Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomanieiLOHR, ROBERT

Automahrl de iah / Robert liihr; had.: Comel Stoenescu- BucureSti: Ediura RAO, 2011ISBN 978-606-609-031-5

L Stoenescu, Comel (had.)

821.112.2'31:135.1

Editura RAOcrupul Editorial RAO

Str. Turda nr 117-l19, Bucuregti, Romaniawww.taobook,com

w.\,1\jv.mo,ro

ROBERT LOHRDet Schachautomat

O 2005, Piper Verlag GmbH, Miinchen

Traduc€re din limba germaniCORNEL STOENESCU

O RAO lntemational Publishing Company, 2008pentru versiunea in limba romani

Toate drephrdle rezervate

20ll

NIUINBURG 1ZB3

in drumul de la Viena la Paris, Wolfgang von Kempelen

9i familia lui s-au oprit la Neuenburg, 9i pe 11 rnartie 1783

acesta a prezentat la hanul Gasthof am Ma.rkt legendarullui automat care joace gah: un android inve;mantat inhaine turceqti, caxe stdp6nea jocul de qah. Elvefienii nui-au pregitit lui Kempelen Fi turcului sAu o primire caldd.

Cd doax constructorii de automate din principahrl Neuen-

burg treceau drept cei mai buni din lume. $i venea acum

un consilier aulic din provincia ungari - un func(ionar

pentru care orologeria nu reprezenla mijlocul de trai, ci

doar o maroti - ca.re reuqise sd i;i inzestreze automah cugandire. O ma.qinirie inteligenti. Un apaxat din arcuri,rotile, cabluri ;i cilindri, cai'el invinsese aproape pe orica-re adversar in jocul regilor. Comparate cu neobilnuitarna4ini pentru ;ah a lui Kempelen, automatele create inNeuenburg erau doar ceasuri muzicale supradimensiona-

te, un amuzament trivial pentru nobilimea foaxte bogate.

in ciuda tuturor resentimentelor, biletele pentrureprezentaFa cu automatul caxe juca qah s-au vdndut pAn5.

la ultimul. Cine nu puh.rse face rost de un loc pe scaun

trebuia si priveasci stend in picioare in spatele rdndurilorde scaune. Cetnlenii ora4ului voiau sd vadi curn funcfonaaceasti minune a tehnicii, sperdnd in sinea lor ci KempelenISBN 9?8-606-609-03 r,5

6 ROBERT LOHR

era un escroc si ce inventia cea mai streluciti a secoluluise va deconspira privirii lor de specialiqti drept o simpliscamatorie. Dar Kempelen le-a inqelat sperantele. Cindla inceputul reprezentatiei, cu un zdmbet arogant, el aexpus i[teriorul aparatului, s-a vezut doar un sistem deroF, 9i cdnd acest sistem a fost acoperit si turcul sahist ainceput sa joace, a f5.cut-o cu inconfundabilele migciriale unei magini.

Patriofi locali au trebuit sd recunoasci faptul ci Kem-pelen era un geniu al mecanicii.

Turcul i-a invins rusinos de rapid pe primii doi adver-sari; pe prima.r si pe preqedintele asociatiei de sah dinNeuenburg. Kempelen a solicitat un voluntar pentru ceade-a treia partida qi ultima, a zilei. Trecuri. c6.teva clipepdni cdnd se arunli cineva. Kernpelen qi publicul ilceutaxi din priyiri pe voluntar, dar il vizurd abia cdndacesta ie$i din culoarul format de spectatorii care se

retregeau in fafa lui - bdrbatul era atat de mic de staturi,incdt abia le ajungea aceston pu[in rnai sus de coapse.Wolfgang von Kempelen se retrase un pas si se sprijini cuo mdnd de masa de qah. Privelistea piticului il sperie vizi-bil 9i pdJi de paxce ax fi avut in fag. o stafie.

$i Gottfried Neumann - acesta era numele piticului -era ceasomicar, special venit la Neuenburg din localitateainvecinate La Chaux-de-Fonds pentru a vedea automahrljucdnd gah. Piticul avea pirul negm, cu cateva suviteaxgintii, strans la spate intr-un coc prusac, $ ochii tot atatde cdprui ca ai turcului sahist. Avea o privire foarte severd.De parcl fruntea i-ar fi fost plini de riduri de la naturd qi

de parci sprdncenele negre i s-ar fi unit deasupra ochiloriuci de la nastere. Avea inil{irnea unui bdiat de qase ani,dar pdrea mai voinic; pa.rci. era prea mult trup in preapu{ini piele. Pwta o haine de un verde-inchis, croiti. pe

Automatul de qah 7

mS.sura lui, qi o basma de mitase in jurul gdtului.in sal6 se auzire soapte cAnd Neumann se indrepti

citre Kempelen. Nimeni dintre cei de fafi nu il maivdzuse pe Neumann jucald Eah. Presedintele asociatiei

qahiqtilor soliciti un alt voluntar, care si fie cunoscut ca

bun Eahist qi care se poati. smulge automatului mecar oremiz6, dar acesta a fost zgomotos dezaprobat de sali.,

Turcul se dovedise invincibil -;ijocul dintre o magind gi

un pitic avea cel pulin un inalt grad de spectaculozitate.Kempelen nu ii trase micului ceasornicar scaunul pen-

tru ca acesta si se aqeze la masi, a4a cum procedase cujuci.torii dinaintea lui. Ca qi ceilalli doi, Neumann sedea lao mase separate, cu o tabli de gah separati, pentru ca

publicul sdJ poati privi nestanjenit pe turc. Kempelenastepte ca piticul sa se aqeze, apoi iqi drese glasul gi rugd sise faci liniqte gi s6 se acorde atentia corespunzitoare,Neumann privea tabla de ;ah qi cele gaisprezece piese de

pa-rcd nu mai vizuse niciodate aga ceva, cu umerii ridicati

;i cu palmele tinute ca un copil pe qezut.

Asistentul lui Kempelen aclione o manivelS. qi angre-

uajul de rofi se puse, scriqnind, in migcare. Tucul inillecapul, intinse mdna stange deasupra tablei de gah gi cu treidegete agezi un pion in centrul cdmpului dejoc - aga cumdeschisese gi celelalte partide. Asistentul repete migcareape tabla lui Neumann, dar piticul nu reacfioni. Nici micarnu ridici privirea. Se holba mai departe la fiecal:e dintrefigurile de gah, ca la ni$te cunoqtinte de mult decedate.Publicul deveni neliniqtit.

Wolfgang von Kempelen vru si spuni ceva, gi exactatunci Neumaan se clinti in cele din urmi.: infrunti pionulalb al hrrcului, mutind propriul pion din fata regelui calede doui pitrifele.

YrNrTIl 1169

intr-o diminea,ti de noiembrie a anului 1769, TiborScardarelli se trezi intr-o celule frrn ferestre, cu fa{atumeffat4 plind de sdnge uscat si cu dureri violente de cap.in semiobscuritate ciuti zadamic un urcior cu api- Izul dealcool din hainele sale ii llcea greati.. Se lisi pe m6nade paie de pe jos gi se rezeme cu spinarea de perete. Eraevident ce anumite experienfe din via{a lui hebuiau sd se

repete; inqelbciunea" t6'lhexi4 ciomigeala, deien$a, foamea-Crr o seari in urmi" piticuljucase caieva partide de sah

pe bani, si primele castiguri le ddduse penku rachiu, gi nupentru o masa cuminte. Asa ci era deja beal atunci cdndnegustorul cel tanex il provocase la o partidn pe doi gul-deni. Jocul fusese firi dificdtn$ pentru Tibor, dar c6ndacesta se apleci si ridice o monedi. cizutS, venetianulrepuse pe cdmpul de joc regina demult pierduti- Tibor se

plSnse, dar negustorul rdmdsese pe pozitie, spre desfrta"reainsotitorilor lui. in cele din urm5" ii oferi piticului remizasi, in rasetele spectatorilor, iqi insuqi miza. Alcoolu.l ii luasemin$le lui Tibor: apuci. mdna in care negustorul $nea,banii. Din smucihrre el qi venetianul cdzurd, la podea.Tibor nu dedu drumul mainii, pani cAnd un insofitorde aJ negustorului nu ii sparse in cap cana cu rachiu. Tibornu i;i pierdu cunoqtinta nici cdnd venetienii il biturl pe

Automatul de qah

rAnd. Dupi care tot ei il predaseri carabinierilor, expli-cdnduJe cd piticul ii inqelase la joc, 9i apoi ii ataca.se ,si iibuzunirise. Carabinierii il duseseri la cea mai apropiatiinchisoare, in celula situati deasupra palatr:lui dogilor. Nuii lisaserd pufnii bari gi nici tabla de qah, dar ii mai atiirna

inci de g6t amuleta cu chipul Madonei. O cuprinse inambele mAini qi o ruge pe Maica Domnului si il elibereze

din acest loc.

Nici nu apucase si igi incheie rugiciunea, c6nd uga

celulei se deschise gi paznicul introduse un gentilom.

Bdrbahrl era cain cu zece ani mai in vdrsti decdt Tibor,avea pirul castaniu-inchis qi o figurn colluroasi. Era

imbrdcat d ln. mode, dar firi a-i copia pe filfizonii venetieni:

o redingot6 maronie cu manfete din danteli qi o pereche

de pantaloni de aceea.qi culoare, inhodugi in cizme de

cildrie, gi peste toate o mantie neagrd. Pe cap purta untricorn ud de la ploaie, ia.r la centuri avea prinsi o sabie.

Nu arita a italian. Tibor igi aminti ci il vizuse noaptea

trecute printre clienSi tavemei. Gentilomul avea intr-omdni un urcior cu api ,si un co\ de pdine, iax in cealaltiun set de ;ah pentru voiaj lucrat ffn. Paznicul ii aduse unfelinar gi un sciunel pe care acesta se a4ezi. Bdrbahrl puse

ap4 painea Ei peHxia l6nga culcuqul lui Tibor gi liri si spu-

ni nimic desftcu pe podea tiblia de gah qi incepu se a.ran-

jeze piesele. Dupi ce paznicul ieqi qi inchise uga in urmalui, Tibor nu mai suporti tEcerea gi se adresi birbatului:

- Ce we$ de la mine?

- Vorbegti germana? Asta este bine. Scoase din buzu-

narul vestei un ceas, ii ridicd apoi capacul, il puse ldngitabla de qah qi adiugi: Vreau si joc o pa;rtid6 cu tine.DacA reuqeqti si mA invingi intr-un sfert de ord" ili plitescamenda qi vei fi liber.

- Sj daci pierd?

IO RO B I'RT LO TIR

- Daci pierzi, rispunse b6rbatul dupi ce a4ezi qi ulti-ma piesd, a.; fi dezamigit... qi tu va trebui sa uiF ce m-aiintdlnit weodatd. Dar permite-mi un sfat: bate-md, cici nuai alta posibilitate de a ieqi de aici. De la cavalerul Casanovaincoace aici sunt cateva gratii in plus.

Cu aceste cuvinte, necunoscutul mut6, ca.lul pe deasu-

pra pionilor. Tibor privi tabla qi remarcS. un gol intrepiesele lui: ii lipsea regina. Ridici privirea, dar gentilomulio lue inainte. Bitu cu degetul in buzunarul vestei, undese gasea regina.

- Cu regina ar fi fost prea ugor.

- Dar IEri regini. cum s6...

- Asta este treaba ta.

Tibor Ecu prima miqcare. Adversarul reactioni ime-diat. Tibor ffcu cinci miqcdri rapide, inainte de a avea

timp si se atingi de api qi pdine. Gentilomul juca agresiv.Pentru a-gi valorifica superioritatea numerici qi a decimapiesele lui Tibor, inainti cu un lan{ de pioni in jumitateatablei lui Tibor. Dar acesla se apiri cu succes. Pauzele degrindire ale adversarului devenire tot mai lungi.

- Pierd timp cu gdndirea dumneavoastrd, obiectiTibor dup6 ce se scurseseri cinci minuie de joc.

- Va trebui sijoci cu atat mai repede.

$i Tiborjuci mai repede: spulberi.linia pionilor albi gi

atacd. regele. Cinci minute mai tarziu, Tibor iqi ddduseama ci va cqtiga. Adversarul siu dddu din cap, puse

regele deoparte gi se rezemi. de speteaza sciunelului.- Renun{ag? intrebi Tibor.

- intrerup jocul. i1i dai singur seama ce nu mai potc4tiga. Pot folosi insi mai ingenios ultimele tale cinciminute de captivitate. Felicitirile mele, ai jucat inteligent!ii intinse mana lui Tibor gi se recomandd: Wolfgang cava-ler de Kempelen, din Pressburg.

Automatul de gah ll

- Tibor Scardanelli, din Provesano.

- Mi bucur. Vreau sa i$ fac o ofert{ Tibor. Pentru

asta trebuie se iti mai spun ceva: sunt consilier auuc al

Majestn$i Sale impi.riteasa Maria Theresia a Austriei ;iUngariei. De cind am devenit func$onar la curtea s4 mi-a

incredinlat un ma.re numir de saxcini, Pe caxe le-am inde-

plinit spre deplina sa satisfac$e. Dar toate acestea au fost

sarcini pe care le-ar fi Putut indeplini 9i alli bnrbati pri-

ceputi. insi eu vreau si fac ceva extraordinar. Ceva care

si mi ridice in ochii ei... qi poate chiar ceva care si mifaci nemuritor. Md poli urmdri? Wolfgang von Kernpelen

a$tept6 confirmarea" apoi continud: in urma cu cateva

siptnmAni, fizicianul francez Pelletier a prezentat la Cu e

cateva dintre cele rnai bune experimente ale sa.le: jocuri

cu magnetismul, hocus-Pocus cu monede gi cuie zburitoare

conduse deasupra unei hdrtii de o m6ni nevezutd; Per care

se ridicd brusc mdciuci gi alte chestiuni de felul acesta'

Doctorul Mesmer deja ii vindecn Pe ozrmeni cu ajutorul

cunogtinlelor lui despre magnetism... qi vine acest vrejitor

ftantuz $i imi riPeqte cu scamatoriile lui din timpul meu

preFos gi din cel al impexetesei. Maria Theresia m-a intre-

bat la incheierea sPectacolului ce Perere am despre JeanPelletier, iar eu am fost clar; iam spus ce gtiinta a Progresatdeja mult mai mult, qi ce eu, care nici m6car nu am studiat

la academie ca Pelletier, sunt capabil si ii prezint un expe-

riment carc ar face din reprezenta$ile lui Pelletier simple

scamaiorii. Normal ci i-am trezit curiozitatea. M-a intre-

rupt... gi pentru o jumetate de an m-a eliberat de toate

indatoririle oficiale, Pentru a-mi pregeti acest exPeriment.

- Ce fel de experiment?

- Pe atunci nici eu nu qtiam. Dar mi-am propus sicreez o maqini excep$onali' Eu nu sunt doar consilier

aulic - trebuie se qtii asta -, eu dispun gi de cunoqtinp de

12 ROIJERT LOHR

mecanica. Ini$al, arn \.rut se ii construiesc imperdtesei omaqine care se poate vorbi.

- Dar asta nu se poate, interveni Tibor firi si wea.Cavalerul von Kempelen znmbi qi didu din cap in

sensul ce multi reactionasere astfel inaintea lui Tibor.

- Normal ce se poate. Voi oferi lumii un aparat carevorbe;te la fel de clar ca un om, si anume in toate limbileglobului. Dar o jumitate de an este prea putin pentru o

asdel de munci a lui Hercule; arn inteles asta. Timpul nuajunge nici m5.car pentru procurarea diverselor materialeqi pentru teste. $i pe o impdriteasi. nu o poti face si. a{tep-te. De aceea voi construi o alti mas,ina. Kempelen scoase

regina din buzunarul vestei $i o puse aleturi de celelaltepiese. Adiugi: O mo;irui care joaai ;ah. Kempelen gusti pri-virca inhebitoare a lui Tibor $i continue: O ma4ini carejoaci gah. O maqini care poate si gdndeasci.

- Nu merge.

Kempelen rase in timp ce scotea din vesti o foaie deh6nie, pe care apoi o despdturi.

- Tocmai ai mai spus-o. Si ai dreptare si acum, O masindnu va putea juca gah niciodati. Teoretic, este posibil, darin practici...

ii intinse hartia lui Tibor. Era o schiti cu o persoare.care qedea la o masi ce semena mai mult cu o comodd cudiverse uqi inchise. Jinea mdinile pe suprafata mesei si

intre ele era montatA o tabl6 de Eah.

- A$a va ariia automahrl, explicS. Kempelen. Si pentruce nu poate funcliona cu forte proprii, are nevoie de uncreier umar.

Tibor se infiori, si Kernpelen rdse din nou.

- Sd nu i! fie tearne. Nu voi ti.ia capul niminui. Mi. refe-

ream la faphrl cd cineva va conduce aparahrl din interior.Kempelen puse degehrl pe comoda cu ugile inchise.

Automatul de gah 13

Abia acum igi didu Tibor seama de ce cavalerul ungur

il cautase, de ce era acesta aici gi de ce era atat de amabil

cu el qi mai ales de ce era gata se Pliteasci eliberarea lui'

Kempelen iqi incrucige brafele Pe piept' Tibor didu nega-

tiv din cap cu mult inainte de a rispunde:

- Eu nu voi face asta.

Kempelen ridici mdinile ca Pentru al tempera:

Uqor, uqor. Nici nu am negociat condifiile.

- Ce condi$i? Asta este escrocherie!

- Este escrocherie tot atat de mult ori de pu(in cdt este

se magretizezi cateva buci| de fier gi dupi aceea se vor-

beqti de ,,atrac$e magici.".

- Sd nu minli.

- Nici sijoci pe bani, daci imi cltezi Biblia

- Oamenii vor verifica maqina gi vor descoperi totul'

- Da, o vor verifica. Dar nu vor descoperi nimic Asta

va fi sarcina mea.

Tibor ince nu era convins, dar nu mai 85si alte pretexte'

- O singurdreptezentatie in fata imPerdtesei, dupi care

fac magina praf. Chiar gi lucrurile senzafionale au in vre-

rnurile noastre o viali scurti. Eu trebuie sa o imPresionez

doar o datd pe Maria Theresia, pe urme sunt un om ffcut

Ulterior, imi va promova gi celelalte proiecte. C6nd voi

prezenta ma.lina mea vorbitoare' automatul carejoac6 gah

va fi de mult uitat.

Tibor examini schita automatului.

- Asculti ce i{i ofer: primegti o sirnbrie generoasS, plus

cazare qi intretinere buni pand la reprezentatie. $i veijuca

in fa{a imparitesei, Poate chiar imPotriva ei. Lucru cu care

nu se pot liuda mul{i.

- Nu va merge.