusinta ambelor traduceri i rn-ammirat tare (asa sa ma iubeasca Durnnezeu !) cà tu traducitoate cuvintele, ca sa nu vatdmi intelesul maximei si for-

178

sa-ti

$ i.

www.dacoromanica.ro

mulezi astfel textul obtinut, incit sa nu fie omis nimicin traducere. Sa-mi fie favorabili manii lui Erasmus, dartu mi-ai parut mai aproape de text decit el. Intr-o atitde fericita traducere am gasit totusi ceva, ca o chichita,sd netezesc si am notat acest ceva dedesubt, ca sa lip-seasca chichita, care ar putea sä ne calomnieze. Nu maindoiesc ea ai avea destule argumente pe care sd le potiprezenta drept temeiuri pentru traducerea ta ; eu, Insa,am vrut ca tu sa fii pus deasupra impostorilor, ca sä maexprim asa, caci consider cd mai degraba a vrut Homersa schimbe ceva in versurile sale, decit a admis Zoil 5vreo observatie.

Aceasta a fost prima ratiune a cenzurii mele ; a doua,fiindcä ma temeam ca nu cumva, daca nu voi fi notatnimic, sa nu socotesti Ca n-ai avut un prieten, ci unGnatho 6 oarecare.

De aceea traducerile trebuiau scarmanate, oarecum penedrept, ca sä scap de aceasta categorisire sau suspiciune.Dar cu cit urmaream mai stáruitor si fara nici o inga-duinta acest lucru, ma convingeam cd volumasele taletrebuiau incredintate de mult tiparului.

Totusi, abia acum iti voi impartAsi motivul pentrucare am retinut odraslele tale atita vreme departe deparintele bor. Manuscrisele au prins radacini mult timp laGoclenius, inainte sä fi ajuns in miinile mele. Astfel eanu ajunseserd la mine de mult timp, cind am fost reche-mat in tara, pe neasteptate, din cauza gravei imbolnaviria mamei mele. Acolo am pierdut cloud saptamini. In timpce ma intorceam se dezlantuie cu atita putere boala meade ochi, de care incepusem sa sufar dinainte, incitajunsei in mare primej die de orbire si nici pina acum num-am vindecat de aceasta pacoste. Cdci, dupa cum vezi,iti scriu ajutindu-ma de serviciile secretarului, ceea ceeste foarte trist pentru mine. Niciodata n-am vrut sa mafolosesc de ochi strdini, mai ales la editarea lucrarilortale, fie pentru ca n-aveam suficienta incredere in ei,fie pentru cà nu ma satisfdceau. Din nefericire ochii meiau cedat, totusi, opaitelor, exact atita putere cita am con-sumat pentru editarea cartilor tale. Acum primejdiaorbirii este indepartata, insa puterea ochilor mei este atit

179

www.dacoromanica.ro

de fragila, incit nu suporta o lectura, nici macar dacaeste foarte scurta.

Sa traiesti preainvatate si preabunule Olahus si saimpodobesti curtea cu scrierile tale savante, cum altii auimpodobit scolile.

Louvain, 14 octombrie 1536.

PETRUS NANNIUSLUI NICOLAUS OLAHUS,

PROTECTORUL SAU

Am auzit, preainvatate Olahus, ca te-ai amuza. Intr-adevar si eu am progresat pind intr-atit in privinta in-crederii, incit indraznesc sa impartasesc cu tine nu numailucrurile serioase, ci si glumele. Caci comportarea ta sichipul nu inspira groaza, ci maretie, asa ea cel care vinela colocviile tale nu se teme sa te venereze.

Fiincica cerusem o cäruta dis-de-dimineata si vizitiulma dusese cu vorba pina la ora sapte, am luat drumulpe jos, cu baiatul meu, de teama sa nu mi se tdraganezeplecarea pina la amiaza. In ajun, baiatul Muse mai multdecit trebuia la slujitorii curtii, dar isi ascunsese pindatunci betia cu o uimitoare dibacie. Cind ajunseram laprima borna, afard din oras, baiatul nemaiputindu-setine pe picioare, se lungi in mijlocul drumului, iar boc-ceaua, care-i fusese pusa pe umeri, se rostogoli pe pamintcit colo. Sint inspaimintat de intimplarea asta neasteptata.Intreb ce suferinta il chinuie ; baiatul nu scoate o vorba.De altminteri, vomitul care a urmat, rn-a facut sa nu mamai indoiesc asupra originii raului. In aceasta situatie euprocedez ca orice oin intr-o situatieasemanatoare§i nu ma abtin nici de la amenintari,nici de la ocari. Dar zadarnice au fost toate, caci baiatulabia putea sa se tina pe picioare si, indata ce 1-amimpovarat din nou cu bocceaua, s-a lasat jos cu ea cutot. Atunci eu, suparat ii zic : Crezi oare, ca, daca traiesc,n-ai sä simti din ciomageala pe care o s-o incasezi, ce felde barbat sint ? Numai sa ajung acasa !" -Insd baiatultace si zace mai departe in drum. Atunci iubitul tau

180

www.dacoromanica.ro

Nannius, fiindca nu-i venea in minte o solutie mai bur*transfera si povara bdiatului pe umerii sai si o poartafoarte cuminte ; totusi, ar fi fost mai cuminte daca-1purta si pe baiat odatd cu bagajul, ca un alt Cristofor 7.Cdci asa trebuia sd fac intr-o situatie ca aceea.

Ce s-o mai lungesc ! Ajunsesem un bou incarcat cusamare, desi nu eram deloc deprins nici cu drumurile,nici cu ducerea poverilor. Bdiatul ma insotea pasind ala-tun, dar, fiindca se clatina pe picioare si din cauza sld-biciunii §i din cauza drojdiilor lui Bachus, care mai rama-seserd intr-insul, se impleticeste indata si cade fiincicanu-i trecuse de tot betia peste noapte. Ce crezi ca facatunci ? Ii azvirl acelui slujitor, atit de necumpatat, citeblesteme imi vin la gura. Pentru ce oare n-am avutatunci la indemind mai multe ? Vei ride, stiu bine, cacii mie imi vine sa rid acum. Dar atunci, pe Hercule,

nu-mi ardea de ris.Dupd ce parcurseseram deja cea mai mare parte a

drumului dintr-o asemenea furtuna, iatd ca ni se inseni-neaza pe neasteptate norocul si tocmai cind eram detot istoviti ne vine in ajutor un curier westfalian. Acestaera atit de robust, cd ai fi putut sa-1 asezi temeliepentru multi colosi, cdci nici macar din cauza oboseliin-ar fi miscat spatele vreodata ca acel vestit Typhon,pe care se sprijind Sicilia si caruia ii pare chiar u§oarasupusa Peloris. Mut in circa acestui curier toatd povara,si haina mea si a baiatului si sabiile amindurora, cadbdiatului obosit incepusera sa-i atirne greu.

Pina aici ti-a fost dat sa rizi. Si acum sd trecem lainteresele tale. Am ajuns pe la ora cloud la Rutgerus si1-am gdsit foarte bine pregatit pentru rugamintile noastre:nici o scuzd pentru presa ocupata sau pentru termenulprea scurt. Asadar, iti vei contempla in scurt timp card-cica 8, tiparita cu literele pe care le doreai. Pe deasupra,ca si cum aveam in acest sens mandat de la tine, amadaugat la comanda indicatia ea volumul sa fie de formatmic, cdci socotesc cd ap dore§ti si tu.

Si fiindca tot eram acolo, am citit pe data, cu Rut-gerus, poezia ta, apoi am recitit-o. I-a pldcut foarte multsi s-a bucurat si pentru cd el este editorul acestei poezii,

181

www.dacoromanica.ro

si pentru ca tu esti autorul ei. Nu se indoieste ca elegiaaceasta iti va aduce tie o glorie extraordinard si lui uninsemnat cistig. Ascultindu-1, eu ma bucuram cu atitmai mult Ca nici eu nu gresisem in apreciere. Sper cdtoti cei care vor citi vreodata elegia vor avea pentru eaacelea simttiminte ca Rutgerus acum.

In timpul lecturii ne-am oprit la verbul TO (inXevtcare mie mi se parea nepotrivit, iar lui Rutgerus i SE

parea si valoros in expresie si propriu.Te rog, seniore, sa-mi dai de §-tire, daca ai citit ceva

despre cuvintul acesta. Caci ma tem ca ai destula vremesa-mi raspunzi, ba chiar sint sigur de aceasta, cdci Rut-gerus si-a aminat plecarea peste zece zile, asa cd vaaparea destul de tirziu la tirgul din Frankfurt 9.

In fine, versul acela, care este de o ascutime si ofrumusete de necrezut : Nu dorinta si-a indeplinit-oErasmus, ci destinul" 1-a impresionat mult pe Rutgerus.

El prefera sa pui cuvintul dorinta in cazul acuzativ,ca sa exprime deodata si nazuinta sufletului si cogno-menul lui Erasmus, caci asa cum este acum nu se potri-veste cu cognomenul lui Erasmus, din cauza genuluineutru. Ca sa intelegi ce as vrea, am schimbat cam asaversul : Moartea 1-a rapus pe Erasmus, nu dorinta".Tu poti sa ne scrii prin acest Adrianus Stadius, careeste gazduit in minastire la Sfinta Clara, ce ti-ar placeatie sa fie schimbat in vers. Noi sintem mai indraznetiin discutarea lucrarilor tale, dar asa ne indeamna dra-gostea adevarata si cinstita, ce o nutrim pentru tine.

Epistola lui Danus imi place acum mai mult. Cacisimt cd izvoraste din altd inima si cã n-a avut regepe Tezeu.

Cu bine, protectorul cel mai bun si cel mai erudital tuturor invatatilor.

Trimisà in aceeasi zi in care ampärdsit orasul Bruxelles, 1537.

P.S. Iti trimit cloud volumase de epistole grecesti.Rutgerus iti multumeste foarte mult pentru cadoul tauelegant.

182

www.dacoromanica.ro

PETRUS NANNIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS

SA trdiesti preainvdtate stApine !Poeziile tale, de curind tipArite 10 iti vor fi trimise

miMe, oarecum umede Inca de presd, ca la nastere. Noiam ales tipografii cu constiinciozitate, ca sä nu se gre-seasca. ceva ; &Ca totusi, existA vreo greseald, nu veiinvinoväti inima mea, care este foarte iubitoare, ci ve-derea mea slaba, care a fost greu pusA la incercare.

Inainte de a fi imprimate am recitit, cu niste oamenif oarte invatati, versurile tale, obtinind admiratia si apre-cierea tuturora. Acestia lAudau strAlucirea talentului siusurinta si claritatea exprimArii. Iau martor pe DumnezeucA redau numai vorbele acelor invatati si CA n-am adaugatnimic de la mine.

Intre ceilalti laudatori ai tdi era un anume IacobusHaleinus, cAruia i-am tiparit scrieri, barbat sensibil, pre-tentios in aprecieri si foarte cult. El a fost cel mai in-flacdrat trimbitàtor al meritelor tale.

Pe Conradus, iti marturisesc cinstit, nu 1-am folosit ;nu pentru cd 1-as dispretui, ci pentru cd nu sint cu elatit de familiar cum sint cu un prieten. Ce era acolo inspondeu, in prima silabd a troheului am schimbat in en-decasilab ; desi tu ai putea sa te aperi prin exemple, ampreferat, totusi, sä n-ai nevoie de apdrare. Iti lauddmelegiile cu modestie si cu mult sub valoarea poeziei tale ;totusi, dupd cum socotesc eu, din inimA si cu bunAvointa.SlAbiciunea firii mele face sä fiu mai retinut in laudepentru prietenii mari, cad nimic nu ma ingrozeste maimult, decit sa ascult un adulator. Tu, barbatul cel maibun si atit de erudit, sd supravietuiesti muzelor ! Cit demult vei avea nevoie de ele, dacd vei alcAtui des astfelde poezii !

As dori sd te includ in Topografia Ungariei, al caeruigust foarte plAcut mi 1-ai deschis, pentru CA, dacd nu teavem in stäpinire pe tine, sd te retinem macar princArti.

Dacd ai tradus sau traduci ceva din discursurile luiDemostene sau Eschine, nu pot spune ce bucuros as fi,dacA m-ai rasa sä ajung la aceste delicii. Eu, din porunca

183

www.dacoromanica.ro

lui Rutgerus, am adaugat ceva de la mine la poeziilevoastre : astea sint bucati de matase curatd. Danus maface indraznet celelalte le cunosti ! Chiar Cristian aadaugat citeva de ale lui, nu cu totul diferite de fainanoastra, fiindca n-am putut avea poeziile lui Grapheus.Multi au vrut sa adauge de ale lor, dar mi s-a parut cänu trebuie ca frumoasele voastre poezii sa fie ingropatede multimea celor rele i sa dau o carte mai bud& in acarei vinzare optima spera Rutgerus.

Din nou cu bine preabune stapine.La 11 martie 1537, din casa fratelui.

PETRUS NANNIUSTRANSMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Nu ti-am scris nimic, preainvatate senior, pentru canici nu stiam pe unde-ti duci traiul, nici nu aveam me-sageri prin care sa-ti trimit vesti. Pentru Atila al tau,opera cu adevarat erudita, am motive sa fiu indurerat,ba chiar sa ma pling ; caci nu mi s-a ingaduit sä ma folo-sesc de ea mai mult de o saptamind i cu greu amputut-o retine i acest timp. Goclenius a tinut-o pinaacum i cred ca Inca nu s-a saturat citind-o, fiindca mi-aimpuiat capul cu laude uimitoare despre opera ta, pecare mi le spunea, insa, intr-o vreme cind eram mai agitatsi mai presat de treburi- ca niciodata. Dar, ce te privescpe tine treburile mele ? !

Am citit cu lacomie cartile acelea i rn-am umplutde fermecdtoare placeri pind in virful urechilor. i acumregret ea nu mi-a fost ingaduit sa ma folosesc de carteata vreme mai indelungata si nu voi rasa sa-mi scape niciun prilej, nici nu ma voi da batut, pina ce n-o voi fidobindit, fie de la tipografie, fie de la tine.

Doresc foarte mult fixez pe frontispiciu o poezie,desi nu sint in stare de nimic ; dar consider ca i eu potface ceva, fiindca am dat la iveala aceasta opera a luiOlahus 12. Chiar daca talentul ma refuza, dragostea estecea care-mi compune poezia.

Am auzit ca astepti cu nerabdare cenzura mea, ca saurmez pe scurt, fiindca a spus Conradus ca eu iubesc

184

11

sa-i

:

:

www.dacoromanica.ro

tot atit de mult aceastd opera, pe cit de mult o admir".Cdci, ce este mai fidel in prezentarea evenimentelor, ceeste mai exact in descrierea locurilor, ce este mai variat,in tot felul de schimbdri, ca aceastd opera a ta ? [...].

Sd rdmind departe de prietenia noastrà adularea, pecare si tu ai urit-o intotdeauna si nici eu n-am supor-tat-o, dar mi se pare cd in aceasta opera* ai inmdnunchiattoate calitatile celor mai buni autori. In locurile pe caretrebuie sd le descrii ai exactitatea lui Strabon 13, cind nu,strdluceste clar chiar acea vestità cunoastere a ta indomeniul matematicilor si nu-ti lipsesc nici cunoscuteleinflorituri ale lui Herodot. Sint infatisate multe parado-xuri in legdturd cu obiceiurile popoarelor descrise, darele nu sint extrase din traditii mincinoase, cum se in-timpld la Herodot, ci din realitatea lucrurilor. Apoi, denu-mirile sint folosite cu sonoritatea locurilor, care le-aundscut, nu deformate in ardtdri strdine, datoritd exce-sului de latinizare a cuvintelor. Nu stiu dacd, cu adevd-rat, te-a intrecut vreunul, fiindcd mai ales Lucian 14,doreste sd fii cinstit in relatarea faptelor. N-au fost de-ajuns sonoritätile arhaice ale graiurilor barbare, ci s-auadaugat neologismele, care se reduc la cuvinte mai deli-cate. Si pentru cd neotericii 15 se tern cd nu sint intelesi,atita sucesc si rdsucesc cuvintele, incit nici mdcar ceinäscuti acolo nu mai recunosc numele patriei lor. Estecu adevdrat prost soiul acesta de oameni. Ei mai totdeaunapdtesc la fel ca gloata acelor muzicanti, care fiindcd lasdla o parte cuvintele si simtamintele nu mai prind in latnimic, afard doar cd umplu urechile cu o gargard desunete si lasd inima goald. Dacd vrei sd slujesti acestorciceronieni" (cdci se mingiie cu acest titlu !) de care esteplind lumea acum, sau trebuie sa-ti indulcesti acea cu-noscutd asprime a cuvintelor, sau sd imprdstii mai rarcuvinte de felul acesta. Insd dacd vrei sd fii apreciat deinvdtati, trebuie sd fad si de aci inainte, ceea ce faciacum si sd nu te schimbi in privinta exactitdtii sau aascutimii.

Mie mi-a pldcut in mod deosebit mai ales faptul cdimbini descrierea amanuntita cu naratiunea, unde vor-best de destine asemdndtoare cu cel al regelui tau ; petine, insd, te tratezi ca pe un strain si nu sint date pe

185

www.dacoromanica.ro

fata nici sentimentele prietenilor tdi, nici bucuriile saunemultumirile tale. Acesta este meritul lui Tucidide,acesta al lui Xenofon si tot acelasi al lui Sallustius 16.In discursuri esti vehement, sau cum spun grecii maidelicat, a s p r u" si, ceea ce iubesc eu foarte mult, estefaptul Ca' nu indulcesti vorbirea personajelor, iar eroiise potrivesc, astfel, cu propria lor imagine si cu impre-jurarea in care se aflà. Turcul a cucerit o mare parte dinUngaria ; tu ne-ai redat-o intreagd si intocmai cum s-aingrijit de memoria semenilor sdi Iosefus 17 prin Anti-chiteitile sale, care fuseserà deja distruse de extraordinaredezastre, tot astfel tu ai consacrat eternitdtii faptele devitejie ale strdmosilor Val, fiindcg ti se pdreau cd au simurit, intr-un anumit fel. i nu stiu dacd ai fost minatde acelasi zel, ca Iosefus, dar cu sigurantd, te-ai distinsla fel ca acesta.

Poezia ta am imbunatAtit-o, dupd cum doreai, saumai degrabd am schimbat-o, dupä cum ai poruncit. Cacin-a fost necesard nici o imbundtdtire. tii cit de multimi plac mie versurile tale, insa poezia aceasta dinurmä 18, pe care i-ai dat-o lui Craneveldius, mi-a placutmai mult ca oricare : dacti toate lucrurile sintfrumoase, ce/e facute a doua oarei sintmai bune. Incetez, ca s'a" nu par cuviosiei-tale cd spunlucruri neadevArate, exagerind, in timp ce eu nu spundecit adevArul.

Acest mesager, care-ti aduce scrisorile, este un tindrdin Orinti cinstiti si onesti, dar nu prea bogati. Timpde patru ani, cit a vietuit la mine, i-am cunoscut obice-iurile foarte cinstite. Are o fire linistitá si credincioasä ;nimic in moravurile lui nu este fals sau nestatornic ;pdstreaza cu sfintenie secretele ; este prompt in indepli-nirea sarcinilor si este un bun cunoscator si al limbiilatine si al elinei. Va incredintez cd asa este, dupd pare-rea mea. De aceea, dacd seniorul Rutgerus il va primiprintre slujbasii sai, va face un lucru bun. Dacd nu,rog sà-i fie dati tindrului banii de drum, ca sà se rein-toarcd la noi.

Sä traiesti foarte bine, preabune protector.In ajunul calendelor lui iulie, Defugd, dupd cum vezi, [30 iunie] 1537.

186www.dacoromanica.ro

NICOLAI OLAHIA rchi Strigonien

HVNGARIA,SIVE

De Orighlibus Genii s, Regionis Situ,Diudionc, ,Habitu atque OppOr-

tunitatibus,

LIBER SINGVTLAR,IS,Nunc primum /pain editur.

DECADIS MON VMENTVM

Acceffit ,Eiufdem , Cothiendiarium Actatis Sux

CHRONICON,

Chronicon, foaie de titlu.

TJngaria, foaiede titlu.

x;c01,,i oabi onnpediaillin[Mina anion. inufturi. His 2 noble , Isreulus ninnlefliuulue, gnatslf,useis eat laminas, crests:nos, rain Mtn r 1 indi.....,gr..6.-

NICOLA, OLAHI,-Cornrcndiltrium fox Actatis

CHRONI.CON,Ei man uftripm , nunc primum cditum.

.Forte Ilona redit ilwmorivil cIarillima quoudow ,impose ept,r jith Atiht. vidoria Regis.

,Effiliiii.,t-a7,?cy rrAdn'ilkiur':"IltZaTVadfil::7:.-,...v, mi,,,,fium Cardinale:, Arch:- tpilauptun Sari aononorn , 're.peke corona imps/incur , Anew C. a tITI MCCCCI.XIV. Die nu. IinsesIs Mini, ,

1,,, C.5,1 MCCCCLXV. Die a. Febennii , Deonnnus deArchi.lwilcupus elms E,,,dei. SerieennienAs, obiit.

Ann. Danuni Mt:CCU-XS/LI. die Quid ,Venerabilif Magda,D D. Cantor ik Vesuvius Strigonierifis obk : caul aim lilt audios.:s.a.e.s Socii Curveilii lisfillenfis.

. Anne, asenini MCCCCI.XXII. IX. die IOCOGS 4n.p.fii , JoAn..

ms ,,,Ili-ApiCcopun nerivninnfis, ',WAAnno 0 'mini MCCCCI,XXIIL di< XVIII. foki ,Msninut de

Path , Canonic, Quieurns Ecdefinneen 'amount es/halm/inMA:I ilia Res.morrow Vicente, Anon 1.1CDCCXC. dr fepul.

aus in ALI, )(null.Nit.u.sve (nines, Archi.Epiluspue StrinonienGs, nein eft C.I.

l'siDee principal Tranlylunnien, in Mean laniostrie,Ann,. Dunlini IdCGCCXCIII.

1,1, wAvi . %laths'. Regit filial , nano &Id& , CA *AMC 'Dena,Anno 10 [)Vt.

MANI, /angina (pan* tins, nate Nit Anna MDV. .

DIU., Nieutnes Guava, Ann. MDX. in Inca, Maio, wattA.: allow I'l+ai.i.; kegis.

Anna MDXIV. Helium crud..., lion flak... once, Inks. Vt A..

I) Goitres , Won/mete/man id voa,; b-s. Scd COMA fe res attire.iattiuiTi Itct.,,brcf. , de gnibul abA4 H...4 apace., I.A.W. it,AXIC INV, I41.,./t U.. Lib. XXXI. fannies genes ,st en4 acne aefp.e.'In- II, I, DI, edit. es ...nal, en : usuledkef«. entrunpaluneLoad,. Baue. An. anua. DI. Ge fans , deturnabsenque , se cinch...

,e,t,,,s= eltit.milenst 0.117,....1. faczcwoni,on:

en...se.lefseu

Vane toop,r... Canines elt lieseuhus,edianne no-I , en.unal. (Id,- InI nen Videan nun n..

.

in

I. I.

,.

..mtg. ... .

-amr.-_arsa-

,

Zo.1, .

i

;

..'I

0.0.06,pi...a. it., I.e.se., o) Amu.. .1160 . qui . gond b..

.

www.dacoromanica.ro

Unul din tunurile fabricate cu cheltuiala lui NicolausOlahus.

..:4TIS

:-..,

r

FEREETvl STRIGONIEN:YRThies1 IS

...,-,

._

.....

,_4

ti!71

,-

, * kr

1

, -",--._ .,r-,:..

..--....if f iu:AOCI 5:

...;,1. ,(

,

::,..1.-:=.,;4 .E. --.....4-,, , c- , :', , ,1 7... fmmiNtf--

CI'

4.

i4.

-,:. ....-., ,..,..- . 15*.."

li It,K1 "VASSLIVIvoi, 10"0 1,111V.9NAT Nicolaus Olahus,xilogravura.

-"=q0".,;

1

0 7-- N"--,,- 101" 1. T _I')._...p'''7"-ellt

..03 N. -

4- . -.. \ ,,,,,,

N.N..v

1 N. ,V,t.'

Zit k ' c i ..,i ''''''

' . -.' -'. ''' 115'-'...-, i r-

.

.,

' ' OP. i... ,.. .4,1,-"

/:

: -`,......., s i. t.4 t'473 4'..;'-^....

'"

'4

...,...

rN,f,

:

w

.."'1 I 14: '' bi- ItIt.,0',1

.......-,:,

www.dacoromanica.ro

Ludovic al II-lea.

Maria de Habs-burg, sotia lui Lu-

dovic al II-lea.

www.dacoromanica.ro

Verdi-cos

Id de

1-10sbv.rg,

-

4 ,.

4 , . mdia,4.' 4 ' . . 4

. .3.4

...

www.dacoromanica.ro

aatdlia de. la Mohaci.

Carol Quintul,bust in bronz.

s

www.dacoromanica.ro

Sultanul SolimanMagnificul.

SVLIMAN OTOMAN.-REX.TVRC. XESTS.

Palatul ducilor de Brabant din Bruxelles. Aid a locuitactivat Nicolaus Olahus In anii 1531-1542.

II,

I 1/4,...3,-,7144.

1110/ \b4?

)19

e.xv

%Pa': ".%sf-t7. . .

, te:

Ts"

_AN[L, k

= x

11 I

34.-

1.7m5F ......4 74

h.. .. i ... ..la --lig Minis a^ ,

si

www.dacoromanica.ro

,40.1110.f!i

fidfii,

FON

7t4""

71101 141t th1

1. A14,

*to., 6,1,"

e\r"

"'i%O.-;t

(11

1 t

Ioan Zap olya.

1

loan SigismundZapolya.

www.dacoromanica.ro

Izabela, sotia lui loan Sigismund Zapolya.

J. . .;-

.

-

.

4,11,

, . ..".-

; .. _

, 4.1

;

Ff

AI

#-

° P.4' -AP-.0.2;

www.dacoromanica.ro

NANNIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS

Preainzestrate si prealuminate protector !Ca de obicei, la calendele lui iulie, 1-am insarcinat cu

aducerea scrisorilor mele catre tine pe un tindr student.El aducea, de asemenea, scrisori pentru domnul Fran-ciscus de la Burgundia n Il trirnisesem, doar, special ladomnul Rutgerus (caci tu cerusesi acest lucru in numelelui), ca sa vorbeasca latineste cu el tot timpul. Acesttinar n-a mai aparut si nici n-am mai auzit nimic despreel dupa ce a plecat.

Dacd se and Inca la domnul Rutgerus, il vei mustra,cred, pentru cd ne-a lasat intr-o astfel de neliniste sinu ne-a incunostintat, in nici un fel, despre soarta lui.Noi ne-am facut fel de fel de ginduri, mai ales pentrucà locurile in care-I trimiseseram sint ocupate toate desoldati, de tabere militare si de lupte. Sint foarte in-grijorat pentru viata lui si o rog pe luminatia-ta sd-micomunice, cit mai repede, ce stie despre soarta acestuitinär. Ma adresez senioriei-tale nestinjenit, caci lumina-tia-ta rn-a sfatuit sa nu tin seama de gradul demnitatiisale. Daca situatia tinärului are vre-o legatura cu raz-boiul as dori sa-mi scrii si mie.

Care este parerea mea despre Atila 20 al tau, ti-amcomunicat si in scrisorile pe care ti le-a adus acest tinar(dupa cum sper). Daca s-au prapadit, cumva, odata cutinarul, ti-as scrie din nou, dar am de gind sa-ti impar-täsesc pärerile mele despre carte, cum am facut si atuncicind ti-am scris, cu aceeasi dreapta judecata si din aceeasipretuire a inimii.

Tu, dragul meu patron, sa traiesti foarte bine si saajungi atit de sus, incit muzele, carora le datorezi foartemult pentru adinca ta stiinta, sa-ti ceara tie sa pronuntiverdictul in aprecierea altora : adica sa-ti petreci timpulin minunata fericire a studiilor dupa cum obisnuiesti

departe de barbarele, de singeroasele si nelegiuiteletabere de luptä. Ti-am redat aici aceasta viziune a mea,fiindca ma temeam ca nu cumva vitejia ta [...] sa nu teimpinga inainte, in razboaie straine si ma temeam maiales sa nu te retina curtea si regina. Caci daca acesta

187

www.dacoromanica.ro

va fi cindva viitorul, de care ma tern, atunci sa te vadaUngaria incingind armele pentru reintregirea patriei. Darvom salva noi Ungaria pentru totdeauna de nedreptateauitarii, numai sä iasa cartea in lume. DacA dupa aceeaMarte te va smulge totusi de la studiile tale, vom aveacel putin speranta ca vei despagubi in vreun fel cresti-natatea, fie prin sfatul tau, fie prin soarta razboiului.

SA te vada ca soldat si comandant acel vestit cimpde bataie, sfintit de victoriile iubitului tau Huniade, nuacesta al nostru, galic, minjit de ambele parti 21 cu singecrestin.

Ramii sanatos preabune stapine.Trimis5. In prima zi dupfi idele lui

iulie, [16 iulie] 1537.

NANNIUSCATRE OLAHUS, PROTECTORUL SAU

N-am nimic sa-ti scriu, preainvatate stapine, decit cama bucur si ma minunez ca ai scapat teafar si din razboisi din boala ; aflasem despre amindoua nu numai cu in-grijorare, ci si cu profunda mihnire. Nu stiu cum, darsufletul meu numai spre tine nazuieste, ca spre unicul siadevaratul sail sprijin, numai la tine isi gaseste alinareasi spre tine staruie.

Necugetat, infrunti razboaie naprasnice, desi erai atitde drag muzelor. Tu crezi, poate, cd aflindu-te atit deaproape de fortificatia dusmana, acel salbatic zeu Marteva recunoaste sau va cruta eruditia ta, calitatile, credintasau vreuna dintre virtutile tale ? E vechi proverbul :Acela este cel rnai bun pe care-1 scoti primul din lupta".Dar este foarte bine cà tratativele sau armistitiul acestape care grecii il numesc incetarea ostiliteitilordupd cum stii, iti rapesc si tie prilejul de pericole si miemotivele de teama.

Din scrisorile lui Danus aflu CA il ataci pe Eschinesi urzesti impotriva lui nedemna crima a misiunii nein-deplinite. Doresc sa aflu din truda noptilor tale, sau din

188

www.dacoromanica.ro

fragmentele nedefinitivate, sau chiar numai din citevapagini, ce lucruri primejdioase sustine incriminatulacela ; did nu ma indoiesc cd le vei analiza pe toatepentru obi§nuitul fau succes.

Eu traduc Anclromaca lui Euripide. De indatd ce voiprogresa cit de cit iti voi trimite sd gu§ti ceva din ea,cdci §tiu cd pind §i curtenii accepta citeodatd cd mincd-rurile tdrdnqti, servite din strachina de lemn sau chiardirect din oald, au gust bun.

Despre Atila al tau mi-a repetat multe laude un omfoarte zgircit in aprecieri, Conradus Goclenius. Atit depldcut mi-a fost sa aud aceste laude, incit abia de voiputea sa-ti reproduc citeva cuvinte. Cu siguranta citivatineri ale§i §i distin§i doresc sd-1 vadd pe Atila al tau,oricit de putin timp, in bibliotecile bor.

Eu sint din nou bolnav de ochi, ca anul trecut.Tu preaimpodobite §i prealuminate senior sd trdie§ti

multi ani fericiti.Dacd nu-ti va fi prea greu, transmite iubitului Rut-

gerus multumirile mele, pentru cd mi 1-a incredintat pefratele lui. Cdci, de§i voi avea putin ci§tig din asta, euconsider cd este o extraordinard cinste sd fiu atit demult apreciat de oameni distin§i.

Din nou cu bine.26 septembrie 1537.

PETRUS NANNIUS TRANSMITE SALUTARI LUINICOLAUS OLAHUS, PROTECTORUL SAU

Luclolphus al nostru, care a sosit aici cu fratele luiRutgerus, nu mi-a adus nimic din scrisorile a§teptate.Totu§i, fiindca mi-a comunicat cd e§ti sdnätos §i mi-aexplicat de ce scrii foarte rar Ca' e§ti impiedicat deunele indatoriri am hotdrit cd trebuie sd suport maiu§or setea dupd scrisorile tale, pe care mi-o vei potoli,cind iti vor ingddui obligatiile.

Noi, impreund cu medicii, ne-am luptat multd vremeimpotriva conjunctivitei, pe care in acest stadiu al neno-

189

www.dacoromanica.ro

rocirii a§ numi-o mai corect of ta/m ie. Doi poeti su-blimi si-au descdrcat suferintele lor trupesti, iinpovarin-du-ma pe mine : Vergilius, durerea de cap, Horatius, con-junctivita. Preferarn sa-mi fi transferat mai degrabavirtutile lor, d a r trebuie sä ne multumimcu situatia prezentä.

Eu I-am prirnit pe fratele iubitului tau Rutgerusintre oaspeti, desi am transferat grija de a-1 hranifratelui meu si mi-am rezervat pentru mine numai grijaeducarii lui. Asa s-a repartizat intre noi munca si cistigul.El, fiindca este ingrijorat rnai cu seamd din pricina noiifamilii, rn-a rugat sa-i dau o solutie, daca s-ar isca vreoprirnejdie in viitor. I-am raspuns ca toate sint in sigu-ranta. Caci Rutgerus este un astfel de mu si se bucurade atita trecere pe linga regina, incit nu trebuie sa seteama de nirnic in privinta lui. Apoi am pus la socotealdconsideratia lui atit de mare pentru tine, incit chiardaca ea n-ar fi atit de statornica pe cit este de mare, teasigur totusi cá fratele meu nu va indrazni niciodata saimpinga lucrurile atit de departe, incit sa nu-1 mai pri-meascd pe tinar. Afara de asta, chiar tinarul mi-a fostrecomandat prin vorbele tale si, apoi, el ma cunoaste dinscrisorile lui Danus nurnai daca i-a scris acestea larecornandarea ta. N-as vrea, totusi, sa-i dezvalui lui Rut-gerus aceste sovaieli ale fratelui meu, caci eu stiu bineca el este ingrijorat de o tulburare prosteasca si, pe de-asupra, tu imi vei anunta daca ar exista vreun pericol inchestiunea aceasta, fiindca eu consider ea, in general, nuexista nici unul.

Am preferat sa-ti scriu rnai bine putin, decit de loc,fiindca nici nu voiam sa nu ma folosesc de plecarea atitde potrivita a curierului pentru a-ti da vesti, dar nicinu voiam sa-ti inmultesc, in acest timp, foarte importan-tele tale treburi cu flecareala mea. Apoi jalea, in care maaflu acum, abia imi ingaduie sa alcatuiesc vreo scri-soare ; cad mi-am pierdut unica sora si din cauza astama grabesc spre Olanda.

Tu, unicul si preacultivatul meu protector, sa ne tra-iesti, noua si stiintei, fericit.

In ziva a treia dupfi nonele luioctombrie, [8 oct.] 1537.

190

www.dacoromanica.ro

PETRUS NANNIUS ALEMANIANUSTRANSMITE SANATATE LUI

NICOLAUS OLAHUS

Prealuminate i preainvdtate protector, iti trimisesernniste scrisori prin care ma acuzasem fata de tine, dar,dupa cum vad, ele nu ti-au parvenit. Voi repeta asadarpunctele principale. Nu-ti scrisesem prin loan-nes Hennckel ; el alerga catre tine conform termenelortimpului fixat. Cad poruncisesi ca el sd vind dupa treisau patru zile. Asadar, fiindca pleca in grabd, la zivafixata de comun acord, socoteam Ca tu, din cercetareatimpului, vei intelege destul de usor cä plecarea lui s-afdcut cu voia mea. Apoi vei intelege ca el insusi va tineloc de scrisoare. Insa celelalte lucruri, care ar fi trebuitscrise, fuseserd indeplinite mai intotdeauna de la celefoarte recente i pina la comunicarile de acum. Caci flueram pina intr-atit de molesit la vremea aceea, incit sa-mifie odioasa cu totul trimiterea unei scrisori. Insä matemeam, mai cu searnd, sa nu tulbur cu fleacurile dinscrisori inima ta ocupata totdeauna cu probleme foarteimportante, chiar i acum framintata de nelinistea un-gureascd.

Daca ai despre Ungaria vreo veste mai buna decit ceape care am auzit-o acum, o rog pe inalta-ta luminatie,care se poarta cu mine cum te-ai purta cu un egal, salnu se impotriveascd sa-mi comunice i mie. Caci nimicnu ma doare mai mult, decit faptul cd este jefuit acelpopor, care s-a impotrivit pina acum dusmanului, ca sanu fie jefuite celelalte popoare.

Acum a sosit Ioannes Hennckel cu scrisorile tale, incare, se aflau noua incoronati, adica optsprezece mo-nede cu efigia lui Carol. Suma totala pe care am primit-ode la tine, prin intermediul lui este de treizeci de caro-lini. Voi proceda, dupa cum poruncesti. Ti voi multumi pecreditori, dupd puteri, pina vor fi sosit ceilalti bani dela unchiul tau dupd tatä 22 Nu voi precupeti nimic inprivinta zelului sau a datoriei, care ar avea importantdfie pentru a hrgni sperantele, fie pentru a cultiva nadej-dile si am toatä increderea cä dupa asta chestiunea va firezolvata foarte chibzuit, ca sa n-am de ce ma rusinade progresul ei in scrisorile urmatoare.

191

www.dacoromanica.ro

Pe Ulricus 1-am recompensat pentru Pandecte §iii place cumpäratura. Caci Reizboiul Gallic a adaugat unpret uria§ cartilor.

In scrisorile mele, care s-au pierdut, te rugasem sa-mifaci din nou o copie dupd Atila al tau, care, te rog, saai grija sa-mi parvina cu primul sol. Sint stapinit dedorinta arzatoare s-o am si nu numai eu, ci multi dorescla fel de fierbinte, ca mine, s-o alba. Rutgerus Resciusofera presa lui si ceea ce mai poate, ca sa se grabeascaeditarea. Am inteles destul de bine, cd Rutgerus n-aajuns la intelegere cu acest Craneveldius, cit sä facascrierile tale si in ce cistig sa spere.

Daca poti avea putin ragaz, as vrea sa citesti cu aten-tie cuvintarea lui Demostene impotriva lui Leptinus,fiindca doresc ca discursul acela, tradus de mine, sa fiedojenit de miinile tale si sa vada lumina sub auspi-ciile tale.

Iti multumesc ea mi-ai trimis chirograful 23 cvesto-rului regatului, cu care fac o minunata economie detimp, fiindca abia peste un trimestru fagaduiesc ei plata.In aceasta noud familie graba imi este mai potrivitä canici o alta solutie.

Tu, unicul sprijin al eforturilor mele, sa traiesti multavreme si fericit.

In a 12-a zi inaintea calendelor luidecembrie, [18 noiembrie] 1537.

PETRUS NANNIUS TRIMITE SANATATE LUINICOLAUS OLAHUS

Sint foarte indurerat, prealuminate protector, fiindcanu ti-am scris, dupd cum iti marturisesc in genunchi siimi dau seama de greseala pe care am facut-o, mai de-graba acum, decit atunci cind am savirsit-o. Caci atunciplecasem de curind de la tine si orice subiect, in privintacaruia trebuia sd-ti scriu, pärea epuizat in convorbirileavute. Nu credeam ea voi pacatui, daca nu voi fi intre-rupt cu scrisul meu framintarile tale legate de chestiunileUngariei, ca sä las la o parte celelalte griji.

192

www.dacoromanica.ro

Insa fiindca Ioannes Hennckel venise M.A. poruncamea, socoteam cä tu vei intelege destul de limpede dela el ca respectase foarte bine conventia. Cdci porun-cisesi sä revina peste trei sau patru zile, ceea ce a si fäcut.Ma mingiiam cu aceste justificari fie pentru inertia, fiepentru jena mea. Acum inteleg destul de bine mustrareata, caci n-ar fi trebuit sa las la o parte datoria de a-tiscrie pentru niste lucruri atit de usurele. Dar cu cit maindurerez mai mult cd am gresit, cu atit imi sporestesensul acestei placute desfatari, fiindca pot sa te \lad petine cercetind cu atita stradanie scrisorile bietului de mine.

L-am satisfacut pe Ulricus in legaturd cu Pandectele.Mi-a placut foarte mult tranzactia, cdci din cauza Ráz-boiului Gallic s-a addugat un pret urias cartilor. Eu iirecomandasem lui Ioannes sa renunte, chiar dupa vorbeletale. Astfel 11 voi trata chiar pe acest fiu adoptiv al tau,ca si cum ar fi demn de meritele tale si de prietenianoastra. L-as vrea foarte mult pe Atila al tau ; o, dacai-ai da drumul, in fine, in lume ! Vreau, sa fie lasat loc,pe frontispiciul cartii, fie pentru o scrisoare, fie pentruo poezie a noastra.

Am tinut cindva o cuvintare asupra laudelor lui Tu-cidide, in care n-am descifrat nici unul din precepteleistoriei. Aceastä cuvintare se afla acum la tine. Dupa ceam rostit cuvintarea in public, am intilnit din in-timplare pe Atila al tau. Intre altele constatasem Ca,acolo, tu ai remarcat exact lucrurile, pe care voiam eusa le subliniez cu privire la istorie. Ma bucuram in felsi chip cd nu m-am indepdrtat de scop in acele pre-ceptisoare, caci, ca sa ajung la aceastä concluzie, obser-vatia ta asupra acestor chestiuni a adus pr ecizare a.De aici s-a nascut dorinta sa-ti dau tie cuvintarea aceeas-o citesti, ca sà intelegi ca parerile noastre, in aceastaproblemd, coincid.

Despre Ungaria se zvonesc acum, aici, lucruri maiputin tragice. 0, dacd te-ai invrednici sa ma anunti caln-am primit o loviturd atit de mare ! Caci ma tortureazagindul Ca un foarte bun crestin este distrus in mijloculunei natii preacredincioase, sau mai degraba cd poate fi,innecat cu singele celorlalti crestini. Ce bine ar fi,daca ai putea adauga in Atila vremurile iubitului tau

193

www.dacoromanica.ro

Huniade si ale lui Matias si ale celorlalti pina in prezent,ca sä descrii cu extraordinarul tau talent si cu o eruditieegald, la un loc, cu intreaga lor zestre, pasajele pe carele-ai descris separat i sa infatisezi chiar pe toti eroii,pe care i-a nascut acel vestit pamint.

Noi distrugem infaptuirile altora, iar pe ale noastrenu le intdrim. Caci tinem in miini discursul lui De-monstene, impotriva lui Leptinus, care in scurt timp vapasi in lume sub auspiciile numelui tau, in a carui pre-fata am hotdrit sä declar cd la tine s-a latit pind intr-atittoata Ungaria, incit trebuie sa fii pastrat neatins multàvreme, ca sa nu lasi neterminata aceastd carte.

Rdmii cu bine unice protector, pe care nu-1 infringnici distractiile curtii, nici furtunile soartei, caci tu in-vingi cu inima senina tulburarile vietii, cum Ii invingea,odinioara, stramosul tau, Huniade, pe turci.

Din nou cu bine, dar regeste, c a insufi regele.In ziva a zecea inaintea calendelorlui decembrie, [20 noiembrie] 1537.

NANNIUS CATRE OLAHUS

Chiar daca nu am vreun motiv sa-ti scriu, preastimateNicolaus, unic stapin, ce nu esti mai prejos prin stiinta

farmec decit oricare altul din tinuturile natale, totusivoi obtine cel putin raspuns la cele cloud scrisori pecare ti le-am trimis, daca-ti va prisosi timpul. Acumam socotit ca trebuie sa-ti scriu a treia card, fiincica acestsol are de gind sä vind acolo i ar putea, in scurta vreme,sa ma asigure de intrare in posesia raspunsului", easa ma exprim ca

In afacerea cu Ioannes Hennckel am actionat asa cumaveam dispozitii de la tine : adica, i-am potolit pe uniidintre creditori cu bani, pe altii cu promisiuni, iar peceilalti cu speranta unei rezolvari definitive in citevas a ptamini.

Despre tinär am acum cu totul altà pdrere decit ime-diat dupà venirea lui la mine. Simt ea orice greseala afacut pind acum, a pacatuit din cauza dragostei tineresti,

194

juristii.

www.dacoromanica.ro

sau mai degrabd din cauza puterii de seductie a rdului,decit datorità propriului sdu caracter. Il vdd zilnic aple-cat deasupra lucrdrilor, vesnic in dormitor, unde-0 pe-trece, de obicei, toate zilele inchis intre cärti, asa &A euiau aceste zile, pe care le-a petrecut la mine, ca zdlogsi chezdsie pentru o viata cumpätatd in viitor si nu mdtern CA voi fi deziluzionat.

Cdci unde mai pui cã iubeste cartile si se teme sivenereazd nobletea ta foarte mult. Din anumite intimpldrimi-am dat seama ce mult 1-ar infricosa dezaprobdriletale si tocmai acest fapt imi aprinde cel mai mult spe-ranta si mi-o intdreste. Din convorbirile cu el (caci imieste foarte familiar) imi dau seama cã oricit de multtimp ar fi fost chinuit de lipsa studiilor, a pästrat dinvechea lui instruire cunostinte importante, care imi voida toatd silinta sa ajungd la o mare bogätie cu aju-torul meu.

Dacd ai putea sd te lipsesti de Atila al fat, as vrea saalergi in intimpinarea dorintelor mele si sà-1 dai cuiva,ca sd-1 studieze la facultate, cdci profesorii cautd cumultd ardoare aceastd carte. Eu nu le-as refuza bucurosrugdmintile cad sint demne de laudd dacd ai in-gddui sd le fie trimisi puii talentului tau. Doar stii cdMelia nu trebuie pusd sub obroc, si muzicii, pe care n-oauzi, nu-i acorzi nici o pretuire ; nici talantul Domnuluinu trebuie sä-1 ingropi in pdmint.

Dacd as avea atita trecere in fata ta, cit te iubesc site apreciez eu pe tine, ti-as porunci sd impärtdsesti lumiiintregi cunostintele tale care, dupd cum stii, s-au intors,de la savantii consultati miruite cu un insemnat pane-giric si sint acum rdspldtite prin laude zilnice. Eu, peHercule, indbus cit pot ceea ce simt pentru tine, desi,fdrd voia mea, unele aprecieri ies la iveald ; caci totdea-una md tem sd nu rdspindesc vreo laudd, care sd-ti pardinferioard meritului tdu, fiindcd nu stiu ce aduc laudelelingusitorilor. Asa se face cà tie iti vorbesc atit de rardespre tine, pe cind altora le vorbesc din belsug, cdciin fata lor aprecierile mele nu sint constrinse de nici osfiald, de nici o banuiald.

Sint cufundat cu totul in Demostene, pentru care,dupd cum ti-am scris si in misivele anterioare, iti implor

195

www.dacoromanica.ro

ajutorul. Lucrarea, dacá nu poruncesti altfel, va pAsi inlumina' sub auspiciile tale, cAci tie a§ dori sa-ti incredin-tez ceea ce este mai pläcut studentilor mei.

Cu bine unicul sprijin al scrierilor mele.8 decembrie, In anul 1537.

ACELA$I NANNIUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Cu toate ca nu aveam, preabunule, ce sä-ti scriu, caciti-am scris mai inainte destul de des, totusi fiindcA seivise un mesager atit de potrivit in persoana väruluidragului nostru Rutgerus, n-am putut sA ma abtin a-tida vesti, daca nu pentru altceva, cel putin ca sa te salutprin el. CAci dacA acei purtatori de vesti, pe care Mar-tial ii nume§te togati, lasä impresia Ca fac un serviciustapinilor lor, cind le aduc o nouà urar e si, cu aceastàocazie, in fiecare zi, dis-de-dimineata, le doresc toatebucuriile mai mult din obi§nuintä decit din inimäeu, desigur, va trebui sd ma conving Ca sint foarte vino-vat, decä in imprejurAri unice, cu multe u r ti r i debine §i cu rugi pentru fericirea lui, nu-i sint alAturiaceluia, pe care pentru strAlucirea descendentei sale rege§tiil cinstesc, pentru eruditie il admir, pentru virtutile eroiceil venerez, pentru studiul despre barbatii demni de toatäcinstirea il cultiv, iar pentru numeroasele lui binefacerifata de mine il am foarte drag.

Dar fie ca cei de sus sd-mi asculte rugile, ca sä-1 ampe dragul meu Olahus sau mai degrabA al tuturor in-vatatilor nu ca principe intre fruntasi la curtea im-päratului, ci ca stapin la propria lui curte in virtuteadreptului strAmosesc. Dar dacA i-ar fi fost data aceastasoarta, sufletul lui zbuciumat n-ar fi stralucit in mij-locul atitor nenorociri. Poate Ca altii vor admira calitatila tine, caci intr-adevdr, le atragi admiratia pentru mo-tive bine intemeiate. Unul iti apreciazd sfatul intelept sigrija prevazatoare in toate lucrurile, altul fermitatea sistatornicia caracterului, pentru CA nici o constringere nu-1poate indeparta de la planul stabilit. Unii te admiràpentru Ca din ruina patriei tale si din pierderea avutiilor

196

www.dacoromanica.ro

regesti n-ai pastrat o inima intristata sau inecata invaluri, ci una de mult timp resemnata i iesita deasupracruzimii destinului ; altii pretuiesc la tine sfinta credinta

prieteniei, care tu socotesti cä trebuie cultivata nu nu-mai intre granitele vietii, ci chiar dupd moartea celordragi. Regina te considera cel mai credincios prietensfatuitor, fiindca sotul ei te-a avut odinioara prietenfoarte credincios. Veghezi acum asupra sotiei, fiindcaasupra sotului de mult nu mai poti veghea ; esti departede patrie, departe de interesele i nevoile tale pe carele-ai fi putut rezolva, poate, mai bine prin prezenta ta

ca sa veghezi mai atent asupra intereselor reginei.Lipsesti de linga ai tai, dar esti alaturi de prietenul mu-ribund al regelui, iar in povatthrile reginei, din cucer-nicie aduci credinta, din experienta dai orientare exacta

fiecare situatie, din vasta ta cultura aduci stiinta, dinintelepciune, prudenta. Unii iti vor admira apoi talentulmultilateral, care nu se dezvolta printr-o sfortare inde-lungata, nici prin acumulari treptate, ci se ridica deodata,ca o flacara, la o deplina stralucire.

In sfirsit altii te admira, pentru ca intr-o situatieatit de stralucita pastrezi un suflet complet strain defast si atit de modest, cd oricine te-ar vedea nu-si poateda seama, din purtarea ta, cit de mare esti. Eu nu admir-separat aceste calitati, ci pe toate laolaltd si in contem-plarea atitor virtuti ca i cind m-as afla in atelierullui Fidia Parrhasianul 24 nu ma hranesc cu picturalui abstracta, ci cu imagini vii. Te Tog sa-mi dai voie savorbesc deschis i &á nu poruncesti sa-mi incorsetez cu-vintarea intre limitele modestiei tale, caci sfiala mea amicsorat i asa destul de mult aceste limite. Nu esteNannius omul care sa poata lingui pe cineva i chiardaca ar putea s-o faca, n-ar vrea. Odinioara Momus 25, s-arevoltat impotriva omului facut de mesterul Vulcan,fiindca nu-i modelase ferestre in piept, prin care ar fiputut spioneze tainitele inimii. Daca s-ar fi facutatunci asa, oamenii cinstiti n-ar suferi acum din cauzabanuielii adularii.

Tu poate nu-ti dai seama de maretia ta. Altii o cunosc,insa, datorita acelei particularitati a ochilor, care, fiindcapot vedea toate lucrurile, pe ei nu se vad.

197

in

sd-i

si

www.dacoromanica.ro

Sper ca ma vei ierta pentru vorbele mele : gura meavorbeste din preaplinul inimii cum a spus cinevasi, ca un potop, cuvintele nAvAlesc peste zagazul dintilor,peste aluviunile buzelor si se revarsä ca un geamat preamultd vreme indbusit. Tot astfel tisnesc simtaminteleinimii, chiar luptind impotriva vointei noastre.

Imi pusesem in gind numai sä te salut, dar admiratiamea pentru tine rn-a prins intr-o asemenea vorbArie pecare, totusi, trebuie s-o consideri mai degrabd a inimiidecit a scrisorii, cdci toate au fost scrise cu inima, careeste de obicei urita pretutindeni si astfel isi tine pentruea acest fel de a judeca.

RArnii cu bine, sprijinul si dulcea mea podoabA 26Datfi la 22 decembrie 1537.

ACELA$1II TRIMITE SALUTARI LUI

NICOLAUS OLAHUS,PROTECTORUL SAU

Chiar daca ai scrie mai rar, preastralucite protector,acest lucru trebuie sa-ti fie ingaduit tie si de cdtre celmai nedrept judecAtor, iar eu n-ar trebui nicidecum sdcad in greseald.

Cunosc cit se poate de bine indatoririle tale foartegrele. 0, dacd acestea ar fi tot atit de pläcute pentrutine, pe cit de folositoare sint curtii !

Cit de rnult ma doare cd tu esti departe de salasurilenatale, tot pe atit Ind bucur pentru patria mea, cA teare pe tine sfetnic foarte credincios si foarte prevAzAtorin cele mai grele tirnpuri. Nenorocirilor ungare datordmnoi faptul cd te afli aici : de aceea nu trebuie sd firn pinAintr-atit de dusmAnosi fata de aceste situatii, care ne-auagonisit un asa de insemnat cistig.

Cit despre faptul cd te temi cA existd si situatii mairele, care ar putea sd te indepArteze de la curte dincauza ambitiei, eu socotese cd in privinta asta n-ai deloc dreptate. Toti se minuneazd de bundtatea ta, stiubine asta. Toti invatatii doresc sd fie asa de cunoscuti ca

198

www.dacoromanica.ro

tine si chiar eu sint pretuit mai mult aici, fiindcd sintprieten cu tine. Nu vei socoti, CA aprecierea de care tebucuri o datorezi inaltei tale slujbe. Nu, o datorezi nu-meroaselor tale virtuti, o datorezi modestiei tale, credin-tei, eruditiei si clarviziunii tale. Toata lumea stie cineai fost in patria ta si ce ai fi putut sä fii pind acuma,oricum s-ar fi rezolvat problemele ungare.

PArerea mea, care cred cd s-a statornicit in toateinimile, este aceasta : ca tu ai fost indemnat de credintata s'a vii la aceastd curte, ca s-o poti apara, prin servi-ciile tale, pe sotia defunctului rege si sd poti cultivamemoria aceluia prin binefaceri ; ai fost momit cu spe-ranta rAgazului pentru litere, determinat de sfat, retinutde statornicie.

Cind cercetez cu atentie infaptuirile tale si numaidac5-mi este permis sd-mi iau aceastd indrAzneal5 mise pare c5 ti-ai intemeiat planurile tale pe cel mai inaltdevotament, pe iubirea plind de respect, pe prudentasi cinste. Esti departe de patrie, dar in acelasi timp estideparte de orice antipatii, pe care soarta a hothrit sd lenasti chiar si de aici, atita vreme cit soarta Ungariei sezbuciumd intre doi regi 27.

Unul dintre ei nu are de ce sd se plingà, fiindcd vedecd tu actionezi in acelasi sens, in care odinioard actionaseel insusi, pe cind trdia Inca regele Ludovic : adic5 inindeplinirea insArcinarilor reginei, iar devotamentul taurdmine intre limitele iubirii pline de respect a unui supussi in acelasi timp ii esti folositor intru neintinarea cenusiivechiului prieten.

Celálalt are chiar pentru ce sd te iubeasca, fiindcAvede cit de bine te ingrijesti de sora lui. Pe Cicero nimicnu 1-a mihnit mai mult ca faptul c5 a inclinat spre unuldin cele cloud partide si n-a mai putut sd fie apoi autorulp5cii generale, pentru CA incepuse sà fie de partea unuiasingur. Eu socotesc cd tu ai hothrit sa imiti, in aceastäabsentà a ta, pe Alcibiade, pe Chabria si pe multi altii,care au fugit in tari sträine, pentru ca, adunind acoloforte, sa vind in ajutorul patriei in suferintd. Numai caunii fac acest lucru dupd ce chibzuiesc, altii intimplator.Iosif fusese vindut in Egipt, ca sä vind in ajutor Egip-tului si altor populatii invecinate impotriva foametei.

199

www.dacoromanica.ro

Tu ai cintarit, cred, cu gindul ca te afli la curte dininecesitatea sortii si din vointa lui Dumnezeu, ca prin .cele mai intelepte sfaturi sa ai grijä acum de patria noas-tra, in viitor de a ta. Acesta este motivul pentru care eu.nutresc o foarte mare speranta ca pentru stirpea ta regalä

pentru uriasele tale virtuti, tu vei ajunge peste putinavreme in Ungaria in culmea fericirii, astfeI incit chiarde pe acum a putea spune Doamne adu-ti aminte demine, cind vei veni in imparatia ta !" Eu ma bucur pefata de aceasta dulce nebunie, care cred ca nu mi-a fostinsuflata de sminteala, ci de o divinitate si cred CA acum .

ma vei socoti juruitorul preafericitei tale sorti i, dup.&ce vei vedea rezultatul, nu ma vei socoti proroc min-cinos 28.

Citesc i recitesc Atila al tau cu foarte mare placeresi intotdeauna cu o voluptate proaspatd i pina intr-atitnu ma satur cu lectura, incit, foarte cinstit hind, as spuneca in versul lui Vergilius nu s-a multumit ca a.vazut-o odata, ci a rugat-o mereu sa mai intirzie". Cemotiv ai sa te plingi de indatoririle tale, de vreme cepermit sa fii atit de elocvent, atit de instruit, fecund inopere atit de migalos elaborate, incit n-ai pe nimeni inLouvain, care sa te egaleze. Cu siguranta in tine trebuiesa salasluiasca un talent divin, care nu poate fi indbusitintre atitia spini ai

M-a rugat Ioanne.. Hennckellus sa insist ca clung ce vapleca prietenul sdu nedespartit in Italia, beneficiind deconcediul acordat de reging, sa obtii i pentru el acelasidar. tie ea tu poti obtine oHce de la regina, datoritatrecerii tale si el nu s-ar bucura sa-i fie rapit Martin,in care a gasit totdeauna un prieten iubitar, un credin-cios integru, un sfatuitor decent. Eu, desi nu ma lipsescbucuros de acest tinar caci are comportari, mai multdecit agreabile n-as voi totusi sa-1 intirzie vreo barieradin cauza mea, sau sa-i fie impiedicate acum intereseledin cauza sentimentelor mele. Caci 11 iubesc nu numai,pentru ca imi este de folos, ci fiindca este bun.

Ramii sanatos, unice i preainvatate protector.In aceeai zi a epifaniei Darnauluf,

[6 ianuarief 15381.

200

$i

si

lilt

nelinistilor.

www.dacoromanica.ro

ACELASIII TRIMITE SALUTARI LUI

NICOLAUS OLAHUS,PROTECTORUL SAU

Iti trimit, preabune protector, poeziile dragului nostruConradus in care au fost inmdnuncheate, cu foarte multhmdiestrie, mai multe cdrti ale lui Erasmus.

Dacd pe deasupra ai vrea sd te ingrijesti si de mine,sd stii &á meritele iti dau acest drept asupra mea, incitsd ma poti folosi cu mind liberd. Ti-as multumi pentrunoua ta binefacere si pentru cea de acum trei zile, dacdtu mi-ai veni in ajutor, sau eu as putea descoperi cevade aceeasi valoare. Acum recunostinta noastrd este silithsd ramina induntrul piepturilor noastre, fiindcd nu sepot gasi cuvinte pe mdsura sentimentelor. Ai dat admi-nistratorului financiar chirograful si doudzeci de caro-lini, insd n-am prima decit paisprezece, pentru cd loan-nes Hennekellus incasase mai inainte vase carolini de lael. As fi satisfdcut aproape toti creditorii, dacd n-ar fifost Inca o datorie de trei carolini, pe care o mdrturisestepe deasupra. De aceea iti semnalez aceasta situatie, se-niore, ca dacd pe viitor socotelile lui ar incepe sd fie maisumare, tu sd intelegi cd el n-a pierdut nimic de la elsi Ca' doresc ca tu sä fil multumit de mine in toate pri-vintele, conform asteptdrilor tale.

Dupd ce am primit de la Conradus pachetul cu ma-nuscrisele tale, dupd porunca patronului sdu, am schirn-bat multh vreme pdreri despre opera ta Atila. Conraduste-a ldudat iardsi in fel si chip si din aceste aprecieri euam simtit o nemaipomenith pldcere. El rn-a indemnatsd renunt la aceasta carte spre binele tdu, dacd ai doris-o tipäresti. Spune cd el intentioneazd sd poarte degrija ca operele lui sa iasd foarte corecte fie din presalui Rutgerus, fie din a lui Servatius. A addugat ea' eldoreste foarte mult sd se dezvolte aceasta editie si mar-turisea, cd, citind pe Atila al tdu, el a inteles mai bineca oricind pind atunci care este asezarea Ungariei, desio cercetase mai inainte desenath in diferite hdrti.

Poezia ta i-a placut in mod deosebit. Eu ma rninunezsi acum de forta talentului tdu, care mdrturisesc cinstit,

201

www.dacoromanica.ro

dupd cum spune §i Horatius ti§ne§te mereu mai proas-pat dintr-o undà ascunsd a lucrurilor, in mijlocul unorcovinitoare tristeti §i griji". i, dupà cum lebäda cintämai frumos inainte de a muri, tot a§a §i tu ai compuscele mai suave §i cele mai elegante poezii, la cea maigrea pierdere.

Noi am intervenit in foarte putine locuri, mai mullca sa nu Orem ni§te adulatori, decit fiindcd ar fi fostnevoie de vreo cenzurg.

Louvain, 1 aprilie 1538.

ACELA$I NANNIUSTRIMITE SALUTARI SENIORULUI

NICOLAUS OLAHUS,PROTECTORUL SAU

Damianus de Goes, care-ti aduce scrisorile mele, esteun savant lusitan nu mai putin distins prin faima nume-lui s'au, cit prin remarcabilele sale maniere §i prin pre-tuirea pe care o acordd literelor §i literatilor. Dacà-ti voringddui insärcingrile multiple, ,a vrea sd-i acorzi o intre-vedere. Iti vei da seama cd acest cavaler iti seamändmult in privinta sinceritAtii, a naturaletii, a cinstei, abunAtätii §i a modestiei in comportare. Cu mine a vorbitadeseori despre tine ; dorete foarte mult sd poatà fi inpreajma ta.

Ramii san5tos, preabune stäpine.Pe fugd, in ajunul nonelor lui mai

[6 mai].

LUI NICOLAUS OLAHUS,CEL MAI DEVOTAT SERVITOR AL SAU,

NANNIUS PETRUS

lath" din nou, alta scrisoare. Cdci ca sa fiu eliberat,adica sa termin traducerea lui Demostene pe care ti-ampromis-o, a disparut sfiala mea, mai degrabd nesigu-ranta, §i a invins indrazneala. Stiam cd am un stgpin

202

www.dacoromanica.ro

nu numai cult, dar si indulgent si blind. Sper ea dupa cei se va alatura onoarea mdretului tau nume, cartea 29, inintregul ei, va fi nu numai demna de aplauze, ci chiar deo faima vesnica. Numai Melanchton si altii vreo doi, treiau incercat cite ceva din Demostene. De fapt insä, pe ceimai multi nu i-a satisfacut calitatea, astfel ca de curind uncunoscatoras a tradus aceeasi opera din nou, dar infinitsub stralucirea celui pe care 1-a imitat, sau mai degrabaa vrut sa-1 corijeze. Interpretarea lui Melanchton este mailibera, deseori chiar se apropie de parafrazd. Noi sintemmai fideli, caci respectind ideia si chiar metafora, colonulsi perioada, cu numerele ei, pastram aproape intotdeaunaforma originalà. 0, daca ai fi de acord sa examinezi lucra-rea cu ascutita ta pricepere inainte de a fi editata !

Se aude ca regele 30 ar veni aici cu fratele 31 sail ; terog pe toate muzele sfinte, sa te avem atunci si pe tinecu noi.

Raspunde-mi, sau prin acest sol, sau prin Damianus,ce vrei sa schimb in prefatä.

Fiindca sint considerat puternic in fata imensului meuOlahus, multi ma invidiaza si multi cer de la mine ser-vicii, pe care sperd cd le-as putea obtine prin tine. Pemulti i-am refuzat, insd pe cel care-ti aduce aceasta scri-soare nici nu puteam, nici nu trebuia sä-1 refuz. Cacieste un bdrbat pe cit de onest pe atit de cult si legat demine prin cea mai trainica prietenie. Acest om are ochestiune de aranjat cu regele. Exista o minastire in Te-henburch. Primarul acelui loc, un om care nici opt saunoua sate nu are in stapinire, a impus calugarilor aceastälege : sä nu redobindeasca dupa aceea nimic si sa nu-sischimbe staretul. i imediat s-a observat cd amindoi jucauca pe funie. Dupà aceea, acel staret a fost ales conducd-tor de intregul ordin si, de nevoie, omul de care-ti vor-besc a plecat de acolo. De acum inainte, pentru a jefui,a inceput tiranul acela sa se poarte ca si cum legile salear fi fost violate si sa confiste toate averile, atit cele alecalugarilor, cit si cele seculare. Calugarii au vrut sa ac-tioneze impotriva lui nu ca impotriva unui luteran, cica impotriva unui navalitor nedrept.

As dori foarte mult ca tu sa-1 ajuti de aici incolosa scape de o noua suparare, fie prin interventie, fie

203

www.dacoromanica.ro

prin sfatul tdu ; dacd nu, as dori ca cel putin sd-1 ldmu-resti in privinta interventiilor mele si ale prietenilor mei.

Damianus de Goes a adus inapoi scrisorile, fiindcd nute-a gdsit la Anvers si de aceea si scrisorile trimise prinel, de care am amintit mai sus, le-am incredintat unuicdlugdr, care ti le va aduce. Este un om cult si cinstit.

Cu bine, stdpine preabun si prealuminat.

NANNIUS!I TRIMITE SALUTARI SENIORULUI

NICOLAUS OLAHUS, PROTECTORUL SAU

Am vAzut in scrisorile lui Iacobus Danus salutareaaddugatA pentru mine §i pentru Rutgerus Rescius. In-semnarea ne-a fdcut foarte multd pldcere. Totusi, cumult mai pldcutà ne-a fost vestea cä sdndtatea ta n-afost atinsd de nici o board. In anul acesta purtAtor demolimd au pierit foarte multi peste tot. Rutgerus a bolitfoarte rdu. Pind la vremea asta, spre disperarea lui si atuturora, abia dacd a fdcut un oarecare progres §i existd,totusi, pericolul sà-1 intoarcd boala.

Eu am suferit de ametealä si de greturi continue, asacd n-am putut sd-mi indeplinesc in chip fericit nici in-datoririle publice si nici mdcar pe cele personale. Penefericita asta de cdrtulie am avortat-o mai degrabd, de-cit am editat-o si numai constrins la acest lucru de in-demnurile numeroase ale prietenilor, care imi porunceausd sper in lucruri uriase. Pind acum n-a apdrut nimic ;ce va fi mai tirziu, nu stiu. Cel putin ma bucur cd prie-tenii n-au simtit, deocamdatd, cd sint indirjit fatd decererile lor.

Demostene al tdu, pe care-1 pusesem sub presd, mi-apldcut atit de mult, Melt 1-am luat inapoi de la pravalialui Rutgerus, ca sd nu se arunce in burete ca acel bine-cunoscut Aiax, al lui Augustus, insd fiMd constrins sdsuporte un naufragiu din cauza saraciei literelor latine,il transfer acum a patra oard si abia am trecut de jumd-tate. Acum toate imi surid favorabil : de bund seamd,sau translatia va fi demnd de tine, sau voi distruge ce

204

www.dacoromanica.ro

am facut. Aceasta este situatia prezenta si nu voi luanimic altceva in mina, mai inainte de a-I fi terminatpe acel Anteu 32.

Preagenerosule si binefacatorule, daca descopar cevamai greu pentru mine, sd mor ca un cline (sä ma bataDumnezeu). Nu rn-au intirziat sententiile, dar vreau dinvirtutile dernostenice sa nu existe nimic, care sa nu co-respunda in latineste ; acest lucru nu-I pot obtine nicimacar printr-o incercare extrema si asidua. Sper, totusi,ca. Inca inainte de intoarcerea ta 33, cartea va fi räspin-ditä. Mi se pare rusinos sa-ti scriu noutdti tie, cdruiachiar regii cei mai constiinciosi si monarhii iti incredin-teaza tainele lor. SA dea Dumnezeu sa te vedem si petine si Ungaria asa cum se cuvine descendentei tale re-gale, cum merita virtutea ta si mai ales, cum doresc totiinvätatii.

Fii sanatos unicul meu sprijin si adevarat Mecena.Louvain, 20 august_

i Leyda (Lugundum Batavorum), oras in Olanda meridiona15.2 Profesor de limba latina la universitatea din Louvain.3 Fiica lui Alcinous, regele feacienilor, care gasindu-1 pe

Ulysse lesinat la t'armul mArii 1-a dus in palatul tathlui sAu.4 Nannius se referà la traducerile lui Olahus in limba elind.5 Gramatician si critic grec, cel mai inversunat dusman a/

autorului Iliadei, impotriva cAruia a scris Observatii critice asupralui Homer, (noua carti). In istoria culturii vechi este cunoscut subnumele de Biciul lui Homer".

6 Prototipul parazitului in comediile lui Publius Terentius Afer..7 Om vrednic sa poarte crucea pe umeri.8 Aluzie la volumul care cuprindea epitafele scrise de uma-

nisti la moartea lui Erasmus. A fost prefatat si tipfirit cu chel-tuiala lui Nicolaus Olahus.

9 Ca tipograf si librar, Rutgerus Rescius participa anual latirgul de la Frankfurt am Main, important pentru comertulcartilor.

to Referire la cele patru poezii in limba latind, scrise deNicolaus Olahus la moartea prietenului ski Erasmus. La acesteatrebuie adAugat si epitaful in limba elink tradus de FranciscusCraneveldius in limba latina.

205

www.dacoromanica.ro

Ungaria i Atila, care circulau in copii multiplicate.12 A rezultat din aceasta fraza ca. in 1537, prietenii lui

Nicolaus Olahus, in frunte cu Petrus Nannius, erau hotariti satipareasca cele doua opere istorice ale protectorului bor.

Geograf grec, nascut la Amastia (anul 60 i.e.n.) i decedatla inceputul domniei imparatului Tiberiu. Luind ca model con-sideratiile generale de geografie, matematica si fizica, elaboratede Erathosthenes, a descris toate tárile cunoscute din acea vreme,printre care si Dacia. Nu s-a multumit cu generalitati ci afurnizat judicioase amdnunte asupra istoriei tarn respective siinstitutiilor publice, asupra originei i traditiei popoarelor.

Numit i parintele istoriei" (484-425 i.e.n.). In cartea aIV-a a lucrarii Istorii, comunica numeroase informatii cu privirela Dacia, culese pe cind a calatorit prin Dobrogea.

15 Neoteric, de la comparativul adjectivului grecesc neo = nou;neotericos = mai nou.

16 Istoric latin (86-34 1.e.n.).17 Istoric (57-100 e.n.). Printre lucrarile lui se numara

Istoria veche a evreilor (12 carti) la care face aluzie PetrusNannius.

18 Petrus Nannius se refera la poezia Ad lectorem care prefa-teaza Ungaria lui Nicolaus Olahus.

10 Poet care traia la Bruxelles, in anturajul lui NicolausOlahus.

20 A fost publicata prima data de Sambucus, in 1568.21 Aluzie la indelungatele razboaie singeroase dintre Francisc I

si Carol Quintul.22 Aici Petrus Nannius e confuz. Nicolaus Olahus a avut un

singur unchi, pe Stanciul, fiul lui Manzi lla de la Arges, care afost scurtat" de Vlad Tepes, fiind banuit ca umbla dupa dornnie.

23 Act de creditare sub semnatura privata.24 Fidia Parrhasianul, pictor grec, nascut in Ephes, in sec.

V. i.e.n.25 Fiul soarelui si al noptii. Zeu al cuvintelor de spirit.26 Citat din Horatiu : Praesidium et dulce decus meum", Ad

Maecenatum, cartea I, oda 1, vers 2.27 Ferdinand I de Habsburg si loan Zapolya, regi ai celor

cloud Ungarii, dupa batalia de la Mohaci.28 Parasind Tarile de Jos, Nicolaus Olahus a fost numit

secretar si consilier al regelui Ferdinand I de Habsburg (1542),episcop de Zagreb si cancelar al Ungariei ferdinandiste (1543),

206

ii

13

14

pi

www.dacoromanica.ro

episcop de Agria (1548), arhiepiscop de Strigoniu (1553) si regental Ungariei (1562).

29 Traducerea din Demostene a lui Petrus Nannius a fostprefatatä de Nicolaus Olahus.

3° Ferdinand I de Habsburg, regele Ungariei.31 Carol Quintul.32 Fiul lui Neptun si al zeitei Terra. In luptd, ori de cite ori

atingea parnintul, prindea puteri noi si nu putea fi rdpus. Hercule1-a sugrumat tinindu-1 ridicat in aer.

33 In anul 1538, anul pacii de la Oradea, Nicolaus Olahus acalMorit in Ungaria ferdinantista, avind de apdrat nu numai inte-resele reginei Maria, in legàturà cu minele de sare i aur, primitede ea ca dotb., ci i propriile lui interese. El voia sä i se restituieaverile imobiliare din Ungaria ferdinantista care fuseserá acapa-rate de nobilul Valentin Törók (Turcul) care-1 considera refugiat,ca si averile imobiliare din Transilvania, mostenite de la $tef anOlahus, fatal sàu, pe care regele Ioan Zapolya le daruise unorcredinciosi ai sai.

www.dacoromanica.ro

RUTGERUS RESCIUS

www.dacoromanica.ro

Rutger Ressen (Rutgerus Rescius), profesor de limba elinA sitipograf, s-a nascut la sfirsitul veacului al XV-lea la Masseik sia decedat la Louvain, in 1545.

Profesorul Roersch Alphonse, de la Universitatea din Gand,in studiul L'humanisme beige a l'epogue de la Renaissance(p. 37-55), 11 caracterizeazA harnic lucrAtor in cimpul literilordin vremea Renasterii".

Prin indeletnicirile lui de editor si tipdgraf, Rutgerus Resciusa putut aprecia mai bine ca oricare altul rolul pe care a inceputsA-1 indeplineascd, pe scarA mare, Nicolaus Olahus, chiar dinprimul an al stabilirii sale la Bruxelles, ajutindu-i pe scriitorisA-si publice lucrArile. Intr-o scrisoare, el sustine cu temei aUmanistii din TArile de Jos au, in sfirsit, un patron, care sAnu fie numai sustinatorul literelor si al invatatilor, ci sA fie elinsusi un foarte pretuit literat".

Cele patrusprezece scrisori ale lui Rutgerus Rescius careNicolaus Olahus provin de la un savant, dar si de la un om deafaceri. Majoritatea sint scrise in grabA". Prin ele, pune la dis-pozitia lui Olahus tot ce tipAreste ; 11 informeath despre succeselece le-a avut comentind pe Homer in amfiteatrul universitAtii, soli-cità acordarea de privilegii pentru tipografia sa, recomandA prie-teni solicitatori de slujbe (mai cu seamA ecleziastice), apeleazd lasecretarul si consilierul regentei ca acesta sa smulgA din gheareleinchizitiei pe un student, acuzat pe nedrept de erezie si cere sta.-

211

www.dacoromanica.ro

ruitor sã intervinft ca sA se respecte privilegiul universitAtii ca,In asemenea ocazii, ea sfi judece pe acuzati ; se ocupA In modspecial de un student Joannes al tau", protejat al lui Olahus ;se oferA sA-i procure Inaltului sAu protector cArtile cele mai rare,chiar dacA ar fi sA le aducA din Frankfurt, unde se ducea latirgul anual de carti etc.

La rindul sAu, Nicolaus Olahus e plin de bunavointa. Cererilelui Rescius de loc putine slut satisfacute ; obtine privilegiulsolicitat, cei recomandati pleaci satisf Acuti iar rAsplAtile de totfelul. dar mai cu seami cele bAne5ti, sint 5i dese si apreciabile.

0 dovadA deosebita a pretuirii acestui corespondent este cANicolaus Olahus ii trimetea pentru indreptare" realizarile salepoetice.

Retinem faptul cä volumul omagial din 1537 In memoria luiErasmus a fost tipArit de Rutgerus Rescius cu cheltuiala luiNicolaus Olahus 5i cft editorul a avut prilejul sA multumeasca.,o data in plus, generosului patron pentru suma de bani, trimisAmie in dar".

Rutgerus Rescius a tradus din elinA In latinA : Memorabiliade Xenof on (1529), Aforismele lui Hippocrate (1529), mai multeopuscule de Lucian (1530, 1531, 1533, 1534), lucrAri din Plutarh(1531) 5i din Platon (1531), Omilii de loan GurA de Aur (1530,1533, 1535, 1536) si Omilii de Vasile cel Mare (1533, 1534, 1536),Noul Testament (1534), Homer (1535), Elogiul lui Evagoras deIsocrates (1535) 5i Parafrazele grecegi ale Institufiilor lui Theofil

jurisconsultul (1536).DupA ce a obtinut, prin protectorul sAu, Nicolaus Olahus,

privilegiul de a tipAri In exclusivitate lucrari de interes general,din tipografia lui Rutgerus Rescius au mai ie5it : De Rebus

gestis ducum Brabantiae de Adrianus Cornelius Barlandus (1532),Predici de J. Driverius (1533, 1541, 1543), Idile de GarlerandusSutor din Alkmar (1534), o culegere de discursuri a lui PetrusNannius (1536, 1541, 1543), Biografia Papei Adrian al IV-lea deGerard Maringus (1536), tratatul medical al lui Andreas Vesalius(1537), predicile dojenitoare ale lui Alardus Amstelredamus (1542),poemele 5i scrisorile lui Damian de Goes (1544), operele teologiceale lui Levinus Ammonius (1542), ca 5i cele ale preotului englezSt. Gardiner (1545).

212

www.dacoromanica.ro

RUTGERUS RESCIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS,

TREZORIER DE ALBA, SECRETARUL REGINEI MARIA

Din scrierile preafericitilor parinti ti-am trimis unimic dar, care desi este cu totul lipsit de valoare si nu-ialtceva decit o carticica, imi va procura, totusi, un ast-fel de protector si prieten, pe care n-ar putea sa mi-Icistige nici un dar de aur, oricit de mare ar fi. 0, dacdas putea sa dau astfel tot ce este la mine avutie de earth.atunci as ajunge la un bun rezultat cu lucrurile mele !

Asadar, nu atit pentru mine, cit mai ales pentru totiinvatatii, rn-am bucurat extraordinar cá ni s-a repartizatpe linga principele acestor tinuturi 1, un astfel de patron,.care sa nu fie numai sustinatorul literelor si al literati-bor, ci sa fie chiar el insusi un foarte pretuit literat.Dumnezeu sal nig pastreze multa vreme sanatos !

Eu ii multumesc foarte mult senioriei-tale ea mi-a.oferit atit de generos indatorirea si protectia ei. La rin-.dul meu ofer supunerea mea si adaug cã voi fi intotdea-ana gata sa indeplinesc orice lucru in care vei avea nevoie,de mine si pe care eu as putea sa-1 indeplinesc.

Din rindurile tale imi dau seama ca sint adevarate celescrise de domnul Erasmus despre tine in scrisorhe editate.si, de asemeni, si cele relatate despre tine mai inainte deIacobus Magnus 2 si de alti citiva. Mergi sirguincios ina-inte cu studierea scrierilor grecesti. Eu iti voi trimite car-tile de care vei avea nevoie in masura in care vor dispunecle ele micile mele ateliere 3. Iacobus al tau cunoaste ce afost editat de mine. Porunceste-i sa-mi dea de stire ce anu-me ti-ar suride din cartile acestea si-ti vor fi trimise acolo.

Fii bine sanatos, onoratule Olahus.Pe fugá, Louvain, la 18 noiembrie

1531.

RUTGERUS RESCIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL REGINEI MARIA

Guido, secretarul maiestatii-sale imperiale, care s-aibucurat de aprecierea mea cit timp a stat la Louvain, i-ascris seniorului Audientiarius, pe care-I asigura ea in

213

www.dacoromanica.ro

scurt timp va fi expediata aprobarea pentru privilegiutnostru. Acest privilegiu il obtinem insa numai pentrutrei volume ale calla lui Adrianus Barlandus 4, prole-sorul de retorica al academiet din Louvain, intitulataDespre faptele de vitejie ale ducilor Brabantiei i pentruvolumul aceluiasi Despre ducii Venetilor, fiindca, lasindla o parte o patrime, cartea a fost editata deja. Tot senio-rul secretar Guido i-a comunicat seniorului Audientia-rius si continutul aprobarii privilegiului.

Daca vei gasi un moment liber printre obligatiiletale, te rog seniore Olahus, sa nu-ti fie greu sa-i pome-nest seniorului Audientiarius, ca sa fie incheiata acolomai degraba problema aprobarii.

Seniorul Mirbricanus, odinioara rectorul colegiuluinostru, Conradus Gothnius si alti ilustri prieteni ai dom-nului Erasmus declara ca. Levinus 5 ii va produce putinabucurie lui Erasmus, cind acesta va afla ce importantpatron si aparator al numelui sdu si-a asigurat Levinus,sau cind va afla ce scrisori a fost in stare sa compunaLevinus despre cartile domnului Turnout si despre mine,deoarece nu odata Erasmus insusi 1-a indemnat saiipublice operele la sus-numitul domn Turnout, dupg cumse poate vedea din volumele epistolelor aceluiasi.

Desigur Levinus putea sa ma faca atent prieteneste.De ce era nevoie sa se porneasca deodatä impotriva measi sa se dezlantuie in felul acesta ? Dar la ce nu silestesfinta foame de aur, inimile muritorilor ! Trebuia sa-siaduca aminte ca a fost cindva elevul meu si ca el insusia fost educat de mine chiar in particular si gratis, invreme ce alti elevi imi plateau o surna importanta pentruasta. Fara indoiala ca este foarte adevarat acel vestitsenar : Dar eu, care am ramas ace1asi om, il iert, desi-gur, cu placere, cu toate cà si ca final- si ca om matur afost lipsit de caracter".

A* doH, totusi, ca de aici incolo sa actioneze maicircumspect si sa nu pronunte un verdict, pina cind n-aaudiat si partea adversa.

Iti trimit predica lui Vasile 6, care nu este tocmairau editata si pe care, la rugamintea lui Erasmus, amintentia s-o dezbat public aici in scurtä vreme.

214

www.dacoromanica.ro

Indatd ce opera lui Barlandus va fi terminatä, isi valua zborul spre tine.

Fii bine sändtos.Louvain, 28 februarie, anul 1532.

RUTGERUS RESCIUSCATRE NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL REGINEI MARIA

Iti aduc imense multumiri pentru celelalte binefaceriale tale fata de mine si pentru darul pe care mi 1-aitrimis azi.

Medicul acela, domnul Eremia Friverus, despre careti-am vorbit astazi, chemat pe neasteptate la Bruxellesde niste persoane, de a cdror sändtate se ingrijeste, avenit la mine rugindu-md sd-ti scriu citev a rinduri derecomandare. A venit la mine, fiincicd eu aveam de adno-tat un autor cu el.

De aceea nu-mi vei mai lua in nume de rdu faptulcd ti-am recomandat prin atit de putine cuvinte un om,cu sigurantd foarte demn de o mare laudd ; fdrá indo-iald virtutea si eruditia lui ii procurd meritul de a fiprea bine recomandat tie si celor de seama ta. Dacd iivei face vreun serviciu, voi considera cd mi 1-ai lacutmie. Si desi iti sint prea obligat, prin chiar acest serviciu

fireste purtindu-i de grijd ma vei face cu mult maiobligat.

Fii bine sändtos.Louvain, 22 martie 1532.

CATRE RESCIUS

Serviciul tdu, oferit lui Joannes in interesul meu,mi-a fost foarte pldcut, dragul meu Rescius. Tu porti degrijd sd indeplinesti uneori, fdrd sä-ti cer special, acelelucruri care socotesti cd-mi vor fi placute. Prin aceastama determini sd fiu si eu foarte iubitor fata de tine si

215

www.dacoromanica.ro

sa doresc din toata inima sa-ti rasplatesc la rindur meutprin dragoste, bunavointa i atitudine indatoritoare soli-citudinea ta daca vreodata se va ivi prilejul sa pot da .o masura egala prin sfatul sau imputernicirile mele.

Continua sa-1 sprijini prin sfaturile §i preceptele tale-pe acest tinàr, ca nu cumva in timp ce este ucenicoaspete liber la voi sa nimereasca in vreo societate de-ocheata, care este o rusine si o nenorocire pentru tineri..

Cind voi fi aflat ca aceasta insemnata universitatevoastra se distinge prin explicatiile date §coIarilor, dacavoi putea urmari (?) ceva mai repede, voi pIeca acolo,.ca sä traiesc linga tine si linga ceilalti prieteni in gim--naziul vostru.

Fii sanatos si, dupa cum ai inceput, iubeste-ma pe-mine, cel care te iubeste foarte mull.

Hennkellus ar putea tot atit de bine sa-ti povesteascadespre solemnitatea prin care regina a fost investita aicil§i pe care cei din Bruxelles n-au respectat-o, asa ca acumtei suporta penitenta razvrätitilor.

Inca odata rdmii cu bine, tu si ai tai.Bruxelles, IO ianuarie 1533-

RUTGERUS RESCIUSII -1.RIMITE SALUTARI

LUI NICOLAUS [OLAHUS)

Pe cind cautam un hamal, prin care sa-tf trimit operadomnului Ioannes Druton, mi-a iesit in cale ieri, exactla timp, Ioannes al tau, caruia i-am incredintat si acestvolum, ca sa-1 ofere senioriei-tale. Am adaugat Aforis-rnele lui Hippocrate 7 si trei carti ale opere-i unui alt co-mentator homeric ; §i in chipul acesta, cu ajutorul luiDumnezeu, mai desdvirsim Inca o opera.

In interesul §colarilor saraci deosebim in tmele partifaptul Ca ei ar putea sa suporte mai usor cheltuiala, recu-perind.

Zilele trecute am inceput sà comentam public, incolegiu, Odiseea §i intr-un timp extraordinar de scull.

216

ai

www.dacoromanica.ro

vom incepe sd interpretam Iliada. Dacd Dumnezeu ne vapdstra sdnatosi, sper CA in timp de un an vom duce labun sfirsit si explicarea altei opere.

Din Boemia chiar zilele trecute am primit scrisori, incare mi se dä de stire cd reverendisimul senior cardi-nalul de Rudulp a pregdtit niste litere grecesti foarteelegante, cu care are de gind sa imprime chiar pe ceimai buni autori greci si, in primul rind, comentariile luiEustatius 8 asupra lui Homer, pe care nimeni nu le-alucrat pind acum in metal, din cauza mdrimii operei sia cheltuielii. Sd-i ajute Dumnezeu sd-si indeplineascd cusucces acest plan. Il are in preajma lui pe Lascar 9 sidatorità acestui autor si animator, reverendisimul car-dinal si-a luat asupra sa aceastä preasfintd insdrcinare.Dacd noi am fi avut la indemind comentariile lui Eusta-tius, comentindu-1 pe Homer, am putea aduce mai multedovezi spre folosul nostru si al elevilor. In conditiileprezente noi nu vom comenta acest autor cum am dori,ci cum putem.

Fii bine sAndtos, seniorule Olahus, si ia in nume debine micile noastre daruri de carti.

Louvain, 9 iulie 1533.

RUTGERUS RESCIUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

SECRETARUL REGINEI MARIA

S-a petrecut zilele acestea o intimplare cu totul de-plorabild nu numai pentru familia mea, ci si pentru in-treaga academie din Louvain. In toiul noptii, unul dintreinternii mei a fost escortat de aici la Vituortia si bAgatacolo la inchisoare. De fapt, tindrul este deosebit de nobilsi dupd cite am putut aprecia eu si ceilalti bdieti,care sint in gazdd la mine cu desdvirsire strain decrima de erezie, cdci se pare cà a fost inchis sub aceastdinvinuire.

De asemenea dau declaratii in privinta asta trei doc-tori si un licentiat, la care a locuit tindrul inainte si altioameni, cu care acesta se vizita sau conversa. Chiar

217

www.dacoromanica.ro

biblioteca lui a fost scormonitä de cei cdrora le fuseseincredintata aceastä sarcind de cdtre universitate si niciin ea nu s-a gAsit macar o carte suspectA in legaturdcu erezia.

tiu cd tu ai citit comentariul lui Lucian Despre jude-carea celui suspect de trtidare §i de aceea nu considerca este necesar sä ma straduiesc sd-ti ilustrez prinexemple scoase din acest autor cit de multi oamenicomplet nevinovati ajung adeseori in cea mai mare pri-mejdie a judecatii celor necinstiti. Vei inte-lege, totusi, mai usor de la aducátorii acestei scrisori,care ar putea fi motivul pentru care cineva aici mormgiein barbd nemultumit si care, färd indoialà, a fäcut catingrul sä fie suspectat de aceastä crimd.

Eu, fiindcd nu aveam nici o dovada, n-am indraznitsä inserez in scrisorile mele interpretarea celor care sta-bilesc pedeapsa.

Te rugdm, asadar, fierbinte pe tine, preastimate seniorconsilier, sd ajuti imputernicitilor universitatii noastresd poatd obtine de la serenisima regina dezlegarea princare acest acuzat sd fie cercetat dupä obiceiul si privi-legiul universitatii noastre. Care ar fi aceste principiisi proceduri, iti vor dezvdlui delegatii insisi.

Fii bine sAnAtos, preainvdtatule Olahus.Pe fuga, la Louvain, 19 august 1534.

RUTGERUS RESCIUSII TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Pe domnul Lapidanus, pe care 1-am gäsit un curlerpotrivit, n-am vrut sä-1 las sd plece färd sd te salut,preaonorate senior consilier, chiar si prin putine cuvinte.Ti-as recomanda acest barbat, dacd n-a§ §ti, cà ti-a fostprea bine recomandat Inca mai de mult. Este fdrd indoialaun barbat inzestrat cu atit de marl daruri ale mintii, incitpentru eruditie si cinste sa poatà fi foarte respectat sisä devina cindva abate in mindstirea sa.

218

www.dacoromanica.ro

Ii trimit senioriei-tale, prin el, cartea Rezumate dinistoria romand.

Pe Homer nu 1-am terminat de imprimat din lipsd dehirtie, fiindcd din cauza formei in care am inceput sageditAm, n-am putut gäsi la Anvers hirtie potrivitä devinzare. Totusi sper5m cä va fi adusd i aici in scurtavreme. Indatà ce va fi terminat volumul, va zbura deaici la tine.

Fii bine s5natos, unicule patron cultivat.Pe fuga., in Louvain, la 6 noiembrie

1534.

RUTGERUS RESCIUSII TRIMITE SALUTARI LUI

NICOLAUS OLAHUS

N-ai de ce sà-mi multumesti, preaonorate senior, casi cum onoarea ta ar putea spori cu ceva prin apropiereamea. Toti cei care te-au cunoscut, oricit de putin, stiuprea bine cd tu esti ma de streilucitor incit prin minesau cei de o seamd cu mine, n-ar mai putea sd se adaugenimic m5retiei tale.

Mi se pare cA nu voi deveni suparator, daca scri-soarea ta, in care vei adAuga putine laude pentru iubitulnostril Nannius de altfel foarte adev5rate va fi im-primatá la un loc cu disertatia acestuia in ordinea urmatoare : la inceput s5 fie pusd intiia epistold a lui Nannius,scrisa catre tine, apoi epistola ta i, la urma, cealalt5scrisoare a lui Nannius, in care iti aduce multumiri pentrudistinsa ta cenzurd.

Iti trimitem, asadar, epistola lui Nannius odatä curindurile de fata. Ne vei invrednici, sper, sã ne comunicidorinta inimii tale.

Fii bine sdndtos, preainvatatule senior consilier !Pe fugd, la Louvain, in Duminicatdierii capului, [29 august], anul 1535.

219

www.dacoromanica.ro

RUTGERUS RESCIUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS,

PROTECTORUL SAU

Ii multumesc senioriei-tale pentru suma de bani tri-misa mie in dar prin dragul nostru Nannius. Iti trimitin schimb un dar de carti : o sutd de exemplare dinepitafele pentru Erasmus, scrise de tine §i de altii 10 Insati le trimit prin slujitorul meu, ca sa poti scrie la timpprietenilor tai, care vor veni din Frankfurt. Caci mi-aspus Nannius ca. intentionezi sa scrii acolo.

Eu, din cauza unor probleme speciale, am de gind sanu ma duc la Frankfurt, insa cartile, pe care le-am trimisacum, le incredintez unui prieten, pentru ca acesta sapoarte de grija lucrurilor. Astazi il a§tept sa vina aici§i miine (dupa cum sper) va lua drumul catre Frankfurt.De aceea, daca vei dori sa-i trimiti acolo citeva rinduri,va trebui sa le scrii chiar azi.

Fii bine sanatos, onorate senior consilier.Pe fuga, din Louvain, in Duminica

Floriilor, anul 1537.

1 Rutgerus Rescius se ref erA la Maria de Habsburg, regenta aTárilor de Jos.

2 Nume dat, intre prieteni, lui Jacobus Danus.3 Rutgerus Rescius era proprietarul unei foarte active tipo-

grafii.4 Adrianus Cornelius Barlandus (Adrian Cornelissen Van

Baerland), umanist olandez (1488-1542). Titlul lucrárii la care sereferd Rutgerus Rescius este Jocorum veterum ac recentiurn, libritres si a aparut, concomitent, la Colonia *i Anvers, in 1529.

5 Levinus Panagathus.6 Vasile cel Mare (330-379) s-a nascut in Cesarea Capado-

chiei. Este autorul a numeroase scrieri, dintre care cele maiimportante, utilizate chiar in zilele noastre, sint omiliile.

7 Cel mai vestit medic al antichitatii, care a pus bazeletiintei medicinei (484-420 f.e.n.). Din cele 72 de lucriri ce i se

atribuie, cele mai renumite sint : 1) Prognosticon. ; 2) Aforisme ;3) Despre aer, apd si locuri ; 4) Despre dietd si bolile acute.

220

www.dacoromanica.ro

8 Episcop de Tessa Ionic. Savantele lui comentarii asupra luiHomer au fost tiparite in 4 volume la Roma in anii 1542-1550.Pind atunci ele au circulat numai in manuscrise multiplicate.

8 Ianus Laskaris, nurnit si Ryndocenus (1445-1534), s-arefugiat din Grecia In Italia aducind cu el multe manuscrise rare.A asit azil la Milano pe ling& Laurentio de Medicis. Chematapoi in Franta, a fost prof esor de limba elind la Universitateadin Paris, unde, printre altii, a avut ca elevi pe Danes si Budd.Mai tirziu, pe acesta din urmd 1-a ajutat sd formeze bibliotecanationald de la Fontainebleau. Din numeroasele lui lucrdri amin-tim : 1. Anthologia epigrammatum graecorum libri VII, Florenta,1494 ; 2. Callimachi hymni graece, 1495 ; 3. Scholia graeca inMadam", Roma, 1517 ; 4. Homericarum quaestionum liber, 1518 ;5. Commentarii in septem tragedias Sophoclis, 1518 ; 6. Epigram-mata graeca et latina, Paris, 1529 ; 7. De Veris graecarum litte-rarum forrnia ac causis apud antiquos ; 8. Orationes.

18 VOILLITILll a apdrut in tipografia lui Rutgerus Rescius inanul 1537.

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS DUPLICIUS SCEPPERUS

www.dacoromanica.ro

Nascut la Nieuwport, oras maritim al Flandrei, situat lavbxsarea rfului Yser in Marea Nordului, Cornelius Duplicius Seep-perus, descendent al unei lust kite familii, a studiat dreptul sifilozofia, dupd care a activat ca diplomat In serviciul lui CarolQuintul. El s-a impus in asa mAsurã, cu ocazia diferitelor misiunidiplomatice ce i-au fost incredintate, mai cu seamä pe linga Sigis-mund I, regele Poloniei, loan Zapolya, regele Ungariei si SoleimanMagnificul, sultanul turcilor, Incit a fost numit secretar al im-paratului, cavaler daurat si consilier. Remarcabile slut meritelelui Cornelius Duplicius Scepperus mai cu seana in ceea ce pri-veste tratativele pe care le-a dus la Constantinopol cu marelevizir Ibrahim Pasa si sultanul, dInd astf el rAgaz de refacere invin-silor si pregAtind terenul pentru semnarea pacii de la Oradea (1538).

Legaturile oficiale inevitabile dintre Nicolaus Olahus, secretarsi consilier al reginei Maria si ambasador al regelui Ferdinand pelinga curtea din Bruxelles si Cornelius Duplicius Scepperus, secre-tarul si consilierul ImpAratului, s-au transformat curind din nece-sitate si afinitati sufletesti, din dragoste pentru studiul umanis-mului si sub influenta profesorilor de la universitatea celor treilimbi de la Louvain, intr-o strinsfi legatura de prietenie.

Scepperus dAdea informatii asupra tuturor actiunilor sale sicerea sfaturi de la Nicolaus Olahus pe care-I considera un omde mare prestigiu.

Corespondenta lui Nicolaus Olahus cu acest diplomat de Ca-rierà este vast& Ea reflectfi toate marile evenimente ale epocii sitocmai de aceea are o indiscutabili valoare documentará.

225

www.dacoromanica.ro

In corespondenta lor, cei doi se referà de nenumárate orila romAni.

Pe Scepperus II interesa, indeosebi, aportul pe care TaraRomAneascd, Moldova 0 Transilvania 1-ar fi putut aduce in cazulcind s-ar fi creat o coalitie cu scopul de a scoate pe turd dinEuropa. Fire 0e, din acest punct de vedere, informatiile lui Olahussint mai numeroase 0 mai consistente. El nu crede cA Moldovasi Muntenia ar adera neconditionat la o astfel de coalitie, nicical ar fi aliate docile. DA amAnunte cu privire la presiunea pecare turcii o exercitau asupra tarilor române0i, ca si asupraluptelor interne pentru domnie dintre pretendenti. RelateazA ama-nuntit pricinile care I-au determinat pe fatal sau, pribeagul StefanOlahus, sä prefere a trdi in pace, departe de Tirgovi0e, undeera insistent chemat ca sa fie domn, avind pentru aceasta promissi ajutorul regelui Matei Corvinul. Nu este uitatà nici uciderealui Mihnea VodA, vArul sAu, la Sibiu, in 1510.

La rindul sAu, Cornelius Duplicius Scepperus destAinuie intri-gile si setea nepotolita a lui Aloisio Gritti, de a domni, impreunAcu fiii sdi, in Moldova, Tara RomAneascA si Transilvania.

0 bunA parte a corespondentei lor se referà la incercarea luiScepperus de a obtine, de la Ioan Zapolya si de la Ferdinand Ide Habsburg, ca Nicolaus Olahus sdii recapete bunurile pe carele avea in Transilvania §i in Ungaria, bunuri acaparate de altiidupà bAtAlia de la Mohaci, pe motivul cA se exilase in 'rafflede Jos.

Corespondenta lui Nicolaus Olahus cu Cornelius DupliciusScepperus, aldturi de cea cu Erasmus si cu profesorii de la uni-versitatea din Louvain, are o valoare exceptionalA pentru cunoas-terea preocupArilor culturale, politice si diplomatice ale societatiieuropene din a doua jumdtate a sec. al XVI-lea.

CORNELIUS SCEPPERUS,AMBASADORUL MAIESTATII-SALE IMPERIALE,TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Mdretule §i distinsule senior, prietene demn de toatàcinstea !

Am scris mai de mult sacrei-sale maiestäti regale, maiales pentru cd fusesem deja insärcinat de citeva saptà-

226

www.dacoromanica.ro

mini cu o misiune importanta, ea sa tratez cu voievodulJoan asupra pacii care trebuie incheiata si pentru cdregele Poloniei a trimis aid, pentru obtinerea acesteiintelegeri, pe Nicolae de Nympszitz, care a trait multdvreme in Ungaria. Am trimis aceleiasi sacre maiestatiregale scuze pentru faptul ca precum am poruncit atunci,ca totul sd se indeplineasca dupd indicatia serenisimuluirege al romanilor cad de maiestatea-sa depind foartemult interesele tuturora tot asa acum anunt ca pinain momentul de fata serenisimul rege nu mi-a ordonataltceva, decit sd Wept dispozitia sa finala, care depindede cloud lucruri.

In primul rind, dispozitia atirnd de hotarirea ultimasi definitiva a sanctitatii-sale pontificale si a maiestatii-sale imperiale, care urmeaza sa precizeze in ce privinta,cit si in ce fel doresc sanctitatile-lor sa vind in aju-torul provinciilor limitrofe ale Ungariei, pe care le ame-ninta acum primejdia suprema : ma refer la Stiria 1, Ca-rintia 2 si Austria. Ca sa cunoastem mai pe larg raspunsulin privinta asta, am trimis la Bononia 3 pe reverendisimulcardinal Tridentinus, pe seniorul loan Ungnade 4, pe unulTrautzmandorffer 5 §i. pe Inca cineva.

In al doilea rind, dispozitia serenisimului rege depindede cunoasterea rezultatelor tratativelor dintre maiestatea-saregala si voievod, duse pina acum prin intermediul luiloan Catzianer °. Din partea voievodului trebuiau sa seintilneasca la Colocea dar n-au venit Brodericus 7§i Tomas Nadasdy, pe care senioria-voastra il cunoastemai bine decit mine, fiindca, inainte sa treaca de partealui Ioan, a fost prefect al orasului Buda. Nu i-m scrienimic maiestatii regale a acestuia, caci eu stiu prea bineea principii astia foarte mari nu obisnuiesc sd citeascacu placere scrisori fard un motiv special.

De fapt acum, cind de pe o zi pe alta putem prevedeasi presupune raspunsul de la Bononia si dupd ce seniorulJoan Catzianer a inceput deja tratativele cu Brodericussi cu Nadasdy desi pina in ziva de azi nu avem nicio siguranta in privinta rezultatelor acestor tratative,consider cd eu, in scurta vreme, voi putea pleca definitivin Polonia. Cdci socotim ca voievodul va veni la Cismar-chia 8, unde este prefect Hieronymus Lasky ; la fel consi-

227

www.dacoromanica.ro

derAm ca, intr-o scurtà convorbire intre tratative, amputea sa ajungem la o invoiald cu el.

N-am vrut &A omit a comunica dinainte aceastä in-tentie a mea atit maiestatii-sale regesti, cit si senioriei-voastre, oferind totodatà maiestAtli-sale si senioriei-taleserviciile si supunerea mea, dacd umila mea persoanApoate sa preintimpine ceva. Te rog sA nu-mi refuzi spri-jinul tAu in aceast5 imprejurare. In ceea ce ne priveste,iti vor vorbi deschis silezienii, stirienii si ceilalti, carear doll sd fie sfatuiti in vreun fel in privinta intere-selor lor.

Am sperat cd pot sa ajung la vreun rezultat bun cuCotzka 9 in Ungaria, dar pind acum n-am obtinut nimic.Ei spun cd de ving este faptul cd n-ar fi cucerit CatzianerBistrita.

In privinta turcilor este liniste, dar solii trimisi dinPolonia la Constantinopol duc inapoi un rAspuns nesigur.

Polonezul 10 intentioneazA sä convoace dieta la Pe-terkovia, apoi sä plece in Lituania.

In Ungaria multi acordd pretuire tratatului secret, darnici unul nu-i iese in intimpinare si astfel depindemexclusiv de rAspunsul de la Bononia, pe care-I vom aveain scurt timp. Pind atunci s-a poruncit ca Nicolaus deNympszitz, ambasadorul polonez, sä lamina aici ; am fostanuntat sä plec cu el in Polonia. Dacd se va intimplaaceasta, iti voi scrie mai pe larg despre toate.

Din nou ma recomand din inimd mdritei voastre se-niorii si-i doresc aceleiasi seniorii, din tot sufletul, sä fiesanatoasa.

Din Oenipont ii, in prima zi a luniiianuarie, 1533.

NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS,

AMBASADORUL MAIESTATII REGALE

Am primit alaltAieri scrisorile adresate mie.Dacd, la acestea, cuvintele mele de rdspuns vor fi mai

numeroase, nu mi-o lua in nume de räu si considerà cdele izvordsc din dragoste si din necesitate.

228

www.dacoromanica.ro

Abia de-ti pot märturisi prin cuvinte de citä bucurieam fost cuprins la primirea vestilor tale. Caci pe lingdcele ce erau scrise in misivele tale vesti foarte pla'cutemie cunosc acum nemijlocit iubirea i bunavointa taunica fa ta. de mine desi mi-erau indeajuns cunoscutemai de mult. Rindurile tale mi-au fost cu atit mai pldcutecu cit este stiut Ca toate cite-i leaga odata pe prietenifoarte strins, cind acestia sint departe, se uita toate. 0,daca mi-ar fi acordatä o ocazie in care sà pot oferi aju-torul meu in chestiunile tale ! Desigur nu-ti lipsesteinima mea sincerd i dispusa a-ti indeplini orice dorinta

nici nu-ti va lipsi vreodata, numai sa nu-mi lipseascämie ocazia i imprejurarea potrività. Dar trec peste acestea,ca sa nu te retin cu mentionarea thr, cad, dupd cum so-cotesc, ti-e suficient cunoscuta dragostea ce-ti port.

I-am vorbit reginei despre scrisorile trimise de tine.Mi-a replicat ca i maiestatea-sa a primit de la tinerapoarte i ca imaginat situatiile despre care i sescrisese ; in parte le intuiam i eu din scrisorile trimise-de tine.

Dupd foarte multe conversavii in lee-turd cu servi-ciile aduse de tine regelui pind acum i cu celelalte pe-care i le vei aduce si de aici incolo, maiestatea-sa regina,cit in glumä cit in serios, a acceptat prezenta oferta aserviciilor tale, facutà de bunavoie, de data asta in inte-resul altetei-sale. Maiestatea-sa crede i sperd ca situatia

te va verifica, numai sä fie destuld vreme.Cu toate acestea, ca sa intelegi mai clar drepturile

maiest'atii-sale i situatia bunurilor sale existente in Un-garia, retine urmatoarele : maiestatea-sa are, din cloth,comitatul bdtrinului Zoliens, pe al carui teritoriu sintpresarate fortArete, cetati, mine de aur, de argint i chiarde alte feluri de minereuri. *i in vremurile acestea zbu-ciumate, prin functionarii sài, regina, oricum a putut, aposeclat i poseda toate aceste bunuri, desi cu maricheltuieli din veniturile sale.

Pe lingd acestea maiestatea-sa a detinut o fortareata,Mownkach, in tinuturile maromarusilor. Acum cloud zileam aflat ca actualii imputerniciti ai acestei fortärete,care mai inainte se separaserd de noi, au revenit laascultare fata de serenisimul nostru rege Ferdinand

229

insasi

!si

si-a

www.dacoromanica.ro

pentru viitor, au depus jurdmintul de credintd in fatalui Ioannes Catzianer, cdpitanul regelui.

In afard de cele ardtate pind aici, regina mai poseddin Maromarusium fortdretele Hwsch si alte citeva cetdti,laolaltd cu orasele si muntii de sare ; toate acestea sintnumite cu un singur cuvint : obcinile maromarusienilor.Pe toate acestea, pind a murit nefericitul rege Ludovic,le administra un functionar al reginei cu titlul de impu-ternicit regal ; numele lui era Paulus Arthandi. Acesta,dupd ce am ajuns in vremurile tulburi din urmd si lamultiplele dezbindri si schisme ale compatriotilor nostri,a trecut de partea lui Ioan cu toate bunurile reginei. Maitirziu, acest Paulus Arthandi, prins de loan si inchisnu stiu de ce unii spun cd din cauza träddrii, altiispun cd din cauza bogdtiei (caci strinsese o mare averedin bunurile reginei !) a fost omorit, impreund cufratele sdu, la insistentele si sfatul lui Aloisius Gritti.Dupd moartea celor doi frati Arthandi, Tomas Nadasdy,care-mi scrii cd a convenit acum cu Ioannes Catzianer,a plecat la Maromarusium, unde atit a insistat cu vorbedulci pe lingd vdduva acelui Paulus Arthandi, incit pindla urmd toate acele fortarete si ocne de sare si celelaltebunuri ale reginei au incdput pe mina lui. De atuncibunurile acelea au fost instrdinate de la regind.

Aceeasi regind detinea, din altd sursd, orasul Buda-Veche, asezat lingd Sicabria, deasupra orasului Buda-Crdiasca.

In fine insula Czeppel, situatd mai jos de Buda la500 metri. Aceste bunuri au fost ocupate de partizaniilui Ioan, Inca de pe vremea cind regele Ferdinand apierdut Buda.

Toate cele pomenite mai inainte privesc dota reginei.Si nu sint bunuri de mica importantd acestea si Incaaltele, care tin de dota maiestätii-sale pe care, dacdva exista vreo intelegere ulterioard, ar trebui sd le re-aduci sub stdpinire regarä prin strdduinta ta. Cred, insd,cà ar trebui sd obtii sugestii si concurs din partea regeluiFerdinand. Totusi, ca sd poti intelege mai clar de ce na-turd sint si unde s-ar putea afla fiecare dintre bunurilereginei, ti-am scris cele de mai sus, cu stirea regineiinsdsi, ca sd poti, cu mai mult folos, descurca aceste

230

www.dacoromanica.ro

probleme prin strdduinta ta, daca va fi timp si dacd seva ivi nevoia viitoare.

Acum revin la interesele mele, in legatura cu care,dacd-ti voi scrie mai multe decit se cuvine, te rog iartd-ma si sa nu-ti par impovarator. Desi, nu ma indoiesc,iubitul meu frate, cá le voi indeplini pe toate cu dragdinima, atit din bunä vointa pe care mi-o arati, cit mai alesdin bunatatea unica pe care obisnuiesti s-o ai fata desolicitärile prietenilor. Totusi, ca sa intelegi cu ce titluiti voi cere stäruitor sa-ti asumi grija bunurilor mele,as don sa stii ca nu mi-ai fdcut vreodata si nici in viitornu mi-ai putea oferi ceva mai placut, mai mult dorit saumai necesar decit daca, folosindu-te in aceasta chestiunede calitatea ta de ambasador al regelui, ai obtine caproblemele legate de bunurile mele sa fie clarificate inbaza unui decret. Asadar, ca sa ai cunostinta despresituatia mea de la inceputul inceputului, ia seama lacele ce urmeazd.

Mai inainte de venirea regelui Ferdinand in Ungaria,eu am avut foarte multe beneficii in acea tara, in dife-rite eclezii ; ma intretineam din veniturile provenite dinaceste beneficii, la care se adauga partea ramasa mie sifratelui meu, in Transilvania, din mostenirea parinteluinostru. Dupa alegerea si incoronarea lui Ferdinand, Nico-laus Gerendy, unicul meu prieten din copilarie, care erape atunci custode sau trezorier cum numesc uniiaceasta functie al ecleziei Alba Regala, a fost tran-sferat la conducerea episcopatului Transilvaniei, care s-aintimplat atunci sd ramina vacant prin deces. Transfe-rindu-1 pe Gerendy la episcopatul Transilvaniei, regeleimi atribuise mie administrarea ecleziei Alba Regard, incare regele avea un beneficiu de care nu se putea cal,mai ales fiindcd nu declarase vacanta functia atunci, casd mi-o poata da mie peste citva timp, prin diploma acor-data la vreme de maiestatea-sa diploma pe care o amsi acum la mine intäritä indeajuns si de promisiunileimparatului.

Doi ani am fost in posesia acestui beneficiu. Apoi,dupa ce regele nostru pierduse Buda, eu si ai mei amfost izgoniti dintr-o parte a bunurilor acestei eclezii.Totusi ai mei, chiar in vremurile acelea au pastrat, cum

231

www.dacoromanica.ro

au putut, cealaltd parte de bunuri, in comitatul Zala-diens. Aceastd parte au stdpinit-o in numele meu chiarsi in perioada armistitiului de un an, care fusese incheiatdupd asedierea Vienei in anul 1529. Dupd expirareaacestui armistitiu, asociatul meu a fost prins si spinzuratacolo, iar bunurile au fost ocupate ; de atunci am fostdespuiat de toate ale mele si nu stiu cui au putut flrepartizate de regele loan.

Pe lingd acestea mai exist5 o abatie a mea, cu numelede Thapolcza 12, nu departe de Casovia 13, situata la unkilometru depärtare de acest oras, spre fortdreata reginei,Dyosgyewr. Pe aceasta mai de mult a invadat-o perfidulde Emericus Bebek 14, a ocupat-o si a izgonit cdlugarii.S-a asezat apoi acolo, fiindcd era un loc intdrit. Oameniispun cd, pornind din acea fortdreatd, Bebek a prdclattoatd regiunea si a jefuit-o. i fiindcd plecarea impAra-tului si a regelui spre Viena virise spaima in toti trd-ddtorii, Bebek s-a aruncat in lupta cu eclezia ; a ddrimatzidurile si a cuprins intre intdriturile sale imprejurimea,pe cultivatori si gospoddriile injghebate pe acel loc. Iareu am fost lipsit in felul acesta si de abatia mai sus amin-titd, ajungindu-se ca in momentul de fatd. sd nu mai amin Ungaria aproape nimic ca sd pot trdi acum eliberatde orice povard si grijd.

De aceea, dacd s-ar intimpla ca tu sd pleci in Polonia,unde urmeazd sd fie incheiatd pacea sau chiar in altdparte dispunind de numele si autoritatea impdratulufsi a regelui, te rog si te implor, sd binevoiesti a-ti amintfde mine si cu talentul tdu unic, prin care esti puternic-si prin care te distingi foarte mult, sd te ingrijesti ca eusd fiu repus in drepturi, in bunurile mos tenite si in bene-ficiile astea de bund seam5 (custodia de la Alba Regard,abatia de Thapolcza, "arhidiaconatul de Komdrom 15 ineclezia de Strigoniu) de care am fost deposedat si in nicfun caz in altele.

Vreau si voi avea cu sigurantd grij5 ca aceastd strd-duintd si acest patronaj sd-1 rdscumpdr la rindul meupermanent prin servicii. Nu vreau sa-ti cer foarte multe.in privinta acestor chestiuni ale mele, care trebuiescrezolvate, de vreme ce sper si stiu c5 tu vei face inabsenta mea mai mult decit m-a§ pricepe eu sd-ti cer sa:

232

www.dacoromanica.ro

faci. Totusi, te rog sä ma instiintezi de orice actiuneintreprinsd, ca sä stiu sd dirijez si sä coordonez efortu-rile mele dupd actiunile tale.

Regina a scris acum in vederea recomanddrii acestorlucruri si regelui si lui Tridentinus. Cred cd acestia nule vor neglija printre alte treburi, numai dacd va existacineva, care sd le aminteascd la timpul potrivit si folo-sitor. In legatura cu aceastd afacere a fost incunostintatsi protonotarul Gabriel Xanthus, secretarul regelui si sin-gurul meu prieten.

Nu pot sa-ti scriu multe noutdti acum.Mereu caut sä aflu cite ceva despre sdndtatea prea-

iubitei tale sotii, intrebindu-i pe cei care yin aici. Aminteles cd are o sdndtate infloritoare si cd ti-a adus petdrmurile lurninii un nou oaspete ; sa dea Dumnezeu sdfie foarte fericit si sd imite virtutile pArintelui sal. I-amscris si acum sotiei tale sa trimità intottleauna la minescrisorile, pe care ar dori sà ti le adreseze. Pind acum n-atrimis nici una aid ; cred ca a avut la indemind pe cineva,prin care a putut sä le trimitä mai repede.

Decanul din Bruges 16, prietenul nostru al arnindurora,este sändtos. La fel si toti ceilalti prieteni ai tdi, pe care-iai aici.

Spun oamenii cd unele regiuni ale Zeelandei si aleOlandei au suferit pagube irecuperabile din cauza revAr-sdrii märii si ei abia de vor putea sa refacd indiguirile

doar dacá cineva ar fi de zece ori mai bogat decitCresus. Mareea din timpul zilei cuprinde portiuni 'Incasi mai late ale provinciei aceleia. Ma tern ca lunile urrna-toare sd nu provoace o nenorocire mai mare. Si acum,cind ne aflam in Berga Hannoniei 17, fluviul Scald, carecurge spre Gand peste cimpiile Valencene, s-a umflatatit de mult din cauza revärsdrii provocatá de furtunielesteelor, incit o treime din acel oras a fost inundatä ;chiar in spitalul sdracilor au fost inecati fdrd veste 25 debolnavi.

Cred cd ai auzit si tu de smintita tulburare de la Bru-xelles. Dupd multe rugdminti, regina le-a acordat aceloraclementa. De la regina au dobindit confirmarea privile-giilor, obtinuth prin räscoala ca smulsd cu forta. Au fostanulate unele privilegii ale lor cu privire la executarea

233

www.dacoromanica.ro

celor condamnati in rgstimp de dou5zeci i patru de ore,in schimbul iertärii impäratului ; de asemenea au fostabrogate cele privitoare la intrunirile publice, cum lenumesc ei Inii, i multe altele.

De la cei condamnati, ale c5ror locuinte fuseserdjefuite, s-au plAtit impAratului i succesorilor sdi patrumii de florini, dar acestia i-au usurat pe oameni dupàcum apreciez eu ing5duindu-le sà plateascd anual citesase sute de monede incoronate.

R5scu1atii si-au atras si o alt5 pedeaps5 pentru rebe-liunea bor. Reginei, care in opt ale lunii curente se in-torcea in oras, i-au iesit in cale o sutd cincizeci dintrecetdtenii de frunte pinä la eclezia parohia15, care se andla o aruncaturd de piatrà dincolo de poarta ce duce spreorasul Haal. Au intimpinat-o pe regina imbracati investminte cernite, purtind gclii in miMi i, induplecathoarecum de aceste dovezi de Cainth, au condus-o pindla curte.

Fiica naturala a impAratului, fagacluith in c5s5torienepotului pontifului Clement, va pleca de aici spre Italiapind in ziva de optsprezece, dupd cum apreciez eu. Vaavea o suitä de aproximativ 150 de calareti, iar episcopulde Tornacum si careva dintre conti o vor conduce.

Cu bine.Bruxelles, 14 ianuarie 1533.

CORNELIUS SCEPPERUS,AMBASADORUL MAIESTATII-SALE IMPERIALE,

TRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Nu vreau sà folosesc formule de recomandare pentruserviciile mele, sau alte vorbe de felul acesta, tocmaifath de tine, care stii cit valoreazd ele. Dacd ti-au pldcutscrisorile mele, fii sigur cd ale tale mi-au placut foartemult i mi-ar fi pläcut si mai mult, dac5 ar fi fost mailungi, desi tu insuti scrii c te temi sä nu ma supericu prolixitatea bor.

Sper cà iti vei da seama lesne, tu insuti, cum staulucrurile, judecind i dupà scrisorile mele, care nu sintcu totul scurte. i astfel, sà revin mai intii la scrisorile

234

www.dacoromanica.ro

tale. Dupd aceea, fiindca nu putem conversa, nefiindamindoi aici, ne vom intretine in absenta despre acelelucruri, despre care am vorbit odata cind eram impreuna.La inceput rn-am cam suparat pe tine, fiindca ai consi-derat ca oferta mea este demna si-mi multumesti pentruea, ca si cind n-ar trebui ca mai degraba eu sa-ti multu-mese tie, daca lasi pe seama mea lucrurile de care vreisa ma ocup. Fiindca in aceeasi scrisoare aratai cd tunici nu te feresti sa faci servicii unui prieten si nici nute indoiesti de cinstea lui Cornelius. Dar si eu te voiimita si, trecind peste acestea, voi reveni la alte lucrurimai urgente.

Numai faptul in sine cd ai informat-o pe rnaiestatea-saregard despre propunerea mea dupd cum inteleg sidin scrisorile maiestatii-sale m-a bucurat si a avutpentru mine un asemenea efect incit nu-mi vine usorsa-ti redau in cuvinte ce am simtit. Am, intr-adevdr, degind sd ma sträduiesc din rasputeri, ca sä n-ai impresiacd ai recomandat un om neserios si nici maiestatea-saregala sa nu poata spune vreodata ca si-a incredintatinteresele unui om nepriceput. Cad, cu toate Ca fratelemaiestatii-sale, serenisimul rege al romanilor, are elinsusi tot asa de aproape de inima interesele reginei, casi pe ale sale proprii, se intimplä, totusi, uneori, cd in-gropati sub povara altor treburi mai urgente, pacatuimnu din cauza nepasdrii, ci mai degrabd pentru cd damimediat uitarii tocmai acele lucruri, pe care am dorisa le rezolvarn cu foarte multd grija.

Aceasta li se intimpld deseori celor care sint siliti sacumuleze sarcini diferite si foarte numeroase. Dar noi,omuletii de rind, care trebuie sa ne cistigam cele necesaretraiului si promovarea in viata prin virtute, trebuie sane conducem dupd principii cu totul diferite.

Mai intii se cuvine sa purtam de grija, ca sa nu atin-gem nici macar in treacat ceva nepotrivit sau mai putinconvenabil, ceva greoi sau chiar ceva neobisnuit.

*i. regii insisi infrunta citeodata foarte multe piedicipind sa poata fi rezolvate lucrurile, pe care le-ar doriindeplinite altfel, chiar unele care pe noi ne stingherescfoarte putin. Fiecdruia i se potriveste altä mdsura. Totusi,precum este apreciatä cererea in sine, sper cd nu ti-am

235

www.dacoromanica.ro

pricinuit nici un neajuns pentru faptul ca. m-ai pus lacurent atit de constiincios in legdturd cu actuala situatiea intentiilor si bunurilor sacrei-sale maiestati regale. Cacimice s-ar intimpla, fie cd serenisimul rege al romanilorva veni personal la Ovár, fie ca va trimite acolo pecareva, dintre ai sAi, nu se va pierde nici un prilej, devreme ce eu sint avertizat. Voi fi si un solicitator diligentsi un satuitor oportun. Bineinteles CA pot tdcea pindatunci si sä nu actionez direct, pentru ca interventia mea,in numele imparatului, va trage cu mult mai mult incumpang, cind vor intelege adversarii mei ca sint atit debine informat despre toate. Si cu toate ca pinA acurnanu si-au ciocnit coarnele Inca, si nici n-ar fi semnepentru o ciocnire in viitor, am pregdtit printre compa-triotii vostri o oarecare opinie, cu ajutorul unui om pa-sionat de problemele ungare, insufletit si binevoitor fatade aceasta natie preastràlucità. De bunä seamd eu amcontact cu putini oameni, care vor lua parte la aceastdconsfatuire. Fiindca acesti oameni, chiar dacd ar fi parti-zanii regelui, sau adversarii lui, totdeauna urmdresc citeceva in legdtura cu interesele lor particulare si nu vorsolicita simtgmintele cetatenesti ale principilor lor, cumvoi face eu, care sint eliberat de orice sperantA sauteam& ; cdci aceste cloud sentimente dau de obicei pestecap chiar cele mai bune planuri.

Nu vreau sä mai adaug ca" totusi eu am auzit cumultd durere vorbindu-se des cd cea mai mare parte abunurilor din Ungaria, care s-ar cuveni sâ-i revin6 maies-tatii-sale regale, au fost cuprinse de alti oameni dincauza därniciei aceleeasi maiestati regale. Sint cit se poatede sigur cd lucrurile vor fi descurcate cu acesti oamenhnumai prin interventia maiestdtii-sale regale. Insd chiarei cdci aproape numai din asta se trraieste azi sevor scuza cu mult mai usor pentru faptul cd n-au reusitsa obtind acele bunuri, care fac parte din averea prin-cipilor si sd le pastreze pe ale lor, decit pentru faptul Cain acest caz ar fi trebuit sä le pregAteasca principilornoi rezerve de mijloace materiale, chiar dacä ar fi fostnevoiti sa infrunte primejdia cu armele in miiM pentruele. Cdci am ajuns sä trAim niste vremuri atit de anapoda,Melt asa cum binefacerile nu sint rdsplatite cu multumiri,

236

www.dacoromanica.ro

tot asa nici mirOviile nu sint pedepsite si lacomia nepo-tolita a unora este doar un pretext. Voi mai vorbi despreacestea in cele ce urmeazg. Dar eu sint de cu totul altàparere. i n-as vrea nici sa zugrdvesc o imagine defai-matoare pentru acei nobili, dar socotesc, totusi, din capullocului, ca este drept ca demnitatea principilor lor satraga mai mult in curnpanä, decit propria lor lgcomie.Prin urmare, daca lucrurile vor ajunge ping acolo, veiintelege neindoielnic cà si eu am adaugat la asta cevadin munca mea si indiferent ce ar rezulta din intimplareaasta, dupa cum zice poetul, de bung seama acum toti sintde pgrere Ca lucrurile se vor termina cu bine. Caci estedezgustator ca doi sa se räzboiasca si al treilea sg moarade fricg. Cum anume s-ar putea desfasura lucrurile veiintelege abia dupd aceea.

Insa eu nu ma indoiesc de succes si Inca de pe acumnutresc marea speranta cd se va obtine pacea. In legaturacu conditiile in care se va incheia aceasth pace sint ins5foarte ingrijorat : daca ambele pärti nu vor veni cubunavointa, una in intimpinarea celeilalte la fixareaacestor conditii si dacg nu vor fi dispuse sa lase fiecarecite ceva din pretentiile sale, ma tern sa nu se incheieo pace subreda si vremelnica. As dori chiar (numai dacanu ti s-ar pgrea ea chiar prin asta comit o imprudentafata de discretia ta) ca sacra-sa maiestate regalà, intrealte chestiuni pe care intentioneazg sa i le comunice se-renisimului rege al romanilor, sa atinga in treacat si fap-tul ea mi-a poruncit ca, dacg s-ar ivi cindva ocazia, sdatrag atentia asupra cererilor maiestatii-sale fie serenisi-mului rege al romanilor, fie comisarilor sai imputerniciti,care vor veni la aceastg consfatuire.

Nu voi cadea in ceata ardelionilor 18 §i voi izbindi inactiunea aceasta numai daca se va proceda cum am spusmai inainte, pentru ca eu sa am posibilitatea sa urmarescchestiunea fara oprelisti si sa-i string de aproape pe ceicare stgpinesc bunurile reginei.

De bung* searna maiestatea-sa regala este si continuasa fie foarte afectatg de situatia bunurilor surorii sale sinu le-ar recomanda intr-alt chip decit ca pe ale saleproprii. De asemenea si comisarii ar fi indemnati sa dea

237

www.dacoromanica.ro

o mina de ajutor la rezolvarea acestei chestiuni, ba chiar§i delegatii principali.

Ti-am spus mai de mult de ce anume trebuie sa tefolosesti ori de cite ori vom descoperi ca am uitat totusiceva. Iar acum sa trec la alte probleme.

Iti multumesc foarte mult ca mi-ai comunicat in ter-meni atit de familiari situatia bunurilor tale. Fii convinsca ma voi interpune intre imparat si regind si chiar cd mavoi instrui in acest scop ; apoi cd ma voi opinti din fa's-puteri, in ce chip si prin ce mijloace voi putea, ca sd leindeplinesc pe toate dupd voia ambilor stapini. *i cred càviitorul efort nu-ti va procura tie o placere mai maredecit mie. Fii sigur ca rn-a durut in suflet, cind citearncâ in loc sa fi fost venerat pentru cinstea ta si extra-ordinara ta credinta, prin care ai stralucit in frunteatuturora pind acurn si pentru care chiar dusmanii ar fitrebuit sd-ti acorde un premiu, tu ai fost jefuit de averisi de beneficiile sacerdotale. Promit si garantez ca-mivoi da toata osteneala, ca sa-ti fie restituite toate pinala una. Iti voi dezvalui in putine cuvinte prin ce stra-tagema cred eu ca voi obtine in ultima instanta ceea ceti-am promis. Caci autoritatea imparatului si a regelui,cu toate ca este foarte mare, totusi altfel o pun in mis-care prin interventia ambelor maiestati si fara indoialaa sosit momentul acestei interventii.

Eu am in Polonia (si nu mint, nici nu exagerez), prie-tenii alese si puternice. Nu o numesc pe cea cu reveren-disimul Joannes Dantiscus, episcopul de Culm, care tra-ieste departe de curte tinind din cauza asta locul celuidisparut, ci prietenia mea cu cei care detin acum functiiimportante in acel regat si care pot face orice la ei si numai putine la ai vostri. Mai apoi insusi serenisimul regeal Poloniei si regina. Amindoi il iubesc atit de mult peacest Cornelius, incit daca si imparatul 1-ar iubi astfel,Cornelius ar putea considera cá este fericit. Eu nu facnici o afirmatie nefondata pe adevar. Fie ca eram un pa-sionat, introdus in astfel de probleme, fie cd eram in egalamasura un visator, cert este Ca serenisimii suverani, re-gele si regina Poloniei, mi-au incredintat mie grija inte-reselor lor pe ling imparat si administrarea tuturor afa-cerilor. Au lasat toate acestea in sarcina mea, intocmai

238

www.dacoromanica.ro

cum imi poruncea mai inainte impAratul. 0 dovedestefaptul ca de multe ori trimiteau acestui neinsemnat omu-let, care-ti vorbeste, scrisori foarte numeroase i foartecalde si la rindul lor se pare cd erau desfdtati de seri-sorile lui. Si atit este de profundà prietenia noastrd, incit

putea sä nu-mi dispretuiesc soarta, dacd oceanul n-arfi hotdrit la noi ceva mai gray in legaiturd cu ai nostri.

Asadar, fie ca a pleca acolo fie ca nu, eu voi puteaincheia cu usurinta o intelegere cu maiestdtile lor in bazadreia ambasadorii lor sd fie insdrcinati dacd ar fitrimisi la aceastd consfdtuire, careva sd se ingrijeascacu constiinciozitate i seriozitate de aceastg chestiune infata adversarilor i asta cu atit mai mult cu cit ambelemaiestati doresc foarte mult ca ea sä fie rezolvath.

Dacd insd nici un ambasador n-ar urma sd meargdacolo, il pot totusi determina pe rege insusi, in virtuteaaceluiasi sentiment de prietenie, sd-i declare voievoduluiJoan i celor care au autoritate asupra lui, cà regeledoreste foarte mult reinstaurarea ta in drepturile i bu-nurile tale. Va face aceasta, pentru Ca iubeste fdra in-doiala virtutile tale si vrea sà stea in fruntea tuturorprin clementa sa fata de mine.

Mai am si alti prieteni foarte influenti : reverendi-simii seniori episcopii Petrus de Cracovia i Ioannes dePzremislien, unul cancelar, celdlalt vicecancelar al rega-tului. Mi-e, de asemenea, prieten preastrdlucitul seniorIoannes, conte de Tarnow, palatinul Rusiei i comandan-tul suprem al armatelor regatului polon ; apoi seniorulSeverinus Boner, zuppariul regatului, toti primatiacum, dupd moartea seniorului Christophorus de Schy-dlowitz, cancelari. Toti acesti principi n-ar face niciodatáo interventie, dacà nu i-ar indemna sufletul ; acum o vorface atit pentru iubirea lor de odinioard fata de mine,cit i pentru faptul cã i acum sintem in relatii foartecalde asa cum dovedesc cu prisosintà prin multimeascrisorilor ce-mi trimit.

Influenta lor este puternid printre ungurii vostri, maiales fiindd le sint vecini i pentru cà sint demni, iar aivostri obisnuiesc sa Una seama de pArerea lor. Eu zicvoi determina usor pe acestia, sä dea curs cererilor noas-tre in chip serios.

239

ca-i

as

si,

www.dacoromanica.ro

Cdci, la rindul meu, si eu le-am fdcut lor astfel deservicii. Fiindcd, dupd moartea mai sus pomenitului seniorChristophorus, care a decedat la inceputul lui ianuarietrecut, se elibera functia de cancelar, in care, dupd rang,trebuia sd urmeze vicecancelarul, episcopul Petrus deCracovia ; insd cine ar fi urmat sd ocupe functia de vice-cancelar nu se stia prea bine ; pe lingd acestea rdmineavacant si castelanatul Cracoviei, prima demnitate in rega-tul acela. Ceilalti doi, amintiti si ei in rindurile de maisus, reverendisimul episcop de Pzremislien si preastr51u-citul Ioannes, contele, m-au rugat sd mijlocesc, prin insis-tenta mea pe lingd serenisimul rege al romanilor, caacesti doi seniori sd fie recomandati suveranului lor pen-tru functiile amintite prin intermediul serenisirnei salemaiestati. Ceea ce am si fdcut si stiu cá recomandareaaceea, procuratd de mine, si transmisd lor, n-a fost lip-sità de greutate. La rindul lor, acesti seniori ar fi datdovadd de multa bundvointd feta de un prieten al meu,dacd vreunul ar fi avut nevoie de ajutorul bor.

Ti-am dat aceste explicatii, ca sd intelegi ratiunea sfa-tului meu. Desi eu sint aproape sigur cd la OvAr vorajunge la o concluzie oarecare in legAturd cu pacea, vatrebui, poate, sd ne intoarcem repede in Polonia.

Dacd se va intimpla asta, prezenta mea nu va aduceputin cistig rezultatului pe care-1 asteptdm. Iar, dacd nuse va intimpla asa, avem destule ajutoare la care sd re-curgem in sigurantd, dupd cum ti-am spus. Insd despretoate acestea iti voi scrie mai pe larg la timpul potrivit,indatd ce voi observa CA noi am inceput sa discut5m cevaprecis. Cdci au trecut trei zile de cind stâni pironiti locu-lui in Linz, asteptind sd afldm care dintre fruntasii rega-tului ungar se vor fi adunat la Ove.r. Iar adunarea a fostanuntatá acolo pentru ziva de sapte, care a fost ieri.Pind acum nu stiu prea sigur, dacd serenisimul rege arintentiona s5 plece personal acolo sau nu. De altfel ma-iestatea-sa nici nu ne-a dat pind acum dispozitiile scrise,asupra aspectelor pe care ar dori sd le discutdm.

Indatà ce vom avea vreo precizare in legaturd cu acelechestiuni, eu intentionez sä-i reamintesc maiestdtii-salede problema ta.

240

www.dacoromanica.ro

Cu seniorul Gabriel Xanthus am legaturi de prieteniefoarte strinse si foarte pläcute. Si el s-a preocupat depunerea in discutie a cererilor tale. Tridentinus lipseste,dar cred ea a venit inapoi la Tridentum din Bononia,Caci spuneau oamenii cä avea de gind sa porneasca deacolo in ajunul calendelor lui februarie.

Si acum cite ceva despre chestiunile mele particu-lare, pe care mi le-a comunicat senioria-voastra reveren-disima. Iti multumesc foarte mult ca te interesezi desdnatatea preaiubitei mele sotii si pentru Ca i-ai scrisatit de amabil Ca daca ar vrea sa-mi trimitä vreo vestesa trimità la tine scrisoarea. Nu pot sa nu acopar cusarutari aceasta incomparabila bunavointa si umanitatesi te rog ca, dacd ti se va ivi cindva o ocazie prielnica,s-o asiguri pe sotia mea de buna mea sanatate. Te rogea faci acest lucru, fiincicä eu ma chinuiesc foarte rau insinea mea, deoarece n-am primit nici o veste de la ea deatita amar de vreme, desi stiu bine cà aceasta situatienu se datoreste neglijentei ei, ci rautatii sau nepasari icurierilor. Caci pe linga foarte multe si foarte rele vicii,care ies la iveala la noi, s-a introdus peste tot si obiceiulasta execrabil de a cenzura scrisorile straine. Asa incitnu ma mir ca zeul stapinitor al oceanului s-a rdzbunatpentru aceasta abominabila curiozitate prin inundareapdmintului, desi ea a fost mai pagubitoare pentru ceicare n-au comis o astfel de crima.

Trimit in legaturica prezentelor scrisori si citeva rin-duri pentru sotia mea, pe care te vei invrednici sa i letrimiti fie ei, fie domnului decan Marcus Laurinus, prin-tr-un sol credincios, sau, ca sä fie in cea mai maresiguranta, transmite-le la Bruges prin propriul postaspedestru. Socotesc ca in ziva de azi cu greu te mai potiincrede in cineva (vorbesc despre ai mei) si apoi sotiamea va plat curierului suma ce i se cuvine.

Mi-a produs o mare bucurie faptul cd senioria-voas-tra reverendisima ma felicita pentru nasterea fiului meusi doresc sa aibd senioria-voastra parte sa-1 si vadd, ceeace sper ea se va realiza dupd ce vom fi rezolvat insdr-cinarile prezente. Caci eu nu 1-as urma pe imparat inSpania cu sufletul impacat, cum am facut-o de atiteaori, cu mare pagubd pentru mine, cu pierderea brumei de

241

www.dacoromanica.ro

venituri personale si fára vreo multumire din partea lui,sau fara vreo atestare a bunavointei sale. Am staruit pelinga serenisima regina sa se ingrijeascd din timp desituatia mea aici, ca sa am o pozitie onorabild, insa pindacum nu mi-a raspuns nimic. Orice s-ar intimpla, eumi-am intarit sufletul, ca sd nu mi se poata intimplasau surveni nimic mai rau decit un refuz. Si, pe deasupra,nici nu traiesc pind intr-atita respins de urechile celordin ceruri, incit sa nu pot, daca vreau, sa ies la supra-fata intr-alta parte si sa ma izbesc de dispretul compa-triotilor mei. Dar despre astea vom vorbi altadata. Acumsa revin la noutatile care au survenit aici.

Ti-am scris in ultimele scrisori ea in Oenipont se aflaambasadorul polonez, seniorul Nicolaus de Nympszitz,care asteapta pronuntarea serenisimului rege al romani-lor, daca ar dori cumva sa-i trimita pe ambasadorii salin Po Ionia, ca sa clued tratative de pace. De asemeneati-am scris ca se afla aici Sinil Cuna, urmas al baronilorde Constantum, care de mic copil a trait la loan Zapolyasi avea de la acesta niste scrisori pentru impdrat. Asadaracestia, dupa ce au asteptat pind la 13 ianuarie, au pri-mit raspuns dupd cum urmeaza. Ambasadorul polonezCa' de aceea 1-ar fi retinut serenisimul rege al romanilor,fiindca spera ca se va folosi de serviciile lui in pacea caretrepuie incheiatd. Totusi, acum, din moment ce unguriiau fixat consfätuirea la Ovár sau Altenburg, pentru zivade 7 februarie, sa fie consultata mai intii maiestatea-saregard', suveranul lui, pentru a sti ce au de gind sa pro-puna ungurii insisi la aceasta consfatuire ; abia dupaaceea, daca va fi nevoie, se va recurge la ajutorul sere-nisimului rege al Poloniei. Acesta a fost rdspunsul pecare 1-a primit ambasadorul polon. Lui Sinil Cuna deConstantum i-am dat eu personal raspunsul, in numeleimparatului, pe baza instructiunilor scrise ale maiesta-tii-sale. In aceste instructiuni imparatul scria Ca maiesta-tea-sa a inclinat totdeauna spre pace, numai sa fie inche-iata in conditii echitabile si oneste. Prin urmare, fiindcdmaiestatea-sa ar dori sa adauge precizarile sale in pro-blema pacii si, conform cererii aceluiasi Sinil Cuna, satrimita in acele locuri punctele asupra cdrora s-a con-venit sa fie incheiata aceasta pace si fiindca a inteles

242

www.dacoromanica.ro

de la capitanul regelui romanilor s'i al Ungariei CA loan-nes Catzianer a fost ales, ca sd clued tratative cu locui-torii Ungariei si chiar cu adversarul, a cdzut de acordasupra zilei de 7 februarie. De aceea serenisimul regeal romanilor considerd CA nu existd nici un pretext, caresd dea maiestatii-sale posibilitatea sd rAspundà mai pelarg chestiunilor ridicate de Cuna, ci a conchis ca vaastepta sä vadA la ce concluzie se va ajunge acolo (laOvAr). Pe de altd parte, fiindcd acelas Sinil Cuna adusesescrisorile lui Joan Zapolya, scrise de mina arhiepiscopu-lui de Colocea si se ducea acum sà" le ia, ca sä-i poatädovedi lui loan cd el le-a dus pe toate la bun sfirsit cunestramutatä credinta, impAratul mi-a poruncit mie sà-irestitui acestuia scrisorile, cAci erau in stApinirea mea.Eu am indeplinit aceastà poruncA si Sinil Cuna, in zivade 16 ianuarie s-a retras, impreund cu ambasadorul polon,foarte incintat de rAspunsul impäratului, insd indispusdin cauza lui Joan Zapolya. Caci declara CA loan Zapolyai-a promis CA nu va incepe tratativele mai inainte de aavea rAspunsul lui, dar cu toate acestea nu s-a tinut decuvint. Prin urmare a declarat &A intentioneaza sd plecela Zapolya si CA, oricare ar fi desfAsurarea evenimentelor,imi va scrie cu bund credinta ce se intimpld acolo, caunui om care isi da seama cd nu se conduce dupà senti-mente personale, ci dupà grija de a salva interesele pu-blice si acest lucru este adevdrat. CAci obisnuia sàinvinovAteascd aspru pe slujitorii regesti si a spus cA demai multe ori si-a atras invidia si ura regelui decit buna-vointa lui, fiindcA salariatii lui ar fi mai degrabA inspAi-mintAtori pentru prieteni decit pentru dusmani. Astfels-au retras amindoi.

De bunA seama chestiunea aceasta a eforturilor ungu-rilor a inceput sh. fie tratatd de preferintA prin Catzianer,in afarA de unul, Tomas NAdasdy, pe care nu-1 cunoscprea bine. Polonezul insusi a fost cumplit impresionatcind a auzit CA voievodul Joan nu cere ca regele polonsa intercaleze conditiile sale, mai ales funded inainte elfusese ascultat totdeauna si in ultima vreme inclinasesd-1 trimitA pe legatul sAu la serenisimul rege al ro-manilor.

243

www.dacoromanica.ro

Este destul de limpede cä dupd prima intilnire,dasdy i Catzianer au stabilit cu voievodul alte lucruri,de fata fiind i cancelarul Verböczi si Stefan Brodericussi atunci s-au fixat pentru aceastd zi de 7 februarie, incare ei nu pot spune exact ce se va intimpla. Totusi euvoi scrie senioriei-voastre reverendisime, amdnuntitfgra nici o modificare, tot ce voi putea afla atit de laambasadorul polonez, care este bine pus la punct in pri-vinta chestiunilor ungare, cit si de la Sinil Cuna si dela altii.

De la bun inceput este sigur cà Ioan Catzianer n-aintreprins nimic deosebit in iarna aceasta. Caci voievodulJoan a párAsit de build voie asediul orasului Strigoniuin 15 octombrie, atunci cind Catzianer n-avea macar unsoldat concentrat sau vreunul care sä fi lost gata sgsoseasca peste citeva zile acolo. Bänuiesc eu ce zvonurivor fi imprästiat germanii 5stia : Ca voievodul a fugit in-grozit, cind a auzit de sosirea lui Catzianer i multe altegrozavenii din astea, dar nimica nu este adevärat.

Foarte multi se pling ca in felul acesta vistieria nepu-tinciosului rege va fi secaltuità i cd regatul infloritor alUngariei va ajunge pradà nerusindrii acelorasi oameni.Ai vostri spun aici pe fata acest lucru. De ce a pardsitastfel asediul Strigoniului, asta are cu totul altd expli-catie : fiinded se temea sd nu se instdpineased turciiacolo i sa-i fie inchisd dinainte calea spre pace, dupdcum ii spusese el insusi lui Sinil Cuna in ajunul aceleizile. Caci de ce s-ar fi retras in altà parte, de vreme cedin orä in ord Ii soseau observatorii si el stia cã trupelenoastre s-au imprAstiat, cà boemii i moravii s-au intorsdeja acasd de la Presburg. In fine cd zadarnic fusese tri-mis acolo prietenul Albertus Schlick, ca retind.

Pe lingd acestea, voievodul ar avea, se pare ca lapatruzeci de mii de oameni sub steaguri. Si LudovicGritti 19 era plecat la Essek 20, linga Drava, ca sa aducâde acolo doudsprezece mii de turci. Dar sultanul turcilor,dupd ce trecuse Drava cu intreaga sa armatd, a poruncitcelor o sutd de mii de soldati ai sal sà ramind acolo

astepte pregdtiti, pentru cazul cind imparatulsau regele ar veni spre ei, ea sä asedieze Buda. Cindinsd impdratul i regele, lasind slobode trupele, se in-

244

NA-

§i

§i

sa-i

lini--titi §i sa

www.dacoromanica.ro

dreptau spre granitele Italiei, acelasi Ludovic Gritti ain§tiintat pe turd, printr-un sol, despre aceastd retra-gere. El se afla deja in drum spre Strigoniu, ca sd revindin tabArd cu doudsprezece mii de soldati, ca sd-i vind luiThan in ajutor, cind a auzit eà voievodul renuntase laasediu.

Asadar, fiindcd acest Catzianer n-a fäcut nici o is-pravk afard de faptul cd a fost violent deopotriva caprieten sau dusman, i-a stirnit serenisimului rege o urdneimpdcatd, dupd cum spun ai nostri §i este verosi-mil. L-a atacat prin surprindere pe Cotzka, tocmai cindacesta se pregdtea sd se predea si fiinded spera ed., dacdva distruge o singurd fortdreatd de-a lui, ii va zdddrnicicapitularea pe care Catzianer voia s-o declare odatdcu capitularea altor opt fortdrete 1-a indepärtat si peCotzka, omul care spunea cd preferd o singurd nuia decitcloud lovituri. In ultimd instantä Cotzka s-a ales numaicu o mindstire, de§i despre el puteau fi scrise §i predi-cate foarte multe minundtii, care ne invata cit de putinstabild este intimplarea.

A§adar, fiindcd ungurii inteleg acum cd ei sint pestetot ldsati pradd tuturora, au hotdrit sd punk in fine,capat acestor mizerii si sd ajungd la o intelegere oarecarein privinta actualei lor stari de lucruri, mai ales cd auajuns la concluzia cd nici din partea serenisimului regenu au sprijin suficient, nici in Zapolya nu pot avea toadincrederea.

Si pe deasupra, chiar in privinta viitoarei adundri,vor sti ei in cele din urmd ce trebuie sa intreprindd saula ce ar trebui sd renunte. Cdci in regatul vostru cresctotu§i barbati vrednici, care si-ar putea asuma rdspun-derea fata de un al treilea. Eu, cind am cercetat, cu ceamai mare grijk care ar putea sd fie acel al treilea, amdescoperit cd nici unul dintre ai vostri nu-si intoarce pri-virile cdtre Po Ionia, ca sd-1 ajute astfel pe tindrul rege,sd-si asume rdspunderea, cd trebuie sd-i indice regeluidrept comisari ni§te barbati din corpul regatului, care sdfie buni cunoscatori ai problemelor ungare. Cdci astfelde oameni sint putini pe lingd serenisimul rege si aivostri nu numai cei care trdiesc in Ungaria, ci si ceicare yin de acolo aici §i cei care urmeazd curtea aici

245

www.dacoromanica.ro

nu inceteazd sd se plingd pe fatd cd treburile acelui re-gat sint conduse de niste strdini.

Existd un mijloc prin care s-ar putea rezolva intreagasituatie : dacd serenisimul rege s-ar putea baza pe celecloud popoare foarte puternice, pe unguri si pe polonezi,aliati cu valahii si cu moldovenii, ai Cat-or conducdtorideclard deschis cd sint gata sd scape de jugul turcesc,fie cd vor obtine pacea de la turci pe cale diplomaticd,fie cd, dacd se va ajunge la rdzboi, vor fi chiar egali sausuperiori dusmanului. Considerd cd cele pe care le-amspus despre valahi si moldoveni sint cu totul adevärate.Cad eu am aflat de la polonezi niste lucruri pe care itirepet cd nu ti le pot descrie atit de amanuntit, pe cit desigur stiu Ca sint de adevdrate. Stu cd aceastà chestiunes-a ridicat prin intermediul lui Hieronymus Lasky acumin consatuirea cu polonezii, la Peterkovia. tiu de ase-menea cd poporul acela cere schimbarea actualelor rapor-turi cum n-a cerut mai infocat vreodatd cineva. Un sin-gur obstacol existd : regele sleit de puteri din cauza bd-trinetii, a cdrui autoritate imbinatd cu prudenta incepetotusi sd paleascd in fata supusilor sdi pind intr-atit,incit nu par cu totul lipsite de adevdr zvonurile, caresustin ca suveranul, dupd ce a renuntat la conducerearegatului si a incredintat-o fiului sdu 21 §i. dupd ce anumit consilierii, care sd-1 asiste in conducerea statuluipe tindrul rege, s-a retras in sihastrie si viata care i-amai rdmas si-o va trai departe de obstestile griji. Ceeace mie mi se pare verosimil.

Nu lipseste nici o anume stare de incordare intrediferite populatii vreau sd spun intre boemi si sile-zieni pe de o parte, iar pe de alta intre boemi si polo-nezi. Cad boemii cer inapoi de la polonezi cloud ducate,care sint asezate linga Cracovia ; polonezii raspund cd eile-au cucerit cu mai mult de o suta patruzeci de ani inurmd. Acum se consultd, in aceastd adunare de la Peter-kovia, asupra rdspunsului pe care ar trebui sag deaboemilor, sau, dacd s-ar recurge la rdzboi, in ce chip arputea sd-1 inläture. Din partea tdtarilor sint in sigurantaCAci Mendliger, acesta, care a fost crescut la turci, letrimisese in vara aceasta zece mii de caldreti. El eraostil in primul rind polonezilor de acum patru luni cind,

246

www.dacoromanica.ro

atacat de fratele sat Assalam sultan, a fost inläturat dela conducerea Pzrecopiensului si s-a refugiat la turd.Insa si Assalam este foarte indatorat polonezilor, caunora care 1-au adäpostit si 1-au apärat, cind era urmdritde fratele s'au, care-1 cerea, sub amenintare, sa-1 omoare.*i. nu este el singurul care marturiseste toate acestea.El are de gind &à revind pe cimpul de luptd oricind arfi chemat de polonezi. Cu orice pret boemii si silezieniivor räzboi, insä prudenta sacrei-sale maiesthti a roma-nilor si Ungariei a impiedicat pind acum aceasth ciocniresi se pare Ca o va impiedica si de aici inainte.

Am aflat ca fiind foarte sigur urmkorul lucru : inPo Ionia majoritatea nobililor au inceput sa' pund ochiipe unguri ; si tine cont Ca nu sint vorbe goale cele ce-tiscriu. Caci nu mi le-am luat din cap toate astea, ci le-amaflat de la cei care trdiesc permanent in mijlocul unorastfel de oameni, sau care sint prietenii celor care con-duc. Totusi numai desfasurarea ulterioard a evenimen-telor va aräta care este adev5rul. Mie, insà, apucaturileastea mi se par ingrozitoare. Nu sint un exemplu nou,dar la voi, dupd moartea regelui Albert, chiar lucrurileobisnuite se petrec altfel ; si acum sinteti mult mai pri-ceputi ca inainte. Caci mincatoriile fara" mdsurd dintrevoi v-au adus o primejdie infinit mai mare decit ceapricinuitä de dusmanul extern. Acum insä v-ati invatatminte din nenorocirea voastrd.

Revenind, afirm din nou ca" eu, cind imi trec pringind toate acestea, sint extraordinar de inspäimintat pen-tru cauza noastrd. Caci in vremea de acum se dezvolthpeste tot spirite foarte mari, insd aproape toate sint in-clinate spre rele. De aceea cu siguranth cd eu, daca asfi regele, as preveni la timp aceste neajunsuri si as in-cheia pacea cit as putea de repede. Tot asa as procedasi dacd as fi voievodul, cAci dacd ar continua sà se bataastfel intre ei, pe viatà si pe moarte, de bun5 seama ede temut s'a" nu apard si un al treilea, care sd-i suprimesi pe unii si pe altii, cum sint deja obositi. Daca niciacesta nu este un motiv serios, care sa-1 determine peZapolya &à grabeasca aceasth consfatuire, mai inaintede a fi asigurat de Sinil Cuna, eu de bund seam& nustiu altul.

241

www.dacoromanica.ro

Indata ce voi fi aflat ce s-a stabilit la consfatuirea dela Peterkovia, te voi instiinta. Totusi, polonezii aratafoarte deschis Ca ei nu vor permite in nici un fel caserenisimul rege al romanilor i Ungariei sd fie stapinpe acel regat, fiindcd ei nu au incredere nici in fortelenici in puterea lui. Tot asa spun ca nici turcii nu voringadui acest lucru. De asemenea venetii, din mijloculcarora a iesit Ludovic Gritti cistigat o mare auto-ritate printre ai vostri, nu atit datorità concursului datturcilor cit sireteniei lui Zapolya, care s-a folosit de el,ca sa-i mustre pe rebeli, indepartind de la sine miniapentru cele ce savirsise impotriva cruzimii turcilor.

Ce se va intimpla in viitor, nu stiu, insa mie mi s-aparut deosebit de suspect acel al treilea, ai carui autorisint ca sa ti-i numesc ca unui prieten Pempfflin-ger 22 ambasadorul polonez. Pempfflinger, cind se aflala Oenipont, a vorbit despre aceasta cu ambasadorulpolonez. Fie cà a facut-o in mod serios, fie ca sa-1 inspai-minte definitiv, oricum s-ar fi intimplat, este periculos

numai sa te gindesti la astfel de lucruri. De aceeapolonezul mi-a transmis, din partea fruntasilor unguri,cã aceasta chestiune incepuse sä fie tratata mai de mult

n-ar fi existat nici un motiv, care sa-i impiedice saincerce mai putin sã afle care ar fi situatia, poate doarautoritatea batrinului rege, care s-a straduit totdeaunasa-i indeparteze cu groaza pe ai sai de la astfel de gin-duri. Totusi acum chiar regele, adus la disperare si apasatde griji mari, se inmoaie putin cite putin i pentru pro-blemele care trebuiesc rezolvate, 11 vor parasi cu totul

fortele trupului si ale sufletului. Aceasta este in pre-zent starea lucrurilor in regatul vostru. Ludovic Gritti aajuns la Buda cu cloud mil de soldati, totusi n-a fostprimit in oras.

Cind ar urma sä plecam noi de aici, nu stiu. Sere-nisimul rege al romanilor si al Ungariei i-a cerut ma-iestdtii-sale imperiale sa trimita la aceasta consfatuirepe careva dintre cei trei cardinali spanioli si mai alespe cardinalul Sfintei Cruci, din Ordinul Franciscanilor,fiindca maiestatea-sa considerd cal acesta va duce maibine tratative cu arhiepiscopul de Colocea. Insa, fiindcdnici un prelat spaniol sau italian nu indrazneste sa se

248

ei

t

ai

ei

www.dacoromanica.ro

supund furiei germanilor, pentru ca aceastä consfatuiresä nu se desfäsoare fard participarea unei persoane ecle-ziastice, socot cà impgratul va trimite acolo pe reveren-disimul arhiepiscop de Lund, cu care vom colabora.Dacd, din intimplare, va fi el cel care va veni la consfa-tuire cäci nu stiu nimic sigur si nici nu mi s-a scrisne vom strAdui amindoi, in cea mai desavirsità armonie,sã obtinem un rezultat bun in chestiunea senioriei-voas-tre reverendisime. Cu toate &à, daca seniorul arhiepiscopar trebui sã mearga in Po Ionia, ar trebui sd consider c5eu voi merge la consfätuire singur, sine collega. Si ceeace mi s-a promis din partea regelui Insui, precum si dinpartea unor bdrbati de prim rang, eu sper cd se va im-plini i ea" nicidecum n-au fost vorbe in vint. Insä dacas-ar intimpla sä nu virià nici reverendisimul arhiepiscopde Lund, nici vreun alt prelat, voi fi insarcinat eu sin-gur cu toatä povara si in acest caz o indemn i o sfAtu-iesc pe senioria-voastrà reverendisimd sä fie cu inimaimpdcath. Si de bunä seamd eu stiu destul de bine cit arfi de dureros pentru senioria-ta sà imbdtrineasc5 intr-otard strAing, sub un cer neprimitor, trgind dupd alte obi-ceiuri. Asadar, mie mi se pare Ca' 11 sfbituiesc de bine peacest om, dacd in cele din uring s-ar putea intoarce lingdai sai. Si eu imi voi da toata silinta ca sd-si poatä inde-plini aceastä dorintà avantajos si onest, asa cum am dorisa ne putem indeplini acest gind si in ceea ce ne pri-veste pe noi toti aceia care sintem departe de patrie.

In legatura cu desfdsurarea evenimentelor din Italia,nu stim nimic. S-ar parea Ca ducii bavarezi vor sa in-ceapd un rdzboi pentru recuperarea fortdretelor, care sintasezate lingä Oenum 23, cele pe care le-a pierdut cindvaRobertus, palatinul Rinului, in timpul domniei impà-ratului Maximilian.

In ducatul de Virtenberg se pare cd lucrurile se vorschimba la yard. Duce le cel -Link-, care a plecat de la noi,se zice Ca stä ascuns in Bavaria. Si nici regele francilornu lipseste in nici o ocazie, cAci are cu germanii legdturiadmirabile.

Nu stiu daca serenisimul rege al romanilor va asteptaincheiera acestei consfdtuiri sau se va intoarce mai Ina-

249

www.dacoromanica.ro

inte in Boemia. Fiindca boemii staruie din rasputeri pelinga maiestatea-sa sã vind la ei.

Prietenul nostru Gabriel Xanthus sufera de o boalade stomac ; cu toate acestea, duce tratative i urmeazacurtea.

Acestea sint noutatile, care ni s-au prezentat acumsi ti le-am scris amanuntit, fiindca preferam sa-ti trimitmai degraba niste scrisori lungi, chiar MIA noima, decitunele scurte si succinte.

Recomandd-ma preasupus sacrei-sale maiestdti regalesadeste-i convingerea Ca lucrurile incredintate mie vor

fi rezolvate cu toata grija. Din tot ce ti-am scris, arata-ireginei numai acea parte care ti se va parea cä prezintainteres pentru maiestatea-sa.

Daca se va intimpla sa-ti aduci aminte de mine cindvei vorbi cu seniorul Panormitanus sau cu alti seniori,te rog spune-le, daca vrei, ea le port o frumoasa amintire.Nu indeajuns de echilibrat, nici dupa merit sau pentruserviciile risipite cu mine, duc lipsa acolo fruntasii nos-tri. Dar nu este acum momentul potrivit pentru tinguiri ;caci pe mine, din onest cum sint, nici nedreptatea, niciinvidia cuiva nu ma face sa ma impotrivesc.

Va voi vedea curind, dupa cum sper, dar nu maiinainte de a-mi fi indeplinit toate indatoririle incre-dintate.

Te rog, din not') daca ti se va ivi un prilej, conso-leaz-o cu citeva rinduri pe sotia mea. Ea este teribilde ingrijoratä pentru soarta mea si nu ma mir, fiindcaeu o cunosc destul de bine. Caci teama mai mare audupd cum spune Horatius cei ce sint departe. Intr-a-deva'r, eu nu sint atit de ingrijorat in privinta ei, careiaIi datorez mai multe decit oricarui muritor, oricine ar fiel, principe sau particular. i ea acum poarta pe umeriiei griji duble. Asta a vrea s-o rog pe senioria-voastrareverendisima. C'aci nu s-a ivit nici o situatie in cares-o supar. Iar daca s-ar fi intimplat astfel, de data aceastanu ma voi teme sa-ti cer ajutorul.

Framii sanatos, seniore i prietene din inima stimat.ai grija de sanAtatea ta.

Din Linzul Austriei, in ziva de 8 fe-bruarie, in anul 1533.

250

§i

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI LUI NICOLAUS OLAHUS

Reverende si excelente senior, prietene preaiubit sipreaonorat ! Nu vreau sd ma folosesc de o introducerelunga fata de tine, cdruia ii este cunoscutd integritateamea, de aceea voi trece direct la subiect.

Dupd ultimele scrisori trimise de mine, care se refe-reau atit la situatia bunurilor sacrei-sale maiesfati regale,cit si la ale senioriei-voastre reverendisime, am discutatindelung cu serenisimul rege al romanilor ; eram ingri-jorat mai mult in privinta bunurilor senioriei-voastrereverendisime, decit in privinta celor declarate de ma-iestatea-sa regala, care stiam cd sint incredintate grijiiunui frate.

Serenisimul rege al romanilor mi-a rdspuns cd in pri-vinta bunurilor maiestatii-sale regale va face ceea ce secuvine ca frate ; a addugat ca regina se bucurd foartemult de apreciere din partea sa si a revenit de cloud oriasupra acestui lucru. In sfirsit, a subliniat si faptul cd-ieste sord, iar dupd aceea din nou a remarcat faptul Caregina este atit de pretioasd si atit de mult pretuitd.Stii cd aceastä dragoste dintre frati este mare.

In legAtura cu interesele senioriei-voastre reveren-disime a spus ca-si aminteste de ele si cd nu va uitanimic. Asadar, atit de la bundvointa maiestatii-sale in-säsi, cit si de la hdrnicia domnului Gabriel Xanthus, se-nioria-voastrd reverendisimd nu trebuie sd se astepte lanimic fau.

Cit priveste mdsura in care lucrurile depind de mine(descrise in ultimele scrisori) nu ai nici un motiv sd teindoiesti cd vor fi indeplinte si, deja, in parte s-auindeplinit.

Miine vom fi plecati de aici, eu si colegul meu, inves-titi cu puteri egale. Sa dea Dumnezeu ca el sd poatá ducela bun sfirsit lucrurile incredintate ! Primele noastre tra-tative vor urmdri sd indemnam la pace atit pe partizaniiregelui, cit si pe ai voievodului.

Sintem incunostintati cd la inceput regalistii vor facepropunerea ca voievodul sa cedeze acea parte a regatuluipe care o detine ; la rindul sdu, maiestatea-sa regele se

251

www.dacoromanica.ro

va purta fata de voievod astfel, incit sä poatd pArea Ca'el nu trebuie de loc pedepsit pentru aceastä sciziune.

Ce ar putea sd raspundà adversarii este destul delimpede de pe acum. Dar, sd revenim la miezul problemei.

Despre schimbarea locului tratativelor si despre altelucruri i-am scris maiestatii-sale regale ; fiindcd stiu cdaceste scrisori vor fi citite in comun cu senioria-voasträreverendisimä, nu voi adduga mai mult in leggiturd cu celede acolo. Din partea voievodului vor veni la dezbateriFranciscus de Frangipanes 24, arhiepiscopul din Colocea, deasemenea Stephanus Brodericus, Stephanus Verböczi 25,Nadasdy si altii. Din partea serenisimului rege, afard decei doi Sigismunzi de Dieteristain si de Herbestain vorfi de fata delegati din toate provinciile si ambasadoriiin primul rind.

Din partea polonezilor n-a fost chemat nimeni laaceastd adunare, dar faptul in sine nu schimbd nimic.Noi avem totdeauna puteri depline in imprejurän defelul acesteia, despre care i-am scris acum senioriei-voastre reverendisime. Pe deasupra sintem foarte aproapede Polonia, pentru ca noi sd putem avea posibilitatea, inonce eventualitate, sd ne reintoarcem acolo.

Serenisimul rege al romanilor rämine fixat la Linz,nestiind dacd este mai bine sd se stabileasca in Boemiasau in Moravia, ca sd poatä fi in imediata apropiere alocului unde se duc tratativele.

Ce se va rezolva la Peterkovia, in comitiile polonezilor,nu stim Inca ; eu astept de la o zi la alta rapoartele princare voi fi instiintat despre toate. Atunci nu-i voi as-cunde nimic senioriei-voastre reverendisime.

Despre Ludovicus Gritti n-am mai auzit nimic altcevain afard de faptul cd a plecat peste Dravum.

Dacd printre ungurii amintiti mai inainte existd uniicare sint prieteni ai senioriei-voastre reverendisime sidacd senioria-voastrà reverendisimä ar don sd scrievreunuia dintre ei, sal trimità scrisorile respective la mineprin Gabriel Xanthus ; indatà ce vom fi inceput s'a nego-ciem ceva, vd voi da in grabä de stire si maiestatii-saleregale si senioriei-voastre reverendisime.

PinA atunci socoteste-md demn sa fiu preaumil reco-mandat maiestatii-sale regale.

252

www.dacoromanica.ro

Daca i se va fi ivit senioriei-voastre reverendisimeocazia de a scrie la Bruges, sa-i dea de stire sotiei melesi prietenilor, ca eu ma aflu foarte bine. Le scriu chiaracum si lor, dar indeplineste-mi acest serviciu prietenescori de cite ori vei avea prilejul.

Ii doresc senioriei-voastre reverendisime, careia marecomand din suflet. sa traiasca foarte fericita.

Din Linz, in ziva de 18 februarie1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Reverende si distinsule senior, prietene preademn detoata cinstea ! Dupa ce am ajuns la Viena, a venit la noi,Bernhardus, prietenul de casa al serenisimei-sale maies-tatii regale. Mai tirziu a sosit si Ulricus Eitzinger. Amin-doi au vorbit cu mine despre bunurile maiestätii-saleregale. Noi le-am prezentat situatia si declaram cà sin-tern foarte bine pregatiti, cum se cuvine si ca din parteanoastra nu va exista nici o piedicd. Nu ma indoiesc casi maiestatea-sa regard a fost instiintata despre cele cese petrec la Pojoni. Cu toate acestea n-am vrut sd omitsa trimit rindurile de fata senioriei-voastre reverendisime,pentru interesul si stima pe care i-o port.

Ti-am scris mai inainte cd noi asteptam un alt mandatsi scrisori de la maiestatea-sa imperiala. Am primit aicimandatul si astazi chiar am fi plecat la Pojoni, daca n-arfi sosit tocmai in momentul plecarii seniorul viceguver-nator al Vienei, care ne-a pricinuit o dificultate legata deospitalitate. Caci noi credeam ca el a fost pregatit pentrunoi a§a cum fusese instiintat ; dar lucrurile s-au petrecutcu totul altfel. i astfel mai asteptam si acum o hotarirein privinta acestei chestiuni ; odata primità, insa, imediatplecarn la Pojoni. Aceasta se poate intimpla miine saupoimiine.

Aici nu s-a intimplat nimic altceva deosebit afara defaptul ca., dupd oficierea serviciului divin de catre se-niorul reverend de Colocea, in ziva de 23 ale lunii pre-

253

www.dacoromanica.ro

zente, regalistii au facut propunerea ca voievodul sa seretragd din acea parte a regatului, pe care o stdpineste.

Dupa o zi sau douà voievodanii au raspuns la aceastacerere, cã din cauza pAcatelor poporului in Ungaria esteacum stapin impdratul turcilor si Ca voievodul se gasestein aceasta situatie prin gratia lui Dumnezeu, fiindcadomnul insusi ar dori sa conserve resturile acelui regat,numai daca Ioan va avea la ei cea mai mare putere.Dupa cum continua ei nici o actiune n-ar putea fimai buna si mai folositoare, decit ca serenisimul regeal romanilor sa cedeze partea sa voievodului loan. Adaugaapoi Ca nu este nevoie de nici o and asigurare din parteaturcilor, afara de acelea care reies chiar din scrisorilevoievodului ; ei mai spun ca insusi Joan a incuviintatacest juramint si nu va iesi din litera lui de loc.

Li s-a raspuns ieri, din partea prietenilor nostri, ca eiaud cu cea mai mare durere ca voievodanii mdrturisesccà sultanul turc este stapinul lor ; fiindca desi ei auaratat pe fata si mai inainte aceasta situatie, totusi nicio-data pind acum n-au marturisit prin cuvinte. S-aadaugat apoi cd pentru regalisti este destul de limpedeca, daca acea parte, pe care o detine pina acum sereni-simul rege, s-ar incredinta voievodului, in viitor ea ardeveni imediat a turcilor. Si nici un crestin n-ar fi deacord cu aceasta hotarire. Cele de mai sus au fost comu-nicate de reverendisimul senior de Agria ; dupa aceeanu s-a mai intimplat nimic. Vom vedea ce ne vorraspunde.

Hieronymus Lasky a plecat ieri de aici cu scrisorilela voievod ; dupd aceea merge in Polonia, apoi va reveni.

In comisie, pe deasupra arhiepiscopului de Colocea,a lui Brodericurs, Verboczy si Lasky rasund un cuartetsau cloud duete unite.

Arhiepiscopul nu ascunde faptul Ca numai el trebuiasa fie trimis la voievod, daca personal ar fi dorit acestlucru. Din aceastd comportare noi presupunem ca el cu-noaste unele lucruri mai ascuns si speram sa afläm laPojoni mai multe despre acest secret.

Ofer preaplecat serviciile mele serenisimei maiestatiregale.

Nu voi da uitdrii interesele tale.

254

www.dacoromanica.ro

Turcii, care se afld la Pesta si in Alba Regald, nu fa(-nici un rdu nimdnui.

Transmite, rogu-te, aceastd legaturicd de scrisori sotieimele, iar pe celelaltà aceluia pe care-1 cunosti sauincredinteaz-o magistrului postalioanelor.

Cu bine seniore si prietene onorat !Din Viena, in ultima zi a lunii

februarie, 1533.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Dragul meu Cornelius ! Dacd m-as folosi de lungiformule de recomandare a serviciului pe care ti-1 datorezpentru dragostea ta si pentru prietenia noastrd reciprocd,mi s-ar pdrea cà procedez ca un om de rind, care obis-nuieste sd promità uneori multe, cu vorba, dar sd impli-neascd mai putine cu fapta. Dar, läsind la o parte consi-deratille filozofice, sd tree la obiect.

Am primit alaltdieri rindurile tale, care mi-au produso foarte mare bucurie nu numai prin vestile trimise, cisi prin bogatia cuvintelor. Lungimea scrisorii tale dezvd-luie, cu usurintd, cd inima ta este sincerd fata de mine.Cdci cine a obisnuit vreodatd sd trimeatd scrisori lungiprietenilor, dacd nu un om care, aflindu-se intr-o situatiegrea, face acest lucru, ca sd ceard des1usiri amdnuntite ?Sau cine altul, dacd nu unul indignat de vreo nedreptate,care ar vrea sd-si descarce amArdciunea nedreptdtii su-portate si sd se rdfuiascd cu cel care i-a provocat-o ?

Si mai trimite scrisori lungi un om care, legat decineva printr-o mare comunitate de sentimente, scrielungi epistole pentru a alimenta si a hrdni o vecheprietenie si o iubire reciprocd, mai ales cind este de -parte ; el face acest lucru pentru ca si prietenul absentsa se poata desfdta cu convorbirile lui dacd nu directe,mdcar transmise prin scrisoare si sd-1 poata imagina pecel de departe, ca si cind 1-ar avea in fata ochilor aievea.

Acestui motiv, pe care 1-am expus la urnid, ii datorezdesigur scrisoarea ta. Stiu bine cd amintirea duioasd aiubirii, a prieteniei reciproce si a legAturii tale atit de

255

www.dacoromanica.ro

pldcute este mobilul scrisorii tale atit de prieteneascd,de fräteased 0 de lungd, pe care cu cit am recitit-o maides, cu atit mi-a sporit pldcerea.

0, dacd ti-ar fi ingdduit rAgazul ca printre insdrei-ndrile, desigur mari, pe care le indepline§ti acum acolo

care-ti vor aduce o mare glorie, dacd vei fi reu§itreaduci la intelegere pe cei doi principi dezbinati 26 - bape mai multi i vei fi redat pacea regatelor 0 pro-vinciilor pustiite pind acum de rdzboi sd-mi poti scriemai des scrisori §1 mai lungi decit au fost cele de pindacum ! De bund seamd, nimic nu rn-ar bucura mai Inult.

Imi multurne§ti cd am informat-o pe maiestatea-saregina despre marea ta osteneald, grije §i sirguintd, chel-tuitd in interesul fratilor sdi I N-ai de ce sd-rni aducimultumiri mari pentru aceasta. Am fäcut i voi face §ide acum inainte servicii bunului meu prieten §i frate.De altfel, am informat-o pe maiestatea-sa §i mai inaintedespre virtutile, credinta, statornicia i cinstea ta inrezolvarea problemelor fratilor si. Chiar §i acum, dupdprimirea rindurilor tale, socotesc cd am fAcut tot ce mi-astat in putinta §i n-am scdpat nici un prilej de a-ti scoatein evidenta meritele. Chiar §i din scrisorile trimise miei-am comunicat maiestatii-sale acele pdrti, pe care le-arnsocotit potrivite ! Regina le-a ascultat pe toate cu bucurie,subliniind cd nu se indoie§te nici o clipd cd, de indatace va sosi rnomentul, te vei ocupa §i de problemele maies-atii-sale cu grija §i stdruinta necesard. In cele din urmd

exprimat increderea CA tot a§a vei proceda §i inprivinta intereselor mele, dupd cum o cere dragostea tafata de mine §i condescendenta mea fata de tine.

Regina a promis va scrie maiestdtii-sale regaleprintre alte probleme ale ei cdci obi§nuie§te ca inproblemele personale sd-i scrie regelui cu mina sa pro-prie ca tu sd nu fii supus dispozitiilor cuprinse in.,nota ardelionis", cu toate cä ultimele scrisori, prin caremaiestatea-sa ti-a cerut sà te ocupi de averile sale ar fiprea de ajuns ca sä te pund la adapost de articoleleamintite. Insd regina §tie ca fratii sdi, principii, din cauzamultelor preocupdri, uneori pot uita nu nurnai de inte-resele surorii sau ale fratilor, ci chiar 0 de ale lor per-sonale. Tinind seama de aceastd situatie a scris consi-

256

§1

ca-i

st-i

si-a

www.dacoromanica.ro

lierilor s'ai austrieci care banuiesc cd te vor intilnila Ovár 27 in timpul tratativelor si ti-a scris si tie, casä stii cu cine ai putea vorbi, dacd vor veni acolo.

Toatä lumea se mird de dArnicia regelui feta de acesticonsilieri : poate ca' n-au meritat atitea bunuri cite aucistigat. Cdci dacá principele are latitudinea sä fie foartedarnic cu supusii, existà totusi o motivare si o mdsurkcare trebuie pAstrate ; sä fie darnic cu cei care merita,nu cu cei care nu merit& 0 astfel de apreciere, da, estevrednica de toatà lauda. Deci, maiestatea-sa ar trebui säfie cu atit mai prevdzàtor in privinta darniciei, cu citcreste mai mult nurnArul fiilor sal si al slujitorilor devo-tati, care nu prin vorbe, ci prin fapte sint gata oricindsä-si jertfeascd viata si averea pentru consolidarea dom-niei lui. Daca ar tine seama de toate acestea, ar actionacu mai multd judecatà.

Caci, dacg s-ar schimba oricit de putin soarta (sane pAzeascd Dumnezeu de asta !) si unii ar roade &à-pAstrul mai ales cd impdratul s-a stabilit in Spaniasi s-ar mai porni si un räzboi extern, sau mai degrabala hotarele vecinilor lucru despre care irni scrii si tusi am auzit si eu de undeva atunci maiestatea-sa, carede multd vreme este absent 28, si-ar da seama cel dintlifatà de care slujitori trebuie s'a fie mArinimos si citiprieteni are, care sa-1 urmeze.

Toti acei vecini, despre care imi scrii, se tern sd nucumva sa-i sporeascd regelui puterea. Ei isi dau seama cear putea si ce ar vrea impAratul absent sä fwã ininteresul fratelui sdu.

Fiindck spre mihnirea tuturor, acesta a ldsat sd-iscape din mind atit de usor momentul cind putea, faràun efort deosebit, sä-i alunge pe dusmani, sä eliberezeUngaria si sd pund la adApost crestinätatea de orice pri-mejdie pentru mai multi ani. Adaugd la asta faptul cde obiceiul ca Ungaria sa" fie condusa mai degraba cudragoste si bungvointa decit prin vreo atitare, mai alespentru CA regii nu pot fi prezenti totdeauna in acel regat.

Stiu CA ungurii sint foarte tulburati din cauzeledespre care imi scrii, adicd din cauza nepriceperii solda-tilor si a cApitanilor nostri si a aversiunii lor fata de

257

www.dacoromanica.ro

consilierii straini, impotriva carora ai nostri murmura sise pling de patru sau aproape cinci ani. Cdci ei nuindura usor jugul consiliorilor externi, decit daca ne-norocirea, de care sint striviti, ii constringe sd-1 su-porte. Pentru aceasta stare de lucruri ei nu-1 invinuiescpe rege, pentru cd stiu ca el s-a pronuntat pentru dreptu-rile si libertatea noastra, precum s-a legat prin jurdmintsi cd maiestatea-sa este blind, ci pe aceia care-i fac peprincipi SA ajunga la pareri potrivnice si in acelasi timpii silesc aproape sa actioneze conform intereselor lor.

Sint de aceeasi parere cu tine cd pacea trebuie in-cheiata cit mai repede. Consider cd ar fi folositor sipentru principi, si pentru regat, daca pacea ar fi incheiatdcit mai curind. Dar cit de trainica si cit de durabild poatefi ea, abia de indraznesc sd ma gindesc. Daca voi cunoa--teti intentiile turcului §i daca sinteti siguri ca vrea pace,atunci sd se incheie, oricit de trecatoare ar putea fi. Insaungurii au vazut de multe ori, cu toatd durerea, cit denesigura si de nestatornica este o intelegere incheiatd cuturcul. Imi amintesc ca la noi a devenit proverb expresia :sarutarea turcului este in acelasi timp prietenoasa si pri-mejdioasd". Caci turcul obisnuieste ca in timp ce-i sdrutdpe crestini, sa le muste si nasul.

Daca, dupd impartirea regatului in doua, ambele partiii vor pldti tribut, spre marea rusine a crestinitatii, poateca ungurii si tinututhe invecinate vor putea rdsufla atitatimp cit turcul nu-si va schimba gindul. Dar cine a po-menit vreodata ca turcul sd-si tind cuvintul dat ? Poatemort ! De indata ce ar vedea cd ar avea prilejul sa ocupeUngaria, naddjduiesti tu oare, dragul meu Scepperus, ca-1va scapa ? Va lasa turcul sa-i scape ceva din mind, el caredin pruncie a crescut sub arme si este obisnuit pind acumsa. fie luptdtor vestit si soldat obisnuit cu prdzi continue,care, daca le pierde, se rdzyrdteste si cauta sa aducd latron un imparat räzboinic ?

Daca vrei sa i te opui turcului, cred ca. imparatul nuse va reintoarce din Spania, a doua oara, din cauzanoastra. Tu stii mai bine decit mine cit de putin au fostafectati principii imperiului de problema apardrii grani-telor ungare, fie din reaua lor vointa fata de regele nostru,fie din obisnuita lor inertie si avaritie. Iar dacd tulburdrile

258

www.dacoromanica.ro

din Bavaria s-au produs din cauza regelui nostru s'i aacelui wiirtenburghez 29, gindeste-te ce va mai rezulta sidin alte numeroase locuri unde se petrec multe lucruri, pecare nu le cunoastem, de vreme ce liga suedicd esteaproape infiintatd de pe acum dupd cite aud.

Asa Melt eu ma tern sd nu fie intreruptd chiar si paceaaceea, care acum este poate opera ta si a altora.

Cit despre al treilea care ar urma sd fie ales rege,chiar dacd s-ar face alegerea, eu n-am credinta cd subdomnia lui va fi mai bine decit acum. Cdci ce anume estedomnia unui copil si cum este ea ne-a invdtat de curindexemplul Ungariei sub serenisimul rege Ludovic. i Incaasa de rdu, cd si astdzi ungurii, din cauza unei domniiasernandtoare, inoatd inecati pind la git si se chinuiesc.

Chiar clack asa cum scrii, se vor alege sfetnici prevd-zdtori si cunoscdtori ai problemelor maghiare, este totusigreu ca, sub un principe putin priceput, sa poti gäsi sfet-nici, care sd-si dea silinta, nepedepsiti, sd se ingrijeascdmai mult de interesele statului, decit de cele strdine. Afarade asta, chiar pentru un barbat in toata firea si cu o bo-gatd experienta militard este foarte greu sd guvernezebine cloud regate atit de intinse, darmite pentru un copil !

Dupd pdrerea mea, fiecare cautd, pe cit se pare, sdagoniseascd mai degrabd pentru sine, decit sd se ingri-jeased de interesele obstesti. Dupd moartea lui CristoforSchidlovitz 302 prin a cdrui prevedere sau, mai curind,experienta, interesele regelui Poloniei au fost citiva anibine aparate, acum md tern cd si acolo se duc toate deripd. Toti aceia, pe care-i amintesti in scrisoare si desprecare spui ca iti sint cu totul devotati, desi sint, poate,oameni de \lazã si insemnati, dupd cum mi se pare, voravea totusi grip' ca, sub un principe tindr in cazul cdva muri tatal regelui si se va aprinde vreo flacdrd sdapere bine tara lor mare de dusmanii, care o impresoard.

Pe valahi si pe moldoveni, care ar trebui atrasi departea noastrà si a polonezilor, nu pun mare temei. Oarenu stii cit de nesigurd este situatia voievozilor din Valahia?Imi aduc aminte cd tatAl meu, care era ndscut din singelelui Dracula, voievodul Valahiei, mi-a povestit odatd cd apreferat sd se multumeascd cu o situatie modestd in Tran-silvania, unde s-a refugiat pe timpul regelui Matei, ca sä

www.dacoromanica.ro

nu fie ucis de Dracula insusi pentru domnie, decit saramina in patrie cu un rang inalt. Regele Matei i-a propusde mai multe ori sa-1 aduca inapoi, daca ar vrea, cuarmata si sa-1 ridice in scaunul voievodatului ValahieiCe a raspuns el ? Nu ! ,Si nu din slabiciune sau de frica,ci pentru ca prefera sa traiasca acolo in pace, ca unsimplu particular, pina la batrinete, decit sa domneascain tara sa un an. Caci voievozii valahi au obiceiul sa-iomoare pe cei din os de domn pentru putere. Acest felde a proceda il cunosc multi. Toate acestea, daca-mi amin-tesc bine, le-a auzit odata si Tomas Nadasdy de la loanBornemiza, fostul sfetnic al regelui Matei, pe care potisd-1 intrebi, dacd te vei intilni odatä cu el.

Ti-am dat acest exemplu din familia mea, pe de oparte ca sa poti intelege de ce am plecat departe de patriamea parinteasca, aici unde ma aflu acum [...]. Caci numaiDunarea, desparte Transalpina de Turcia, astfel cd turciipot cotropi aceasta tara ori de cite ori au chef, mai alesacum dupa ce au ocupat fortaretele de la granitele ungu-rest. In felul acesta, turcii il pot omori sau indepartaoricind pe voievod. i cind n-o fac turcii, o fac valahiisinguri si de mai multe ori, lasindu-se instigati in ascunschiar de injurii usoare. In acest fel fusese incercat Mihnea,voievodul de peste munti, unchiul dupd tata al parinteluimeu, daca imi amintesc bine, cu putin timp inainte demoartea regelui Vladislav, tatal lui Ludovic. Mihnea, dupamulte batalii purtate cu turcii si cu supusii lor pentruapararea capitalei sale, se refugiase la Cibinium 31, cetatea Transilvaniei, unde n-a putut totusi scapa de uneltirilevalahilor. Caci un oarecare Jaxisth 32, a tisnit spre el dincapcane si 1-a strdpuns in mijlocul cetei de insotitori pecind se intorcea de la biserica spre casa de oaspeti,insotit de tatal meu si de alti nobili. Jaxisth era muncitde o extraordinard furie si nesocotinta, desi el insusi afost dupd aceea ucis la locul sail de gazduire, unde serefugiase. [...].

Iata de ce as prefera ca regele nostru sa ramina maideparte rege in Ungaria, dar si el, fiind mereu absentsi avind de administrat o intindere atit de mare, nu stiucit de bine ar putea-o apara. Dacd cunosc bine obiceiu-rile si firea compatriotilor mei, cu siguranta cd regele

260

www.dacoromanica.ro

-nu va guverna niciodata in liniste cu ajutorul consilie-rilor si al magistratilor straini. Dacd nu poate famine el,;as prefera un om vajnic, care sd nu pdfareascd niciodataUngaria. Cdci tara noastrd cu greu poate suporta absenta

Ti-am insirat toate acestea despre problemele obstesti,.ca sà umplu paginile, fiindcd vrei sa--ti trimit o scrisoaremai lunga. Acum trec la chestiunile mele personale,idespre care nu \fad de ce ti-as scrie multe, doar dacd.as vrea ca rindurile acestea sd fie mai numeroase. Ti-am-scris de curind destul de multe despre ele i tiu calegea adevdratei prietenii nu ingaduie sä amintesti mereuunui prieten despre lucrurile care privesc onoarealolosul prietenilor sdi. Imi place foarte mult sä aplic inrelatiile mele acest bun principiu pe care l-ai formulatin scrisorile tale.

Stiu mai de mult, chiar si de la altii, cit iti datoreazdtie regele i regina Poloniei, pentru tot ce ai facut pentruei ; de asemenea stiu de citd trecere i prietenie tebucuri pe linga fruntasii polonezi. Dacd una dintre cdinu este destul de sigura, trebuie s-o incercdm pe cealaltd,ca sà ne ajungem scopul. Iti incredintez interesele mele.cu atita incredere, ca i cind m-as ocupa eu insumi,fiind convins de omenia si strAduinta ta de a face bine-unui prieten si de faptul Ca tu insuti te-ai oferit. Dacdn-as face asa a socoti cà te of ensez. Ma cum sint eu,-sincer i cu inima deschisd fata de stdpinii i prietenii-mei, tot asa socotesc ca sint i cei pe care i-am cunoscutca adevdrati prieteni ai mei. Si cred ca atunci cind vafi vorba de interesele mele nici ei nu vor procecla altfel-de cum as face eu pentru interesele lor, cind s-ar iviprilejul. De aceea, fa asa cum ai hotarit si cum mi-aiscris Ca vrei sà faci. Orice bine imi vei face nu-1 veiface pentru un prieten nerecunoscdtor. M dori ca, insfirsit, dupd atitea peregrindri, pagube i lipsuri, sd-mirevad patria, dacd se va face pace si mi se vor salva ave--rile. Sper cä vei putea obtine acest lucru, daca, asa cumsint sigur, te vei zbate pentru ele.

Dacd printre imputernicitii pärtii adverse sint Bro-tclericus si Tomas Naclasdy, nu cred cà ei se vor opune

261

si

iregelui.

www.dacoromanica.ro

mult intereselor mele, pentru ca, inainte de a se iscaintre noi aceastd dezbinare politica, am avut cu ei relatiiatit de intime, incit numai legaturile de singe ar puteafi mai adinci. Aceastd prietenie a slabit apoi datoritaorientarilor diferite si datorità parerilor, statorniciei sicinstei fiecaruia.

*i imputernicitii unguri ai regelui nostru, dacd nusi-au schimbat intre timp parerile, pentru ca sint departe,mi-au fost intotdeauna favorabili. Daca vor sosi si po-runca regelui si ordinul imparatului catre tine, cred caproblema mea se va rezolva, gratiei interventiei tale.Daca la Ovar nu yeti ispravi altceva, yeti reusi, cred,cel putin sa prelungiti armistitiul pe Inca patru luni, sitoata chestiunea tratativelor si a incheierii pacii sa fieincredintata regelui Poloniei.

Daca se va intimpla aceasta, vei putea sa-mi pui laaddpost si sa-mi restitui lucrurile, prin interventia prin-cipilor pe ling care ai trecere, mai ales claca le amintestica vointa maiestatilor-lor regele si regina daca sepoate, si a imparatului, deoarece el vrea sä se facd drep-tate in aceasta chestiune este sa mi se pastrezesi sa mi se redea beneficiile si bunurile. In felul acesta,ma vei elibera din exil si iti voi ramine devotat siobligat. Aici voi face tot ce voi putea pentru onoarea,situatia si inlesnirile tale, cu tot atita placere ca si pentrumine. Voi fi insufletit intotdeauna de aceastä dorinta,numai mijloacele sau puterea sa nu-mi lipseascd. Iar tu,dragul meu senior, pentru omenia pe care ai ardtat-osi o vei arata fata de cel absent, il vei gasi pe Olahusaici totdeauna asa cum il vrei tu. Cum ti-a spus domnulXanthus : daca se va face pace cu Ungaria si mi se vorputea restitui lucrurile, nu ma vor mai putea tine aicinici sunetul maiestrit al clopotelor voastre, nici pläcereasobelor sanatoase, dar si pline de funingine, nici ging-siile femeiustilor; numai libertatea si prietenia cu oameniiinvatati ma atrag in oarecare masura, dar libertatea ceamare o voi avea in patrie. Caci nu sint un om ambitios sima multumesc cu putin ; nu-mi vor lipsi acolo nicioameni invatati chiar daca nu vor fi atit de multi caaici, totusi nici putini si voi avea la dispozitie multecarti de stiinta, a caror cercetare si studiere ma vor

262

www.dacoromanica.ro

delecta tot atit de mult ca i cind a fi in mijloculItaliei. Nu-mi vor lipsi, cred, in patrie, mai ales alimentedin belsug si de toate felurile, o multime de vinuri detoate soiurile, prieteni vechi i distini, cu care voi staiarasi la taifas. Dupd cum ma cheama pe mine inapoitoate acestea, dupd ce se vor liniti i se vor restabililucrurile, tot asa i pe tine te cheamd inapoi sotia, copiii

patria, fata de care ai mai multe datorii decit fata dede toti muritorii. Straduieste-te deci ca amindoi sä neintoarcem in patrie, eu in Ungaria, tu in Flandra.

Desi in anii acestia oceanul a fost crud cu Flandra,Zeelanda i alte tinuturi apropiate i trebuie sa ne tememcd in anii urmatori sd nu fie si mai crud, totusi tu aiasigurat pretutindeni un astfel de temei lucrurilor tale,incit cu o mica osteneald poti sa-ti cItigi o viata cinstitaoriunde, chiar dacd se va intimpla sa fie razboi. Te-amrecomandat pentru calitatile tale sufletesti senioruluiPanormitanus cu care, vrind-nevrind, iau adesea masala prinz i seara, fiindca ma invita des si cu generozi-tate ; am vorbit i vorbesc despre tine, laudindu-teonorindu-te, asa cum meriti, datorita virtutii tale. Cei-am rdspuns spre onoarea ta i ce laude ti-am aduspoate sa-ti spund cancelarul din Brabant, fratele dom-nului decan din Bruges, pe care 1-am cunoscut cu aceastaocazie la masa, precum i alti oameni cu vaza care dinintimplare luau masa impreuna.

doamna maestra a curtii, comite de Salm Alemanna,iti trimite salutdri i iti ureazd toate cele bune. Scri-smile tale Care domnul decan i Care doamna, sotiata preaiubitoare, ce ni s-au adus impreuna cu celelalte,le-am trimis printr-un om de incredere chiar in ziva incare le-am primit. Le-am scris cä, dacd in timpul lipseitale_ se va intimpla ceva si le pot fi de ajutor, sa mainstiinteze fara jena. Ma voi stradui sa-i ajut in tot ceva depinde de mine : i cit pot si cit sint sanatos. Deasemenea, le-am scris Ca orice scrisoare sä o trimita in-totdeauna la mine, ca sä poata" ajunge direct in miiniletale ; cred Ca asa vor face.

Cu toate ca stiu ca la Oval- problema a fost discutataca ai facut pentru mine tot ce trebuia inainte de a fi

263

§i

si

Si

si

www.dacoromanica.ro

primit scrisoarea de fatd, totusi am vrut sa-ti raspundsin scris cu privire la aceasta, ca sa nu crezi ca ma lasaindiferent ca nu am primit scrisoarea ta. Iti aduccele mai calduroase multumiri pentru noutatile pe care'mi le-ai comunicat i pentru sinceritatea i prietenia cucare mi-ai scris despre toate. Te rog sa fad acelasi lucrupe viitor, ca sa putem avea o consolare ; caci singuraadevarata o socotim pe aceea pe care o avem i o vomavea de la tine. La noi yin scrisori de la multa lume,

pentru regina, i pentru mine, si pentru altii, dar demulte ori, putin dupa aceea, vedem ca lucrurile s-au.petrecut altf el.

Pe aici, nu avem nici o noutate. Finantele imparatuluise pare ca suf era in asa masura, incit si regina zace-bolnava odata cu ele.

Seniorul marchiz de Naskoth sau mai degraba duce-de Sora a plecat acum zece zile la imparat, atit dinporunca reginei cit i pentru afacerile lui personale ;aud ea a inceput sa fie tulburat in ducatul sau napolitan..Seniorul de Byren, Bewert, Hostrath i altii sint aid.Leodiensis lipseste din Berga ; de la plecarea imparatuluin-a venit niciodata la curte. Sempy a fost trimis in.Flandra sà viziteze locurile pustiite de ocean ; dupase va reintoarce, poate peste cloud saptamini, cred cdregina va vizita acele locuri.

Din Galia si Anglia n-am aflat nimic sigur. Se spune-ca. se pregatesc, in secret, nu stiu ce evenimente impor-tante. Solul imparatului, de Liquerca, se afla pina acunila regele Galiei.

Prezbiterul Joan din Cegled, ingrijitorul casei mele,pe vremea cind lucrurile erau in ordine, se aflape linga reverendisimul senior de Agria. Daca va venila senioria-ta, asa cum i-am poruncit, te rog sä-1 sprijinLEl va trebui sa duca la bun sfirsit chestiunile mele, dacase va fi hotarit ceva acolo in privinta lor.

Ramii cu bine si oriunde te-ai afla nu ma uita.Al tau prieten din toata inima.

Bruxelles, 7 martie 15331.

264

ce

acolo,

i

sf

www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Astazi, spre miezul noptii, mi-au fost inminate seri-sorile tale redactate la Linz in 18 februarie ; mi-au fostdate, zic, impreuna cu scrisorile adresate maiestdtii-saleregale. Le-am prezentat far& intirziere maiestatii-sale cuintroducerea cuvenita si i-am recomandat cit am pututmai sirguincios grija si solicitudinea ta in privinta inte-reselor sale, apoi si in privinta intereselor mele. Reginaa prirnit cu fruntea senina recomandarea si a raspuns canu se va indoi de straduinta si diligenta ta. Am rugat-osa-ti raspunda la scrisori. Mi-a replicat cd le va citi inintregime si dupd aceea, indata ce va avea timp, iti vardspunde. Caci atunci astepta consilierii imparatului, casa tind consiliul. Acest consiliu se tine acum mai des decitatunci, cind erai aici. Din zi in zi observ ca se ivesc maimulte probleme, care sd o retina pe regina cite douà zilein sir. N-am vrut, asadar, ca intre timp solul acesta saplece la tine M.A. rindurile mele. 0 voi solicita pe reginasa raspunda.

Iti multumesc foarte mult pentru Ca i-ai prezentatregelui doleantele mele.

Nu-mi pierd speranta ca regele imi va acorda favoa-rea, daca va dori sa-i faca un serviciu dragului sduprincipe.

Un singur lucru ma deranjeaza : faptul cà prietenulnostru Xanthus, dupà cum mi-a scris el insusi, a fost tri-mis la pontifice pentru chestiunile regale si va fi absentdin curie ; caci cu greu gasesc acolo pe altcineva, caruiasd-i pot incredinta in siguranta secretele mele si la caresa indrept de aici scrisorile mele. Cu siguranta ca-ti vorfi inminate tie. Daca tu ai in curie vreun prieten credin-dos, caruia tu ai putea sa-i incredintezi scrisorile tale sieu pe ale mele, da-mi de stire.

Sa dea Dumnezeu ca tu si seniorul din Lund 33, cole-gul tau caruia as dori sa ma recomanzi in mod deo-sebit sä ajungeti in localitatea stabilita si, odataajunsi acolo, dupa ce yeti fi rezolvat in primul rind pro-blemele regilor si ale bunurilor regesti, apoi pe ale mele

265

www.dacoromanica.ro

si chiar pe ale tale dupa dorinta, sa te poti intoarcesanatos pe unul din cele cloud drumuri despre care tumi-ai scris pe larg, in scrisorile anterioare, iar eu ti-amraspuns fara sä fiu scump la vorbd.

Ai grija, dragul meu Cornelius, sa ajungem la rezul-tatul dorit in privinta bunurilor mele, ca sa ma potbucura de efortul tau si sa ma pot intoarce in patriesi la ai mei.

Socot cd acestor interese ale mele nu le va lipsi nicichibzuiala seniorului din Lund insusi, colegul tau, caremie nu mi-e cunoscut din vreo legatura de prietenie, cinumai din vedere.

Dintre comisarii voievodani, cu Brodericus si cu NA-dasdy unul secretarul regelui Ludovic, pe vremuri, sicolegul meu de taine, celálalt cancelar am fost atit destrins legati cu lantul datoriei, cit timp ne-am exercitatfunctiile in Ungaria, incit cu greu ai fi putut gasi o inte-legere mai desavirsitä chiar intre frati. Cred ca aceastaunire nu s-a racit intre noi, desi, din cauza crcdinteinestramutate si a constantei fiecaruia dintre nci, amurmat cai diferite.

Zile le trecute le-am trimis lui Brodericus si Na-dasdy scrisori de incredintare sau de credinta, cum lenumesc oamenii, in persoana casierului meu Joan Cegle-din caruia i-am poruncit, si acum ii poruncesc din nou,sa se sfatuiasca cu tine.

Indata dupd ce te va informa cu lucrurile acelea,dacd va fi necesar, fard sd se vatdme credinta mea fatade principii mei, insarcineaza-1 pe Cegledin sa discutecu ei in numele meu, daca-1 accepta ca intermediar. Credca nu vor lipsi rugamintii mele si celei ale tale sufragiileacelor prieteni, dacd nu cumva s-a macinat, cu trecereatimpuluii si vechea lor prietenie pentru mine. Desi Wer-bliczy mai inainte, cind situatia in stat era norrnald, maiubea, Inca de pe cind eram paj si s-a folosit, dupdaceea, in adolescenta, de ajutorul meu, cred totusi, eanu trebuie avertizat acum ; caci i-ar face pe ceilalti doisa se razgindeasca.

Cu arhiepiscopul de Colocea am prea putina cunos-tint& sau nu am de loc, afara de faptul cà in anul 1526

266

www.dacoromanica.ro

la Pojoni, dupà ce iesise din manastire de la italieni,fusesera invitati de mine la un singur prinz, el si cuBrodericus, cu care eu eram atunci impreuna in slujbareginei si cu care el era in relatii de strinsa prietenie.Arhiepiscopul nu va fi induplecat nici chiar prin ruga-mintea lui Brodericus.

Insa comisarii maiestätii-sale regale, ma refer la ceimaghiari, care mi-au trimis deseori scrisori aici, nu vorfi impotriva dorintei noastre, dupa cum socotesc eu,daca nu sint in realitate altfel decit o dovedesc scrisorilesi ofertele fata de maiestatea-sa.

Daca-ti va lipsi ceva din informarea pe care o veiprimi, te poate informa de la cele dintii situatii chiarcasierul meu, care cunoaste toate problemele mele sicare, daca este sanatos, pleaca la tine conform porunciimele.

Am scris la ai tai, la Bruges dupd cum ai poruncitsi le voi scrie deseori nu numai intimplator, ci daca-mivor raspunde si daca va fi nevoie, voi trimite pe pro-priul meu om de casa la ei, ca sa-i viziteze.

In privinta bunurilor reginei poti sa te adresezi luiUlricus de Eintzing, care cinase atunci impreuna cumine acasa la tine, la Bruges, si care era la vremea aceeanumit consilier al reginei la Pojoni ; ai putea sa tratezicu el.

Pe mine, dragul meu Cornelius, ma vei avea prietenstatornic si neschimbat, dupd cum ti-am scris si in altescrisori ale mele, si dupa cum ai dori chiar tu.

Ma tem ca Gritti si turcii lui sa nu va aduca trata-tivele ale voastre si ale provinciilor aliate partizanilorregelui in aceste tratative intr-o astfel de situatie,incit sa fiti constrinsi sa cedati domnia partii adverse.Cad eu cunosc prea bine practicile si lingusirile lor.

Instiinteaza-ma si pe mine care va fi viitorul chestiu-nilor unguresti si poloneze.

Cu toata dragostea si socoteste ca i eu sint cu totulal tau.

Bruxelles, 9 martie 1533.

267

www.dacoromanica.ro

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

CORNELIUS SCEPPERUS

Nu trebuie sa-ti scriu multe In privinta bunurilormele, caci ti-am scris in cloud rinduri pe larg. Si aminteles, ca tu vei face tot ceea ce ai putea sd faci capentru interesele tale.

Iti trimit cu rindurile de fata raspunsul reginei. N-ardspuns mai degraba din cauza continuilor sale preocu-pari financiare §i chiar de aka natura.

Daca ti se va parea ca este nestinjenitor §i onorabilpentru tine §i dacd in felul acesta s-ar putea rezolvalucrurile, ai putea trata mai familiar cu Brodericus inproblemele mele, fdra vatamarea credintei noastre, a mea§i a ta, fata de principi. Caci Brodericus mi-a fost cindvaprieten intim. Ii vei informa pe casier, daca ar trebuiindeplinit ceva.

In§tiinteaza-ma despre orice se va fi hotarit in pro-blemele ungare.

Daca i-ai scris reginei caci adeseori i se intimplaca, prinsa de alte treburi, nici sa nu citeasca scrisoriletimp de mai multe zile este mai bine §i mai repederezolvat lucrul, dacd eu Ii voi prezenta verbal regineifiecare misiva a ta.

Decanul §i sotia ta au trimis astdzi la mine scrisorileadresate tie ; se pling de perfidia curierilor. Iti trimitaceste scrisori ale decanului, adresate mie, ca sà tii cedore§te. Dacd-1 voi putea multumi in chestiunea aceastain vremea cit lipse§ti tu, o voi face cu atit mai multaplacere, cu cit decanul imi este foarte drag.

Ai grija, dragul meu Scepperus, sa-mi aduci intere-sele in port, ca sa ma pot culca lini§tit §i pe o ureche §ipe cealaltd.

Regina nu ti-a recomandat acum interesele mele prinmulte cuvinte ; caci n-am vrut sa faca acest lucru, casa nu par cà n-am incredere in straduinta ta. Daca eu a§fi dorit-o, regina ar fi facut recomandarea in multe cu-vinte, a§a cum a fdcut-o acum in putine.

Scrie-mi des §i mie §i familiei tale.Cu bine.

Bruxelles, 15 martie 1533.

268

www.dacoromanica.ro

NICOLAUS OLAHUSCATRE ACELASI PRIETEN AL SAU

Asfazi mi-au fost inminate si celelalte scrisori aletale, din care mi-am dat seama de inceputul tratatuluide la Pojoni. Iti multumesc pentru scrisori. I-am comu-nicat imediat reginei toate lucrurile pe care mi le-aiscris. Ba i le-am dat sd le citeascd in dormitor, fiindcanu contineau nici un lucru, care ar fi fost in interesulsau s'a nu-1 cunoascd. Ne-am minunat si. am fàcut hazde rAspunsul crestinesc al pärtii adverse, desigur in de-plind concordanta si demn de aparartorii dreptei noastrecredinte.

I-am recomandat reginei verbal, si. a citit si ea sin-gurk oferta serviciilor tale. Aceasta a primit promptitu-dinea ta de a o servi cu toatà bucuria si a spus cã se vafolosi de ea cind va fi nevoie si in alte situatii, asa cumse foloseste acum in problemele incredintate tie.

Ti-am comunicat mai inainte, in scrisori, ce cred eudespre turcii chemati de Gritti : desigur ei vor ca, (de-parte fie de noi situatia asta !) datorità invaziei turcilor,voi sd fiti siliti sa intreprindeti ceva chiar impotrivavointei voastre.

Scrisorile tale le voi trimite miine preaiubitei talesotii, la Bruges, printr-un sol credincios. Am luat ma"-suri ca cele adresate avocatului din Bruxelles sd-i fieinminate prin Levinus. Acesta la indemnul meu, a rds-puns ; vei primi rindurile sale odatà cu cele prezente.Pe cele destinate prefectului de Malines le voi trimiteazi sau miine prin Ioannes Langium, addugate in cores-pondenta mea. Cad si seniorul arhiepiscop Panormita-nus intentioneaza sa meargd intr-acolo, insotind-o pe re-ging, care pleacd astdzi la o vinatoare de patru zile. Insàprefectul de Malines a plecat la imparat cu mult inaintede venirea toamnei. Eu voiam sa trimit scrisorile chiaracolo unde se aild el, insä am considerat ca se vor pierdeprocedind astf el, fiindcd prefectul isi pregAtise dejaintoarcerea si. scrisorile nu i s-ar fi putut inmina pe drum.Cu toate acestea i-am trimis acele scrisori acasä laMalines.

269

www.dacoromanica.ro

Sempy s-a intors. Revarsarea marii a adus celor dinFlandra i altora pagube atit de mari, incit ei spun canu se pot inlatura fara cheltuieli insemnate. Noutatileprivitoare la Danemarca si la cetatile nordice, care sintasmutite impotriva zeelandezilor i flandrilor cred cà le-aiinteles din scrisorile celor de acasa de la tine. Se tidiedintrebarea &Ca acestia vor fi ajutati de zeelandezi ?

Totusi, sa stii de la mine cä chiar ei (zeelandeziiflandrii) au pus la cale asta ; ba mai mult, au hotaritchiar sa impiedice trecerea corabiilor cetatilor nordicepe acolo. Daca se va intimpla acest lucru, rdzboiul va fiinevitabil ; caci danezii vor avea grija sa-si asigure cuarmele libertatea navigatiei, daca vor fi cistigat de par-tea lor incuviintarea imparatului pe care o solicita.Sa stii de la mine cd mobilul acestei neintelegeri estevechi, iar dusmaniile dintre ei sint si mai vechi, dincauza sprijinului pe care 1-au dat regelui Cristiernus.

Tn prezent patru mii de pedestrasi alemani stationeazain Olanda, linga Traiectum 34 ; trupele sint alcatuite dinsoldati de rind si pina acum nu s-a aflat cu certitudinecine este conducatorul sau sustinatorul din umbra. Subamenintarea pedepsei cu moartea s-a interzis soldatilorimparatului sa se indrepte intr-acolo, fiindca plebea esteoricind dornica de schimbdri. A fost desemnat seniorul deByren, capitanul, ca culce la pamint, sau macar sa-ialunge infricosindu-i, sau altminteri, folosindu-se de mer-cenarii si de trupele de strajd ale acestor provincii ;acesta va pleca peste citeva zile la locul cu pricina.

Dupà cum se zvoneste, regele Galiei 35 §i al Angliei 30se vor intruni din nou in scurt timp ; nu se poate pre-vedea ce va rezulta din aceasta intrevedere.

Alte noutati nu mai am acum, de nici unele.Ti-am trimis acum trei zile, cu scrisorile reginei, ras-

punsul sotiei tale si al domnului decan.In privinta bunurilor mele, te rog, ai grija sa" fie re-

zolvate dupa dorinta fiecaruia dintre noi.Seniorului de Agria ai putea sa-i spui, daca ti se pare

potrivit, cá ti s-a incredintat aceasta misiune din partearegelui si a reginei i daca la aceasta o adaugi i pe aimparatului daca lucrurile vor ajunge in acest stadiu

ai putea sa rezolvi impreund cu el cererea mea. Insa

270

st-i

www.dacoromanica.ro

eu las intelepciunii §i abilitAtii tale deplina libertate dea alege calea cea mai potrivitd, fiindcA e§ti cel mai apro-piat de problemd *i, de aceea, tii bine ce trebuie intre-prins §i pind unde pot fi impinse lucrurile. Acum nu maiadaug nimic.

A§teptdm scrisorile tale pentru ca §i regina i eu sd§tim ce s-a rezolvat acolo. Reginei i se vor trimite rdspun-surile oficiale, cunoscute de toatd lumea, dar tu vei fiin mdsurd sd mi le comunici pe cele particulare i maitdinuite oarecum.

Sd te folose§ti de Joan Cegledin, confidentul meu, cade un instrument, pe care sA-1 inveti ce trebuie sd facd,mai ales dacA vrei sA-1 insdrcinezi pe el sd stea de vorbdcu Brodericus.

Cu bine.Bruxelles, 17 martie 1533.

ACELA$ITRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Nu-ti trimit acum scrisorile pentru sotia mea, dupdcum prevAzusem, fiindcd i-am scris zilele acestea §i sintneinchipuit de ocupat, dar am de gind sd-i trimit incurind ve§ti.

ScTie-i cd sint sAndtos, cd am primit §i scrisorile ei§i ale decanului, la care voi da curind rdspuns.

Cu bine.Viena, in ziva a cincea a lui aprilie.

dis-de-dimineatà, 1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

SA fii sdnAtos, tu, cel mai distins dintre prieteni !Ti-am scris mai pe larg in legdturd cu a doua scri-

soare a ta, de§i mi-au lost inminate deodatd §i scrisorilemaiestAtii-sale regale §i ale tale, din data de 17 martie.

271

www.dacoromanica.ro

Daca tin bine minte, nu mai am nimic de adaugat lacele comunicate, afara de faptul Ca te rog sa scrii mai des.

Maiestatii-sale regale nu-i trimit nici un raspuns ina-poi, afara de plecaciuni ; pe celelalte le vei suplini tu.

Astazi, adica in ziva de 4 aprilie, a plecat de aici solulturcilor, insä nu spre Strigoniu, a§a cum crezusem. cide-a dreptul spre Carnia, la portul Sf. Vitus.

Comitele de Salm n-a sosit pina acum. Prefectul con-siliului din Malines a ajuns aici, dacd nu ma in§el, inprima sau a doua zi a lunii acesteia, cu nuntiul papal.Dupd cum spun ei, comisia se tine. Dupa parerea meaConsiliul General nu se va mai tine niciodata.

Ei a§teapta sa vada daca nu cumva regele n-ar dori samearga ei la principii electori. Se aduna inainte aici easa puna la punct chestiunile particulare ale regatuluiungar, dar nu se va obtine nimic trainic, inainte de con-solidarea relatiilor cu voievodul Joan.

Recomanda-ma tuturor §i ramii cu bine seniore §iprietene preaiubit.

Xanthus n-a plecat pina acum.Iti voi scrie mai des. Chestiunea de care i-ai scris lui

Xanthus tine-o secret& ca nu cumva s-o descopere ei-neva ; nici eu nu voi rasa sa-mi scape ceva.

Din nou cu bine.Vien% in 8 aprilie, anul 1533.

ACELA$1TRIMITE SALUTARI IUBITULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Scumpe seniore Olahus !In cele din urma imi dau seama cd eu am fost nascut

pentru truda. Cad de unde speram ca dupa terminareaacestor tratative ungare ma voi intoarce in patrie, la aimei §i imi hrdnisem de multa vreme sotia cu sperante,ca voi purta de grija de buna seamd cindva §i domeniilormele, de care nu s-a ocupat pina acum in mod deosebitnimeni, iata cd pe nea§teptate s-a ivit o noua insärcinaredin partea imparatului, prin care sint numit sa plec la

272

www.dacoromanica.ro

Constantinopol in numele regelui. Caci maiestatea-sa im-periala, nici nu vrea sa audd ca in locul regelui, ar puteapleca acolo altcineva. Cind mi-am dat seama de situatieam incremenit. Dar ce puteam face ? Daca a§ fi refuzat,toate serviciile mele de ping acum ar fi fost zadarnice ;mi-a§ fi atras ura tuturora ; §i a imparatului, §i a regelui§i a reginei. Pe scurt, am acceptat §i astazi plec de aicicalare, pe caii care i-am cumparat spre vatamarea mea.Vol merge calare pind la Sf. Vitus, la brawl CarnutilorPflan. De acolo am de gind sä traversez marea la Rha-gusium. Dupa aceea voi continua drumul pe caii turcilorpind la Constantinopol. Solul sultanului turcilor ma a§-teapta la Sf. Vitus.

Spune-i maiestatii-sale regale cd imparatul nu-1 valipsi pe fratele sal, regele, de servicii cit timp ocupaora§ul Coron, numai dacg turcii se retrag din Ungaria.

Voievodanii stau intre ciocan §i nicovald. Afara deGritti, are de gind sd villa la turci §i Werböczy. Brode-ricus a parasit Buda ; se indreaptd spre Venetia, ca sa-§ireci§tige sandtatea. Acestea deocamdata.

Tu poarta de grija de ale mele : sotia, copiii, priete-nii §i familia. Caci pentru interesul vostru ma expun euacestor primejdii §i a§ spune ca poetul, sau mai degrabacR un om :

Te rog despagube§te-1 tu pe cel neputincios§i mingii-o pe cea parasita ;Ma voi purta mai indfaznet in toate incercgrileStiind cd in lipsa mea ii intare§ti speranta..."

Nu-ti cer nimic altceva decit sd atenuezi, prin cuvintefata de sotia mea, pe cit vei putea, primejdiile acesteicglatorii, ca sa nu i se intimple ceva mai gray sarmaneiparasite. Spune-i ca in scurta vreme ma voi intoarceglorios, triumfator §i alte fleacuri de acest fel ; insa, terog, fa-o sa inteleaga cd maiestatii-sale reginei nu-i dis-plac serviciile mele. 0 spun din gurg. Caci de bunaseamg, pe mine m-a mihnit la fel de tare faptul ca sintsilit sa plec a§a pe nea§teptate §i cã nu mi-a fost lasatmacar rägazul sg-i pot scrie sotiei mele.

273

www.dacoromanica.ro

Interesele tale au fost nu odatà recomandate de mine :au promis tot sprijinul lor regele, Tridentinus si seniorulde Agria. Am trimis lista bunurilor tale custodiilor Za-ladiensis, Simigiensium si Rosthas 37, pentru ca intretimp, pind cind ma voi intoarce eu, sd fie recuperate.

Daca nu se va face acest lucru acum, sau macar lainapoierea mea, ii voi sill pe hotii aceia sa le restituie.Am predat, zic, memoriul acela in miinile reverendisi-mului Tridentinus.

Recomanda-md reginei, stäpina mea, doamnei comi-telui de Salm, prefectul casei maiestatii-sale regale icelorlalte doamne, insà reginei insäsi inaintea tuturor.

Daca vreti sa-mi raspundeti ceva trimiteti la rege,de unde imi va fi trimis la Constantinopol.

RAmii cu bine seniore si prietene preaiubit.Mingii-o pe sotia mea prin scrisori. Spune-i ca ai

auzit de undeva ca sint foarte sdnAtos si altele de felulacesta.

Data la Viena in 12 aprilie, anul1533.

ACELASITRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Seniore reverend, prietene demn de toatà cinstea !Trimit prin Andreas Hungarus omul de casai al comi-

telui Zoliens, pivnicerul maiestAtii-sale regale, o lada cuvestminte de ale mele si scrisori pentru sotia mea. Sifiindcd nu stiu prea bine care este pretul, cit anume vacosta transportarea ei si pentru ca Andreas insusi vapldti toate cele necesare, o rog pe senioria-voastrd sd pri-measca lada sau macar sä facd ceva pentru ca lada sdajungd imediat acasd la mine.

De asemenea o rog pe senioria-voastrà sa-i plateascaaceluiasi Andreas suma pe care o va fi cheltuit pentrutransportarea razii, aceasta suma oricit va fi de mare,o va primi inapoi senioria-voasträ de la sotia mea.

Ma incredintez senioriei-voastre din suflet.Viena, 12 aprilie, anul 1533.

274

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

In imprejurdrile de fata nu mi s-a prezentat nimicdemn de scris. Am sosit i ma aflu acum in cetateaSf. Vitus, pe riul care curge prin Liburnia 38, intre Istria§i Dalmatia. Ast5zi, dacd va vrea Dumnezeu, voi ridicaancora §i voi naviga spre Rhagusium. De acolo voi plecape uscat spre Constantinopol, impreunä cu ambasadorulturcilor, care m-a intimpinat aici.

Doresc ca toate ale mele sa-ti fie recomandatefamilia, prietenii ; §i nu altfel, ci mingii mereu prinscrisorile tale, scriindu-le despre sänätatea mea prosperà.

Iti trimit o legAturicd de scrisori pentru sotia mea ;te rog trimite-i-o cu un vestitor credincios.

Ii vei recomanda, sper, cu umilinta pe acest prea-plecat Cornelius sacrei-sale maiestati regale. De aseme-nea doamnei comitelui de Salm, §i altor doamne, carese aflä acolo ; cu siguranta nu-ti va fi greu sà oferi ser-viciile mele doamnei de Bailleuil, Lucretiei, doamnei deSovastre §i celorlalte.

Cu bine preacinstitule senior §i frate preaonorat.Din cetatea Sf. Vitus, in Liburnia,la Marea Adriatica, in ziva de

26 aprilie, anul 1533.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

M-am bucurat foarte mult, dragul meu Cornelius,dupd ce am primit zilele acestea scrisorile tale, pe carele a§teptam de multa vreme cu cea mai mare neräbdare.Acestea ne-au pus la curent atit de sirguincios §i de sin-cer cu toate lucrurile, care au fost dezbátute acolo, §i inpublic §i in particular, incit n-am mai putea dori nimicin plus.

Iti aduc mii de multumiri pentru rindurile trimise,prin care atit de indatoritor te-ai intrecut pe tine insuti

275

; sotia,sd-i

www.dacoromanica.ro

in descrierea chestiunilor de interes public si in felul incare te ingrijesti de interesele mele.

Maiestatea-sa regald incepuse Inca de acum o luridsä fie suferindà si nu stiu din cauza c5rei boli de stomacsi a febrei se chinuieste de atit amar de vreme ; cacidesi s-a simtit cindva mai bine citeva zile, dupd aceea seimbolnAvi din nou. Abia de trei zile a inceput sd se simtdmai bine, asa incit am putea trage na'clejde Ca', daca vavrea Dumnezeu, isi va redobindi in curind vechea sanä-tate. Desi nu s-a intremat pinA acum, eu i-am comunicattotusi reginei toate cele scrise de tine. Maiestatea-sa afost in chip minunat reconfortatä de scrisorile tale sichiar de ale regelui Ferdinand, preainteleptul meu sta.-pin, care sosiserä cam in acelasi timp.

Regina nu doreste nimic mai mult ca binele frateluiei, odatà cu linistea si pacea statornicd a regatului ungar.

Despre scrisorile lui Hieronymus cie Zara, privitoarela dizolvarea adundrii de la Pojoni si la sosirea solilorturci, fuseserAm instiintati mai inainte.

Lucrurile pe care ti le-au explicat tie Brodericus siceilalti comisari ai lui Joan clespre mintea sefului lor,par a fi demne de crezut. Cdci cred ca Ioan a fost con-siderat de toti aceia pe care-i numesti dacg i-am iden-tificat bine drept iubitori ai p'acii si securitgii ungare !

ca unul care putea sd aibd o judecatà sangtoas6 maidegraba in problemele publice, decit in cele private.Chiar din aceastd cauza face acum impresia ca nu estenechibzuit, dacd s-ar putea trata si incheia cu el vreointelegere, ca sd-i cedeze regelui Ungariei dacg i-aralmas vreun dram de onoare ! si sa cadd de acord cusultanul turc asupra conditiilor in care trebuie restituitàcetatea Coron, asupra reciArii forthretelor Alba-Nándor 22,Sabacz 4°, Titulus 41, Petrus Varadinus 42 §i a altor fortd-rete ocupate de la noi ; si dupd recuperarea acestora safie incheiat un tratat intre impärat si papa si rege cuaceastä stipulare precisa, dupd cum scrii si tu si dupgcum au fost stabilite conditiile pacii.

DacA se va incheia acest tratat, ce altceva ar puteaobtine mai bun un rege pentru restabilirea puterii un-gare ! Ins6 el este nelinistit, probabil, pentru cd nu-1poate determina pe turc sà renunte la Alba-Nándor. IV

276

www.dacoromanica.ro

marturisesc ca sultanul considerd fortareata aceea demare importantä si cred cã va incerca toate posibilitatiles-o retina in continuare, decit sd consimtd la cedarea ei.Dar cu sigurantä, pentru situatia din Peloponez, pentrusultan chiar pierderea cetatii Coron prin tratat, nu vaputea fi consideratà de putind importantd, caci aceastdcetate oferd probabil prietenilor nostri cale libera de ainvada oricind teritoriile sthpinite de el. Insà, dacd s-arconstata ca regele a cdzut de acord cu Ioan si ca turculnu mai are nici un prilej in care ar putea sd ceard inapoiCoronul, poate cd se va arata mai intelegator fatà de res-tituirea fortaretei Alba-Nándor.

Am auzit ca seniorul comite de Salm ti-a trimis pre-cizarea solicitatà si de la pontiful suprem si de la imParat.

0, dacd pacea s-ar incheia repede si dupa dorintainimii noastre !

Am primit rindurile lui Brodenicus intre alte scrisoriale capelanului, la care n-am putut raspunde imediat.fiindcd solul se pregatea pentru o plecare neprevazutà.

Ti-am recomandat mai de mult interesele mele, dra-gul meu frate intru Hristos si intru patronat, iar acumti le recomand din nou in chip deosebit, cad stiu cg,datorita solicitudinii tale, vor ajunge la bun sfirsit. Dacdregele ar fi vrut sd se foloseasca de puterea sa in aceastdchestiune, ar fi putut lesne sd-i impiedice de la nele-giuiri pe hotii aceia, care detin bunurile altora, ascun-zindu-se in spatele numelui maiestâtii-sale si incalcg atitlegile divine, cit si pe cele umane. Iar eu voi redobindiastfel ceea ce este al meu ; cad cea mai mare parte abunurilor mele dupd cum cred cd ti-ai dat seama pinäacum se afld in mlinile celor, care la umbra regeluisi a numelui sdu au tilharit pinä acum si s-au folosit deorice miselie numai sd se imbogateasca.

Va trebui procedat, deci, in asa fel, incit bogatiilepe nedrept inghitite sä fie trase inapoi din gitlejurilelor. Acest lucru se va obtine numai daca" regele se vafolosi de scrisorile sale, prin care rn-a asigurat pe minecind am venit aici, dar ma indoiesc c-o va face in cazulde fata ; socotesc Ca' tu ai si alte exemple din acestea.Sau dacd chestiunea va trebui sä fie dezbAtutà in fataaderentilor lui loan, cind va fi nevoie, stabileste tu pen-

277

www.dacoromanica.ro

tru mine, care sint conditiile mai departe, cum ar fi maifolositor si mai bine si ce trebuie sd se trateze cu comi-sarii voievodanilor mai ales cu Brodericus si cuNAdasdy.

De la mine nimeni nu va afla care este interesul meusi al thu. Caci asa cum doresti tu, tot astfel doresc si eupin& acum ca chestiunea aceasta &A rAminA secretd. Cacin-as dori ca regina sà-si dea seama inainte de vreme CAeu imi pregatesc plecarea de aici. ProcedeazA deci, inprivinta scrisorilor de recomandare cum ti se va parea cdeste mai folositor pentru situatia mea si pentru a ta.Totusi mi se pare dacd are vreo putere sfatui meucA n-ar fi bine sä se afle, dacd mi-ai explica ceva caresa ma priveascd numai pe mine, din cauza care ti-amexpus-o mai inainte. CAci n-as vrea sd fie bAnuiti invreo privinta de mine inainte de vreme, nici regele, niciregina, mai ales fiindcd stiu CA regina nu are aversiunefath de Ungaria, cdreia ii duce dorul foarte mult si chiarin aceste zile simtea nevoia, pentru consolare, s-o revaddoricit de putind vreme, dacd lumea s-ar bucura de pace.

Iti scriu aceste lucruri numai tie, care-mi esti prietenfoarte apropiat si n-a§ vrea sA fie cunoscute §i altora. To-tusi, tu singur vei vedea ce este mai bine de intreprinsin aceste imprejurari ; fA ceea ce va putea fi facut fardsa dAuneze interesului meu sau interesului thu. Te roginstiinteaza-ne si pe noi cc s-a hothrit pinA acum, sau cese pune la cale fie cu loan, fie cu turcul.

Ieri mi-au fost aduse scrisorile preaiubitei tale sotii ;ti le trimit odatd cu rindurile de fath. Imediat ce amprimit scrisorile tale, i-am scris a doua oard Ca tu estisanatos si fericit. L-am intrebat pe Ioan Langium dacAi-a trimis scrisorile tale si mi-a spus cd i le-a trimis.

Acum au venit din nou aici flandrezii IL si se ingri-jesc de chestiunea aceea cu Danemarca, Australia si cuunele greutAti ale for.

$tiu CA ai auzit CA regina Catherina 43 a fost repudiathde regele Angliei si de acum s-a celebrat cAsAtoria luisolemnA cu doamna Ana, pe care, de foarte tindr, o sor-bea din ochi, de multi ani ; dupA cum se zvoneste a tre-buit s-o incoroneze de sArbatoarea sfintului Gheorghe.

278

www.dacoromanica.ro

Titlul adevgrat al reginei Catherina a fost schimbat ;a fost numitä, pe intinsul Angliei intregi, vgduva aceluivestit principe 44, cu care fusese cgsgtoritä mai inainte,dupd cum stii.

Cu bine si scrie des.Bruxelles, 1 mai 1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Reverende si distinsule senior, prietene si frate prea-onorat !

In 29 aprilie am plecat din portul Sf. Vitus ; insä abiadupd noug zile am ajuns la fluviul Narenta 45, care sevarsd in mare nu prea departe de insula Lesima 46, lingdCorcira 47, unde ne aflgm si acum. Miine vom pleca deaici cind se crapd de ziud.

Credeam eg ajungem la Rhagusium, insg din cauzafricii de molimä si din cauza unei bireme a piratilormauri, ne-am schimbat directia spre aceastä coastä ne-tedd a Bosniei.

Sint sängtos. In jurul datei de 15 mai sper sä fiu laConstantinopol. N-am vrut ca tu sä nu fii la curent.N-am nimic deosebit sg-ti scriu afard de faptul cd te iu-besc nespus de mult. I-am scris sotiei mele o singurdscrisoare si aceea scurtd. Altor prieteni nu am putut sdle scriu din lipsä de timp.

Fd sd ajungd scrisoarea aceasta la sotia mea si tot-odatd o vei consola pe sdracuta de ea, impreund cu fami-liile si prietenii.

Doresc sa fiu cu plecaciune recomandat sacrei maies--tati regale. Si nu mai putin seniorului comite de Salm,doamnelor de Baillieul, Lucretiei si, dacd sint acolo,doamnelor de Sovastre si celorlalte, in fata cdrora mainchin cu adincd plecdciune. Dacd poti s-o fad, färd unefort special, ma vei recomanda si ilustrilor seniori de

279

www.dacoromanica.ro

Sempy si de Moleubays. CAci reverendisimului seniorTridentinus nu numai acum, ci de-a pururi, vreau sd-i fiurecomandat cu toatg cäldura.

Sg.' fii sgngtos prietene senior si frate preacinstit sisä mg iubesti.

Din Gabala, pe Narenta, in ziva de6 mai 1533.

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

CORNELIUS SCEPPERUS

Am primit scrisorile tale, trimise in ziva de 26 apri-lie de pe tgrmul Mgrii Adriatice. Ma bucur cg esti sgrig-tos si cd ai facut drumul spre Constantinopol in partecglare, in parte pe mare. Nu-ti scriu prea multe, cgcipentru tine, care acum infrunti provincia, este mai sang-tos sd nu duci cu tine multe secrete.

SA' dea Dumnezeu sd te intorci sängtos si sg aduciinapoi un rgspuns onorabil si avantajos pentru republicacresting ; aceasta va adduga un punct culminant celor-lalte servicii indeplinite de tine ping: acum in chip strg-lucit.

Dupd multe schimbdri, am trimis scrisorile sotiei talela Viena, in miinele arhiepiscopului de Lund ; acum letrimit pe celelalte, mai recente. Acasd sotia, copilul, in-treaga familie sint sangtosi, iar aici prietenii de ase-menea. Dupg cum mi-ai poruncit, adesea am sfAtuit-ope sotia ta prin scrisori sd suporte cu sufletul impgcatscurta ta absenta, caci absenta aceasta va aduce marecinste si pretuire in viitor si tie si ei si amindurora. I-amdat asigurdri in privinta sgrigtatii tale si i-am trimisprintr-un curier credincios toate scrisorile pe care i le-aitrimis aid. Nu ti-a lipsit §i nici nu-ti va lipsi recoman-darea mea cgtre reging. Ori de cite ori am avut timpsi ori de cite ori voi avea si in viitor, iti vei da seamade strgduinta mea de a te recomanda.

280

www.dacoromanica.ro

Doamnele §i jupinitele pe care mi-ai poruncit sa lesalut, iti trimit la rindul lor salutari. Daca se va ivi vreoimprejurare, in care ai putea solutiona ceva, scrie-mi des.

Pocalul tau n-a fost adus la mine, ci de-a dreptul lasotia ta §1 dupa cite am inteles i-a §i fost inminat.

Corobia reginei n-a acostat pind acum ; indata ce vaatinge tarmul, voi avea grija sa trimit scrinul tau in de-plina siguranta la Bruges.

Cu bine §i nu uita cá sint al tau §i daca trimitereascrisorilor este lipsita de orice primej die, scrie-mi ce aiindeplinit.

Bruxelles, 5 iunie 1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Seniore reverend ! In douazeci mai am ajuns la Con-stantinopol. Aid toate lucrurile erau in incurcatura.Am inceput din nou tratativele. Cu ajutorul lui Dum-nezeu am incheiat o pace trainicd intre preaputerniculimparat al turcilor §i serenisimul nostru rege. In zivade 23 iunie, pacea a fost anuntata public aid.

Pentru serenisima maiestate regard, al carui procu-rator aici am fost eu, am obtinut restituirea bunurilor,pe care le-a avut in Ungaria. Prin incheierea padi,inaltul imparat ii porunce§te voievodului sa le restituie.

De bunurile tale n-am uitat : spera §i ai incredere ea'va fi bine, cu siguranta chiar foarte bine, caci toate sintlini§tite. Aminte§te-ti de mine cind o intilne§ti pe sere-nisima maiestate regala.

Ai grija de sotia mea §i de familie, careia trimite-i,te rog, aceste putine rinduri. Caci timpul nu-mi inga-duie sd scriu mai mult.

Recomanda-ma tuturora.Cu bine.

Din Constantinopol, iunie 1533.

281

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Reverende §i cinstite senior, preaonorate prietene !Dupd ultimele mele §tiri, datate din 2 ale acestei

luni, trimise din Ungaria, nu s-a mai ivit nimic nou saudemn de comunicat.

Am scris §i serenisimei maiestati regale 0 senio-riei-voastre Ca noi, delegati din partea maiestAtilor-salerege§ti a impAratului romanilor §i a regelui Ungarieietc., am incheiat o pace ve§nicd §i bine intarita cu prea-puternicul impArat al turcilor. Am indeplinit aceastainsArcinare in ziva de 23 iunie. In aceea0 zi am luatprinzul in palatul marelui impArat cu cele trei pa§aleIbrahim Pa§a, care are o putere foarte mare, cu AiamPa§a j cu Cassum Pa§a. Dupd aceea am tratat chiar cupreaputernicul impärat, in aceea§i zi, aproximativ trei ore.

Am scris, in misiva dinainte, cà acela§i preaputernicimpArat a slobozit, ca dar, maiestatii-sale regale dota §itoate bunurile sale, pe care le-a avut in regatul Ungariei.Pentru indeplinirea acestei dispozitii va fi trimis inUngaria seniorul Aloisius Gritti, ca cearA voievoduluiloan sA restituie acele bunuri.

Celelalte nu le-am a§ternut pe hirtie nici atunci §inici acum n-o fac ; atit sa §titi noi am incheiat opace dreaptd, onestd i demnA.

Cind am sosit la Constantinopol toate erau neclare.CAci absolut nimic nu fusese obtinut, afarà de vorbe §ifoarte multi se convingeau unii pe altii sä nu se incheiepacea astfel. InsA modul nostru de a duce tratativele aavut mai multà putere, fiindcd Dumnezeu a voit astfel.

Ti-o recomand pe draga mea sotie, pe fiul meu §ifamilia. Consoleaz-o tu pe sotia mea, in locul celui absent.

Recomanda-mA preaplecat serenisimei maiestAti regaleoferd serviciile mele ilu§trilor seniori §i reverendisi-

mului senior Panormitanus. Sä nu se mire senioria-sareverendisimA cä sint zgircit la scris, cdci eu nu §tiuniciodatà dacd rindurile mele vor ajunge acolo : inRhagusium a invadat ciuma, in Ungaria tilharii atacAfurio§i, fiecare dupd obiceiul sAu, iar scrisorile acestea

282

:

sd-i

: cd

0

www.dacoromanica.ro

Aloisi Gritti.

www.dacoromanica.ro

t: t fikalt**

Erasmus din Rotterdam.

.

' :rti",: -

now ..1t. A .11

otr

ION

'A.

44;41.......p.4.61A-4/1:1.jir

6

,

4

A

1(0

.6

Ng:

A

':- _

1 , rer.k104.411FA.4.....:40

gas. 444.4.I.,'

..41

t zmakiAL,,t9.0 .

www.dacoromanica.ro

Colegiul trilingv din Louvain.

Cornelius Craneveldius.

.t ..f

. .

A0

\ 65;

/ s

www.dacoromanica.ro

Nicolaus Olahus. Relief din marmora roseate pe piatrafunerarà.

i

1V6-.

71-=

www.dacoromanica.ro

trebuiau sd fie trimise printr-una din aceste cloud pro-vincii.

Noi avem de gind sd cdlätorim prin Bosnia, ping inLiburnia.

Insd tu, dragul meu Nicolaus, sd trdie§ti foartef ericit.

Scrie la ai mei, cdrora eu nu le pot scrie, dintr-unanumit motiv.

Din Constantinopol, In 8 iulie 1533.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Scrisorile tale, trimise pe data de 20 iunie din Con-stantinopol §i inminate noud acum trei zile, mi-au produsmie, ba chiar tuturora, atita bucurie, dragul meu Scep-perus, cd abia pot s-o redau in cuvinte. In primul rind,fiindcd te-ai intors sdnatos, apoi fiindcd ai indeplinitacolo, dupd dorintd, insdrcindrile primite din partearegelui.

Totu0, dacd se va recurge la scindarea regatului, neindoim cd aceastd solutie viitoare va aduce tarii altcevaafard de ru0ne 0 dezolare. Pe cind, dacd intreaga Ungarieva rdmine sub stdpinirea regelui nostru, ce altd situatiear putea fi mai bund, care alta mai lini§titoare ! i nunumai pentru noi, ci pentru toatd cre§tindtatea.

Din lectura scrisorilor tale am ajuns la o cumpdndde gind. Cdci ne scrii cã sultanul turc a trimis poruncica Ioan sd sloboadd averile reginei. Deci, dacd el insu0le va da inapoi, se cheamd cd va fi avut pind acumputere de legiuitor in Ungaria. A§adar, dacd ai obtinutrestituirea averilor reginei dupd cum sperdm a4tep-tdm de la tine o precizare mai des1u0td in acest sens.

Nici nu mai trebuia sd-i ardt reginei scrisorile taleadresate mie §i nici sd-i recomand serviciile tale, cdcia deschis ea singurd scrisorile mai inainte §i le-a cititpind la capdt. Dar sd nu te indoie§ti cd pe deasupra §ieu, dupd aceea, te-am läudat martord este reginainsd0 ! 0 am subliniat cit de multe iti datordm tie,de vreme ce ne sint pldcute serviciile tale.

283

www.dacoromanica.ro

Ma voi ingriji ca regina sa trimita la sotia ta pecineva chiar dintre ai säi, care, in lipsa ta si in schimbulserviciilor tale, s-o consoleze in numele reginei i sapromita seniorei i familiei ei clementa maiestatii-sale.

Scrisorile de la tine i le-am inminat preaiubitei talesotii in aceeasi zi in care le-am primit. Caci asa s-apotrivit intimplarea sa fim aici in oras timp de cinci sausase zile.

Inainte de sosirea scrisorilor am vizitat-o pe sotia ta,fiul i casa ta. L-am imbratisat pe micutul Cornelius,care poarta cu sine imaginea tatalui sdu i ca infatisare

ca dotare lduntrica. Este oaches, rizator, ginguritor.lacom iarta-ma, voiam sä spun incintator i gdlagios.

Sotia ta, ale cdrei rinduri ti le trimit cu cele de fata,te asteapta cu bucurie i cu foarte multa nerabdare.Intentionez sa iau asta seara cina la sotia ta i sa golesepina la fund un pahar pentru sanatatea ta i pentruintoarcerea ta nevatamatd.

Prietenul nostru comun, decanul, al carui oaspete amlost la prinz, este sanatos. De asemenea toti ceilaltiai tai.

Nici un fel de treburi, nici ale mele nici ale altora.nu-ti reclama prezenta aici, dar sa te intorci curind.

Bunurile mele imi vor fi restituite, daca regele va fiin stare sa porunceasca supusilor sai. Din scrisorile taleam capätat credinta nestramutata, dupa cum poruncesti,cà mi se vor da inapoi chiar si acele bunuri, pe care inprezent le stdpinesc aderentii lui Ioan.

Despre celelalte amdnunte i despre clementa si pro-misiunea facuta mie de rege i-am scris cite ceva senio-rului arhiepiscop de Lund, colegul tau, care ti le vaimpartasi. I-am scris lui, fiindca nu eram sigur dacate-ai intors acolo. Ai grija de cele ce-i scriam senioruluide Lund, daca-ti va ingadui timpul : a dori, totusi, s-ofaci cu moderatiune, ca sa nu fim considerati inoportuni.

Cu bine si intoarce-te curind.Dar trimite inainte scrisori, care sa ne informeze

exact despre fiecare chestiune in parte si mai alesdespre conditiile pacii.

Cu bine.Bruges, la 6 august 1533.

284

si

www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

In ultimele hlele scrisori ti-am infatisat care estestarea lucrurilor privitoare la familia ta, atit cit amputut sa-mi dau seama de ea din vizita facutd acolo sidin scrisorile sotiei tale.

Toti ai tAi sint sdndtosi.Regina, dupd cum iti scrisesem mai in ainte cd se va

intimpla, trimisese pe unul dintre intimii sdi la sotia ta,ca s-o consoleze si s-o intdreascd in speranta clementeicare va urma din partea maiestatii-sale, indatä ce i seva oferi ocazia. Ieri, spre seard, mi-a poruncit sd mergsd-mi iau rämas bun de la sotia ta, de la fiul si fiica ta.Cdci astäzi ne-am intors la Gand. I-am vizitat pe ai täi.Baietasul este sandtos, zburd5, sare in sus de bucuriesi asteaptd intoarcerea pdrintelui sdu cu nergbdare. Tu fain asa fel, incit sa te intorci sanatos.

Totusi, sotia ta se teme sa nu-ti fie impusg, acumla intoarcere, vreo noud misiune, care ar putea sa tetind departe de ai tdi mai multd vreme, cu toate cd s-aconvins de gratitudinea impdratului, cAruia i-ai fostslujbas credincios multd vreme pind acum, desi ai primitputine r5sP1dti pentru asta. Eu am consolat-o si la urmäi-am spus cd va veni vremea cindva sd fie multumitacum nici nu sperd acum, cd va primi o reparatie pentrutoate clipele trecute in care a fost neglijata. etc. Socotesccd viitorul va justifica intru totul aceste spuse ale mele,dac6-ti va rdmine timp acolo, ca sä mai si consemnezipe deasupra unele fapte, pind cind vor fi rezolvate ches-tiunile particulare si se va fi pus oarecare ordine inUngaria, in treburile tuturora, ca sä poatà dura.

Cdci dacd din consultarea cu sultanul turc se va hothrica o parte din Ungaria sd fie läsatä in stäpinirea v oie-vodului, nu trebuie sä ne indoim nici un moment cd siserenisimul nostru rege si voievodul n-ar putea sa fixezegranitele si sd ajungd la o incheiere in privinta tuturorchestiunilor particulare prin comisarii trimisi in numeleimpdratului, adicd prin tine si prin reverendisimulsenior de Lund. Dacd evenimentele se vor desfásuraastfel, la dezbateri va fi de fata si Brodericus sau Na-dasdy, aläturi de comisarii impárätesti, dacd situatia va

285

www.dacoromanica.ro

reclama prezenta lor. Ai putea discuta cu ei asupra mo-dului in care ar trebui actionat in problema bunurilormele, fiindca chestiunea cade in sarcina lor.

Aid nu mai este nici o noutate. Cele care au fost levei cunoaste din scrisorile trimise de mine reverendi-simului senior de Lund.

Dacd este posibil, a§ dori sa-mi fie trimise aici astfelde scrisori ale regelui si ale seniorului Tridentinus, caacestea al caror model ti-1 includ in corespondenta pre-zenta. Cer asta pentru viitoarea siguranta a intereselormele si ca sa am un argument mai bun, cd le-am obtinutin timpul guvernarii sale. Dupa credinta mea, seniorulTridentinus le va expedia imediat, numai un cuvint sai se spund. Insä ca si tu sa abordezi problema mai onestarata-i scrisorile reginei privitoare la aceasta chestiune,care ti-au fost trimise si foloseste-te de diligenta ta inaceasta cornisie, caci scrisorile tale, trimise mie aici, caraspuns la primirea scrisorilor reginei vor fi pentru tinemarturii suficiente. Totusi, indiferent dacd se va recurgela aceasta stratagema sau nu, foloseste-te de judecata pecare ti-ai pastrat-o si de prudenta.

Cu bine si scrie, ca §i eu voi face acest lucru siInca des !

Gand, la 12 august 1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Astazi, in ultima zi a lunii august, am ajuns inportul Bucharum pe care-1 stäpineau odinioard contii deFrangipanis, care au stapinit si Veglia 48. Indata am datde stire maiestatii-sale regale si reverendisimului Triden-tinus despre sosirea noastra.

N-am vrut sa neglijez a semnala acest lucru senioriei-tale reverendisirne, atit in numele sacrei maiestati regale,cit si al seniorului Tridentinus, caci rn-am ingrijit dintimp ca amindoi sa cunoasca bine lucrurile.

Aproximativ pind la calendele lui noiembrie am degind sa ramin permanent aici numai dacd Dumnezeu

286

www.dacoromanica.ro

imi va 'Astra viata ! Intre timp consoleaza-mi sotia §ifamilia dac5 supravietuiesc §.1 recomanda-ma sacreimaiestati regale.

Sa nu te miri ca nu sint mai darnic la scris, dar §1cordbioara in care &aim de douasprezece zile, dupa ocdlatorie foarte lung& pe uscat, §i insarcinarile, care s-auivit, ma silesc sa fiu mai scurt decit a§ vrea eu.

Pina atunci tu, preabunul meu frate, vei avea inscurt timp mai multe noutati.

Cu toata dragostea.Din castrul Bucharum, in 31 august

1533.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Daca te-ai intors sanatos §i cu raspunsul dorit, mabucur. Aici noi toti ai tai sintem sanato§i. Totu§i ardemde dorinta de a cunoa§te raspunsurile pe care le-ai adus.Caci nu cred Ca exista vreun om pe care sa nu-I fi dez-gustat atita indelunga a§teptare.

Doamna, sotia ta, este sanatoasä. Ieri a fost in ora§ulacesta fara ca eu sa §tiu §i a plecat M.A. s-o pot salutamacar. Caci venise cu o vecina de a sa, care era bolnavk§i din cauza aceleia a venit aici M.A. sa poata anuntadinainte. Daca a§ fi §tiut cá sotia ta a sosit in ora§, i-afi ie§it in intimpinare §i a§ fi primit-o in casa mea caoaspete §i conviv. Insa rn-a rnihnit faptul ca nici macarn-am §tiut cá sotia ta a fost aici, mai inainte ca ea säse fi urcat in carul care avea s-o duca inapoi acasa.

Trimisese pe unul dintre slujitorii sai la mine, ca sama intrebe daca am prirnit ceva de la tine, fiindcainainte de asta nu-i comunicasem nimic. I-am in§irat nu§tiu ce fel de asigurari despre extraordinara ta sanatate§i despre intoarcerea ta neintirziata. A§a am in§elat-o§i mai inainte cu citeva zile. Dar, fiindca este o ferneieperspicace, cu greu indrazne§ti s-o duci cu vorba, devreme ce nu te vede sosind acasà.

Scrisorile, pe care le-a trimis la mine, le vei primiodata cu rindurile de fata.

287

www.dacoromanica.ro

Sa fii sanatos si sa ne bucuri cu vestile tale. Acumnu-ti scriu mai multe. Care ar putea sä fie situatia bunu-rilor mele, nu stiu. Ma mir ca regele nu are in fatasupusilor sai atita autoritate, incit sa-1 poata constringemacar pe Török sa-mi inapoieze averile. i care a fost,cauza retinerii lor ? Oare este permis ca bunurile altorasi ale mele chiar, care am fost de la inceput si. sint siastäzi un credincios slujitor al regelui si. al reginei cutoata irosirea puterilor mele si a bunurilor mele sale stdpineasca cu forta acel ti/ ha r, aproape de patru aniacum, in prezenta regelui, care inchide ochii la toate ?Mirsävia situatiei rn-a adus aici. Dar vad cd regelui nu-ipasa de serviciile supusilor sai, de dezavantajele, deruina si de primejdiile bor. Martor mi-e Dumnezeu càam pierdut si am risipit citeva mii de ducati din avereamea de cind sint in slujba bor.

Pe lingd asta, unde sint serviciile pe care li le-amfdcut ? Ce pret au ? Ce rasplata ? Daca o inima de regear tine seama de aceste lucruri, Inca de mult i-ar fioprit pe acei tilhari sa-mi faca nedreptati. Totusi, sintmulte promisiuni despre care am scris cu foarte putintimp inainte seniorului de Lund.

Dar la ce-i mai folosesc aceste sperante unui omistovit de acum din pricina indelungatei asteptari ? Nicio-data nu mi-am cumparat bucuros speranta cu bani.

Scrie-mi daca prin casierul meu s-a obtinut ceva acolocu privire la bunurile mele, care trebuiesc recuperate..5i daca nu s-a obtinut nimic, sprijind-1 ea, in cele dinurrna, sa-mi fie redate averile.

Cu bine.Gand, in 7 septembrie, in anul Dom-

nului 1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Multimea indatoririlor mele face sa nu pot fi rnailung la scris. Sint sanatos. Nici treburile nu merg prost,dar pot sa-ti spun toate astea mai bine prin viu grai,decit prin scrisori.

288

www.dacoromanica.ro

AsteaptA peste patina vreme scrisoarea mea; cAci dupàce voi da drumul cailor si slujitorilor, voi veni la voiintr-un suflet. Insotitorii vor veni mai tirziu.

Imi place sd sper CA devotamentul meu fatA de maies-tatea-sa regard nu va fi recunoscut atit public, pe citeste de adevArat.

RAmii sAnAtos preabunule senior si prieten.Din Viena, 25 septembrie 1533.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Ieri mi-au fost inminate scrisorile seniorului reverendde Lund, pe care ti le trimit. I-am primit pe ungurii mei,care sint de partea regelui si am chibzuit in secret inlegAturA cu acele lucruri despre care vorbiserdm noi doiaici. Cu toate acestea pind acum nu s-a anuntat nimiccert, dar in scurt timp vom auzi lucruri mai sigure.S-a scris chiar cA acum voievodul a trimis pe comisariisAi la Pojoni si la rege. Nu stiu ce vor isprAvi. DumnezeusA fericeascA tratatul lor ! Regele a plecat de asemeneala Praga, cAci si boemii au obiceiul sd judece in a patrazi de la nasterea Domnului procesele, in care numairegele ar putea sA comute pedeapsa.

Regina zace. Eu sint sAnAtos, dar as dori sA fie si easdnAtoasd. Tu, dragul meu Scepperus ingrijeste-te, ca safii sAnAtos si sA te intorci repede aici cu toate treburilerezolvate acolo dupd dorintA.

Dar intre timp nu uita si incAlzeste-ne cu scrisorile tale.Cu bine.

Bruxelles, 19 noiembrie 1533,

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Dacd pinA acum ti-am scris putin despre realizArilemele, de vinA a fost numai faptul cd de aici n-a plecatnici un curier spre voi. Cad acesti fruntasi, care se and

289

www.dacoromanica.ro

aici, au fost atit de cople§iti de povara indatoririlor,incit n-a§ fi putut cu nici un chip sä ma folosesc deplecarea lor. Insa acum vine la voi acest frunta§, princare nu pot sa-ti scriu nimic altceva de cit ca ma simtfoarte bine cu sanatatea §i Ca voi fi trimis de aid inAustria peste putin timp. Find atunci nu §tiu sigur dacãvoi pleca prin Flandra sau direct prin Burgundia. Spe-cific asta pentru ca inteleg cà imparatului ii este teamalsa nu ma retina sotia sau prietenii. Oricare va fi drumulpe care-1 voi apuca, o voi in§tiinta pe senioria-voastra.

Nu \Tad ce ti-a§ putea scrie despre afaceri. Caci pingacum n-a ie§it la iveala nimic demn de scris. Intre timpsenioria-voastra ar putea sa a§tearnd pe hirtie cererilesale, pe care ar dori sa mi le incredinteze, ca sa poatatrimite senioria-voastra insa§i la Viena acest memoriu,dupd ce va primi urmatoarea scrisoare de la mine, sausa mi-1 dea mie in mina, daca voi veni eu insumipe acolo.

In clipele de fata nu mai am nimic altceva sa-ticomunic, cad sint prins pina peste cap cu ni§te problemedespre care te voi in§tiinta ulterior.

Recomanda-ma din toad inima ilustrei doamne con-tese de Salm, doamnei de Baillieul §i doamnei Lucretia.

Rämii cu bine.Din Montisonum, in 27 decembrie

1533.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Oricit de mult rn-am fortat sa obtin de la imparatingaduinta de a ma intoarce in Austria prin Flandra,n-am izbutit, totu§i, sa obtin dezlegarea, caci imparatulse teme, ca nu ma voi putea zmulge atit de u§or dinbratele preaiubitei mele sotii.

A§adar, mi-a poruncit sa ma intorc prin Burgundiaceeace am §i facut §i am ajuns nevatamat la Do la,

capitala acestei provincii. De aici intentionez s-o iau de-a

290

www.dacoromanica.ro

dreptul spre Germania si dupd cum trag nädejde, voiajunge la Viena inainte de intii februarie.

Iata ce am vrut sa-ti fie comunicat tie si maiestatii-sale regale : cd orice precizare legata de situatia bunu-rilor sale si orice ar vrea sa cunosc eu, sau sä indepli-nesc pentru maiestatea-sa, va putea sa-mi transmit& laViena prin cel dintii curier. Eu nu voi rasa la o partenimic ceea ce ar tine de zelul si de sirguinta mea, ca safie duse la bun sfirsit interesele voastre ale amindurora.

In legatura cu discutiile acelor personaje ilustre,despre care am sporovait noi si in care ne puneam atitanadejde si tu si eu, nu va rezulta nimic pozitiv in acestan. Ba din contra, va fi mai rdu decit speram noi.Intelegi ce vreau sa spun. Cei care se ocupa de rezol-varea acestor situatii sint mai greu de urnit decit plumbul.

Imparatul mi-a acordat un loc in consiliul particular,sau secret pe linga maiestatea-sa regala. Trimit trezorie-rului Wolffgang Haller diploma prin care mi-a fost acor-data aceasta concesie, ca s-o prezinte reginei si celor ina cal-or sarcind cade onorarea ei, iar dupa aceea s-o tri-mita la sotia mea. Te rog sa-i fii si tu de ajutor §1 in-deamnd-1 pe acest om caruia nu-i lipseste rivna nunumai s-o strecoare printre hirtiile reginei, ci s-o si tri-mita sotiei mele, care doresc sä va fie din nou incredintatd.

Din cauza gerului cumplit si a lipsei de timp nu potsa Và scriu mai multe in legatura cu motivul pentru carema retin aici indatoririle oficiale. Spune-i maiestatii-regale atit : cd eu am dat tircoale acelui fost consilier,mai mult pentru a ma putea introduce cindva de dreptin rezolvarea chestiunii privitoare la bunurile maiestatii-sale, decit din vreun alt motiv.

Recomanda-ma foarte stdruitor doamnei contese deSalm, doamnei de Baillieul, doamnei Lucretia si doamneide Sovastre.

Scrie-mi daca ai primit aceste rinduri ale mele, saunu ; scrie-mi cind si ce s-a rezolvat in chestiunea pre-zenta, legata de postul meu.

*i mai ramii sandtos prietene din tot sufletul iubit !Din Dola secvanilor, pe fluviul Al-

duasdubin, in 17 ianuarie 1534.

291

www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Rämäsesem intr-adevar perplex dup5 cele aflate dinscrisorile tale trimise in 27 decembrie din Montisono si.inminate mie in ziva de 12 ale acestei luni. Cdci nuscrisesesi nimic despre traseul intoarcerii tale si nu stiamdacA trebuie sA te astept aici sau, dacd ai plecat cumvala rege prin Burgundia, sA-ti trimit scrisorile acolo.

SA te astept, asadar, zadarnic astAzi aici si sA inceteza mai fi nOucit de intimplarea asta, mai ales fiindcA luiHaller i-ai scris mai deschis decit mie, s5-i spunA regineica, dacd are vreo dorinta expresa, sä ti-o cdmunice lacurtea regalä. Am sfatuit-o pe regina sd trimità printine scrisorile de imputernicire, cum le numesc ei, laGritti, indiferent dacd treci sau nu pe aici, pentru ca,dacd ti s-ar pdrea CO trebuie intreprins ceva, care ardepinde de maiestatea-sa, in chestiunea averilor maies-VOW-sale reginei sau ale mele, Gritti sd poatà actionacu mai mult succes, de vreme ce este fortificat" cuinscrisurile reginei.

Scrisorile de imputernicire, despre care-ti vorbeam,le vei primi odatä cu rindurile de fatà. Probabil veiconsidera cà s-a gresit ceva in titlu ; dar nu ne veiimputa noud aceastà greseal5", ci tie, fiindca ai promisca te vei intoarce pe aici si, nu numai ca nu te-ai intors,dar nici macar nu- ne-ai informat de schimbarea rutei.

Cu toate acestea, dacA ti-ai schimbat hotOrirea, dupdce vei fi radiat expresia guvernatorului", vei avea gripsd se punA in loc, peste stersatura grijulie, protecto-ruluP'. Secretarul regelui va putea sd-si asume mai alesaceastä rAspundere, caci are scrisul asemAnAtor. Astava depinde de prudenta si. dexteritatea ta. ,Si s5 nu temire faptul CA, in scrisorile reginei, a fost schimbat titlulfunctiei tale, cAci pari a fi un Proteu 49.

In privinta bunurilor mele, pe toti zeii, dacA ti-arplAcea sal te ocupi de ele, te rog manifesta, in sfirsit, ogrijä plind de atentie fatO de rege si fatO de seniorulde Lund. Un singur lucru sO obtii : sd reintru in posesiaaverilor mele ! Stii la ce concluzie ai ajuns la Constan-tinopol in privinta averilor reginei si a averilor mele

292

www.dacoromanica.ro

Din insemnarea, pe care ti-am trimis-o cu rindurilede fata, vei intelege clar toate intentiile mele. Daca inprivinta bunurilor mele ti se va 'Area cà revin asupraaceluiasi lucru, pina la dezgust, atribuie aceastà atitu-dine nelinitii pe care am avut-o i o am din cauza kr,ca sa se ispraveasca odata acest efort al tau si al draguluisenior de Lund.

Vei primi i scrisorile pe care le-a trimis regina se-tniorului Tridentinus 5° i regelui pentru recomandareacererilor mele, daca s-ar intimpla ca chestiunea sa ajungapina la ei. Insä dacd va fi suficient ca problemele sa-ilie prezentate numai lui Gritti ai putea sa adaugi=cererile mele dupa ale reginei. Pe toate astea, insa, tu'vei sti sa le duci la capat mai bine decit a ti eu sate rog sau sa-ti dau indicatii mai ample.

Totusi, as don foarte mult sa tii seama de un lucru :eu nu te-am rugat niciodata altceva mai din adincul

-sufletului, decit sa duci la bun sfirsit cauza aceasta amea dupd dorinta inimii noastre. Iar prin aceasta nu-vei avea in mine un prieten i un frate nerecunoscator,ci pe unul care va putea impartasi cu un prieten cre-dincios i -acestea, pe care le discut acum cu tine si celepe care voi avea de gind sa ti le comunic in viitor.

Rarnii sanatos i ai grija sa nu ma insele sperantape care mi-o pun in tine.

Scrisorile de la ai täi, care sint sanatosi, ti le trimittot acum.

Contesa, Lucretia i doamna de Baillieul iti trimit, caxaspuns, aceleasi salutari.

Bruxelles, 22 ianuarie 1534.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Scrisorile tale, care fusesera redactate la Dola in ziva(de 17 ianuarie, mi-au fost aduse astazi de la Haller.

Ma bucur foarte mult ca esti sanatos.Daca, pe linga hirtiile, care ti-au fost trimise de

,curind (cad prevazuseram ea te-ai intors prin Burgundia.

293

si

'ea

www.dacoromanica.ro

avind in vedere cele intimplate !) mai existd §i altedovezi cu privire la situatia bunurilor mele §i ale reginei,care ar trebui sd fie trimise, iti vor fi trimise.

Sint consternat a§a sd &Mese ! frate dragd, dincauza celor scrise de tine despre previziunile acelea intu-necate. In rezolvarea lor pa§nied stAtea unica sperantd asalvdrii publice, dar vdd cd §i aceastd nddej de soartane-o duce in altd parte. Daed a mai apdrut pind acumceva, ce crezi cd a§ vrea sd §tiu §i eu, scrie-mi.

Reginei i-a pldeut cd tu ai fost distins de consilii.Eu insä rn-am bucurat a§a de tare, ca de propriile melepodoabe. 0, &eä ai fi rdspldtit nu numai cu onoruri, el§i cu vreo binefacere dupd cum o meritd. cinstea §ieforturile tale !

Voi vorbi cu regina despre acest oficiu al tau maimult ca pind acum. In clipa asta n-am vrut ca acestmesager, care pleacd in mare grabd de aici, sd porneascala drum fdrd scrisorile mele.

Comunicd-i seniorului arhiepiscop de Lund 51 Ca' i-amrezolvat chestiunea, atit cit fusesem in stare. Cum amrezolvat-o insd, ii voi scrie in curind.

Interesele mele vi le incredintez you'd in mod deosebit.Dacd ati vrut vreodatd ca eu sd mai am vreo sperantdin viata, atunci rezolvati-le §i anuntati-md indatd ce seva fi produs minunea.

In legAturd cu problemele tale personale nimic n-afost neglijat, nici de mine, nici de Haller.

Spre marea mea durere, regina se simte cind mairdu, cind ceva rnai bine. Sperdm cd se va insAndtoqipind in mai. De cind 1-a consultat pe doctorul Lotha-ringus, n-a mai fdcut nici un progres.

Dacd vei gdsi cu cale, poti sà-1 anunti pe rege desprestarea sandtdtii reginei in numele meu ; totodatd reco-mancld bundtatii acestuia serviciile mele.

Cu bine.Bruxelles, 1 februarie 1534_

294

www.dacoromanica.ro

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

CORNELIUS SCEPPERUS

Daca esti sdnatos, ma bucur. Dupa cum iti scrisesemcu foarte putin inainte, regina se bucurd Ca ai fost numitconsilier particular. Eu a fi preferat sa fi fost nurnitconsilier financiar, caci atunci ai putea sa slobozi maimulti bani.

Interesele tale se afla in acest stadiu : Haller ii amin-tise reginei despre acest beneficiu acordat tie de imparat,dupd cum ii scrisesesi lui ; de asemenea amintise acestlucru i tezaurarului i altora de a caror hotarire de-pindea chestiunea. Acestia la inceput pareau usor deconvins, dupg aceea, insd, au inceput sa se lase maigreu, invocind ca scuza nu stiu ce legiuire a irnparatului,care prevede ca in viitor sa nu fie sporit numdrul con-silierilor. Eu rn-am adresat reginei ieri. Asculta cam cei-am spus : Cornelius Scepperus, bunul slujitor al maies.-tatii-voastre, rn-a rugat sa-i fiu procurator pe lingamaiestatea-voastra, in toate chestiunile care-I privesc.Mi-am asumat cu placere aceasta sarcina i fiincica Scep-perus este prietenul i fratele meu i fiincica acelasiScepperus o poate servi pe maiestatea-voastra asa cum aservit-o si mai inainte. Se cuvine, asadar, ca eu sa mani-fest grija fata de onoarea lui si de promovarea lui infunctii".

I-am strecurat reginei Inca multe alte indemnuri,asupra carora pastrez tacere, ca sa nu spui cà eu sintun adulator, chiar daca in cazul de fata ai avea motives-o faci. Regina mi-a rdspuns ca maiestatea-sa stie càtu ai servit-o pina acum i ca ai mai putea sa-i fii deSolos si cã ar vrea sa-i mearga la inima serviciile tale.Atunci eu i-am aratat ca seniorii consilieri invoca nustiu ce fel de ordonanta a imparatului cu privire la res-trictia de a spori numarul consilierilor. Regina araspuns ea aceasta ordonanta nu va fi un obstacol pentrunumirea ta. Caci i pind acum numarul acestor consilieriar fi fost de sase oameni si nu vede de ce ar trebuiacum sa fie mai putini. Prin urmare, regina a addugatca maiestatea-sa se va ingriji de promovarea ta in functia

295

www.dacoromanica.ro

de consilier. In acest stadiu se aria deci, in prezent,.afacerea ta si am conchis astfel : dupa ce Panormitanus.va fi ajuns la regina caci tii ea el soseste mai tirziusi din cauza batrinetii sale si din cauza bolii regineifie ca eu a fi cel care te-as sustine, fie Haller, sd-iaducem aminte reginei, ca sa-i explice deschis lui Panor-mitanus dorinta maiestatii-sale de a fi admis tu in rindutconsilierilor. Deci noi vom avea grijá in primul rind de-acest lucru i te vom instiinta, sau eu sau Haller, despre-modul in care s-au rezolvat lucrurile.

In legatura cu interesul reginei, pe care trebuietratezi cu Gritti, se pare ca nu exista nici un amanuntde care sä nu ne fi ingrijit din timp. Ai scrisorile de in-credintare, de a caror putere sa te folosesti in acelesituatii, care s-ar parea cà vor fi prielnice rezolvarikinteresului maiestatii-sale. Daca vei voi sä ai vreo inf or-matie in plus, consilierii reginei, care se afld acolo, tevor informa.

Chiar daca titlul scrisorilor de incredintare Care.Gritti ar trebui modificat dupd imprejurare (caci n-am-stiut in ce fel va fi folosit) i daca acolo nu 1-au pututcorecta ingrijit, scrie aici i eu iti voi trimite prin posta.alte inscrisuri. Daca Ii va trebui orice altceva, da-mi;de stire. Eu iti voi trimite. De asemenea in privinta.averilor mele, de care te ingrijesti, dacd chestiunewajunge la Gritti, vei putea sa te folosesti de putereaacelorasi scrisori de incredintare, conform acelor con-cluzii care s-au impus la Constantinopol in legatura cuiaverile mele si ale reginei.

In numele lui Dumnezeu si al prieteniei noastre reci-proce, te rog. ai grija de bunurile mele, despre care ti-arrrscris §i in scrisorile anterioare insistind, poate, chiar pinäla dezgust. Prietenii mei din Ungaria imi scriu ea regelea ingaduit pentru un timp scurt ca i averile mele si ale-altora sa ramina in stapinirea lui Valentin Török. Asta,,bineinteles, dupa ce regele nu putuse face fata imenseilacomii a acestuia. Daca a fi fost acolo, sau daca a fiavut un solicitator sirguin.cios in momentul tratativelorcu Valentin, nu cred ca regele i-ar fi cedat lui averilemele, impotriva celor stipulate in scrisorile date miechiar de maiestatea-sa. De altminteri, chiar daca acumi

296

sd-1:

www.dacoromanica.ro

a§ avea pe cineva, care sa trateze cu Valentin, cred cdel nu va fi neinduplecat impotriva mea. Ai grija, te rog,ca prin efortul, atentia si straduinta ta in aceastd intre-vedere cu Gritti, averile mele sa fie scoase dintre falcilelui Török. N-ai putea sa-mi faci vreo pläcere mai mareca asta, dragul meu senior si frate ! Ai putea sa-1 intrebipe seniorul Gerendi, episcopul de Transilvania, de carema leagd o prietenie foarte strinsd si reciproca 'Inca dinvremea copilariei noastre, prin ce tratat va fi lasat vre-melnic regele bunurile mele in miinile lui ValentinTörök. Episcopul Gerendi insu§i cunoaste mai bine practi-cile lui Valentin.

Despre chestiunile daneze i-am scris seniorului deLund, de la care vei primi informatii asupra lor. Despreperspectivele acelea minunate, despre care ne-am intre-tinut aici cu atita bucurie, te rog scrie mai pe larg :n-ai de ce te teme. Fereste-te de nume si foloseste chiar,daca-ti convine, cifrul practicat cu seniorul de Lund saualte semnificatii ale cuvintelor. Socotesc ca eu le voiintelege.

Citeste aceste bazaconii ale consilierilor regeluiAngliei si vezi ce ar putea pune la cale, cad aici umbrazvonul, adevarat sau nu, ca Melanchton se afla in Angliasi Lantgravul de Hessa a plecat la regele Frantei.

Cu bine si recomanda preaplecat serviciile mele maies-Latii-sale regale. Fa acelasi lucru si fata de seniorul Tri-dentinus.

Contesa de Salm, de Baillieul, Lucretia si doamna deSovastre iti trimit salutari la rindul lor.

Fii sanatos si din nou cu bine.Bruxelles, 8 februarie 1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Am primit scrisorile senioriei-voastre din data de22 ianuarie, care mi-au produs o foarte mare bucurie.Am primit si memoriul pe care-I voi urmari cu per-severenta.

297

www.dacoromanica.ro

Gritti n-a sosit pind acum si nu se aude nimic despreel afard de faptul cd 1-a insotit pe Ibrahim Pasa spreAnatolia si cd dupa aceea se va intoarce aici.

Noi am expediat deja, in mare graba, acest curierrapid la imparat.

Intimplator eu voi merge in intimpinarea lui Gritti,oriunde s-ar afla. Dar toate acestea sint secrete pentrusenioria-voastra si nu trebuie spuse maiestätii-sale regale.

Scurtimea timpului ma face sa fiu scurt acum sila scris.

Senioria-voastra sd transeze cu tezaurarul Haller, casa trimita repede mandatul meu de consilier la sotiamea si sa-mi raspundä la scrisorile trimise mai inainte.

Peste putin timp iti voi scrie mai multe.Din Praga, in ziva de 8 februarie

1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Nu trebuie sd ma folosesc de multe cuvinte in aceastaretragere neasteptata a mea. Minded plec astazi din noula turci, am de gind sa-1 caut pe Aloisius Gritti si sa-1aduc la serenisimul rege. Pe lingd asta am de gind sdmai intreprind si alte lucruri, care sint legate de calitateamea de ambasador, ceea ce o rog pe senioria-voastrareverendisimä sa binevoiascd sd-i comunice maiestatii-sale regale.

Ma voi folosi la timpul potrivit de scrisorile de in-credintare ale maiesthtii-sale asupra lui Gritti si nu voiuita de interesele tale, care sint tot atit de aproape deinima mea, ca ale mele proprii. Memoriul cu privire laintreaga situatie a bunurilor tale il am si-1 port cu mine.Fii convins ca in aceasta problemd de maxima impor-tanta pentru tine voi actiona, atit in chestiunea maies-tatii-sale regale cit si in a senioriei-voastre, ca in ches-tiunile mele proprii.

298

www.dacoromanica.ro

Incredintez pind atunci senioriei-voastre toate pro-blemele mele de acolo si familia.

Si ramii cu bine.Din Praga boemilor, in ziva a 14-a

a lunii februarie, anul 1534.

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

CORNELIUS SCEPPERUS

Am primit ieri scrisoarea ta trimisä in opt ale luniiacesteia. Te iert, dupa cum te rogi, pentru scurtimea ei,dar asta numai cu conditia sa-mi trimiti altele mai lungi.

Sint foarte multe lucruri pe care le banuiesc in lega-tura cu intirzierea sosirii lui Gritti : intre gura si imbu-catura multe se pierd de obicei. Plecarea lui Ibrahim inAnatolia nu-mi place prea mult, daca am in vedere inte-resele noastre. Ce se va intimpla cu bunurile mele, dacdse pune problerna repararii situatiei in lipsa lui ? Ceeste mai rusinos in povestea asta, decit pastrarea inte-reselor lui loan nevatamate ? Ne este favorabil Hristos,ne sint favorabili oamenii, ne sint favorabili cei invinsi,ne favorizeaza steaua noastra buna si se poate, oare, sänu existe nici un mijloc cinstit pentru stergerea fära-delegii !?

Ma rusinez de aceasta situatie etc. Ascunzi de mineceea ce n-ar trebui sa ascunzi. Aud de la altii ceea cenu pot intelege de la tine. Ti-am spus : ceea ce scrii tu,cornunic reginei ; altora nicidecum.

Mergi inainte pe drumul tau numai de ar daDomnul sä fie norocos ! Dumnezeu ne vine intr-ajutor,iar noi nu vrem sa-i primim darurile.

Cele scrise de mine te vor mira tare ? Sa nu te mire !Ruina patriei mele si dragostea pentru crestinatate rn-auconstrins sä le scriu.

Primeste noutati despre interesele tale. N-am pututastepta sd vina Panormitanus la regina. Haller a lipsitsase zile ; acum s-a intors. I-am vorbit reginei, care ti-adorit cu ardoare aceasta demnitate, dupa cum ti-am scrissi alte dati. M-am dus la Panormitanus cu mandatul

299

www.dacoromanica.ro

pentru functia ta de consilier. Am rezolvat plin de grijdchestiunea ta cu Panormitanus, cad te sustine. Pe citam putut 1-am sprijinit in rezolvarea acestor interese aletale. Nu cunoscuse dinainte acest mandat, dupd cum mi-aspus ; eu il dAdusem lui Haller, cu scopul sA obtinäsemnA tura odatä cu cea a financiarilor. Stii CA oricesituatie, care ar viza un salariu, depinde de bunul placal financiarilor. Cred cd eu si Panormitanus vom rezolvaafacerea in curind.

Tu strdduieste-te sà-ti indeplinesti indatorirea si, in-diferent prin ce mijloc, sd poatä fi realizatà dupd dorintainimii noastre.

Interesele mele sd le ai recomandate si sd le inde-plinesti asa cum eu am incredere in tine si cum i-aipromis reginei si dupd cum te-ai oferit mai de mult.

Iti trimit cu rindurile de fatä scrisorile sotiei tale.Irish" cele pe care i le-ai trimis acum, i le voi trimiteabia miine la Bruges.

Cu bine si scrie despre toate lucrurile färd teamd.Bruxelles, 17 februarie 1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Tocmai ajunsei la Lubliana, cind am inteles cd PetruCrusitz a intreprins o expeditie impotriva turcilor si animicit centuriile acelora. Nu cunosc prea bine cu cegind si cu ce intentie a fdcut-o afard doar de faptul cdaceste gdrzi de pazá de la granite nu pot sä suportelinistea.

Despre Ibrahim Pasa nu se stie nimic ; oamenii spuncd 1-ar fi ucis cineva de la Tagmatz Sciach. Sophy-Alynu stiu incotro a fugit. Este sigur faptul ca oricit demare a fost puterea fortelor turcesti, acestia s-au retrasdin Europa.

Despre sosirea lui Gritti nu stiu nimic sigur pindacum, desi a sosit aici Vespasian Iaderen. Cred cd voicunoasteti acolo toate acestea cu mai multd precizie, cdci

300

www.dacoromanica.ro

eu nu rn-am intilnit cu Vespasian. Am rdmas pironitlocului aici in Lubliana din cauza unei extraordinareumflari a apelor. Cdci pin'à intr-atit au crescut din cauzatopirii z'apezilor si Sava si Labacus si celelalte fluvii,incit rupind podurile pretutindeni impiedica drumul prinvAile muntilor.

Transmite-i maiesatii-sale regale c'd eu nu voi neglij animic din ceea ce ar putea astepta rnaiestatea-sa sausenioria-voasträ de la vreun pact.

Recomanda-ma lui Wolfgang Haller si celorlalti se-niori si prieteni. Te rog sa trimiti scrisorile la preaiubitamea sotie printr-un curier credincios. Ma incredintezsotiei din inimg.

Din Lubliana, in ultima zi a luniifebruarie 1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Si lit de furtuni, si prielnice si potrivnice, stau inte-penit in aceastd insuld Lesina din Illyricum care in anti-chrtate se numea Faros, amintità si de Appian.

Citeva trireme ale venetienilor au sosit ieri si aziaici, venind din Creta, din Constantinopol, din Feacia sauCorfU. Cei sositi aici povestesc cä Ibrahim Pasa a fostzdrobit de Sophy.

Acest zvon s-a aflat mai de mult, dar niciodatil n-afost mai sigur, decit se cunoaste acum. Ibrahim a avutcu el jumaatea portii, adicd jumdtate din armata regu-latä a sultanului turc, al cdrui total se urea: la patruzecide mii de oameni afara de acangii, de altii si de familia sa.

Acum s-a poruncit ca orice ramäsita a armatei luidin Grecia sd vind la Constantinopol si la Galiopol, casä fie trecuti soldatii in Asia, cu sultanul turcilor insusi,la inceputul lui aprilie.

0 spaimd uriasd a cuprins aceast'a populatie asa ca sicrestinii, care au fost aici in Constantinopol, fug cu totii,inspäimintati de nu stiu ce presimtire.

301

www.dacoromanica.ro

Petru Crusitz, capitanul Clyssei, acoperindu-se cu nu-mele imparatului si al papei, a scos din Bosnia si Polyzao pradd insemnata.

Sangiacul acestei provincii, Mihalibegovici, ar dori sarascumpere fortele, daca n-ar sta in fata un alt dusmansi mai puternic, impotriva caruia trebuie sd instituiedin nou recrutari.

Turcii spun ca pacea a fost rupta de Catre regeleFerdinand din cauza ca Petru Crusitz a luat si soldatisi colonisti din provinciile regale si ca ar vinde in acesteprovincii prada. Mai spun cd el a fost totdeauna sluji-torul aceleiasi maiestati-regale si Ca provincia Clyssa n-arfi a imparatului, ci a regelui.

Se spune ca. Aloisius Gritti a plecat din Constanti-nopol, dar nici pind acum nu se stie exact acest lucru.Eu voi sti toate astea mai sigur la Rhagusium, catre carema indrept, si voi scrie din nou de acolo. Am intentiasä indeplinesc acele lucruri care sint in acord cu inte-resele maiestatii-sale regale si imperiale.

Vei avea incredintate interesele mele particulare, asacum vei binevoi sa recomanzi maiestätii-sale regale sicelorlalti seniori si patroni care &Mese acolo serviciilemele.

Consoleaz-o pe sotia mea si pe prieteni si ramiicu bine.

Din insula Lesina, in ziva de 19martie 1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Desi timp de optsprezece zile am luptat cu vinturileneprielnice in Marea Adriatica, am ajuns in cele dinurma la Rhagusium.

In legatura cu zvonurile privitoare la Gritti, am inte-lese aici cd el se afla pind in prezent la Constantinopolsi asteapta inapoierea lui Barbarosa52, care a plecat inSiria la Ibrahim Pa§a. Nu stiu exact daca acesta stireeste adevarata sau nu si nici daca nu cumva altfel stau

302

www.dacoromanica.ro

lucrurile cu el. In seurt timp voi eunoaste totul. Oameniispun ca acest Ibrahim a fost invins de Sophy ; totusi nuse eunoaste destul de limpede cum anume 1-a distrus, sauprin ce mijloace.

Indata ce am ajuns la Rhagusium am trimis un curierla sangeacul Hertegovinei, la sultanul turcilor si la Aloi-sius Gritti si le-am scris la toti trei despre insarcindrileincredintate mie. Trag nadejde ca voi avea raspunsul inscurt timp. Atunci và voi scrie mai exact si mai pe largdespre toate. Cad acum ma preseazd plecarea acestuiHergantinus, care a prins zile prielnice pentru a se in-toarce si ma constringe sà fiu scurt.

Iti incredintez interesele mele de acolo. La rindul meuani de gind sd ma ingrijesc de ale tale si nu trebuie säte indoiesti citusi de putin de asta.

Toti sangeacii, afard de cel al Samandriei, Bosniei §1Hertegovinei, ale cdror trupe insumeaza la un loc, toatetrei, treizeci de mli de calareti, au trecut in Asia. Aceastdsituatie demonstreazd cà acolo interventiile militare n-aureusit. Se spune ca si Mihalibegovici va asedia fortareataClyssa, din cauza pagubelor provocate de Petru Crusitz.Ce va mai aduce viitorul, in plus, nu stiu.

Se spune Ca insusi marele sultan al turcilor, in per-soana, va pleca in Asia. In curind vom cunoaste situatiaexacta.

Incredinteaza serviciile mele sacrei-sale maiestatiregale si celorlalti superiori ai mei, reverendisimului pre-lat Panormitanus, ducelui de Arschoth, seniorilor deSempy i Molenbais si tuturor celorlalti, pe care dorescea Isus Hristos pastreze sanatosi impreuna cu se-nioria-ta.

Rhagusium, 31 aprilie 1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Perybeg Baltogly, sangeacul Hertegovinei, mi-a trimisastazi dintre slavi pe unul de al sau cu patruzeci de cai,care ma vor transporta de aici la Constantinopol. El

303

sa-i

www.dacoromanica.ro

scrie de asemenea cd Aloisius Gritti se and ined la Con-stantinopol si cd nu va pleca asa de repede de acolo.Sint indemnat sä ma folosesc de el, ceea ce am intentiasd si fac in prima zi a lunii, fara sd-1 astept pe Hierony-mus de Zara ; acesta mi-a fost addugat ca ajutor in pro-blemele care-1 privesc pe maiestatea-sa si a rarnas bolnavin orasul Sf. Vitus, in Liburnia.

Turcii se vinzolesc pe toatä intinderea mArii cu oRoth" numeroasä, compusd din cloud sute de cordbii detransport trireme si bireme irnpotriva careia pleacdzilnic pirati si corabii fard numdr. Barbarosa, Inca dinfragedd copildrie, intentioneazA sd pung mina pe acestducat al piratilor Alfa. Ce urmdresc ei numai Dumnezeustie ; mie nu mi-e cu totul clar, dar niciodatd Domnulnu i-a lipsit pe ai säi de indurarea lui. Insd vai deaceia prin care s-a ajuns in aceastä situatie !

Ibrahim Pasa, dupd ce a pierdut o parte din trupe,nu stiu prin ce masinatiuni i-a constrins la armistitiupe acei vestiti tineri persani. In prezenta acestora, mamaacelorasi frati Sophy, veni in scurtà vreme la Constan-tinopol, insotitä de un alt bdtrin persan, ca sd clued tra-tative pentru pace. Sultanul turcilor insusi, care se in-doise de aceste lucruri, a iesit din nou la lumind. N-amputere sa-ti redau cu citd bucurie a primit trimisulsultanului de aici vestea armistitiului incheiat cu fratiiSophy. Cad turcii au ridicat o armatà numeroas6 si nuse indreptau spre aceasta bdtglie de bunavoie, ci in dis-perare. Insg acum trag speranta de vremuri mai bune.Caci in ceea ce priveste flota, ea va fi puternicd nu atitdatorità soldatilor, cit datorità ambarcatiunilor si oricitde numeroasä ar fi flota ea este pregdtitä mai degrabdpentru prgclâciuni decit pentru rAzboi.

Pe de altd parte Ibrahim a rdmas pe loc, la Halapia,pind cind i se va face cunoscut la ce invoiald a ajunsmama fratilor Sophy cu marele sultan si nu se aflanicidecum in drum, dupd cum au adus vestea ultimiicurieri, care veniser6 aici din Constantinopol. Cdci ei s-auinselat, luindu-1 pe Barbarosa drept Ibrahim.

Acestea sint noutAtile pe care eu le cunosc ca fiindabsolut adevärate. Pind la verificarea lor las toate cele-lalte la o parte si imi orinduiesc constiinta conform

304

www.dacoromanica.ro

acestei invieri a Domnului, pentru ca, luindu-mi drepthrana pentru drum o parte din jertfa preasfintului sautrup si singe, sa ma pot incredinta rnai bine aparat si maicutezdtor promisiunii barbarilor, de care nu ma tern deloc, cit timp imi pun nädejdea in ajutorul lui Dumnezeu.

Dirnpotriva, sper sa pot veni in intirnpinarea porniri-lor dusrnanoase al acestor oameni ticalosi si voi obtineo victorie foarte sigura in interesul intregii republicicrestine si a principilor nostri. Insa ma voi comporta inrnodul acela tiranic pe care 1-au adoptat mai inainte, larindul lor, adica ma voi increde in sabie si bin..

Pind atunci recomanda-ma staruitor serenisimei salemaiestati regale si lui Panormitanus ; de asemenea celor-lalti seniori si prieteni.

$i ramii sanatos.Recomanda-ma lui Conradus Goclenius si lui Petrus

Egidius, daca le vei scrie.Din Rhagusium, 3 aprilie 1534.

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Din rindurile tale, trimise in ultima zi a lui februariedin Lubliana, am inteles cà esti sanatos si ea ai ramaslocului acolo citva timp din cauza revarsdrii apelor.

Stiu Ca si ai tai sint toti sanatosi, afard de decan :acesta s-a intors acum aici la Anvers, unde se aflä inprezent in mina chirurgului, ca sa-si ingrijeasca vecheaboala, care dupa cite socotesc iti este cunoscutd.Din cauza pilulelor administrate, daduse in dizenterie.Acum se sirnte mai bine si cred ca in scurta vreme seva vindeca.

Intimplarea lui Ibrahim nu mi-a prea placut : doreamsa fi fost salvat pind dupa descurcarea situatiilor. Caddaca va incdpea conducerea pe miinile altuia nustiu dacd ar mai putea progresa cu usurinta. Dintre totinu mai existä nirneni, pe care sa nu-1 scoata din rabdariaminarea lui Gritti si toti se tem sa nu se ascunda ocrima in toate astea.

305

www.dacoromanica.ro

Lucrurile pe care ai vrut sä i le comunic reginei,i le-am comunicat. Iti aduc vii multumiri pentru grijastatornica pe care o manifest fatd de interesele mele.Strdduieste-te ca si dupd aceea sä ai aceeasi solicitudine,pe care ai inceput s-o ai si de care nu ma indoiesc deloc, pentru ca, dacd zeii ar dori, sà ma poti duce de aiciinapoi in tam mea.

Doresc ca tu sa te intorci fericit dupd indeplinireatuturor acestor lucruri conform dorintei noastre.

Functia ta de consilier a fost creatä si au aprobat-ototi financiarii. Daca acestia n-ar fi fost niste oameni deplumb si mai greu de urnit decit niste busteni, nici o altaocazie mai bund decit asta nu s-ar fi ivit pentru a inde-plini ceva stralucit pind cind toate puterile vor fi parAsitEuropa.

De data asta am trimis sotiei tale, la Bruges, scrisorileprin decan.

$tii ce Wept de la tine.Iti trimit scrisorile de la sotie laolaltd cu ale altor

prieteni.Cu bine si nu uita de mine si de rugamintile mele.Din nou cu bine.

Bruxelles, 24 aprilie 1534.

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

CORNELIUS SCEPPERUS

Ce multe astepti de la mine ! Toti ai tgi sint sAngtosi.Ei doresc din toatà inima ca intoarcerea ta sd fie feri-cità ; fa', asadar, ca dupd ce ai indeplinit acolo toatecite decurgeau din hothrirea impAratului si a regelui, sa,te intorci cu izbindã si sd nu neglijezi interesele mele.

Nu-ti scriu acum despre alte lucruri, caci cind te veiintoarce la curtea regelui, le vei intelege pe fiecare.

Iti trimit cu rindurile de fata scrisorile sotiei tale.Cu bine si aminteste-ti de mine.

Bruxelles, In ziva de 10 mai 1534.

306

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULU1 SAU

NICOLAUS OLAHUS

Eu mi-am luat azi rdmas bun de la impäratul turci-lor. Am fost läsat sa plec cu o deosebita bunatate dinpartea acestuia. Ma intorc pe la valahi 53 cum spun ei sipeste regatul Ungariei. S-a trimis poruncd tuturor cApi-tanilor si sangeacului din Samandria, sä ma conduca tea-far si fericit la Strigoniu. Si s-a dat poruncd sa nu fienici unul sigur de viata sa, pind cind nu vor avea lamind scrisori din partea mea, in care sA ark ca am ajunssanatos acolo. Insusi sultanul turcilor a spus cu propriasa gura : Chiar daca ai fi dusmanul meu de moarte, euas face s'a fii purtat pe bratele supusilor mei, vesel si suri-zator, pind la Strigoniu, fiindca tu esti slujitorul stäpi-nului tau si indeplinesti lucrurile care ti-au fost incre-dintate" !

I-am multumit maiestätii-sale.Si nu este putin lucru pentru mine, faptul ca rn-a

protejat, Domnul fie laudat si slävit !Ilustrul senior Aloisius Gritti si-a luat de asemenea

rdmas bun de la marele sultan si s-a intors, prin Tran-silvania, la Buda, apoi la serenisimul rege Ferdinand. Arede gind sa plece de acolo odatä cu mine. Acum, cindi-am atras din nou atentia, mi-a confirmat de cloud orifaptul Ca marele imparat i-a promis anul trecut Ca dotaserenisimei regine Maria va fi sigur restituitg.

N-am uitat rugdciunea senioriei-voastre si nici deaici incolo n-o voi uita. Cdci nu stiu prea bine prin mii-nile cui vor trece rindurile de fata.

Recomancla-mA tuturor seniorilor si prietenilor caresint acolo si in primul rind maiestatii-sale regale, senio-rului duce de Arschot, arhiepiscopului Panormitanus sicelorlalti.

La fel incredintez senioriei-voastre familia mea, cas-o consoleze.

Cu bine.Data la Constantinopol, care estein Bizant, in ziva de 2 iunie 1534.

307

www.dacoromanica.ro

RASPUNSUL LUI NICOLAUS OLAHUSCATRE CORNELIUS SCEPPERUS

Am primit acum patru zile scrisorile tale trimise dinConstantinopol in doua iunie.

Ma bucur din suflet cä esti sanatos si ea te-ai intors.Dar din niste pasaje ale scrisorilor tale am inteles ea in15 ale lunii trecute ai acostat la Pojoni.

Sotia, copiii, fratii si prieterdi sint sanatosi toti.Fancied nu puteam afla nimic sigur despre tine,

doamna trimisese la mine pe Petru al domnului decanin ziva de 24 iulie, ca sa culeaga stiri despre starea ta.0 baba o tulburase uimitor, spunindu-i cà te-a vazut invis venind la ea si rugind-o sa faca rugaciuni catre Dum-nezeu pentru sufletul ffiu. Din cauza acestor prevestiri alebabei, toata familia era foarte tristä, cind 1-au trimis pePetru la mine. Eu am dezmintit cit am putut inselato-rifle acestei batrinele si am transmis doamnei si intregiifamilii sa fie linistità, fiindca in curind te vei intoarcesdnatos. Cdci socotind dupa ziva plecarii speram ca nuvei intirzia mult. Si astfel in timp ce Petru sosea acasa,au sosit scrisorile tale. Am scris atunci din nou sotieitale si cred ca acum este fericita. Dupa aceea n-am maiprimit de la ea nici o scrisoare. Tu fa in asa fel sa teintorci dupà ce termini cu bine acolo toate lucrurile. Fatotusi sa putem spune ea n-ai fost degeaba la Constanti-nopol de doua ori.

Te rog scrie-ne ceva precis, dacd putem trage vreonadejde de pace. Insa interesele mele , indeplineste-le dupadorinta sufletului nostru, in orice directie se va indreptasituatia prezenta, daca nu vrei sa ma ucizi. Din instructiu-nea trimisa odinioara le-ai inteles pe toate Inca de mult.

Recomanda-md seniorului arhiepiscop de Lund si spu-ne-i cà ambasadorii nostri s-au inapoiat din Danemarcafara sa fi rezolvat nimic, ba mai mult, nici n-au indraz-nit sa treaca de hotarele Holsatiei. Acum regina a trimisiaräsi acolo pe un doctor, Almanus Thuucher, daca nucumva se va intoarce din drum de flick dupa cum fa-cuse mai inainte.

Cu bine si sa ai impreuna cu seniorul de Lund --recomandate interesele mele.

Bruxelles, 1 august 1539.

308

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Dupd plecarea senioriei-voastre rn-am chinuit ingro-zitor din cauza unei tumefieri si inflamatii a falcii drepte.In fine acum a spart buba si odatä puroiul scurs, ma'simt mai bine si ma apropii de vindecare. Ma pregatescde drum, cAci peste cinci sau sase zile am de gind säpornesc, dacd va vrea Dumnezeu. Insd am suportat greuvestea cã aerul de mare a fost intrucitva ddundtor sand-lath si inzdravenirii senioriei-voastre, dar sper ca in scurttimp se va restabili si indltimea-ta ; mai ales fiindcdv-ati reintors in clima carthesiand. De fapt acea vestitäregiune maritima a noastrà merità sa fie enumeratà prin-tre cele mai nefericite. Acolo este incontinuu un frigatit de mare, fiindcd localitatea este expusä in intregimevinturilor curentului boreal si suflarea aceea foarte recenu este stdvilitä de nici un fel de munte si de nici o pa-dure ca sa nu sufle asupra acestei coaste cu toatà gura,cum spun oamenii.

La noi nu se stie nimic despre schimbdri ; dacd acoloeste ceva demn de stiut, sa-mi scrie senioria-voasträ re-verendisimd si mie citeva rinduri, pe care sa le incredin-teze seniorului Roland, secretarul galic, care mi le poatetrimite cu usurintd.

Sd fie sdnAtoasa senioria-voastrà reverendisimd si sdma recomande seniorilor si in mod special tuturor prie-tenilor.

Din Bruges, in ziva de 19 septem-brie 1534.

NICOLAUS OLAHUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI sAU

CORNELIUS SCEPPERUS

In sapte ale lunii acesteia am primit rindurile pe caremi le adresasesi din Cameracum in ziva de patru. Teplingi cd nici regina, nici eu nu ti-am scris. La vestileprimite mai inainte de la tine, din Bruges, nu ti-am räs-

309

www.dacoromanica.ro

puns nimic, fiindcd socotisem Ca rindurile mele nu tevor gasi la Bruges, nici pe drum. Caci ma in§tiintase§ica vei pleca la drum dupd patru zile de la trimitereascrisorilor. Acestea mi-au fost aduse mie §i au fost des-chise de regina dupa ziva de §apte.

Ia in nume de bine tacerea reginei, cad tu cuno§tifoarte bine cum sint principii. N-am putut-o solicita peregina sa-ti raspunda, fiindca nu-mi scrisesei mie nimicdespre aceste lucruri §i nici n-am §tiut ce ar fi trebuit sàintreprind pe linga regina in legatura cu ni§te lucrurinecunoscute mie §i scrise in frantuze§te.

Cit de neglijenti sint toti principii no§tri in toateprivintele ! In multe imprejurari ai observat mai dinaintecà nu ti-ar da un raspuns, fara sa" starui indelung.

Totu§i, dupa ce am primit ultima ta scrisoare am in-trebat-o pe regina, care a fost cauza acestei neglijente.A subliniat ca n-a existat nici o altd cauza afara de faptulca sintem mereu pe drumuri. Am vorbit indelung cumaiestatea-sa in legatura cu rugamintea ta de a-ti platisalariul §i de a-i indemna pe financiari sa rezolve situa-tia aceasta. Mi-a raspuns ca va da dispozitiile necesare.Aceasta se va intimpla indata ce ne vom intoarce laBruxelles, sau in alta parte unde se vor aduna financia-rii la regina. Caci acum aceasta tagmd administrativ-financiard este dispersata. Numai o mica parte dintre eiurmeaza curtea §i ceata aceasta este mai degrabd pasio-nata de vinatoare, decit de operatii administrative. Euvoi avea grijä de rugamintile tale §i voi vorbi cu Hallersau la Bruxelles sau in alta parte, unde voi avea o clipade ragaz. Voi scrie familiei tale in Bruges sa-mi trimitaun exemplar al diplomei, ca sa cunoa§tem ziva din caretrebuie sa-ti fie plata salariul.

Nu trebuie sa fii inoportun §i nici sa te cramponezide bani ; dar ai rasa impresia cd e§ti gata sd faci tu insutio nedreptate, daca vei neglija dreptul tau, pe care 1-aic4tigat prin mari eforturi. Tu ai sfidat primejdiile §i in-teresele particulare §i nu ti-ai fi crutat nici averea, niciviata daca situatia ti-ar fi cerut-o ca sa indepline§ticum se cuvine insarcinarile primite de la principii no§tri.

nu trebuie sa insiste cineva sa ma convinga, ca sä credaceste lucruri. Caci am cunoscut firea, talentul si carac-

310

$i

www.dacoromanica.ro

terul tau nu ca pe ale unui om de rind, ci ca ale unuiacredincios fata de principi si cu desavirsire integru.

Aceste virtuti ale tale usor te pot determina sa facitot ceea ce faci nu pentru interesele tale particulare, saupentru vreun cistig, ci spre folosul statului, al crestina-Valli si al principilor. $i apoi tu nu poti fi subjugat denici o patimd. Nici pasiunea pentru glorie, care este de-sarta, nici cele lumesti, nici teama, nici amenintarile nute tulburd asa de mult incit sal te temi a infrunta primej-diile aruncindu-te in lupta pe tine si toate ale tale.Pentru toate acestea ma bucur si sint fericit si pe deasu-pra te sprijin. Caci cine cunoaste mai bine decit tine per-fida toväräsie a acelui neam, la care ai dus lipsa detoate. $i oricum, cu ajutorul lui Dumnezeu, se pare ca aiscapat de uneltirile si otravurile lor in ultima plecareacolo.

Daca turcii te-ar fi avut oaspete in cortul lor peurma, dupd ce ai fi cunoscut si ai fi fost instruit in pri-vinta practicilor lor fiindca invatatii de frunte lecunosc foarte bine ce ar fi putut sa te retina in afarapoate de primej die, de care sa te pazeasca Dumnezeu ?0 astfel de intimplare va fi pentru preaiubita ta sotiesi pentru copii Inca si mai pagubitoare decit pentru tine.$i chiar dacd de mic copil ai fost crescut in spiritul dra-gostei pentru preceptele filozofice, ale dragostei de tara,in orice situatie s-ar afla ea, la strimloare sau in prospe-ritate, poti fi cu sufletul impacat. Virsta fragedd a celorde acasa, la ce le-ar folosi, totusi ? Cum te-ar fi pututmultumi iubirea celor dragi tie, de vreme ce ii expuneaiprimejdiei ? Principii sint in stare sa-si rezolve si sin-guri problemele, numai sa vrea. Tu, sau eu, sintem pas-trati in slujbele oricarui principe numai atita timp citsintem devotati si putem sd-i servim. Dacd in zilele noas-tre virtutea ar avea vreo valoare, sau macar o umbra devaloare, ea ar ingadui oamenilor de isprava sd intreprindaceva. Dar cum nu exista nici un semn ea ea ar aveavreun pret acuma, ce trebuie sä facem ? Daca nu pre-feram, desigur, sa uitam preceptele filozofiei si sa fimacum, mai mult ca oricind, chinuiti si rosi din cauzaingratitudinii principilor. De aceea iti scriu aceste lucruricu toata sinceritatea, cum imi scrii si tu mie. $i sa nu

311

www.dacoromanica.ro

crezi Ca la inceput n-am fost si eu revoltat de aceastAingratitudine a vremurilor noastre, cind vedeam in fiecarezi, mai clar ca lumina soarelui, cum principii nostri, M.A.nici o justificare, rasplatesc pe multi oameni incorecti sisint pe nedrept ingrati cu cei cinstiti. Totusi, fiindcarn-am folosit de aceeasi filozofie, dupa care te conducisi tu, fiindcd dispretuiam averea, lucrurile trecatoare sidesarte, ca si rasplata viciilor, si astazi nesocotesc acestelucruri, desigur cu inima viteazà, dar pretuiesc virtutile,care nu pot fi rasplatite cu lucruri trecdtoare, ci cu celevesnice. Si dupa cum iti povestisem tie, in chioscul gra-dinii tale din Bruges, desi mi-au fost facute promisiunimulte si mari, socotesc totusi, ca daca vor fi luate inconsideratie se va vedea ca ele nu depasesc limitele cin-stei. Daca vor fi neglijate, fiindcA nu sint in acord cuconstiinta si cu adevarurile de nedezmintit referitoare laprincipi, atunci imi voi aduce aminte cä sint om si Incaunul care usor poate aseza filozofia insasi inaintea tutu-ror acestor lucruri trecatoare.

Din rindurile pe care mi le scrii cu privire la pro-blemele Ungariei, aflu ca Czybak si ai sai au fost scurtati,cunoscutul Gritti a fost omorit. Noi auziserarn Inca Ina-inte de sosirea scrisorilor tale ca tatal lui ar fi fostasediat.

Dupa aceea mi-a spus regina &à a evadat si a plecatspre Taurinum 54. In cele din urmd am auzit cd s-ar aflala Constantinopol.

Mi-aduc aminte de ei toti si de cele ce am vorbitnoi impreuna. Sint multe lucruri la care ar trebui samediteze principii nostri, dupd ce vremurile au luataceastä intorsatura. Insa nimic n-ar fi mai valoros si maiintelept decit, daca s-ar trezi principii si ar admite ideeaca neamul acela nefericit al nostru se sfisie pina in ma-runtaie si se distruge pina vine un al treilea sa-1 sal-veze. Care este, care, datoria lor de buni crestini ? SAvegheze ca acel neam sa nu piara, sa nu se scalde insinge de frate pind la imbibare, ci mai degraba sa aibaun suflet generos si crestinesc. Cealalta posibilitate derezolvare a situatiei, despre care am cliscutat adeseori cutine, daca-mi amintesc bine si pe care ma rogi s-o con-ving pe regina s-o admità, mi-a pldcut din capul locului

312

www.dacoromanica.ro

foarte mult. Ii scrisesem despre asta adeseori Inca maide mult dragului nostru senior de Lund si i-am scris siacum, ba chiar si inaintea sosirii ultimelor tale scrisori.

I-am vorbit si reginei, insa ei si hotaririi ei, chiardaca le-o prezintä, aceia nu i se supun cu foarte marepläcere, daca reuseste sa fie ascultata ; ei nu ingaduie safie atinsi in placerile si averile lor personale. Tare asvrea sa fie aruncate in fundul iadului toate problemeleastea, cu autorii lor cu tot ! Daca pind acum nu s-a pusin Tartar o portie de surcele pentru autorii acestei neno-rociri, acum ar trebui oprita una mare, pentru toate paca-tele lor, &à arda pina cind ne vom linisti si pina cind va fiunità Ungaria. Caci, odata unita Ungaria, ura dusmanilorn-ar putea fi atit de neinfrintd, incit sä nu poata fitinuta in friu. Pe lingd acestea, ai putea aprecia cu pru-denta si felul oamenilor acelora si sexul lor uitat : nuse gasesc multe Semiramide. Imi yin din ce in ce mai desin minte prevestirile din trecuta lund mai. 0, daca arfi adevarate, aceste prevestiri ! Cred ca in acele eveni-mente trebuie cautata cauza viitoarelor actiuni, in dorintavecinilor.

Dacd va fi scapata din mina ocazia, dacd vom dormitadupd cum obisnuim, daca nu ne vom uni impotriva pu-terilor devoratoare ale moliilor etc.... clipa este cheala,nu va fi prinsa din zbor.

Stelele si celelalte, care depind de ei sau mai de-graba de Dumnezeu, pot fi schimbate dupd ocazia pier-dutd. Mai ales in acest sens trebuie sa transpiri si sa nuincetezi sä dai sfaturi, sa imboldesti pe cei adormiti, saalegi lucrurile bune din cele rele.

Gloria ta va fi de buna seamd vesnica, daca ai puteasa obtii ceva, fiindcd nu vei dauna prin insarcinarea ta.

TO scriu aceste lucruri ca unui prieten si din adinculsufletului. Eu te cunosc bine. Si, dupa cum sper, si tuma cunosti pe mine. Noi am primit si alte vesti pe dea-supra celor ce ne-ai scris. Am aflat astfel ca, dupa moar-tea lui Gritti, toti ungurii au cazut de acord sa se supunaregelui nostru Ferdinand chiar si cei care 1-au urmatpe loan. $tim de asemenea cd Joan a trimis vorbd regeluisa delege pe careva dintre sfetnicii sai, ca sa duca tra-tative pentru o intelegere salutard. Si cred Ca vestile

313

www.dacoromanica.ro

acestea corespund realitatii. Caci ei toti sint imbolditicu aceleasi harapnice. Seniorul de Lund a dus la bunsfir§it intreaga chestiune bavareza, conform dorinteiregelui, dupd cum mi-a scris. Comunica-mi si mie careeste adevarul in legdtura cu lucrurile acelea despre caream vorbit.

Ramii cu bine scumpe Cornelius, nu ma uita sitine-ma la curent. De aici noi vom pleca la Valencinas 55 ;de acolo in Hannonia si pe urmd la Bruxelles.

Atrebatium 56, 11 octombrie 1534.

CORNELIUS SCEPPERUSTRIMITE SALUTARI DRAGULUI SAU

NICOLAUS OLAHUS

Trimit inaltimii-voastre discursul sau epistola aceluivestit milanez, ca s-o citeasca inaltimea-ta si apoi s-o deamaiestatii-sale regale, careia ii scriu de asemenea citevarinduri despre aceeasi epistola. Autorul vrea ca aceastaopera sä fie citith in secret §i nici nu-si dä de loc silinta,ca sa fie editata ; mi se pare ca nici n-a a§ternut-o pehirtie, decit datorita imboldului si insistentelor senioruluiAntonius de Ldyna, marchionul Madociei, care 1-a deter-minat s-o scrie. In concluzie, nici o carte nu este atit derea, incit sa nu aduca un folos. Ai de grijä, totusi sa nuse piarda, dupd ce o va fi citit regina. Dacd regina are defacut vreo observatie cu privire la aceasta epistold sa-mifie transmisa mie sau autorului.

Si fiindca seniorul Ulricus Eytzinger vine incoace sireverendisimul arhiepiscop de Lund mi-a scris cd a pusniste haine de ale mele in cufarul lui, ca sa fie transpor-tate aici impreund cu mobila lui, o rog pe inaltimea-voastra sag intrebe, daca nu stie ceva despre soartaacelor vestminte.

Si o rog pe inaltimea-ta sa ma recomande acelui senior.Ii doresc noroc tinerei casatorite.Cu bine.

Bruxelles, 4 iulie 1535.

314

www.dacoromanica.ro

1 Ducatul de Styria (Steiermark), incorporat la Austriadin 1192.

2 Carinthia sau Karnten, teritoriul vechilor carentani, pro-vincie a Austriei din 1335.

3 Bononia Bologna, oras in Italia, capitala provinciei Emilia,pe riul Reno, afluent al Po-ului, la 180 km sud-est de Milano.

4 Ungnad Hans, baron de Somegy (1493-1564), partizan allui Ferdinand I de Habsburg, a jucat un rol remarcabil in viataculturala a slavilor din sud-estul Europei.

5 COritii $i printii din familia Trautzmandorffer au detinut,incepind din sec. al XIII-lea, un rol de seama in viata politicaa Austriei de Jos si a Styriei.

8 loan Catzianer, stralucit comandant de osti al lui Ferdi-nand I de Habsburg. L-a invins pe loan Zapolya la Szinna,silindu-1 sa fugd in Po Ionia. In 1529 a respins atacurile turcilorimpotriva Budei. Pierzind in 1537, in mod suspect, o batalie, afost acuzat de tradare, arestat si intemnitat la Viena de undea evadat. S-a refugiat la partizanii lui Zapolya, dar acestia I-auucis, trimitindu-i capul lui Ferdinand I de Habsburg. Ca sa fiepe placul Curtii, poetul Georgius Silesius Logus, baron si consilierregal, a scris o poezie batindu-si joc de cadavrul lui Catzianer.Nicolaus Olahus 1-a condamnat pentru aceasta fapth prin versuricare au intrunit sufragiile tuturor umanistilor din acea epoca.

7 Brodericus Stephanus (1499-1539), cancelar al regelui Lu-dovic al II-lea, unul din putinii reprezentanti ai marii nobilimicare a scapat, prin fuga, de pe cimpul de luptd de la Mohaci.Autor al lucrdrii de mare rasunet De Conflictu Hungarorum cumTurcis ad Mohacz, verissima historia.

8 Csismarchia-Kesmark, localitate fortificata in Ungaria, do-nata de regele Ioan Zapolya, in 1530, nobilului polonez HieronymusLaszky.

9 Cotzka (Kosztka), unul din cei mai fideli partizani ai luiloan Zapolya, avind sub autoritatea sa comitatele Arva i Szépes.

10 Regele Sigismund I (1506-1548).fi Oenipontum, Oeniponte, Aevi Pond, Inspruck, Innsbruck,

oras in Tirol, situat la confluenta riurilor Sill cu Inn.12 Tapolcza, localitate istorica, situata in apropierea orasului

Diosgyor (Ungaria).13 Cassovia, Kaschau, Kassa, veche asezare a iazigilor in

Ungaria, centru administrativ al comitatului Abaujvár.

315

www.dacoromanica.ro

14 Bebek Emetic. fost secretar al regelui Ludovic al II-lea.Dupa Mohaci a intrat in serviciul lui Ioan Zapolya si apoi a1sotiei acestuia, Isabela. Familie vestita prin numarul mare detransfugi din tabara lui loan Zapolya in cea a lui Ferdinand Ide Habsburg si viceversa.

15 Komorn, Koemoern, Komcirom, oras-cetate in Ungaria,situat la confluenta riului Wag cu Dunarea. Fortificatiile Komd-rom-ului, construite sub domnia lui Matei Corvinul, erau consi-derate printre cele mai puternice din Europa. Revolutionariimaghiari din 1848-1849 au opus aici ultima rezistenta.

Hi Marcus Laurinus, cumnatul lui Cornelius Duplicius Scep-perus.

0 Berga Hannoniei, asezare in provincia belgiana Hanovia.18 Ardelion, om permanent afectat, preocupat ca si cind ar

face lucruri multe si importante, insä in realitate nu ispravestenimic.

0 Ludovico sau Luigi Gritti, fiul natural al lui Andrea Gritti,dogele Venetiei, este cunoscut in istoria noastra sub numele deAloisio (1480-1534). Diplomat venal turc care a vrut cu oricepret ca, impreuna cu cei doi fii ai sdi, sa pima mina pe celetrei tari romanesti.

28 Essek, veche localitate fortificata in comitatul Veszprém(Ungaria).

21 Aluzie la Sigismund II August, fiul lui Sigismund I celMare, rege al Poloniei (1506-1548).

22 Marcus Pemfflinger, conte sas, decedat la Sibiu in 1537,corespondent al lui Nicolaus Olahus si partizan al lui Ferdinand Ide Habsburg. A jucat un rol de frunte in viata populatiei sasestidin Transilvania, mai cu seam& in ceea ce priveste acceptarealuteranismului.

23 Genus, Inn, riu care izvoraste din Elvetia si se varsa inDunare la Passau.

2' Frangepani Francisc, calugar franciscan care a trait intinerete la Roma, de unde a fost trimis de papa Clement al VII-leape linga loan Zapolya. A rämas in Ungaria si a f ost unul dintrecei mai fideli partizani ai lui loan Zapolya, care in 1528 1-anumit arhiepiscop de Agria. Dupa moartea suveranului sau atrecut de partea lui Ferdinand I de Habsburg caruia i-a adusinsemnate servicii, mai cu seam& diplomatice. A decedat la Bra-tislava in 1543.

316

www.dacoromanica.ro

25 Verbdczi Istvdn. (Kerepeczi), 1458-1541, teolog, filozof $ijurist. Purtatorul de cuvint al nobilimei in dietele din 1500 si 1501.Autor al inumanei legiuiri Tripartitum juris Consuetudinarisinclyti regni Hungariae, aplicath curind dupã räzboiul taranesc din1514 si abrogatà abia dup& revolutia din 1848. La cererea lui CarolQuintul, el a fost unul din cei care 1-au infruntat pe Luther intheta din Worms (1521). 0 perioad& a indeplinit functia decomandant suprem al armatei, inlocuindu-1 pe Stefan Bathori.A fost si cancelar al lui Joan Zapolya.

20 Aluzie la cei doi regi ai Ungariei : Ferdinand I de Habsburgsi loan Zapolya.

27 Alternburgum, Altenburg, Ovdr, localitate cu bogat trerutistoric, situat& la 32 km sud-est de Bratislava la revärsarea riuluiLeitha in Dundre.

28 Dup& incoronarea lui ca rege al Ungariei, Ferdinand I deHabsburg a lipsit vreme mai indelungatà din tara, preocupat deinteresele lui in Boemia, Austria si celelalte provincii germane.

29 Ulrich V, rege al Wiirtenberg-ului (1498-1550). A fostindepArtat de la domnie 15 ani si a revenit numai dupd ces-a angajat sà depind& de Austria si s& nu adere la Liga Smalkal-dica pe care printii protestanti si 11 orase libere au alcAtuit-o in1530 ca pe o arm& de lupt& impotriva catolicilor.

30 Cristof or de Schidlowitz, cancelar al Poloniei pind inianuarie 1512 cind a decedat, corespondent al lui Nicolaus Olahus.

31 Numele vechi al Sibiului, dat dupà numele riului Cibin pemalurile c&ruia este asezat.

32 Dimitrie lacsici, de neam rascian (sirb), din familia Bran-covinestilor.

33 Arhiepiscopul de Lund, dupä ce a fost constrins s& pdr&-seasca Suedia din cauza reformei a fost numit ambasador allui Carol Quintul la Viena. El, impreun& cu Xanthus i Scepperus,au sustinut intereseIe lui Nicolaus Olahus pe lIngã regele Ferdi-nand. Diplomat de mare prestigiu. A semnat, in numele regeluiFerdinand I de Habsburg, pacea de la Oradea (1538) si a avut omisiune diplomatic& pe ling& Petru Rams.

Traiectum, Trajectum ad Rhenium, Utrecht, ora$ situat peRin, la 55 km vest de Haga.

38 Francisc I, regele Frantei (1515-1547).38 Henric al VIII-lea, regele Angliei (1509-1547).

317

o

www.dacoromanica.ro

37 Comitate in Ungaria.38 Liburnia, teritoriul din Peninsula Balcanied, situat intre

Iliria si sudul Dalmatiei, de-a lungul litoralului adriatic, cunoscutA5i sub numele de Croatia maritimA".

39 Alba-Ndndor, Singidum, Sigidum, Alba Graeca, GriechischeWeisenburg, Alba Bulgarica, Bellogradum, Belgrad, Beograd, capi-tala Iugoslaviei.

48 Sabacz, Sabac, oras a5ezat pe malul sudic al riului Saba5i la vest de Belgrad (Iugoslavia).

41 Titulus, Titel, ora5 in Iugoslavia.42 Acimincum, Petrovaradinum, Petrowardein, Petervdr, Peter-

-varadin, localitate istoricA in Iugoslavia, pe malul drept al Dundrii.Catherina de Aragon (1483-1536), fiica lui Ferdinand Cato-

licul i a Isabelei, mAtu5a. lui Carol Quintul, a fost sotia luiHenric al VIII-lea, regele Angliei, care a repudiat-o.

Primul sot al Catherinei de Aragon a fost printul Arthur,fiul mai virstnic al lui Henric al VII-lea, regele Angliei.

45 Narom, Naroc, Narenta, riu care izvorA5ete din apropiereMonstar 5i se varsA in Marea Adriatied.

48 Pharos, Lesina, insulA in arhipelagul iliric.47 Corcira, Phaeacia, Kerykra, Corfu, insula. in Marea Ionic&48 Veglia, Curicta, Krk, insulA in Marea Adriatied, la intrarea

in portul Fiume, cea mai mare 5i cea mai nordicA din arhipelaguldalmatic.

49 Proteu, zeu maritim, fiul lui Neptun. Avea darul de aputea sa intrevadA viitorul. Spre a scapa de muritorii careveneau sA-1 consulte, el lua cele mai variate inf Ati5Ari.

5P Bernardin Cles, cardinal de Trente 5i cancelar al Ungarieiferdinandiste.

51 In tot cursul tratativelor, duse de ambasadorii lui CarolQuintul cu cei ai Danemarcei, Suediei 5i Norvegiei, spre a seincheia o pace trainicà dui:4 detronarea 5i detinerea regelui Chris-tiernus al II-lea, Nicolaus Olahus a stAruit ca episcopului deLund sa i se restituie bunurile pe care le avusese in Suedia. Larindul sau, arhiepiscopul facea ace1ea5i servicii lui Nicolaus Olahuspe lingA regele Ferdinand I de Habsburg.

52 Barbarosa, numele a doi celebri pirati care au operat inbazinul MArii Mediterane, obtinind strAlucite victorii impotrivaflotelor Spaniei 5i ora5elor Italiei. Cel de al doilea Barbarosa(Khair Eddyn) a fost amiral al flotei lui Soliman al II-lea, avinddepline puteri. A murit in 1545.

318

43

44

ate

www.dacoromanica.ro

5'3 Drumul de intoarcere al lui Cornelius Duplicius Scepperusde la Constantinopol n-a mai fost de asta data cel obisnuit alAdriaticei. El s-a intors prin Banat.

54 Augusta Taurinorum, Torino, oras in Italia, capitala Pie-montului.

55 Valencinas, localitate situata la nord de Lille, altadata capi-tala provinciei Heinaut.

56 Atrebatium civitas, Nemetacum, Franchise, Atrecht, Arras,resedinta departamentului Pas de Calais (Franta), situat pe maluldrept al riuliii Scarpe.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro

OPERELE LUI NICOLAUS OLAHUS

1. Processus Universalis. Tratat de alchimie, publicat sub pseu-donimul Nicolaus Melchior. Museum Hermeticarum, Franco-furti, 1525.

2. Catholicae ac Cristianae religionis praecipua quaedam capita...,Viena, 1560.

3. Breviarum secundum usum Almae et Metropolitanae ecclesiaeStrigoniensis, Viena, 1563.

4. Atila, sive de rebus bello paceque ab suo gestis. Bruxelles,1536. A fost tiparita prima data de Sambucus in 1568 siretiparita de Adamus Franciscus Collarius la Possonii (Bra-tislava), in 1763.

5. Hungaria, sive de originibus genfis, regionis, situ, diversione,habitu atque opportunitatibus. Terminata in 1536 la Bru-xelles a circulat numai in manuscrise multiplicate. Tiparireaei s-a Malt de Bel Mathias in Adparatus ad historiamHungariae, Possonii, 1735.

6. Compediarum suae aetatis Chronicon, Viena, 1563. Cuprindeevenimentele mai importante din istoria Ungariei, de laincoronarea regelui Matei (24 martie 1464) si pfna la inco-ronarea regelui Ferdinand I de Habsburg ca imparat(14 martie 1558). Bogat in date autobiografice, Chronicona fost publicat de Bel Mathias, impreuna cu Hungaria,in 1735.

7. Genesis filiorum serenissimi Regis Ferdinandi Roman. Hun-gariae et Bohemiae et Domini mei clementissimi ex sere-nissima Anna regina natorum. Vezi Martinus Georgius

323

www.dacoromanica.ro

Kovachich Scriptores rerum Hungaricarum minores inediti,Budapesta, 1798, vol. I, cap. IX, p. 41. Manuscrisul originalare urmdtoarea insemnare a autorului : Scripta per me,Pragae, 1549, 14 octombrie".

8. Ephemerides, quas Nicolaus Olahus in Epheneridibus Astro-nomicis Petri Pitati Veronensis, anno 1552 impresus suametmanu adnotavi (1552-1559). A fost publicatd de MartinusGeorgius Kovdchich in op. cit., vol. I, cap. XVIII, p. 92-97.

9. Brevis descriptio cursus vitae Benedicti Zercheky secretariicancelariae regiae sub Ferdinando I et Nicolao Olaho manuipsius conscripta. Circa anno 1568. Vezi Martinus GeorgiusKovachich, op. cit., vol. I, cap. XXV, p. 154-155.

10. Epistolae. Anii 1527-1538. Un numdr de peste 600 epistole aufost tipdrite, dupd copiile gdsite in arhiva printului Esztér-hazy, descendent al Ursulei, sora mai mare a lui NicolausOlahus, de cdtre episcopul romano-catolic de Oradea, IpolyiArnold, in 1875.

11. Carmina. Poeziile lui Nicolaus Olahus au fost adunate si tipd-rite de Stephanus Hegedus, sub titlul Carmina NicolaiOlahi, Budapesta, 1906. Au fost retipdrite in 1934 de I. Fogelsi L. Juhdsz, la Lipsca.

12. Instructio pastorales ad clerum.

LUCRARI DESPRE NICOLAUS OLAHUS

1. A b e 1, J e n 6 : Adalékok a humdnismus törtenetehez Ma-gyarországon [Contributii la istoria umanismului in Ungaria],Budapesta, 1880.

2. Abrudbanyai, N.: Maria II Lajos Magyar Kircily öszvegenémetföldon [Maria, vdduva regelui maghiar Ludovic II,in Germania], Cluj, 1913.

3. A 1 b u, Corneliu: Nicolaus Olahus, in volumul ImpotrivaDictatului de la Viena, Bucuresti, 1943, p. 89-93 ; Peregri-rdrile europene ale lui Nicolaus Olahus, in rev. Flacdra,nr. 40/1966 ; Olahus si Erasmus, o neobicinuitii prietenieepistolard, rev. Magazin istoric, nr. 4/1967 ; Un streaucitumanist : Nicolaus Olahus, rev. Astra, nr. 1/1968 ; Inorogulde pe blazonul lui Nicolaus Olahus, rev. Magazin istoric,nr. 1/1968 ; Nicolaus Olahus, humaniste de reputation euro-peenne, in Buletinul comisiei nationale a Republicii Socia-

324

www.dacoromanica.ro

iliste Romania pentru Unesco, nr. 2/1968 ; 400 ani de lamoartea lui Nicolaus Olahus (poetul), in rev. Luceafdrul,nr. 2/1968 ; Legaturile lui Nicolaus Olahus cu Erasmus dinRotterdam, comunicare f Acutà cu ocazia simpozionului Uma-nismul in Tarile Romane, organizat de filiala AcademieiR.S.R., impreunä cu Universitatea Babe-Bolyai din Cluj inziva de 13 februarie 1968 ; Un mare cdrturar al Renasterii,in rev. Flacara, nr. 3/1968 ; La correspondance de NicolausOlahus avec Erasmus, in Revue Roumaine d'histoire, torn.VII/1968 ; Nicolaus Olahus, umanist roman de prestigiu, inrev. Romania literal* nr. 5/1969 ; Nicolaus Olahus desprebogatiile naturale ale Transilvaniei, rev. Viata economica,nr. 21/1969 ; Nicolaus Olahus, in Ciadtori straini despre drileromane, rev. Studii de istorie, nr. 2/1969.

4. Albu, Nicolae: Istoria invaltimintului romanesc dinTransilvania pina la 1800, Editura Universitatii din Cluj-Sibiu, biblioteca Institutului de Istorie Nationala, Blaj, 1944,p. 15, 17, 29, 30, 39.

.5. Alle n, P. S., Alle n, N. A. : Opus Epistolarum Des.Erasmi Rotterodamus [Opera epistolarg a lui Des. Erasmusdin Rotterdam], Oxonii (Oxford), 1916, vol. VIII, p. 468.

6. Alois, Gerlö i Lauf, Emil: Bibliographie de l'huma-nisme belge [Bibliografia umanismului belgian], PressesUniversitaires Bruxelles, 1965, p. 125-246.

1. Amlache r, Albert: Urkundenbuch zur Geschichte derStadt und Stuhles Broos [Colectie de documente cu privirela istoria orawlui i scaunului sdsesc al Orktiei], Sibiu, 1879.

S. Ausonius, Iacobus Macyllus, Ursinus, Velius:Icones imperatorum et breves vitae, atque rerum cuiusquegestarum indicationes [Imaginile impäratilor i scurte indi-tiuni ale faptelor fiecdruia], 1544.

9 Balo g, G. : Az Erdélyi Renaissance [Rena0area Transil-vaniei], Cluj, 1943.

10. Balogh, Margit: 0/dh Miklos Hungdridja" mint mu-velödestörténeti kutfo [Ungaria" lui Nicolaus Olahus casursd principald a istoriei culturale], Budapesta, 1903.

11. Bartts, Adalbert: Scriptorum ex regno Slavoniae aSaeculo XVI usque ad XV III inclusive Collectio [Colectiascriitorilor din Slovenia, incepind din secolul al XVI-leapina in secolul al XVIII-lea], Vara0lin, 1774.

325

www.dacoromanica.ro

12. Békefi, Remig: A Kdptalan iskoldk története Magyar-orsztigon 1540-ig [Istoria scolilor capitulare din Ungaria pinála 1540], Budapesta, 1910.

13. Békef i, Remig: Olah Miklos nagyszombati iskoldjdnakszervezete, [Organizarea scolilor lui Nicolaus Olahus dinTirnavia], rev. Szcizddok, 1897, P. 882-902.

14. Bel, Mathias: Adparatus ad historiam Hungariae ... [Ma-terial documentar pentru istoria Ungariei], Possonii, 1735.In volum slut incluse si lucrárile istorice ale lui NicolausOlahus : Ungaria i Chronicon.

15. Bel, Mathias, idem: Iohannis Listhii Comentariolus deCoronatione Ma.timiliani II [Comentariul lui Listhi Ioannescu privire la fncoronarea lui Maximilian II], p. 304.

16. Bezclechi, $ tefan: Doi umanisti romtini in secolul alXVI-lea de loan Lupas, recenzie apArut'd fn rev. Societateade Miine, martie 1923, p. 89 ; Incerceirile poetice ale luiNicolaus Olahus, in rev. Transilvania, rnartie 1928 ; NicolausOlahus despre romdni, fn rev. Transilvania, mai 1928 ;Nicolaus Olahus i cultura dint", in rev. Societatea deMiine, mai 1928 ; Epitaful lui Erasmus de Nicolaus OlahusIn rev. Transilvania, iulie-august 1928 ; Familia lui NicolausOlahus, in Anuarul Institutului de istorie napionald a Uni-versitiitii din Cluj, vol. V, 1926-1930 ; Poeziile lui NicolausOlahus, in volumul omagial al fratilor Alexandru si IonLapedatu, Bucuresti, 1936, P. 61-81 ; Nicolaus Olahus,primul umanist de origine roman& Cu un cuvint fnaintede prof. acad. I. Lupas, Aninoasa, Gorj, 1939.

17. Bonfinii, Antoni: Rerum Hungaricarum decades quatuor[Pentru decade ale istoriei unguresti], Basileia, 1568 si 1581.

18. Brodericus, Stephanus: De Conflictu Hungarorumcum Turcis ad Mohacz verissima historia [Cea mai veridicAistorie a bataliei ungurilor cu turcii la Mohaci], Krakko,1527.

19. Bucholcz, N.: Geschichte de Regierung Ferdinands desErstes Urkundenband [Documente cu privire la domnia luiFerdinand intii], Viena 1878, p. 634-698.

20. Bucko, dr. Voitech: Die Reformationbewegungen imGraner Erzbistum bis zum Jahre 1564 [Agitarea Ref ormeiIn cuprinsul arhiepiscopiei Strigoniu pin5 In anul 1564],Presburg, 1939.

326

www.dacoromanica.ro

21. Bucko, dr. Voitech: Mikulas Olah a jedo doba,1493-1568 [Nicolaus Olahus si vremea sa, 1493-1568], Bra-tislava, 1940.

22. Carriere, Ernest: Negociations de la France dansLevant [Tratativele Frantei in Levant], Paris, 1848-1850.

23. Ciocan, Rodica: Politica Habsburgilor fatcl de Tran-silvania in timpul lui Carol Quintul, Bucuresti, 1945, p. 63.(Tez'a de doctorat).

24. Cipariu, Timotei. Vezi: Arhiva pentru filologie fiistorie, nr. 36-38, Blaj, 1870, p. 711-714, 726-735 si 750-756.

25. Craciun, Ioachim: Repertoriul de manuale inedite side cronici interne : Nicolaus Olahus, Hungaria, 1479-1536,Editura Academiei R.P.R., 1963.

26. Csontosi, Janos: Adalek Oldh Miklds kömyvtdrdhoz[Contributii la cunoasterea bibliotecii lui Nicolaus Olahus]in Magyar Könyvszemle [Revista cartilor maghiare], 1886,p. 61.

27. Cynglus, Ioannes: De moribus in omni republica[Despre moravurile din cuprinsul statului], Anvers, 1571.

28. Daicoviciu, Constantin: Cuvint de deschidere, tinutla Cluj in ziva de 13 februarie 1968 cu ocazia comemorariilui Nicolaus Olahus.

29. Dánielik, Jozsef, Ferenczy, Jacob Ssigmond:Magyar irdk [Scriitori maghiari], vol. II, Budapesta,1856-1858, p. 234.

30. Dejeu, Petre: Institutiile culturale din Oradea $i judetulBihor, Bucuresti Leipzig, 1937, p. 318.

31. Dobosi, Alexandru: Exploatarea ocnelor de sare dinTransilvania in evul mediu, in Studii $i cercetdri de istoriemedie, II, 1951, nr. 1.

32. Eperijessi, Colomanus, Juhasz, Ladiszlaus:Hungaria-Atila, Budapesta, 1938.

33. Erasmi Desiderii Rotterodami opera omnia [Opera completàa lui Erasmus Desideriu din Rotterdam], torn. III, partea I,1962. La p. 1296, sub nr. 1.535, publicsa scrisoarea lui Erasmusca. tre Nicolaus Olahus din 7 iulie 1530, iar la p. 1521, subnr. 1.542, publicd scrisoarea aceluiasi din 7 octombrie 1530,tot catre Nicolaus Olahus.

34. Firmin, Didot freres: Nouvelle Biographie Generaledepuis le temps le plus recUlés jusqu'a nos jours [Nouabiografie generalä din timpurile cele mai vechi pinä in

327

www.dacoromanica.ro

zilele noastre], Paris, 1857. Vezi articolul Nicolaus 0/ahus:,vol. XXXVIII, p. 587-588.

35. Firu, I. S. si Albu, Corneliu: Umanistul NicolausOlahus (Nicolaie Romelnul) 1493-1568. Texte alese, studiuintroductiv si note. Editura tiintificà, Bucuresti, 1968,

36. Fogé 1, I. si Juhas z, L. : Carmina [Poezii], Lipsae, 1934_In volum sint cuprinse poeziile lui Nicolaus Olahus.

37. Fopp en s, I. F. : Bibliotheca Belgica..., Bruxelles, 1739. 2 vol..38. Forgach, Ferencz: Magyar Historidja, 1540-1572. For-

gcics Simon és Istvdnfi Miklós jegyzeseikkel egyilt, közliMdier Fédél [Istoria rnaghiard a lui Forgdch Ferencz, adno-tatd de Forgdcs Simon si Istvánfi Miklós, editata. de MaierFidel], Budapesta, 1866.

39. Forgdch, Ferencz de Gymmes: De Statu reipublicae-Hungariae Ferdinando, Johanne, Maximiliano regibus ac.Ioannes secundo, principe Transylvaniae Comentarii [Co-mentarii cu privire la statul ungar pe vremea regilor Fer-dinand, Ioan, Maximilian si a lui Ioan al II-lea, principeleTransilvaniei], Budapesta, 1866.

40. Forgach, Ferencz: Rerum Hungaricarum sui temporiscomentarii, Libris XXII [Comentarii asupra istoriei ma-ghiare din vremea sa, XXII carti], Possoni et Cassaviae1876.

41. Fr ank nO i, Vilmos: Egyháznagyok a magyar közepkiir-bcg [Erarhii bisericii in evul mediu maghiar].

42. Fr anknO Vilmos: II Lajos es udvara [Ludovic al II-leasi curtea sal, Budapesta, 1878.

43. G a m s, N. : Series episcoporum [Galeria episcopilor], Buda-pesta, p. 368-380 si 388.

44. Ghibu, Onisif or: $coala romdneascil din Transilvania.Ungaria, Bucuresti, 1915.

45. Ghibu, Onisif or: Din istoria didacticeipartea I, Bucoavnele. Extras din Analele Academiei Rometne,.mernoriile sectiei literare, sectia a II-a, torn. XXXVIII, 1916_

46. Gyarf as, Thaimér: Oldh Miklos és Drugeth. Gyorgysiremlékei Nagy-Szombaton [Monumentele funerare ale luiNicolaus Olahus si Gyorgy Drugeth de la Tirnavia]. Vezi :Archeologiai Ertesitö [Informatorul arheologic], 1890,p. 258-263.

47. Haner, Giorgius Ieremias: De scriptoribus rerun?,Hungaricarum et Transilvanicarum scriptisque eorundem

328

romeinesti,.si

www.dacoromanica.ro

antiquioribus ordine, chronologia, digesti.s adversaria [Desprescriitorii istoriei maghiare si transilvane, ca si despre scrie-rile lor prezentate in ordine cronologica], Viena, 1774,torn. I, p. 178-184.

48. H eg ed us, Stepha nus : Carmina Nicolai Olaht [Poeziilelui Nicolaus Olahus], Budapesta, 1906.

49. Heltus, Gasparus: Historia incliti Mathias Huniadis,regis Hungariae augustissimi [Istoria stralucitului Matei deHunedoara, preamaritul rege al Ungariei], Claudiopoli, 1565.

50. Holban, Maria: Descrierea Transilvaniei in opera luiNicolaus Olahus. Cornunicare facuta in cadrul simpozionuluicornemorativ de la Cluj din 13 februarie 1968.

51. Holban, Maria: Nicolaus Olahus, 1493-1568, in Cdld-tori strdini despre tarile romdne, Editura Stiintifica, Bucu-resti, 1968, p. 484-500.

52. Horvath, Janos: Az irodalmi milveltseg megoszldsa [Pe-riodizarea culturii literare], Budapesta, 1955.

53. Horvath, Zoltan: A nagyszombati kath. érseki fogym-nazium története [Istoria liceului arhiepiscopal din Tirnavia],Tyrnavia, 1895.

54. Hunf alv i, P a 1 : Az oldhok torténete [Istoria valahilor],Budapesta, 1894.

55. I or g a, Nicolae: Partea rornânilor din Ardeal la cu/turamaghiard, Valenii-de-Munte, 1912.

56. Iorga, Nicolae: Renegatii in trecutul tdrilor noastre 0al neamului romdnesc. Cornunicare facuta Academiei Romanein sedinta de la 2 mai 1914. Vezi Analele Academiei Romane,memoriile sectiei de istorie, seria a II-a, torn. XXXIV,1913-1914.

57. Iorga, Nicolae: Domnii romdni dupd portrete fi frescecontemporane. Portretul lui Petru Paisie, alias Radu Paisie,domnul Tara Romanesti (1535-1545), varul lui NicolausOlahus. Sibiu, 1930.

58. Ipolyi, Arnold: 0/dh Miklos, II Lajos es Maria kirdlyndtitkdra, utdbb Magy. Orsz. kcincél/dr, Esztergomi ersekpri-más es kir. helytartó levelezése [Corespondenta lui NicolausOlahus, secretarul lui Ludovic al II-lea si al reginei Maria,apoi cancelar al Ungariei, arhiepiscop de Strigoniu si regent],Budapesta, 1875.

329

www.dacoromanica.ro

59. Ipolyi, Arnold: A nagyszombati iskola a XVI században[$coala din Tirnavia in secolul al XVI-lea], In rev.Katholicus Szemle, 1887, p. 16-32.

60. Istvanffi, Miklos: Historicarum de rebus HungaricisLibri XXXIV [Treizeci si patru carti de istorie cu privirela treburile unguresti], Viena, 1750, cartea V, p. 44.

61. Ivasotu, George: Umanism 0, umanigii din tdrile romdne,in rev. Contemporanul, nr. 3/1968.

62. Ivascu, George: Un grand humaniste roumaine : NicolausOlahus [Un mare umanist roman : Nicolaus Olahus], inrev. La Roumanie d'Aujourd'hui, nr. 6/1968.

63. Ivascu, George: Istoria literaturii romilne, EdituraStiintifica, Bucuresti, 1969, p. 58-62, 64, 182, 189, 227, 310si 588.

64. Jako, Zsigmund: Nicolaus Olahus a milvészetpdrtold[Nicolaus Olahus, ocrotitorul culturii], in rev. Korunk, 1968.

65. Jovius, Paulus: Comentario de la cose de Turchi aCarolo Quinto Imperatore Augusto [Comentariu al treburilorturcilor cu imparatul Carol Quintul], 1538.

66. Jovius, Paulus: Historiarum sui temporis libri II [Douacarti ale intimplarilor din vremea sa], Bale, 1576.

67. Juhasz, Ladislaus: De carminibus Nicolai Olahi inmortem Erasmi scriptis [Despre poeziile lui Nicolaus Olahusscrise la moartea lui Erasmus].

63. Karacsony, Janos: Az Oldhorszdgi (Havashelyi) vaj-thinak csaladfdja [Arborele genealogic al farniliilor voievo-zilor din Valahia Muntenia], in rev. Szdzadok [Secole],caietul III, 1910.

69. Kardos, Tibor: A magyar humanizmus kérdése [Pro-blema umanismului maghiar], Budapesta, 1953.

70. Kardos, Tibor: A magyarországi humdnizmus kora[Epoca umanismului in Ungaria], Budapesta, 1955.

71. K a z y, Ferencz: Historia regni Hungariae [Istoria Unga-riei], Nagyszombat [Tirnavia], Tyrnavia, torn. I, 1737, tom. II,1741 si torn. III, 1749.

72. Kazy, Ferencz: Historia Universitatis Tyrnaviensis[Istoria Universitatii din Tirnavia], Tyrnavia, 1738.

73. Kazy, Janos: Brevis Comentarius rerum in Hungaria,Croatia et Transylvania ab annis 1526-1561 [Scurt comen-tariu al istoriei Ungariei, Croatiei si Transilvaniei intre anii1526-1564], Tyrnavia, 1718.

330

www.dacoromanica.ro

74. K em en y, Jozsef : Olcih Miklos emlékezete [Evocarea luiNicolaus Olahus], Budapesta, 1958.

75. Kollanyi, Ferencz: 0/cih Miklos irodalmi foglalkozasaikillfoldon [Preocupkile literare ale lui Nicolaus Olahus instrainatate], in rev. Ilf Magyar Sion [Noul Sion maghiar],XVI, Budapesta, 1885.

76. K oll a ny i, Fer en cz : Esztergomi kanonokok [CanoniciiStrigoniului], Esztergom [Strigoniu], 1900, p. 132.

77. Kollarius, Adamus Franciscus: Hungaria" etAtila" sive de origine gentis, regni Hungariae situ, habitu,oportunitatibus et rebus bello pacemque ab Atila gestis[Ungaria" si Atila" sau despre originea locuitorilor, asezarearegatului ungar, obiceiuri, mijloace de trai si despre isprà-vile din timp de rdzboi si pace ale lui Atila], Vindobonnae,MDCCLXXIII.

78. Kolesi és Melczer: Magyar Plutárhus [Plutarhulmaghiar], Budapesta, p. 185.

79. K onc z, A k o s : Egri egyházmegyei papok az irodalmi téren[Activitatea Mum% a preotilor din dieceza Agriei], Eger,1892, P. 185.

80. Kováchich, Georgius: Scriptores rerum Hungarica-rum minores [Scriitori mai putin cunoscuti ai istoriei ungu-resti], Budapesta, 1798.

81. Kova cs, Andrei: Diplomele de innobilare $i iconografialui Nicolaus Olahus, in Revista muzeelor, nr. 2/1969.

82. KbrOsi, H., Szabo, L.: Az elemi népoktatás enciclopé-diája [Enciclopedia invatamintului elementar], Budapesta,1911-1912, vol. II, p. 273.

83. Lehonczky, Andras: Stematographia Nobilium Fami-liarum Regni Hungariae [Stematologia familiilor nobiliaredin Ungaria], Possoni, 1796-1798.

84. Lupa s, I o n : Doi umaniqti români in sec. al XVI-lea...Comunicare fácuta in sedinta Academiei din 11 noiembrie1927. Publicatà in Anuarul Institutului de Istorie, Cluj,vol. IV, 1926-1927, p. 337-363.

85. Lupa s, I o n : Nicolaus Olahus, Conferinta tinutA in aulaUniversitatii din Bratislava in ziva de 2 mai 1938.

86. Lupa s, I o n : Din scrisul cronicarilor latini ai Transit-vaniei, Studii istorice, vol. VI, 1956.

331

www.dacoromanica.ro

87. Mark i, S and or : Péclagogiai Plutarch [Plutarhul Pecla-gogiei], Buda-Pesta si Possoni, Bratislava, 1886.

88. Merémy i, Lajos: 0/dh Miklos végrendelete [Testamentullui Nicolaus Olahus], vezi Történelmitar [Magazin istoric],I, 1896, p. 140.

89. M i c u, Samuil: Seurat cunostinta a istoriei ronidnilor,Editura Stiintifica, Bucuresti, 1963, p. 73, 80 si 83.

90. Mihail a, G. : Primul umanist de origina roman& Cu pri-lejul implinirii a 475 ani de la nasterea lui si 400 ani dela moartea lui. Vezi rev. Gazeta literard, nr. 3, 1968.

91. Mihaila, G., Zamfirescu, Dan: Literatura romanaveche (1402-1647), Bucuresti, 1969, Editura Tineretului,vol. I, p. 250-279.

92. Muszka, Nicolaus: Palatinorum sub regibus Hungariaevitae [Vietile contilor palatini sub regii Ungariei], Tyr-navia, 1762.

93. N a g y, Iv an : Magyarorszcig csaladai [Familiile nobiliaredin Ungaria], Budapesta, vol. II, p. 213-214.

94. Nasta, Mihail: Desiderius Erasmus Europae Magister[Erasmus Desiderius, dascalul Europei], rev. Colocvii,nr. 7/1967.

95. Niceron, Jean Francoise: Mémoire pour servir al'histoire des hommes illustres dans la republique des lettresavec le catalogue raisonne de leur ouvrage [Memoriu pentrua servi la istoria oamenilor ilustri din republica literelor,cu un catalog sistematic al operelor lor], Paris, 1727-1738.

96. Noszkai, Odon: Old,/ Miklos levelezésének miivelad-estörtenati vonatkozdsai [Raporturile corespondentei luiNicolaus Olahus cu istoria culturii], Budapesta, 1903, p. 62.

97. Paquot, Jean Noel: Memoire pour servir a l'histoirelitteraire des Pays-Bas [Memoriu pentru a servi la istorialiterara a Tarilor de Jos], 18 volume, 1763-1770.

98. Pascu, $ tefan: Constiinta de neam a poporului romanreflectatd in scrierile umanistilor. Conferinta rostita in cadrulsimpozionului de la Cluj in ziva de 13 febr. 1968.

99. P a ul er, Tiv a dar : A Budapesti egyetem története[Istoria Universitatii din Budapesta], vol. I, p. 37.

100. Pauler, Gyula : Történelmi irodalom [Literatura istoricain rev. Szdzadok, 1876, p. 213-218. (Autorul recenzeazavolumul lui Ipolyi Arnold cuprinzind corespondenta luiNicolaus Olahus, aparut la Budapesta in 1875).

332

www.dacoromanica.ro

101. Petri k, Géza: Magyarorszdg bibliograpfidja [BibliografiaUngariei], Budapesta, 1890, vol. II, p. 923.

102. Pint e r, J e n 8 : Magyar irodalomtortenet [Istoria literaturiimaghiare], Budapesta, 1930.

103. Piru, Alexandru: Ilmanismul romeinesc, in rev. Gazetaliterard, 4 aprilie 1i62.

104. Piru, Alexandru: Literature romana veche, ed. II,1962, p. 47-51.

105. Pompiliu, Teodor: Nicolaus Olahus, in rev. Familia,nr. 1, 1968.

106. Popescu, Radu: Istoria domnilor Tdrii Rumdnesti. Edi-tura pentru literatura, Bucuresti, 1961. Editie ingrijita deGregorian Mihail, p. 282.

107. Pray, Gyorgy: Specimen hierarchiae Hungariae [Em-blema ierarhiei Ungariei], Possoni, 1779.

108. P r a y, Gy0rgy: Epistolae Procerum Virorum [Scrierilebarbatilor de seamb], Possoni, 1806, tom. II. Vezi scrisoareanr. 30 din 15 noietnbrie 1539, trimisa de Nicolaus Olahuslui Thomas de Nadasdy.

109. Prodan, Dumitru: Supplex Libellus Valahorum, editiaa doua ref acuta, Bucuresti, 1967, p. 79-81.

110. Radocsay, Denes: Osterreischische Wappenbriefe desSpdtgotic und Renaissance [Embleme austriace de-ale goti-cului tirziu si Renasterii], in Zeitschrift des deutschen Ve-reins filr Kunstwissenschaft [Revista germand pentru studiulartelor], XVII, 1964, fasc. 3-4, p. 96-101.

111. Roersch, Alphonse: Nos helenistes flamands au XVI-esiecle, [Elenistii nostri flamanzi in secolul al XVI-lea],Gand, 1895.

112. Roersch, Alphonse: La correspondence de NicolausOlahus [Corespondenta lui Nicolaus Olahus], Gand, 1904.

113. Roersch, Alphonse: L'humanisme beige a l'époque dela Renaissance [Umanismul belgian in epoca Renasterii],Bruxelles, 1910, p. 49, 51, 55, 62, 63, 68, 77 si 93.

114. Rosenberg, Nicolai: De situ, moribus et diversitatescyticarum gentium [Despre asezarea, moravurile 0 alteleprivitoare la neamurile scitilor]. Opusculul e cuprins ineditia lui Collarius Adamus Franciscus impreuna cu lucra-rile istorice ale lui Nicolaus Olahus, Hungaria si Atila, la

333

www.dacoromanica.ro

p. 199-244. Textul diplomei de innobilare a lui NicolausOlahus din 23 nov. 1548 se gAseste in acelasi opuscul lap. 228-238.

115. Rosz a, György : Olcih Miklos legrégibb arcképe... [Celrnai vechi portret al lui Nicolaus Olahus], in Magyar Kii-nyvszelme [Revista maghiard de bibliografie], 1960, p. 433-438.

116. Sacerdoteanu, Aurel: Lista de suverani din imperiuloriental, imperiul otoman, grecii, romcinii, bulgarii, sirbii,ungurii, polonii, rusii. Extras din Hrisovul, buletinul scoliide arhivisticd, Bucuresti, 1941, vol. I, p. 22. Autorul aduceimportante informatii cu privire la urcarea pe tronul TariiRomAnesti a lui Radu Paisie (1535-1545), varul lui NicolausOlahus.

117. Sacerdoteanu, Aurelian: Sterna lui Dan al H-lea inlegetturil cu familille Huniade si Olah, in Revista muzeelor,Bucuresti, nr. 1 1969.

118. Sambucus, Joannes: Rerum in Agriam anno MDLIIgestorum brevis Narratio [Scurtä relatare a celor ce s-aupetrecut la Agria in anul 1552], Viena, 1558.

119.Sambucus (Samboki-Zsabosky-Szamoczy),Joannes: Antonius Bonfinius, Rerum Hungaricarum de-cades quatuor [Patru decade ale istoriei unguresti de BonfiniAntonio]. Editia Basileia din 1568, p. 107-196 si editia dela Frankfurth din 1581, p. 862-890, publicd Atila lui NicolausOlahus.

120. Schiau, Octavian: Din activitatea literard a lui Nico-laus Olahus. Conferintà tinutA la simpozionul de la Clujdin 13 februarie 1968.

121. Schiau, Octavian: Un mare umanist : Nicolaus Olahus,in rev. Tribuna, nr. 3/1968.

122. S chleiche r, P a 1 : Olcih Miklos és Erasmus [NicolausOlahus si Erasmus], Budapesta, 1941.

123. Simi on es c u, I o n : Oameni alesi, vol. II, editia a IV-arevazuta si adAugità, editura Cartea romAneascA, Bucuresti,1938, P. 13-17. Autorul publicA un medalion al lui NicolausOlahus, utilizind lucrarea lui $tefan Bezdechi.

124. Sirmiensis, Georgius: Epistolae de perditione regniHungaricorum [Epistole in legaturà cu prdbusirea regatuluiungurilor], Pesta, 1558.

125. Spdlatelu, Ion si Zamfir, Gh.: 400 de ani de lamoartea lui Nicolaus Olahus, in Scinteia, nr. 7.585/1968.

334

www.dacoromanica.ro

126. Szab o, Karoly: Regi magyar könyvtdr [Biblioteca vechemaghiard], Budapesta, 1885, vol. II, p. 31 si 33, vol. III.partea I, p. 745 si 1369.

127. Szeme s, Jozsef : Oldh Miklos, Budapesta, 1936.128. Szeremi, Gyorgy: II Lajos és Jdnos kirdlyok heal

kdplaja enlékirata Magyarország romlásdrol, 1484-1553 [Me-morialul lui Szeremi György, confesorul regilor Ludovic II siIoan Zapolya cu privire la prdbusirea Ungariei, 1484-1553],Budapesta, 1587, p. 410.

129. Szigeti, József : Nicolaus Oldhus emlékezete [In amin-tirea lui Nicolaus Olahus], in rev. Utunk, Cluj, nr. 3/1968.

130. Szilagy i, Sandor: Erdeléyorszdg tärténete [IstoriaTransilvaniei], Budapesta, 1886.

131. Szinnyei, J6zsef : Magyar irók élete és munkai [Viatasi activitatea scriitorilor maghiari], Budapesta, 1902, vol. IX,p. 1267-1272.

132. Sörö s, Pongracz: Otven év Oldh Miklós életböl [Cinci-zeci de ani din viata lui Nicolaus Olahus], in rev. KatholikusSzemle, 1903, p. 329.

133. $inca i, Gheorghe: Hronica românilor... Editia a II-apremiata de Ministerul Cultelor si al Instructiunii Publice,Buc., 1886. Vezi cronica anului 1548.

134. Toppeltinus, Laurentius: Origines et occasus Tran-sylvanorum [Despre originile si caderea transilvanenilor],Lugdunum [Lyon], 1667. Editia a II-a, Viena, in 1762. Capi-tolul VII este intitulat De Valahorum origine [Despre ori-ginea romanilor]. Autorul sustine ea romanii sint de origin:asromand. Lucrarea lui Toppeltinus, istoric sas, a fost largutilizata de Miron Costin si Stolnicul Cantacuzino in scrie-rile lor.

135. Ursinius, Gasp ar us Velius. De bello panonico, libridecem [Despre razboiul panonic, zece carti]. Volumul a fosteditat de Adamus Franciscus Collarius la Viena, in anul 1762.

136. Wagner, Carolus: Collectanea Genealogica Historicaillustrium Hungariae familiarum quae jam intercederunt[Cu]egeri genealogico-istorice ale familiilor ilustre maghiarecare au disparut], p. 112-123, Possoni-Pestini, 1802.

137. Waldapiel, Imre: Erasmus és a magyar baratai [Eras-mus si prietenii sai maghiari], Budapesta, 1941.

335

www.dacoromanica.ro

138. Wetzer, Witze: Dictionnaire encyclopedique de la Theo-logie Catholique [Dictionar enciclopedic al teologiei catolice],Paris, 1870, tom. IX, p. 488.

139. Wurtzbach, C.: Biographisches Lexikon des keiserthumsOesterreich. [Lexiconul biografic al imperiului austriac],Viena, 1875, p. 160.

140. Zamfirescu, Dan: 400 ani de la moartea lui NicolausOlahus. Umanistul, in rev. Luceaf iirul, nr. 2/1968.

141. Zarnosius, (Szamosközy) Stephanus: RerumTransilvanorum libri [Carp le intimplarilor transilvanenilor],in Monumenta Hungarica, vol. VII, 1863.

142. Zillinger, Alajos: Egyházi irok csarnoka [Galeriascriitorilor ecleziastici], Nagyszombat, 1893, p. 270.

*

143. Antologia gindirii romdnesti, secolele XVXIX, partea I,Bucuresti, Editura Politica, 1967. Introducere si fragmentetraduse de I. S. Firu.

144. Biographie nationale, publiée par l'Académie royale de Bel-gique [Biografia nationala, publicata de Academia regalda Belgiei], Bruxelles, torn. XIIIXX.

145. Istoria Romtiniei, vol. II, Bucuresti, 1962, p. 697.146. Korrespondenzblatt des Vereines filr siebenbiirgische Land-

eskunde [Organul Asociatiei pentru cercetari referitoare laTransilvania], nr. 1-3, 1924. Vezi nota : Nicolaus OlahusAbstammung [Originea lui Nicolaus Olahus].

147. Magyar Országos Levéltcir [Arhiva nationala maghiara],vol. IIIII, fascicola K, nr. 102-163. Public& : textullatin al diplomei de innobilare din 23 nov. 1548 a luiNicolaus Olahus ; textul latin al diplomei din 17 aprilie1558 prin care regele Ferdinand de Habsburg confer& luiNicolaus Olahus titlul de baron.

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATHLOR

Nicolaus Olahus, litogravura 26,5 X 17 cm, executatà laatelierul Lauffer és Stopp. Vezi J. Török, MagyarorszagPrimdsai, Buda, 1859, p. 8 (Bibl. Acad. R.S.R.) . . . . 90-91

Iancu de Hunedoara, unchiul lui Nicolaus Olahus. Portretin ulei de Masolini (Tomasso Christoforo, 1383-1447).Vezi Torténe lrni Képsorozat, Tankönvkiado, Budapesta, f.a.(Cabinetul de stampe, inventar nr. 5.637, Bibl. Acad.R S R ) 90-91

Radu Paisie, voievodul Tara Românesti (1535-1545), varullui Nicolaus Olahus. Vezi N. Iorga, Domnii rorndni dupdportrete i fresce contemporane, Sibiu, 1930, plan*a nr. 50(Cabinetul de stampe, Bibl. Acad. R.S.R.) 90-91

Matei Corvin, várul lui Nicolaus Olahus. Vezi GustavHackéndst, A magyar nép története, Budapesta, 1953,p. 96 (Bibl. Acad. R.S.R.) 90-91

Tabla inrudirii neamurilor Huniade §i Olahus cu Basa-rabii. Vezi Aurelian Sacerdoteanu, Sterna lui Dan al II-leain legeiturci cu farnilitle Huniade i Olahus, Revista mu-zeelor, Bucureti, nr. 1, 1969, P. 14 90-91

Sibiul (Cabinetul de stampe, inventar nr. 39.528, BiblAcad R S R ) 90-91

Scrisoarea cu semndtura autografd a lui Nicolaus Ola-hus din 1 mai 1556, adresatà comunitatii s'a'seti din Sibiu.

337

. . .

www.dacoromanica.ro

Vezi I. Lupas, Doi umanisti romeini in secolul al XV I-lea,Cultura Nationald, Bucuresti, 1927 (Bibl. Acad. R.S.R.) . 90-91

Oradea (Cabinetul de stampe, inventar nr. 3.954, Bibl.Acad. R.S.R . ) ..... . . ...... 90-91Diploma de innobilare a lui Nicolaus Olahus din 23 no-iembrie 1548. Vezi Revista muzeelor, Bucuresti, nr. 2,

1969, P. 104 90-91

Blazonul lui Nicolaus Olahus. Detaliu din diploma de in-nobilare

Strigoniu, litogravura

90-91

. 90-91

Ati la, foaie de titlu. Vezi Joannes Sambucus ; laolaltä cuRerum Hungaricarum decades quatuor, Basileia, 1568, p. 107(Bibl. Acad. R.S.R . ) .. 90-91

Ungaria, foaie de titlu. Vezi Bel Mathias, Adparatus adhistoriam Hungariae, Possonii, 1735, p. 1 (Bibl. AcadR S R ) 186-187

Chronicon, foaie de titlu. Vezi Bel Mathias, Adparatus adhistoriam Hungariae, Possonii, 1735, p. 38 (Bibl. AcadR S R ) 186-187

Unul din tunurile fabricate cu cheltuiala lui NicolausOlahus. Se afld in sala Mihai Viteazul" a Muzeului Mili-tar din Bucuresti 186-187

Nicolaus Olahus, xilogravurd de Hans Seebald LautensachVezi Bucko Voitech, Mikulas Olah a jedo doba, Brati-slava, 1940, p. 3 (Bibl. Acad. R.S.R.) . . . . . . 186-187

Ludovic al II-lea. Vezi Acsady Ignacz, Magyar birodalomtörténete, Budapesta, 1897, p. 87 (Bibl. Acad. R.S.R.) . . 186-187

Maria de Habsburg, sotia lui Ludovic al II-lea, Portretdin 1540, atribuit lui Jaques Seissenegger. Vezi Henri Pir-rene, Histoire de la Belgique, Bruxelles, 1914, vol. II, p. 79(Bibl. Acad R S R ) 186-187

Ferdinand de Habsburg, portret atribuit lui A. MetsysVezi Henri Pirrene, Histoire de la Belgique, Bruxelles,1914, vol. II, p. 59 (Bibl. Acad. R.S.R.) .. ... 186-187

Bdtália de la Mohaci (29 august 1526), miniaturd contem-porand din cronica lui Dsalalzadé. Vezi Acsady Ignacz,

338

. ..... . . . . . . . . .

...... . . . . . .

www.dacoromanica.ro

A magyar birodalom torténete, Budapesta, 1904, vol. II,p. 116 (Bibl. Acad. R.S.R.) 186-187Carol Quintul, bust in bronz executat in 1655 de arhitec-tul, gravorul, miniaturistul si sculptorul italian Leoni Le-one. Vezi Henri Pirrene, Histoire de la Belgique, Bru-xelles, 1914, vol. II, p. 115 (Bibl. Acad. R.S.R.) . . . . 186-187

Sultanul Soliman II, Magnificul, picturd de AugostinaMusi. Vezi Acsddy Ignacz, A magyar nemzet t6rténete,1897, vol. V, p. 67 (Bibl. Acad. R.S.R.) 186-187Palatul ducilor de Brabant din Bruxelles. Aici a locuitsi activat Nicolaus Olahus in anii 1531-1542 . . 186-187loan Zapolya, dupd o picturd aflatã In Mausoleum Poten-tissimorum Regnum. Vezi Acsddy Ignacz, A magyar biro-dalom története, Budapesta, 1904, vol. II, p. 141 (Bibl. AcadR S R ) 186-187loan Sigismund Zapolya, picturd contemporand. VeziAcsddy Ignacz, A magyar birodalom torténete, Budapesta,1904, vol. II, p. 212 (Bibl. Acad. R.S.R.) 186-187

Izabela, sopa lui loan Sigismund Zapolya, portret exe-cutat de Luca Cranach. Vezi Acsddy Ignacz, A magyarbirodalom tOrténete, Budapesta, 1904, vol. II, p. 206 (Bibl.Acad. R.S.R . ) ..... . . . 186-187Aloisi Gritti, desen contemporan. Vezi Acsddy Igna.cz,A magyar nemzet története, Budapesta, 1897, vol. V, p. 87(Bibl. Acad. R.S.R.) . . . . . . 282-283Erasmus din Rotterdam, picturd de J. Holbein. VeziErasmi Desiderii Rotterodami opera omnia, 1961, vol. I(Bibl. Acad. R.S.R.) . . . . . . . . . . . 282-283

Colegiul trilingv din Louvain, locul de intilnire al lui Ni-colaus Olahus cu umanistii din Tarile de Jos . . . . 282-283

Cornelius Craneveldius, portret atribuit lui R. VoerstCopyright, Biblioteque royale de Belgique, Bruxelles(Etampes) 282-283

Nicolaus Olahus. Relief din marmord roscata pe piatrafunerard, aflata in biserica Sf. Mikulos din Tirnavia, reali-zat in 1568 de un sculptor necunoscut. Vezi Bucko Voi-tech, Mikulas Olah a jedo doba, Bratislava, 1940, p. 182(Bibl. Acad. R.S.R . ) ..... . . . . . . 282-283

339

. .

. . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

CIJPRINSUL

Cuvint inainte V

.Nota edifiei XIX

HADRIANUS AMEROTIUS

Hadrianus Amerotius cAtre Nicolaus Olahus, secretaral maiestátii-sale regale etc. ([19 f ebruarie], anul 1534) 4

Räspunsul lui Nicolaus Olahus care Hadrianus Amerotius(5 martie 1534) 9

LEVINUS AMMONIUS

Levinus A aim onius, lui Nicolaus Olahus salutare([5 august] 1533) 14

Levinus Ammonius, monah carthusian, lui NicolausOlahus salutare (18 august 1533) . . 15

Levinus Ammonius, monah carthusian, lui NicolausOlahus salutare (21 august 1533) . . . 113

Acelasi, lui Nicolaus Olahus salutare (22 august 1533) . 17

Levinus Ammonius, lui Nicolaus Olahus salutare (1533) . 19

Levinus Ammonius, monah carthusian, lui NicolausOlahus, secretar de stat (in 13 septembrie, anul Domnu-lui 1533) 20

341

www.dacoromanica.ro

Levinus Ammonius, lui Nicolaus Olahus salutare (18 sep-tembrie 1533) 2/

Levinus Ammonius, lui Nicolaus Olahus, secretar alregalei maiestati (23 noiembrie 1533) . . 22

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus &are Ammonius Levinus(29 noiembrie 1533) 23

Levinus Ammonius carthusianus, lui Nicolaus Olahus,secretarul maiestAtii regale (7 februarie 1534) . . 25

Nicolaus Olahus, lui Levinus Arnmonius, monah carthu-sian, salutare (7 rnartie 1534) 27

Levinus Arnmonius carthusianus, lui Nicolaus Olahus,secretar de stat (16 martie 1534) 27

Levinus Ammonius, monah carthusian, lui NicolausOlahus (18 aprilie 1534) 31

Levinus Ammonius carthusianus fi trimite salutAri luiNicolaus Olahus, secretar, trezorier de Alba (29 mai 1534) 32

Nicolaus Olahus, lui Levinus Ammonius, monah carthu-sian, salutare (6 iunie, anul 1534) . . 35

Levinus Ammonius, monah carthusian, lui NicolausOlahus salutare (2 iulie 1534) .... 39

Levinus Ammonius carthusianus, lui Nicolaus Olahus,secretar al maiestAtii-sale (7 iulie 1534) . . 41

JOANNES CAMPENSIS

Raspunsul lui Joannes Campensis cAtre Nicolaus Olahus,secretarul 0 consilierul serenisimei regine Maria (4 fe-bruarie 1532) 50

Nicolaus Olahus fi trimite salutari lui Joannes Campensis 51

CAROL QIJINTUL

CAtre impäratul Carol (11 martie 1530) 58

Cuvintare improvizatA cAtre Carol Quintul, in numeleregatului Ungariei §i al Sclavoniei, rostia In localitateaAugsburg la 1 octombrie, anul 1530 (1530) 60

342

.

.

. .

. . .

.

www.dacoromanica.ro

FRANCIS CUS CRANEVELDIUS

Scrisoarea lui Nicolaus Olahus caltre Franciscus Crane-veldius (1 august 1535) 70

Franciscus Craneveldius, de la consiliul Imparatului Carol,trimite salutAri lui Nicolaus Olahus (in ziva a zecea. lunaseptembrie, 1536) 71

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cAtre acela0 (16 septem-brie 1536) 72

Franciscus Craneveldius, lui Nicolaus Olahus salutare(22 septembrie 1536) 76

Franciscus Craneveldius, lui Nicolaus Olahus salutare([4 octornbrie], in anul 1536) . ... 77

Franciscus Craneveldius trimite salutari lui NicolausOlahus (2 noiembrie 1536) 78

F. Craneveldius Ii trimite salutari lui Nicolaus Olahus(20 noiembrie 1536) 79

Craneveldius Ii trimite salutäri lui Nicolaus Olahus(27 aprilie, anul 1537) 80

Franciscus Craneveldius 1i trimite salutdri lui NicolausOlahus (2 iulie 1537) 80

Franciscus Craneveldius trimite salutAri lui NicolausOlahus ([30 septembrie] 1537) 82

Franciscus Craneveldius, lui Nicolaus Olahus salutare(3 octombrie, anul 1537) 83

DESIDERIUS ERASMUS

Nicolaus Olahus, tezaurar de Alba, secretarul i consilierulserenisimei regine Maria, trirnite salutAri lui Erasmus dinRotterdam (1 iulie 1530) 90

D. Erasmus din Rotterdam cdtre Nicolaus Olahus, te--zaurar de Alba, secretarul i consilierul maiestatii-sale47 iulie 1530) 92

343

...... . . .

. . .

. ..... . .

. . . . ...... .

www.dacoromanica.ro

RAspunsul lui Nicolaus Olahus cAtre Erasmus din Rotter-dam (20 septembrie 1530) 9a

Preadistinsului domn Desiderius Erasmus din Rotterdam,doctor in sacra teologie etc., domnului i prietenului prea-stimat, salutare (21 septembrie, in anul Domnului 1530) . 93:

Erasmus din Rotterdam cAtre Nicolaus Olahus, tezaurarde Alba, secretarul si consilierul reginei Maria (9 octom-brie 1530) 94-

CAtre Erasmus din Rotterdam (13 octombrie 1530) . 96.

Cdtre Erasmus din Rotterdam (25 octombrie 1530) . 97

CAtre Erasmus (la 19 noiembrie, in anul Domnului 1530) . 98

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cAtre Erasmus din Rotter-dam (in 25 ale lunii martie, 1531) 991

Nicolaus Olahus, tezaurar de Alba etc., trimite salutarilui Erasmus din Rotterdam (25 iulie 1531) 101

Erasmus din Rotterdam trimite salutdri lui NicolausOlahus, tezaurar de Alba (in a unsprezecea zi a lui de-cembrie, anul 1531) 101

RAspunsul lui Nicolaus Olahus chtre Erasmus din Rotter-darn (12 februarie 1532) 103

Erasmus din Rotterdam trimite salutAri lui NicolausOlahus, secretarul serenisimei regine (27 februarie 1532) 105

Erasmus din Rotterdam trimite salutAri lui NicolausOlahus, secretarul serenisimei regine (3 martie, mai1532) 103

RAspunsul lui Nicolaus Olahus, secretarul serenisimeiregine, cAtre Erasmus din Rotterdam (26 iulie 1532) . . 109,

Erasmus din Rotterdam trimite salutari lui NicolausOlahus tezaurar de Alba, secretar i consilier al sere-nisimei regine (29 august 1532) 114

CAtre Erasmus din Rotterdam (26 noiembrie 1532) . 112

344

. . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

Nicolaus Olahus, tezaurar de Alba, trimite salutAri luiErasmus din Rotterdam (in ultima zi a lunii ianuarie1533) 117

Erasmus din Rotterdam trimite salutdri lui NicolausOlahus, secretarul serenisimei regine (7 februarie 1533) . 119

Raspunsul lui Nicolaus Olahus catre Erasmus din Rot-terdam (29 martie 1533) ... 121Rdspunsul lui Erasmus din Rotterdam care NicolausOlahus (19 aprilie 1533) . . 124

Erasmus din Rotterdam trimite salutdri lui NicolausOlahus, secretarul serenisimei regine ([1 iunie] 1533) . 126

Nicolaus Olahus, tezaurar de Alba, secretar si consilieral reginei Maria, trimite salutdri lui Erasmus din Rot-terdam (21 iunie 1533) 127

Erasmus din Rotterdam trimite salutari lui NicolausOlahus, secretarul serenisimei regine (23 august 1533) . 129

Erasmus din Rotterdam trimite salutdri lui NicolausOlahus, tezaurar de Alba etc. (7 noiembrie 1533) . . . 130

Erasmus din Rotterdam trimite salutäri lui NicolausOlahus, tezaurar de Alba, secretarul si consilierul sere-nisimei regine Maria etc. (23 ianuarie 1534) . . . . 131

Raspunsul lui Nicolaus Olahus catre Desiderius Erasmusdin Rotterdam (23 februarie 1534) 132

R5spunsul lui Nicolaus Olahus, secretar al reginei Maria,cdtre Erasmus din Rotterdam (12 martie 1534) . . . 132

Erasmus din Rotterdam trimite salutari lui NicolausOlahus, secretarul serenisimei regine (22 aprilie 1534) . . 135

Raspunsul lui Nicolaus Olahus catre Desiderius Erasmusdin Rotterdam (25 iunie 1534) . . . . . 137

345

..www.dacoromanica.ro

CONRADUS GOCLENIUS

C. Goclenius trimite salutdri lui Nicolaus Olahus, secre-tarul 0. consilierul reginei Maria ([8 ianuarie] 1534) . . 146

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cdtre Goclenius (15 ianua-rie 1534) 147

C. Goclenius lui Olahus, tezaurar de Alba, secretarulreginei Maria (25 mai, anul 1534) 148

Conradus Goclenius lui Nicolaus Olahus, protectorul sdu(in ziva a patra de la idele lui noiembrie, anul 1536) . 149

Conradus Goclenius lui Nicolaus Olahus, protectorul sdu(1 iunie, anul 1537) 149

CORNELIUS GRAPHEUS SCRIBONIUS

Cornelius Grapheus trimite salutári iubitului sdu NicolausOlahus ([27 iulie] 1535)

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cdtre Grapheus (1 august1535)

Cornelius Grapheus trimite salutari lui Nicolaus Olahus([30 noiembrie] 1535)

Cornelius Grapheus trimite salutdri lui Nicolaus Olahus(24 septembrie, anul 1536)

Nicolaus Olahus trimite salutdri lui Cornelius Grapheus(5 octombrie 1536)

Cornelius Scribonius Grapheus, mult preasträlucituluisenior Nicolaus Olahus, panonicul, transilvanul, tezaurarde Alba (18 octombrie, anul 1536 de la nWerea Dom-nului)

NICOLAUS GRUDIUS

154

155

156

156

159

160

N. Grudius, secretarul maiestatii-sale imperiale, trimitesalutari lui Nicolaus Olahus (27 aprilie 1533) . . . 168

346

..... . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

Nicolaus Grudius, secretarul maiestätii-sale imperiale, tri-mite salutAri lui Nicolaus Olahus, tezaurar de Alba, se-cretarul reginei Maria (4 mai 1533)

PETRUS NANNIUS

169

Petrus Nannius cAtre Nicolaus Olahus (Din Louvain, Inajutorul zilei Sf. Antonius [16 ianuarie], din colegiulSf. Ieronim. Trimisä la Leyda, In anul 1536) . . . . 174

Petrus Nannius il salutd pe Olahus (23 ianuarie 1536) 175

Petrus Nannius trimite salutAri lui Nicolaus Olahus(1 iunie 1536) 177

Petrus Nannius cAtre Olahus (14 octombrie 1536) . . 178

Petrus Nannius lui Nicolaus Olahus, protectorul ski(1537) 180

Petrus Nannius cAtre Nicolaus Olahus (11 martie 1537) 183

Petrus Nannius transmite salutAri lui Nicolaus Olahus([30 iunie] 1537) . .. 184

Nannius cAtre Nicolaus Olahus ([16 iulie] 1537) . 187

Nannius cAtre Olahus, protectorul sdu (26 septembrie1537) 188

Petrus Nannius transmite salutdri lui Nicolaus Olahus,protectorul sAu ([8 oct.] 1537) . . 189

Petrus Nannius Alemanianus transmite sdnAtate lui Nico-laus Olahus ([18 noiembrie] 1537) 191

Petrus Nannius trimite sAnAtate lui Nicolaus Olahus([20 noiembrie] 1537) .. . 192

Nannius cAtre Olahus (8 decembrie, in anul 1537) . 194

Ace lasi Nannius trimite salutari lui Nicolaus Olahus(22 decembrie 1537) 196

347

.

.

..

www.dacoromanica.ro

Ace lasi ii transmite salutdri lui Nicolaus Olahus, pro-tectorul sau ([6 ianuarie] 1538) . 198

Ace lasi ii trimite salutdri lui Nicolaus Olahus, protec-torul sal (1 aprilie 1538) . . . . 201

Ace lasi Nannius trimite salutári seniorului NicolausOlahus, protectorul sdu ([6 mai]) . . 202

Lui Nicolaus Olahus, cel mai devotat servitor al sdu,Nannius Petrus 202

Nannius ii trimite salutári seniorului Nicolaus Olahus,protectorul salt (20 august) .... . 204

RUTGERUS RESCIUS

Rutgerus Rescius catre Nicolaus Olahus, trezorier de Alba,secretarul reginei Maria (18 noiembrie 1531) . . . . 213

Rutgerus Rescius cdtre Nicolaus Olahus, secretarul regineiMaria (28 februarie, anul 1532) 213

Rutgerus Rescius cdtre Nicolaus Olahus, secretarul re-ginei Maria (22 martie 1532) 215

Cdtre Rescius (10 ianuarie 1533) 215

Rutgerus Rescius li trimite salutári lui Nicolaus [Olahus](9 iulie 1533) 216

Rutgerus Rescius trimite salutdri lui Nicolaus Olahus,secretarul reginei Maria (19 august 1534) 217

Rutgerus Rescius ii trimite salutdri lui Nicolaus Odahus(6 noiembrie 1534) 218

Rutgerus Rescius ii trimite salutdri lui Nicolaus Olahus([29 august], anul 1535) . 219

Rutgerus Rescius trimite salutdri lui Nicolaus Olahus,protectorul sdu (anul 1537) . . . .. 220

348

....

www.dacoromanica.ro

CORNELIUS DUPLICIUS SCEPPERUS

Cornelius Scepperus, ambasadorul maiestatii-sale impe-riale, trimite salutdri lui Nicolaus Olahus (in prima zi alunii ianuarie, 1533) 226

Nicolaus Olahus cdtre Cornelius Scepperus, ambasadorulmaiestatii regale (14 ianuarie 1533) 228

Cornelius Scepperus, ambasadorul maiestatii-sale impe-riale, trirnite salutdri lui Nicolaus Olahus (8 februarie,in anul 1533) 234

Cornelius Scepperus trimite salutdri lui Nicolaus Olahus(18 februarie 1533) 251

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu Nico-laus Olahus (in ultima zi a lunii februarie, 1533) . 253

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cdtre Cornelius Scep-perus (7 martie 1533) 255

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus care Cornelius Scepperus(9 martie 1533) 265

Nicolaus Olahus trimite salutári dragului ski CorneliusScepperus (15 martie 1533) 268-

Nicolaus Olahus catre acelasi prieten al sau (17 martie1533) 269,

Ace Iasi trimite salutdri dragului ski Nicolaus Olahus(in ziva a cincea a lui aprilie, dis-de-dimineatd, 1533) . 271

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (8 aprilie, anul 1533) 271

Ace lasi trimite saluthri iubitului sdu Nicolaus Olahus(12 aprilie, anul 1533) ..... 272'Acela0 trimite salutdri dragului ski Nicolaus Olahus(12 aprilie, anul 1533) 271

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (in ziva de 26 aprilie, anul 1533) 275

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus chtre Cornelius Scepperus(1 mai 1533) 275

349)

.

. . . ....... . .

......... . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului ski NicolausOlahus (in ziva de 6 mai 1533) 279

Nicolaus Olahus trimite salutdri dragului säu CorneliusScepperus (5 iunie 1533) 280

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului sal NicolausOlahus (iunie 1533) 281

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului sau NicolausOlahus (in 8 iulie 1533) 282

Raspunsul lui Nicolaus Olahus cdtre Cornelius Scepperus(la 6 august 1533) 283

RAspunsul lui Nicolaus Olahus cátre Cornelius Scepperus(la 12 august 1533) 285

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului sal Nico-laus Olahus (in 31 august 1533) 286

RAspunsul lui Nicolaus Olahus cAtre Cornelius Scepperus(in 7 septembrie, in anul Domnului 1533) 287

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sAu NicolausOlahus (25 septembrie 1533) 288

Raspunsul lui Nicolaus Olahus chtre Cornelius Scepperus(19 noiembrie 1533) 289

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sal Nicolaus-Olahus (in 27 decembrie 1533) 289

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului sAu NicolausOlahus (in 17 ianuarie 1534) 290

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cAtre Cornelius Scepperus(22 ianuarie 1534) 292

Raspunsul lui Nicolaus Olahus cAtre Cornelius Scepperus(1 februarie 1534) 293

Nicolaus Olahus trimite salutdri dragului sat' CorneliusScepperus (8 februarie 1534) 295

:350

...... . . . .

. . . . . . .

. . . .

www.dacoromanica.ro

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului sau NicolausOlahus (in ziva de 8 februarie 1534) .... . 297

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (in ziva a 14-a a lunii februarie, anul 1534) . . 298

Nicolaus Olahus trimite salutdri dragului sdu CorneliusScepperus (17 februarie 1534) 299

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sal NicolausOlahus, in ultima zi a lunii februarie 1534

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sau NicolausOlahus (in ziva de 19 martie 1534)

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (31 aprilie 1534)

Cornelius Scepperus trimite salutari dragului ski NicolausOlahus (3 aprilie 1534)

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus &are Cornelius Scepperus(24 aprilie 1534)

Nicolaus Olahus trimite salutdri dragului sdu CorneliusScepperus (in ziva de 10 mai 1534)

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (in ziva de 2 iunie 1534)

Rdspunsul lui Nicolaus Olahus cfitre Cornelius Scepperus(1 august 1534)

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (in ziva de 19 septembrie 1534)

Nicolaus Olahus trimite salutdri dragului sdu CorneliusScepperus (11 octombrie 1534)

300

301

302

303

305

306

307

308

309

309

Cornelius Scepperus trimite salutdri dragului sdu NicolausOlahus (4 iulie 1535) 314

Bibliografie 321

Tab la ilustratiilor 337

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Lector : ELISABETA BRANCU$Tehnoredactor : AURELIA ANTON

Bun de film?' : 5.06.1974. Ttraj : 2.455 ex. bro3ate.Colt ed. : 18,65. Coll tipar : 23,50. Plan3e : 10 lino.

Lucrare executati sub comanda nr. 1808 la Oficiul EconomicCentral Carper, Tntreprinderea poligrafia Bucurestii-Not",

str. Hrisovului nr. 18 A, sectorul 8, Bucuresti

www.dacoromanica.ro

Lei 14

/

5.

LI11'. `...

At V ° 'I

'''' -.1"=.70". .'4,1 ,. I. Y

u, 4.61' V 1f

440,3

,

",,i4"A!

,

I 1

P

it

www.dacoromanica.ro