NN eutrofic ( la termen) si ingrijirea lui NN este un copil de la 0 30 zile . Perioada neonatala este perioada de adaptare a copilului. Particularitati anatomice : Talia NN la termen variaza intre 48 52 cm . G NN 3000- 3250 g 2800- 3000 g Capul reprezinta o patrime din lungimea totala fata de o optime cat reprezinta la adult . Perimetrul cranian = 34 cm Oasele craniului sunt unite prin suturi osificate si prin suturi neosificate. Cele neosificate =fontanele :1.

cea anterioara = bregmatica pe linia mediana de forma romboidala se inchide in jurul varstei de un an cea posterioara = lamdoida este triunghiulara si se inchide in primele 4- 6 saptamani de viata

2.

Gatul este scurt

2

Toracele este in forma de trunchi de con , dupa stab. respiratiei si circulatiei devine aproape cilindric . Membrele superioare si inferioare sunt scurte si egale intre ele . Pielea are culoare roz rosiatica , acoperita cu vernix cazeosa si cu peri fini (lanugo). Dupa cateva zile coloratia eritematoasa dispare si e urmata de o descuamatie fisiologica. Cordonul ombilical care contine 2 artere si o vena , dupa sectionare trece prin 3 faze : mummificare = uscare formarea unui sant de eliminare caderea bontului care se produce intre a 5-10 zi de viata Cicatrizarea completa a bontului ombilical are loc dupa 3-4 saptamani. Particularitati fiziologice : Respiratia pulmonara se instaleaza in primul minut al vietii extrauterine. La inceput este neregulata incomplet superficiala intr-un ritm de 55-75 dupa 3-4 zile se stabilizeaza intre 45-55 resp\ min. Ritmul cardiac este de 140-150 b/ min, la o luna scade la 100- 120 b/ min . Sangele . Fatul are o poliglobulie care se reduce treptat prin hemoliza a. i ajunge la 4,5 mil hematii/ mm3 , leucocite 11- 12000 , HB 13-14 g/ 100 ml. Aparatul digestiv. Suptul este un act reflex care stimuleaza secretia lactata iar la copil stimuleaza secretia gastrica si peristaltismul.

3

Meconiul - ( primul scaun ) pe care-l elimina NN din prima pana in a 3 a zi de nastere . Din a 4 a zi de viata scaunele devin galben aurii ( 3- 5 / zi). Tubul digestiv este steril la nastere si se populeaza trenta cu microbi. Aparatul renal . Functia renala se instaleaza din prima zi cu 25- 30 ml urina si ajunge la 250- 300 ml urina la sfarsitul primei luni de viata. SN NN are o ipertonie musculara si sunt prezente reflexe arhaice : reflexul Moro , reflexul de aparare , reflexul de agatare , reflexul de cadere. Refelxul Moro consta in extensia bratelor si picioarelor la excitatii aparute brusc ( se aplica o intindere brusca asupra scutecului de sub copil). Dupa extensie copilul are un gest de imbratisare si de flexie a picioarelor. Reflexul de agatare se refera la faptul ca copilul agatat de degetele examinatorului flecteaza degetele si ramane agatat. Reflexul de mers automat se refera la faptul ca tinut de axile cu piciorele pe planul patului schiteaza miscari de mers. Reflexul de extensie a capului . Proiectand brusc o lumina spre fata copilului acesta are mioza si prezinta extensia capului. Reflexul de aparare . La excitatia plantei retrage in flexie membrul respectiv. Reflexul tonic cervical = de postura. Cand se intoarce capul intr-o parte , membrele din partea respectiva se extind spontan iar cele din partea opusa se flecteaza - reflexul dispare in sem 2 de viata si dispare complet in sem 3. Refelxul de supt se declanseaza la atingerea buzelor. Reflexul de deglutitie inghite lichide .4

Reflexul de orientare intoarce capul dupa miro sul de lapte. NN prezinta o contractura generalizzata si o ipertonie musculara reflexa. Auzul este prezent la 1- 2 zile de la nastere prin reactii auditive. Vazul . NN poate vedea , nu are vederea coordonata si strabismul ( fug ochii in toate directiile) se datoreaza unei coordonari imperfecte a muschio celor doi globi oculari . NN poate fixa cu privirea un obiect colorat aflat la 30 cm in campul lui vizual ( trat ortopic- sa-i indrepte privirea). Gustul este bine dezvoltat , NN deosebeste lichidele cu gust placut ( dulcele) de cele neplacute ( acru, amar). Care declanseaza o salivatie abundenta. Mirosul este bine dezvoltat si-l ajuta sa-si cunoasca mama. Simtul tactil, dureros si termic sunt prezente la nastere si se dezvolta rapid dupa nastere. Adaptarea termica in functie de termoreglare e foarte labila ( centrul termoreglarii e imatur si copilul treb tinut la o temperatura ct. 23-24 grade) datorita imaturitatii centrilor reglatori. Intre a 2 a si a 4 a zi poate apare febra , stare de sete care-i cedeaza la o hidratare corecta. La 2-3 ani se regleaza. Comportamentul psihoactiv . NN semnalizeaza prin tipat si plas, se linisteste la glasul mamei, la sunete melodioase. Zambetul apare la sfarsitul primei luni de viata , pana atunci toate expresiile sale sunt declansate de senzatii placute sau nu. Limbajul consta in sunete guturale , intamplatoare.

5

Fatul expulzat este asezat pe scutece sterile calde. Tabel cu indice APGAR Punctajul acordat Respiratia Frecventa cordului Coloratia Tonusul muscular Excitabilitate reflexa flasc slaba puternica 0 absenta absenta palid, cianoza flasc 1 slaba, tipat slab sub 100 extremitati cianotice usoara flexie a extremitatilor 2 buna, tipat tare peste 100 tegumente roz miscari active, extremitati flectate

1. Se aspira secretiile din nas, gura , faringe ( cu aspiratorul sau cu o sonda Nelaton moale). 2. Se leaga , se penseaza si se sectioneaza cordonul ombilical. Dupa incetarea pulsatiilor cordonului, se aplica un clips la 2 cm de insertia abdominala si se sectioneaza deasupra lui cu un forfecel steril .3.

Se tamponeaza cu tinctura de iod bontul ombilical.6

4. Se acopera cu comprese sterile imbibate cu alcool. 5. Se fixeaza prin infasare cu o fesa sterila. 6. Se supravegheaza atent in primele 24 de orepansamentul bontului pentru depistarea unei eventuale hemoragii (se poate exanghina). Apreciera starii clinice a NN 1. Se stabileste sexul si integritatea corporala. 2. Se evalueaza ritmul cardiac , calitatea respiratiei, tonusului muscular, reflexele de iritabilitate, coloratia tegumentelor si mucoaselor. Pentru fiecare dintre aceste cinci constante se acorda 0 , 1 sau 2 puncte si se calculeaza scorul APGAR. Se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice 1. Se indeparteaza secretiile oculare cu comprese sterile umezite in ser fiziologic steril. 2. Se instileaza in sacul cojunctival 1-2 picaturi de nitrat de Ag 1%. 3. Se executa un masaj circular . 4. Se sterge surplusul. 5. La fetite se intileaza 1-2 pic pe vulva. 1. Se masoara talia, perimetrale. 2. Se cantareste NN . 3. Se usuca tegumentale cu un scutec cald si se infasa. Daca sunt urme de sange in meconiu se face baie. NU SE INDEPARTEAZA VERNIXUL CI DOAR SURPLUSUL. 4. Se infasa in scutece calde si se trensporta in salon de NN.

7

1.

Se supravegheaza permanent . stg cu capul mai jos de 30 decat restul corpului. In caz de cianoza sau apnee se ridica copilul si se frictioneaza.

2. Se asigura drenajul cailor respiratorii asezand copilul in DL dr. sau

3. Se supravegheaza functiile vitale, culoarea tegumentelor, eliminarea meconiului, mictiunile. 4. Se cantareste zilnic si toate datele se noteaza in FO. 5. Se supravegheaza punerea la san a NN si se educa mama pt o alaptare corecta. Toate ingrijirile se acorda in perfecta asepsie.6.

Zilnic se asigura igiena pielii prin spalare cu manusa moale cu apa calda si cu sapun moale.

7. Zilnic se panseaza plaga ombilicala steril. 8. Punere la san a NN trebuie sa se faca cat mai precoce in conditii de igiena. 9. Ratia pentru un supt este de 10 ml nr de zile de viata( proba suptului). NN doarme aproape tot timpul si se trezeste cu 15-30 min inainte de supt. ( copii cresc in timpul somnului) INCIDENTE in perioada de NN1.

Scaderea fisiologica in G se petrece in primele 4 zile de viata si reprezinta 6-10 % din G initiala. Pana in a 10 a zi de viata copilul atinge G de la nastere.

8

2.

Criza hormonala : apare in a 3a , a 4 a zi de la nastere prin tumefierea glandelor mamare la ambele sexe, iar la fetite apar mici hemoragii genitale sau secretii albe si la baieti testiculele se maresc de volum. Icterul fiziologic apare in a 3 a zi de la nastere. Dureaza 5-6 zile cu coloratie icterica a tegumentelor, somnolenta, lene la supt ( apare datorita hemolizei care reduce poliglobulia si nu necesita tratament).

3.

Se bazeaza pe educatia mamei din timpul sarcinii si din perioada postpartum din spital. 1. Se asigura imbraca minte curata si calcata. 2. Se ingrijeste tegumentale copilului prin baie zilnica de preferat la acciai ora seara inainte de ultimul supt. 3. Se spala copilul dupa fiecare scaun. 4. Se ingrijeste pielea cu unguente moi in regiunea fesiera si plicile (urina e acida si se irita). 5. Se alimenteaza copilul natural sau artificial la indicatia medicului. 6. Se efectueaza profilaxia tuturor infectiilor prin cunoasterea de catre mama a cailor de trensmitere si a factorilor favorizanti . Patul copilului se aseaza intr-o zona ferita de aer si de Q excesiva. 7. Se aeriseste incaperea. 8. Se scoate copilul la aer. Infacol picaturi pt colici. Glicerina pt sani.

9

Ingrijire , crestere si dezvoltare Aprecierea cresterii se face in functie de - cresterea poderala - cresterea staturala - masurarea perimetrilor si a unor segmente ale corpului si a raportului dintre ele - aspectul general al copilului - urmarirea si testarea achizitiilor psihomotorii Cresterea ponderala Media lunara a unui sugar sanatos este - in primele 4 luni creste cu 750 g/ luna - intre 5-8 luni creste cu 500 g/ luna - intre 9-12 luni creste cu 250 g/ luna Sugarul dubleaza G la 4 luni si jumatate si o tripleaza la 1 an. ( G de la nastere). Intre 1- 2 ani copilul creste cu 250 g. Dupa 2 ani copilul creste cu 1800 2000 g anual, pana la pubertate cand cresterea se accelereaza din nou si copil creste cu 3- 4 kg anual. Pentru a calcula G la un copil peste 2 ani se foloseste formula G= 9 + 2N ( N- varsta copilului in ani). Determinarea G se realizeaza cu un cantar special si cantarirea se realizeaza in aceleasi conditii ca la adult, dimineata dezbracat pe nemancate. Cresterea staturala

10

Dezvoltarea staturala este mai importanta decat dezvoltarea ponderala, cresterea in lungime se realizeaza astfel. In prima luna 4 cm, in a 2 a si a 3 a luna cate 3 cm pe luna; in a 4 a luna 2 cm , de la 5-12 luni cate un cm pe luna a.i la un an copilul are 70-72 cm. In al 2-lea an copilul creste cu 10-12 cm a.i la 2 ani are 80-82 cm. Dupa 2 ani copilul creste cu 4-5 cm anual pana la pubertate cand are loc saltul pubertar si la copil creste cu 6-8 cm pe an. Lungimea de la nastere se dubleaza la 4-5 ani si se tripleaza la 14-15 ani. Cresterea staturala diminueaza trenta si inceteaza la fete la 18-19 ani si la baieti la 21-22 ani. Talia se poate calcula dupa formula 5 + 80 in care reprezinta varsta in ani.

Pielea sugarului este catifelata , fina de culoare roz. Glandele sudoripare se dezvolta dupa 2-3 luni ( si sugarul transpira din acel moment daca este gros imbracat) . Functia de aparare a pielii e redusa. Rolul termoreglator al pielii este redus. Puterea de regenerare a pielii la sugar si copilul mi ceste foarte mare, favorizand vindecarea lezioni. Elasticitatea scazuta a tegumentelor apare in stari de deshidratare -----Tesutul adipos la sugarul sanatos si corect alimentat se depune in ordine pe fata, membre superiore si inferiore, spate, piept , abdomen.

11

De la 6-8 luni pana la 3 ani prezinta variatii ale tesutului adipos in functie de alimentatie si de starea de snatate . Intre 3-8 ani depozitele de tesut adipos sunt reduse. Intre 8- 9 ani se dezvolta din nou dar mai intens la fetite dupa pubertate . Tesutul adipos are rol in termoregolare, in statica organismului si in dezvoltarea armonioasa staturala si ponderala. Sistemul muscular este slab dezvoltat la nastere, se dezvolta dupa 5 ani dar mai ales in perioada pubertatii si adolescentei. Hipertonia fisiologica de la nastere cedeaza la 2 luni ( semn de maturitate, daca nu cedeaza semn de afectare cerebrala). Copilul ridica capul, sta in sezut apoi merge deabuselea si apoi merge in picioare ( foarte importante sunt exercitiile si educatia de la 2-3 luni). Sistemul osos. Oasele sunt moi, elastice, flexibile ( motiv pentru care nu fac fracturi). Cresterea si regenerarea oaselor sunt mai rapide. Articulatiile au o mobilitate mai mare ca la adult. Fontanela anterioara se inchide in jur de un an . Fontanela posterioara se inchide in primul trimestru. Coloana vertrbrala aproape rectilinie la nastere, face cifoza si lordoza cand incede sa mearga. Toracele devine cilindric , apoi se turteste anteroposterior iar la 12-14 ani are toracele asemanator cu adultul. Bazinul pana la 6-7 ani e la fel la ambele sexe apoi latimea bazinului devine mai mare la fete. Membrele egale la nastere cresc cel mai rapid si se srmonizeaza dupa pubertate.

12

Dentitia temporara cuprinde 20 de dinti. 1. Intre 6-8 luni apar incisivii mediani superiori 2. Intre 8-10 luni apar incisivii mediani inferiori . 3. Intre 10- 12 luni apar incisivii laterali superiori . 4. Intre 12-14 luni apar incisivii laterali inferiori. 5. Intre 1 an, 1 an si jumatate apar primii 4 premolari mai intai superiori si apoi inferiori. Dentitia definitiva cuprinde 32 dinti care apar in 6-7 ani si se definitiveaza intre 20-25 ani. Incisivii mediani apar la 6-8 ani, incisivii laterali intre 7-9 ani , caninii intre 9-13 ani, PM intre 10-14 ani, M1 5-8 ani = M de 6 ani ( semn de maturitate); M2 10-14 ani = M de 12 ani ; M3 16-25-30 ani= M de minte. Calcifierea distilo presupune un aport suficient de Ca , vit. A ,C, D, P, Fluor. Dentitia de lapte trebuie ingrijita zilnic si copilul trebuie invatat sa foloseasca periuta de la 3 ani. Aparatul respirator. Tipul respirator la copii este abdominal , de la 8-10 ani fetele incep sa respire toracic. Ritmul respirator scade de la 55 respir/ min la nastere la 30 respir / min la 1-3 ani; 18- 24 respir la 10-14 ani pentru a ajunge la 16-18 respir/ min ca adultul. Aparatul cardiovascular. Inima creste intens pana la un an si apoi la pubertate . Pana la 2-3 ani apexul este in spatiul 4 intercostal stg. de la 8 ani apexul se poate palpa in spatiul 5 intercostal stg.

13

Pulsul . La NN 130-140 b/ min. La 1-2 ani 110 b/ min. La 8-10 ani 80-90 b/ min. De la pubertate 80 b/ min. T.A La 3 ani 70 cu 50 mmHg. La 6-8 ani 90-100 cu 60 mmHg. La 10 ani 100/ 70 La 12 ani 120/ 70. TA se masoara cu aparate de tensiune cu manseta speciala. Viteza de circulatie a sangelui este de 2 ori mai mare ca la adult. Aparatul digestiv. Suptul este un act reflex neconditionat . Efortul de supt este de 8-9 ori mai mare la san decat suptul la biberon. Suptul stimuleaza secretia gastrica si peristaltismul ( de aici peristaltismul). Reflexul deglutitiei e un reflex neconditionat. Mobilitatea intestinala favorizeaza digestia si progresia continutului intestinal. Defecatia este un act reflx si abia la un an devine voluntara. Secretia salivara este redusa in primele 4 luni si creste apoi. Contine un singer ferment , ptialina- nu se dau fainoase. Secretia gastrica se stabileste imediat dupa nastere, contine toti componentii obisnuiti dar cantitatea lor, activitatea si puterea lor fermentativa variaza cu varsta si natura alimentului (Pepsina este in cantitate redusa , Labfermentul e din abundenta, Lipaza are actiune limitata).14

Secretia intestinala contine toti fermentii. La sugar predomina procesele de fermentatie ( miros acru, acrisor al scaunelor) apoi procesele de putrefactie ( datorita diversificarii alimentatiei). Secretia pancreatica e prezenta la nastere dar creste cu varsta. Secretia biliara e prezenta la nastere si creste cu varsta se impune alimentatie corespunzatoare varstei si precautii in introduce rea unor alimente noi= diversificarea alimentatiei. Digestia laptelui e cea mai importanta in primele 6 luni . Microbii tubului digestiv . In primele 10- 20 h tub digestiv e steril. Nivelul si abundenta florei sunt determinate de felul alimentatiei. Sugarul alimentat la san are mai mult difidus iar cei alimentati cu alte preparate colibacil. Flora intestinala sintetizeaza vit. K . Scaunele sugarului in primele 2-3 zile sunt meconiu, apoi sugarul alimentat natural are 3-5 scaune pe zi galben aurii de consistenta moale si miros fad acrisor. Sugarul alimentat artificial , 1-2 scaune tari, omogene, galben inchis sau albicioase cu reactie alcalina si miros usor fetid. Alimentatia cu fainoase determina o culoare inchisa a scaunului . Modificarile care survin in eliminarea scaunului pot fi semne de tulburari digestive. Aparatul genito-urinar. Functia renala e prezenta la nastere. Pana la o luna elimina 350/ml zi, 1 an 700 ml/ zi ( 10 -15 mictiuni); dupa un an mictiunile scad la 7-8 / zi , urina are densitate mica. Mictiunea e un act reflex pana la un an dupa care se poate incede educarea controlului sfincterului.

15

Aparatul hematoformator . Functia e asigurata de maduva osoasa din apifiza si diafiza. Volumul sangelui reprezinta 10% din G corpului la sugar , 8 % la copil , 5,5 -6 la adult. Dupa poliglobulia urmata de hemoliza de la nastere nr. hematiilor creste si ajunge la 1 an la 4 milione / mm3 iar la varsta scolara la 4-5 milione / mm3. Hb la un an = 12,2 g la 100 ml ; in copilarie 12,5 -12,6 g la 100 ml . Leucocitele la sugar 10- 12 mii/ mm3 ;la 12-14 ani hemograma seamana cu a adultului. VSH la NN 2-3 mm la ora ; la sugar 4- 6mm/ h ; la copil mic 8-10 mm/ h. Timpii de sangerare si cuagulare nu prezinta particularitati la copil. Sistemul limfatic creste tot timpul copilariei . Functia sa de bariera creste trenta dupa 1 an , intre 3-10 ani copilul prezinta o hipertrofie a ganglionilor limfatici a amigdalelor si a vegetatiilor adenoide= polipii. Splina este palpabila la nastere , isi dubleaza G la 1 an si o tripleaza la 3 ani si la adult e de 12 ori mai mare decat la nastere. Functia de termoregolare . Temperatura NN eutrofic este de 37,5- 38; scade brusc in a 2a si a 3 a zi revine la 37 . Sugarul eutrofic prezinta monotermie 37 2 diviziuni. De la 7-8 luni copilul incede sa prezinta variatii de 3-5 diviziuni intre D si S. Aceste variatii fiimnd influenzate de alimentatie si mancare. Glandele endocrine.1.

Hipofiza se dezvolta de la 2-4-5 ani. Este station ara pana la pubertate apoi se intensifica din nou cresterea ei. Lobul anterior secreta hormonul somatotrop ( + ,), tireotrop si gonadotrop. Lobul16

posterior secreta ocitocina (+ muscolatura neteda ) si vasopresina ( antidiuretic) .2.

Tiroida cresterea ei se definitiveaza in jurul varstei de 12 ani. Are o activitate mai intensa la pubertate si rol imortant in cresterea si dezvoltarea organismului. Hipofunctia ei determian tulburari de crestere. Paratiroidele au rol in metabolismul fosfocalcic. Timusul are functia limfoida si endocrina. Creste pana la pubertate apoi involueaza . Are rol in cresterea , aparitia distilo , calcifierea oaselor. Epifiza influenteaza dezvoltarea si metabolismul glucidic, protidic, lipidic si al sarurilor minerale. Suprarenalele au rol in metabolism. ( apa , sarurile minerale si glucide dar si in aparitia caracterelor sexuale secundare).

3.

4.

5.

1. Perioada de NN 0-30 zile.2.

Luna a II a. Ridica, capul asezat pe o parte , se intoarce pe spate . Urmareste mai bine obiectele din fata ochilor , fixeaza lumina, indreapta capul in directia din care vin zgomotele . Mimica devine mai expresiva, zambeste mamei.

3. Luna a III a . Ritmul somn veghe se sistematizeaza, ridica bine capul sprijinit pe burta, flecteaza activ ultimile 2 degete . Gangureste si-si exprima bucuria prin strigat.4.

Luna a IV a . A sezat pe burta , roteste capul , se misca mult , pedaleaza , da din maini , intoarce capul dupa sunete , recunoste17

vocile, se invioreaza cand isi recunoste mama sau o jucarie, se joaca cu mainile .5.

Luna a V a . Se poate intoarce in orice pozitie , intinde man dupa o jucarie , rade , emite sunete de bucurie , cunoaste mediul ducand la gura orice.

6. Luna a VI a . Poate sta in sezut nesprijinit, prinde obiectele in mana si le schimba dintr-o mana in alta. Isi apuca piciorele cu mainile , rade si plange motivat, emite silabe articulate. 7. Luna a VII a . Se ridica sg in sezand, paseste daca este sustinut, este rezervat cu strainii, se priveste si se mangaie in oglinda, se bucura de performantele sale si repeta silabe stereotip. 8. Luna a VIII a. Se misca mult, sta cu piciorele la marginea patutului, se ridica singur in genunchi , apuca obiectele folosind primele 3 degete; ii creste atentia si interesul pentru oameni si lucru; ii plac jocurile zgomotoase; reactioneaza cand e chemat pe nume;( e necessari sa i se vb permanent si corect) .9.

Luna a IX a. Se taraste in toate directiile, se ridica tinandu-se de pat dar nu stie sa se aseze; ( se indeparteaza din jurul lui toate obiectele pe care le-ar putea baga in gura); asculta vocea soptita a adultului; imita adultul; joaca bau-bau si intelege sensul a 10 cuvinte.

10. Luna a X a . Se joaca concentrat ; perfectioneaza achizitiile din luna precedenta; face galagie cu jucariile, provoaca zgomote ; imita adultul intelege 10- 20 cuvinte. 11. Luna a XI a. Cei mai multi pot merge; poate bea singur cu cana; poate manui lingurita; apuca cu 2 degete; devine o personali tate cu nemultumiri si preferinte; executa ordine simple; pronunta primele18

cuvinte cu sens. 12. Luna a XII a .Paseste singur; se apleaca pentru a lua o jucarie; este constient de posibilitatile sale de a modifica atitudinea celor din jur, intelege 20-30 cuvinte; vorbirea se formeazasub influentaadultului si a actiunii sale educative. De la 1 an la 1 an si jumatate . Merge ; alearga; foloseste stangaci lingurita, executa mai multe ordine si se cere la olita. La 2 ani. Urca singur pe o scara, loveste cu piciorul, hraneste si leagana papusa; mananca singur; cere obiecte; poate detine controlul sfincterelor La 3 ani . Cladeste din cuburi, deseneaza linii verticale si orizzontale dupa model, vocabularul are 300-400 cuvinte; isi stie numele, adresa, varsta,; intra in relatie cu alti copii dezvoltarea psihica si intelectuala depinde de mediul familial. Perioada prescolara. Se alimenteaza singur; se dezbraca singur; la 4 ani poate face comparatii, recunoaste literele; la 5 ani apare DC-ul; atentia voluntara se dezvolta treptat.

Alimentatia naturala este alimentatia specifica pentru copil ; este un produs steril cu o compozitie echilibrata, contine Ac ; este o alimentatie fisiologica care imbunatatteste relatia afectiva cu mama. Un litru de lapte de mama = 650- 700 calorii. Se alimenteaza dupa regulile cunoscute.

19

Incidente si accidente ale alimnetatiei naturale: - regurgitatiile si varsaturile ; - colicile abdominale; - refuzul sanului; - constipatia; - diareea postprandiala; - supraalimentatia sau subalimentatia; - intolleranta la laptele matern; - hipogalactia mamei ( nu are suficient lapte, stresul fiind una din cauze); - intercarea ideala trebuie sa aibe loc intre 6-9 luni ale copilului, in conditii de sanatate, treptat ( nu vara). Alimentatia artificiala este considerata o solutie de necessitate determinata de mama si de copil. Dezavantaje : - are o compozitie diferita; - digestie si asimilare diferite; - expune copilul la infectii. Laptele praf este preparatul cel mai indicat cu digestie si absorbtie bune care poate fi administrat la 3 ore si jumatate 4 ore interval si care incetineste si tranzit. Laptele de vaca se administreaza in mod exceptional , in lipsa laptelui corespaunzator varstei, diluat in raport cu varsta. In prima saptamana se diluaza jumatate cu apa de orez 5% indulcit ( la fiecare 100 ml- 1 L lapte.

20

In -------dilutia e de 2/ 3 cu 5% zahar. Din a 4 a luna laptele se poate da integral cu 5 % zahar. Incidente si accidente in alimentatia artificiala: - intolerata la produsul introdus treptat; - supraalimentatia cantitativa sau calitativa ( ii faci laptele mai concentrat decat varsta copilului); - subalimentatia cantitativa sau caritativa ;-

anorexia nu se forteaza copilul; se hidrateaza .

- hipovitaminoze; - constipatia; - dispepsia ( greturi, varsaturi, diaree). Greseli in alimentatia sugarului 1. Nerespectarea intervalului minim de 3 ore intre mese, si de 5- 6 ore noaptea. 2. Prelungirea alaptarii peste 9 luni cand laptele de mama devine insuficient calitativ.3.

Alimentarea prelungita sau in concentratie crescuta cu laptele de vaca determinatulburari digestive.

4. Nerespectarea dilutiilor. 5. Diversificarea la intamplare ( timpurie, tardiva sau neregulata) . Alimentatia copilului 1-3 ani Ratia alimentara 90- 100 calorii/ kg/ corp/zi. Raportul proteine, lipide,------trebuie sa fie 1: 1: 4 legume, fructe, cereale glucide

21

Aranjarea in 3 pranzuri + gustare la 4 ore interval care sa asigure digestia, evacuarea gastrica si care in plus este si educativa.

Reguli de alimentare 1. Se prega teste preparatul si se administreaza in conditii de perfecta asepsie;2.

Se apreciaza cantitatea ingerata ;

3. Se foloseste tehnica prepararii pe ambalajul produsului; 4. Nu se da biberonul copiilor culcati pe spate; 5. Nu se bruscheaza; 6. Nu se introduc cantitati exagerate de alimente; Alimentatia mixta este o alimentatie combinata care se administreaza cu lingurita si care poate avea ca incidente supraalimentarea copilului si refuzul sanului.

Diversificarea alimentatiei copilului Diversificare alimentatiei copilului se poate incepe de la 3- 4- 5 luni. Reguli:1. 2.

Se respecta selectivitatea alimentelor adica preferintele copilului; Se respecta progresivitatea alimentului , alimentele se introduc treptat;22

3.

Se respecta toleranta digestiva a copilului; oferindu-i mesele in conditii igienice si estetice; Se introduc sucurile de fructe la 2 3 luni : merele coapte si neacide = nu sunt acre ( se da marul prin razatoare de plastic si se strecoara printr-un tifon); - morcovul-

4. Se stimuleaza copilul asigurand un climat placut in timpul mesei si

I. -

portocala ( la copii cu tendinta la constipatie); Se introduce supa de zarzavat la 3 luni:

Lamaia se dau cateva picaturi cand copilul sughite.II.

La inceput din morcov pasat care se imbogateste treptat ( se fierbe morcovul cu un praf de sare, ulterior un sfert de cartof) Cartoful da colici, gaze, diaree.III.

Piureul de fructe la 3 luni , 3 luni si jumatate -4 luni ca masa la ora 10 . Mar ras pe razatoarea de sticla, spuma, initial gol. Carnea de pasare sau vaca la 4-5 luni fiarta, pasata imbogatind supa sau piureul. Supa de carne la 5- 6 luni.

IV.

V.

Galbenusul de ou de la 5-6 luni, in zilele in care nu-i dai carne , ii dau galbenus ( se da o optime de galbenus). NU SE DA ALBUS PANA LA UN AN. Branza de vaci se introduce la 4- 5- 6 luni. Ficatul de pasare , iaurtul, smantana , frisca se introc de la 7 luni. Peste , creier la 8-9 luni.23

Painea dupa 9 luni dar poate si lipsi. Fainosul de lapte ( faina de orez sau cereale se poate bine) introduce la 6 luni in masa de seara indicat la copii care nu cresc). Sugarul eutrofic trebuie sa primeasca cam 4-5 pranzuri formate din lapte, fruct biscuit, branza, supa sau piure + carne+ unt+ ou+ ficatel( in fiecare zi altceva nu toate) si iar lapte plus sucuri de fructe si ceai pentru hidratare. Supa de morcovi : 500 g morcovi + 1000 ml apa sare Legumele se spala, se taie, se spala, se rad si se se pun la fiert in apa rece in vas acoperit. Legumele fierte se trec de doua ori prin sita deasa, se completeaza lichidul ramas pana la 1 l cu apa clocotita. Se lasa sa fiarba 3-4 minute. Se adauga un praf de sare, se administreaza 180 ml/ kilocorp si / zi fara a depasi un litru pe zi in 6-8 mese care-i asigura copilului 24 calorii/ 100 ml. Supa de morcovi se administreazapana ce apar scaunele legate si se scade apoi treptat. Zeama de orez: 30 g orez + 1000 ml apa + un praf de sare. Orezul curatat, spalat este lasat in apa 30 minute, se strecoara, se adauga sare 100 calorii/ 1000 ml se poate da de la 2 luni.24

Supa de orez: 30 g orez, 300 ml apa, un praf de sare. Orezul curatat, spalat se fierbe 30 minute in apa clocotita de la inceput, se trece prin sita de doua ori se repune la fiert cu sare, se completeaza apa pana 300 ml 236 calorii/ 300 ml se administreaza la fel ca supa de morcov. Supa de legume : 100- 130 g zarzavat ( morcovi, cartofi, telina, patrunjel) , se spala, se curata, se spala , se fierb in apa clocotita 250 ml, se adauga sare, se completeaza apa si se fierb inca 15 min se imbogateste treptat. VACCINARILE OBLIGATORII IN ROMANIA BCG 1. confera protectie fata de infectia tuberculoza;2.

se efectuaza cu vaccin viu atenuat Calm Guerile;

3. fiola contine vaccin viu = 20 doze vaccinale; 4. se dilueaza cu 2 ml 5. dupa deschidere se foloseste in decurs de o ora.6.

se injecteaza lent I.D 0,1 ml vaccinpe fata posteroexterna a bratului stg in treimea medie cu formarea unei papule de 6- 8 mm cu aspect de coaja de portocala ( injectarea mai profunda determina aparitia unor microabcese) in primele 30 min dupa inoculare.

25

Papula dispare intre 7- 21 zile, la locul inocularii apare un nodul vaccinal de 3-8 mm care in 1- 2 saptamani se acopera cu o scuama. Uneori se pustuleaza , se ulcereaza si apoi se acopera cu o crusta. Se vindeca spontan in 1-2 luni. In caz de ulceratie se aplica pansamentul steril. Dupa vindecare ramane o cicatrice violacee, sidefie cu diametrul de 3- 6 mm. Vaccinarea BCG se efectuaeza in materni tate , de obicei concomitent cu vaccinarea antihepatica B. Prima vaccinare ( rapel) se efectuaza dupa 3-5 ani. Intervalul intre vaccinarea BCG si alte vaccinari este de 2 luni. Vaccinarea antihepatic B ( AHB) 1. se efectueaza in maternitate cu ENGERIX B obtinut prin inginerie genetica; 2. vaccinarea ofera protectie si impotriva hepatitei D 3. este livrat in fiole de o singura doza 0,5 ml diferita pentru NN, sugar, copil, adult. 4. de asceasta vaccinare beneficiaza contactii cu purtatori de virus hepatic B, persoane medico-sanitare , persoane care lucreaza cu sange sau produse de sange, adolescentii care-si incep viata sexuala, utilizare de droguri; 5. vaccinul AHB se efectueaza IM in treimea antero-laterala sau medie a coapsei ( la copii) si in regiunea deltoidiana la adolescentii si adulti.6.

nu se recomanda adm in muscolatura fesiera sau ID pentru ca se reduce raspunsul imun;26

7. nu se injecteaza in aceiasi seringa 2 vaccinuri. Vaccinarea antipoliomelitica VPOT

1.

se efectueaza cu tulpini de vaccin atenuat administrat pe cale orala;

2. este un vaccin trivalent ( virus tip I +II + III); 3. primovaccinarea se face cu 3 doze orale adm la interval de o luna, primele 2 si a 3 a dupa 6 saptamani; revaccinarea are loc la un an si la 7 ani; 4. vaccinul poate fi administrat impreuna cu DI- TE- PER, vaccinul difteric, tetanic si vaccinarea antitetanica; 5. doza vaccinata 0,2 ml care se amesteca cu ceai sau apa zaharata; DUPA VACCINAREA VPOT NU SE FAC ALTE VACCINARI , TRATAMENTE INJECTABILE IM SAU INTERVENTII CHIRURGICALE PT A EVITA APARITIA UNOR CAZURI DE PARALIZIE POSTVACCINALA-----6. dupa vaccinare elimina prin scaun virus poliomelitic viu care poate fi sursa unor cazuri de imbolnaviri. Vaccinarea AD 1. se realizeaza cu anatoxina diftericapurificatasub forma de bivaccin ( difterotetanic) sau trivaccin ( diftero-tetanic-pertusis : DI-TE-PER); 2. are 0,5 ml si un continut alb tulbure;

27

3. se injecteaza IM pe fata anterioara a coapsei la intalnirea treimii superiore cu treimea medie; la 3 ani in afara liniei mediane. 4. dupa 30 zile se injecteaza in acelasi mod dar in cealalta coapsa; 5. daca primovaccinarea se face cu DI-TE-PER, se repeta a treia doza dupa inca 30 zile; 6. reacctia postvaccin sunt minore, locale si dispar dupa 24 h . Vaccinarea antitetanica 1. se face cu ATPA ( anatoxina tetanica purificata si absorbita) sau DITE-PER sau numai diftero-tetanic. 2. ATPA se lucreaza in fiole de 2 doze de 0,5 ml cu continut albtulbure ; 3. se injecteaza IM pe fata anterioara a coapsei la copil si deltoidiana la adult; 4. revaccinarea se face cu 2 rapeluri : -rapelul 1 la 6- 12 luni de la ultima inoculare de ATPA cu doza de 0,5 ml; - rapelul 2 la 6-7 ani de la rapelul 1 cu o doza de 0,5 ml ; 5. in caz de placi tetani gene, dupa tratamentul chirurgical al plagii se se face vaccinare antitetanica in functie de vaccinarea anterioara: - pacientuyl cu schema completa de vaccinare primeste 0,5 ml ATPA IM in doza unica; - pacientul incomplet vaccinat primeste 3 doze de ATPA la interval de 14 zile;

28

- pacientul nevaccinat primeste ser antitetanic 3000-20000 U in doza unica si ATPA nu necesita intervale libere fata de alte vaccinari. Vaccinarea antirujeolica 1. se efectuaza cu un vaccin care contine virus rujeolic viu atenuat; 2. se gasesc in fiole de 0,5 ml o singura doza sau ambalajul multidoza cu diluant necessari pentru 10 doze; 3. vaccinul trebuie efectuat imediat dupa reconstituire; 4. se injecteaza SC 0,5 ml dupa varsta de 9 luni in jurul varstei de un an; 5. exista trivaccin care mai continein afara de vaccin antirujeolic si vaccin antirubeolic si antiparotidic; 6. intre vaccinul antirujeolic si urmatorul vaccin se recomanda un interval de 30- 60 zile; 7. in afara de contraindicatii comune vaccinuri contraindicatia majora este reprezentata de gravide bolnave de HIV, SIDA, persoane care primesc medicatie imuno-supresiva ( citostatice) si reacctii alergice;

Vaccinarea antipertusis este foarte eficienta si scade morbiditatea prin aceasta boala la sugari;

1.

29

2. se administreaza sub forma de trivaccin ( antidifteric plus antitetanic)3.

vaccianrea trebuie facuta cat mai devreme deoarece prin complicatii grave pe care le da la sugari trebuie evitata tusea convulsiva in primele trei luni de viata. REACTII VACCINALE 1. REACTII LOCALE - fenomene inflamatorii la locul innocularii, eritem, edem, durere, impotenta functionala dureaza 24 h si nu necesita tratament ; 2. REACTII GENERALE -febra, stare generala alterata, greturi, varsaturi, diaree necesita tratament simptomatic SOC VACCINAL PRECOCE soc anafilactic ce necesita tratament de urgenta ( rar intanit). REACTII DE ORGAN ( rar intalnite)- dupa vaccinarea antitetanica poate aparea nefropatie, dupa antipolio si antirabica, apar rareori encefaliata respectiv paralizie de neuron motor periferic. REACTII FOCALE consta intr-un nr mic de cazuri se poate constata agravarea unor boli preexxistente. Mecanismul de30

3.

4.

5.

producere a acestor reactii consta in eliberarea substantei histaminice si de endotoxine de catre vaccinul cu declansare de reactii alergice fata de proteinele microbiene continute in vaccin.

31