NOIEMBRIE - Politia Romana

NOIEMBRIE2015

anul XXIVNr. 447

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuit .

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

[email protected]

Sumar

10-11Ordin de protec]ie pentru violen]a \n familie

3|n[el`ciuni prin metoda „Accidentul“

Terorismul interna]ional

4-5Sfaturi pentru iarn`

8-9Inspector sub acoperire

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Roland Agret, un simbol al erorilorjudiciare

16-18

19-21

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICU

Cristian Ionu] STAN

Nicu Orlando DRAGO{

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

BUNE PRACTICI

1POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

Proiect româno-norvegian pentru modernizarea centrelor

de re]inere [i arestare preventiv`La nivelul Poli]iei Române se deruleaz` un

proiect privind consolidarea capacit`]ii sistemului de re]inere [i arestare preventiv`din România, la finalul c`ruia cele 52 de centre vor fi modernizate.

Aproape 900 de poli]i[ti beneficiaz` de formare din partea Consiliului Europei, pe parcursul mai multor sesiuni de instruire.

La data de 22 aprilie 2014, InspectoratulGeneral al Poli]iei Române, în calitate dePromotor de Program, a semnat împreun`cu Ministerul Justi]iei, în calitate de Operatorde Program, Contractul cu privire la acordarea finan]`rii nerambursabile pentruproiectul „Consolidarea capacit`]ii sistemuluide re]inere [i arestare preventiv` de a sealinia la instrumentele interna]ionale relevanteprivind drepturile omului“.

În cadrul programului, derulat pe parcursula 24 de luni, 884 de poli]i[ti vor beneficiade formare din partea Consiliului Europei, peparcursul mai multor sesiuni de instruire.Pân` în prezent, 20 de [efi ai centrelor dere]inere [i arestare preventiv` [i 629 depoli]i[ti din cadrul acestor structuri, au beneficiat de preg`tire în domeniul drepturilor omului, prevenirii torturii [i discrimin`rii, precum [i pentru asisten]aminorilor [i a dependen]ilor de droguri.

Pentru amenajarea celor 52 de centre dere]inere [i arestare preventiv` ale Poli]ieiRomâne, au fost demarate procedurile de

achizi]ie a mijloacelor necesare, în func]iede nevoile identificate, în conformitate cuinstrumentele interna]ionale relevante, privinddrepturile omului.

Dintre materialele necesare îmbun`t`]irii infrastructurii, pân` în acest moment, au fostmontate 212 aparate de aer condi]ionat, în15 centre instalarea sistemelor artificiale de ventila]ie fiind finalizat`.

De asemenea, s-au achizi]ionat sistemede supraveghere [i camere video, echipamente sportive, elemente pentruinstala]iile sanitare, ferestre prev`zute cu sisteme de siguran]` [i instala]ii de aercondi]ionat pentru autospecialele de transportal persoanelor private de libertate.

În perioada urm`toare, vor fi elaborate materiale de instruire pentru poli]i[tii care î[idesf`[oar` activitatea în centrele de re]inere[i arestare preventiv`, precum [i un ghid debune practici. Totodat`, urmeaz` a fi elaborat` o bro[ur` destinat` persoanelorprivate de libertate pe teme legate de discriminare [i respectarea drepturilor omului.

De asemenea, vor fi organizate sesiuni deînv`]are a limbii romanes, cursuri specializatepe probleme întâlnite în activitatea de zi cuzi a poli]i[tilor din centre, precum [i pe tematici referitoare la drepturile specifice alede]inu]ilor.

Totodat`, vor avea loc sesiuni de cunoa[terea legisla]iei interna]ionale privind drepturileomului.

Proiectul „Consolidarea capacit`]ii sistemuluide re]inere [i arestare preventiv` de a sealinia la instrumentele interna]ionale relevanteprivind drepturile omului“ beneficiaz` de ungrant, în valoare de 1.093.607,96 euro acordatde Regatul Norvegiei, prin MecanismulFinanciar Norvegian. Valoarea total` eligibil`maxim` a contractului de finan]are este de1.286.598 euro, 192.989,64 euro fiind cofinan]are.

SSiimmoonnaa--EEmmiilliiaa VVÎÎRRCCII

2 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Utilizarea armamentului dec`tre oamenii legii, pentruprinderea unor infractori,este op]iunea final` la carese apeleaz`, atunci cândsuspec]ii nu cedeaz` lasoma]iile verbale adresatede poli]i[ti, precum „Poli]ia,stai!“ sau „Stai c` trag!“.

{i \n situa]ia când acesteavertismente nu sunt luate\n seam`, poli]i[tii nu

\ndreapt` armele spre suspec]i, ci trag câteva focuri\n plan vertical.

Majoritatea covâr[itoare acazurilor, \n care poli]i[tiifolosesc armamentul, seopresc \n aceast` faz`: dup`câteva focuri \n plan vertical, suspec]ii cedeaz` [i seopresc.

Pentru c` [i infractorii auun bun pe care \l pre]uiesc

mai mult decât orice - via]a.Un caz care se \ncadreaz`

\n tiparul de mai sus a fostrezolvat de judiciari[tiiSectorului 4 Poli]ie.

Astfel, \n aten]ia acestoras-a aflat, \n perioada septembrie - octombrie, ogrupare de ho]i din autoturisme, care ac]iona \nzona de competen]`.

Cercet`rile [i informa]iile

Ho]i din ma[ini prin[i cu focuri de arm`

13 suspec]i, 25 de furturi, 135.000 euro prejudiciu

Acestea sunt cifrele impresionante, legatede o grupare destructurat` de poli]i[tiiCapitalei la \nceptul lunii noiembrie. Pentruaducerea acestora \n spatele gratiilor, Poli]iaCapitalei a mobilizat peste 150 de poli]i[ti,30 de echipaje ale Serviciului pentru Ac]iuniSpeciale [i mai multe ma[ini de poli]ie.

De asemenea, judiciari[tii bucure[teni aufost sprijini]i de mai multe structuri de specialitate din Inspectoratul General alPoli]iei Române (Institutul Na]ional deCriminalistic`, Direc]ia Opera]iuni Speciale)[i Serviciul Român de Informa]ii (Institutulpentru Tehnologii Avansate).

Gruparea, format` din 13 persoane, seaxase pe furturi [i tâlh`rii, atât \n Bucure[ti,cât [i \n jude]ele Ilfov, Prahova, Bra[ov [iGiurgiu. Ho]ii vizau s` sustrag` bancomate,aparate paypoint [i ]ig`ri, fiind suspecta]i càu comis 25 de astfel de fapte. Ace[tia sedeplasau cu ma[ini, pentru care foloseaupl`cu]e de \nmatriculare cu numere strìnesau cu numere române[ti, furate anterior dela alte vehicule.

Pentru completarea probatoriului, poli]i[tiiau efectuat, pe 5 noiembrie, 24 de perchezi]ii,\n Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, fiind puse \naplicare 16 mandate de aducere.

Dup` audieri, 10 dintre suspec]i au fostre]inu]i pentru infrac]iuni de furt calificat,constituirea unui grup infrac]ional [i tâlh`riecalificat`. (G. Nelu]u - 22 ani, M. Costin - 27ani, M. Alexandru - 24 ani, C. Marius - 24ani, G. Ionu] - 26 ani, I. Iulian - 27 ani, P. Gheorghi]` - 27 ani, E. C`t`lin - 25 ani, F. Silviu - 29 ani, O. Adrian - 35 ani).

Cercet`rile continu` sub supraveghereaTribunalului Bucure[ti pentru stabilirea\ntregii activit`]i infrac]ionale a autorilor.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Credit foto: Corbis.com


ACTUALITATE

|n[el`ciuni prin metoda „Accidentul“

În diminea]a zilei de 27 octombrie,peste 500 de poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub supravegherea Parchetuluide pe lâng` Judec`toria Sectorului 6, aupus în aplicare trei mandate deperchezi]ie domiciliar` în municipiulBucure[ti [i una în incinta unui penitenciar, situat pe raza jude]uluiGiurgiu [i au pus în executare 58 mandatede aducere, într-un dosar privinds`vâr[irea mai multor infrac]iuni deîn[el`ciune prin metoda „Accidentul“.

Din datele [i probele administrate încauz` rezult` presupunerea rezonabil` c`b`nui]ii, în perioada 2014 - 2015, au comismai multe infrac]iuni de în[el`ciune, ace[tiaasumându-[i în mod nejustificat calitatea defiu sau avocat al fiului persoanelor v`t`mate,care ar fi fost implicat într-un accident rutiercu victime, pretinzându-le acestora diferitesume de bani.

Prejudiciul estimat rezultat din activitateainfrac]ional` este de 100.000 euro.

Persoanele vizate au fost conduse pentruaudieri la sediul Sec]iilor 25 [i 22 Poli]ie.Ac]iunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direc]iei Opera]iuni Specialedin cadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne, precum [i de sprijinul Inspectoratelor de Poli]ie ale Jude]elorC`l`ra[i, Ilfov [i Giurgiu.

Facem precizarea c` punerea în mi[care aac]iunii penale este o etap` a procesuluipenal, reglementat` de Codul de procedur`penal`, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului,activitate care nu poate, în nici o situa]ie, s`înfrâng` principiul prezum]iei denevinov`]ie.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

adunate de poli]i[ti au condus la identificarea celortrei membri ai grup`rii cafiind B. Daniel, 27 ani, P. Marius, 36 ani [i E.Alexandru, 25 ani.

Ace[tia au fost supraveghea]i \ndeaproape,iar pe 23 octombrie s-areu[it prinderea \n flagrant,dup` ce au furat o geant`dintr-o ma[in` parcat` pe[oseaua Olteni]ei.

Filmul evenimentelor afost urm`torul: \n diminea]azilei de 23 octombrie, B.Daniel [i P. Marius au plecat

cu ma[ina din sectorul 6,spre sectorul 4.

Pe [oseaua Olteni]ei auparcat pe o strad` adiacent`[i au \nceput s` verificeautoturismele parcate. La unmoment dat, B. Daniel s-aoprit \n dreptul unei ma[ini[i a spart geamul dreaptafa]`. A luat o geant` [i s-a\ndreptat spre ma[ina cucare venise.

|n momentul \n care auvrut s` plece, poli]i[tii i-aublocat [i i-au somat s` se predea. Cei doi au decis s`for]eze blocajul [i s` \[i

asigure sc`parea cu ajutorulma[inii. |n situa]ia dat`, unuldintre poli]i[ti a folosit arma[i a tras dou` focuri \n planvertical, ceea ce i-a convinspe infractori s` renun]e laplanul de fug`.

Oamenii legi i-au\nc`tu[at [i i-au adus laPoli]ia Sector 4, pentru continuarea cercet`rilor [iob]inerea m`rturiilor celordoi, care sunt b`nui]i c`,\mpreun` cu E. Alexandru,au comis mai multe furturi\n Capital`.

AA.. SSoorriinn



ACTUALITATE

În timpul iernii, c`derile de precipita]ii sau cea]a influen]eaz` negativ desf`[urarea traficului rutier, pe toate arterele decircula]ie.

Neadaptarea vitezei la condi]iile de drumreprezint` una dintre cauzele generatoare deevenimente rutiere.

Distan]a de frânare a unui autovehicul setripleaz` în condi]iile unui carosabilalunecos.

Cele mai dificile manevre pe timp deiarn`, în traficul urban, sunt plecarea de peloc, dep`[irea [i oprirea în condi]ii de siguran]`.

Cea]a, precipita]iile, precum [i albulz`pezii îngreuneaz` vederea, iar oboseala seinstaleaz` mai repede.

Într-o zi în care precipita]iile sunt abundente, num`rul accidentelor cre[te considerabil.

Utilizarea anvelopelor de iarn` este obligatorie atunci când se circul` pe drumuriacoperite cu z`pad`, ghea]` sau polei, iarautovehiculele cu greutatea de peste 3,5tone, trebuie echipate cu dispozitive antiderapante.

Nerespectarea acestor obliga]ii sesanc]ioneaz` cu amend` cuprins` între 9 [i20 de puncte, valoarea unui punct amend`fiind de 105 lei.

În afar` de sanc]ionarea cu amend`, va fire]inut certificatul de înmatriculare/înregistrare al autoturismului, eliberându-seo dovad` înlocuitoare, f`r` drept decircula]ie.

Anvelopele de iarn` nu se aseam`n` cucele de var`, deoarece au un profil lamelar

special, pentru a asigura o aderen]` sporit`,pentru toate tipurile de drum, în condi]ii deiarn` (îndeosebi, drumurile acoperite cuap`, mâzg`, noroi, z`pad` sau ghea]`).

Cauciucul benzii de rulare al anvelopelorde iarn` r`mâne moale [i flexibil, chiar [i latemperaturi sc`zute, având astfel o aderen]`mai bun` [i distan]e de frânare, mai scurte,pe suprafe]e alunecoase, înz`pezite sauînghe]ate.

Elementele profilelor anvelopelor de iarn`sunt optimizate, pentru a dispersa mai binemâzga [i apa. Acest tip de anvelope au[an]uri speciale [i caneluri tridimensionale,adaptate carosabilelor umede, din timpuliernii.

Anvelope de iarn`, acceptate de legisla]iaromâneasc` [i european`, sunt celeinscrip]ionate pe lateral cu unul dintre simbolurile „M+S“, „M.S.“, „MS“ sau „M&S“.Ini]ialele M [i S vin de la cuvintele mud(noroi) [i snow (z`pad`).

Anvelopele „all seasons“ pot fi acceptatedac` au marcajul specific anvelopelor deiarn` („M+S“, „M.S.“, „MS“, „M/S“ sau„M&S“).

În cazul în care circul`, în lunile de iarn`,f`r` cauciucuri de iarn`, iar carosabilul esteuscat, conduc`torii auto nu vor fi amenda]ide Poli]ia Rutier`, îns`, agen]ii de poli]ie lepot interzice continuarea drumului dac` înfa]` exist` por]iuni acoperite cu z`pad`,polei ori ghea]` [i vehiculul nu este echipatcorespunz`tor.

Pentru a se deplasa, în siguran]`, pe timpde iarn`, Brigada Rutier` recomand` conduc`torilor de autovehicule:

- s` reduc` viteza de deplasare, încondi]iile unui carosabil acoperit cu z`pad`sau polei, s` circule cu o vitez` de 30km/hîn localit`]i [i 50km/h în afara acestora;

- s`-[i asigure o bun` vizibilitate, cur`]ând parbrizul, luneta [i geamurile laterale;

- s` asigure buna func]ionare a[terg`toarelor de parbriz [i a sistemului declimatizare [i dezaburire;

- s` foloseasc` \n mod adecvat sistemulde iluminare-semnalizare, pentru a vedea [ia putea fi v`zu]i în trafic;

- s` p`streze în mers o distan]` suficient

Sfaturi pentru iarn`



ACTUALITATE

Perchezi]ii ale poli]i[tilor Capitalei într-un dosar de contraband` cu tutun

Vineri, 30 octombrie a.c.,poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, subsupravegherea Parchetuluide pe lâng` Judec`toriaSectorului 1, au pus în aplicare nou` mandate deperchezi]ie, în municipiulBucure[ti [i jude]ul Suceava,într-un dosar privinds`vâr[irea infrac]iunii decontraband` cu tutun.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` arezultat presupunerea rezonabil` c` b`nui]ii, înperioada septembrie -octombrie 2015, au de]inut[i vândut mai multe cantit`]i de ]igarete,cunoscând c` acestea provindin contraband`.

În urma efectu`riiperchezi]iilor domiciliare, launul dintre imobile a fostidentificat un perete fals, înspatele c`ruia se afla uncompartiment disimulat,

folosit pentru depozitarea]igaretelor de contraband`,totodat`, în tavanul aceluia[iimobil fiind identificat un altcompartiment disimulat,folosit tot în scop ilicit.

Astfel, au fost identificate[i indisponibilizate în vederea confisc`rii aproximativ 415.000 de]igarete, de diferite m`rci,care nu purtau timbru fiscalemis de autorit`]ile române,37 litri de alcool etilic [i 23litri de bùtur` alcoolic`.

Prejudiciul cauzat prins`vâr[irea activit`]iiinfrac]ionale este estimat la3.000.000 de lei.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de contraband`, fa]` de dou`persoane fiind dispus`m`sura arestului preventiv.

Ac]iunea a beneficiat desuportul de specialitate alServiciului Român deInforma]ii.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

de mare fa]` de autoturismul din fa]`, pentru a putea opri în condi]ii de siguran]`;

- s` echipeze autovehiculul cu pneuri corespunz`toare sezonului rece;

- s` nu frâneze sau s` vireze brusc [i s`foloseasc` \n principal frâna de motor;

- s` nu blocheze traseele de deplasare amijloacelor de transport public, în specialcalea de rulare a tramvaielor;

- în condi]ii de ninsoare abundent`,[oferii au obliga]ia s` nu opreasc` ori s`sta]ioneze pe traseele pe care se deplaseaz`mijloacele de transport public, pentru a permite interven]ia mijloacelor de desz`pezire [i desf`[urarea traficului în general;

- s` respecte semnalele [i indica]iileagen]ilor de circula]ie;

- s` anun]e autorit`]ile competente (ex.: unit`]ile de poli]ie, prim`riile etc.), dac` observ` prezen]a pe carosabil a unor obstacole, polei, z`pad`, mâzg`, pentru apreveni producerea evenimentelor rutiere.

Conduc`torii auto trebuie s` se interesezede starea drumurilor de pe traseul ceurmeaz` s`-l parcurg` [i s`-[i preg`teascàutovehiculul pentru drum (plinul de combustibil, lopat`, sac cu nisip, etc.).

Pietonii au obliga]ia s` circule numai pe trotuare, traversarea str`zii s` o fac` pe lalocurile semnalizate [i marcatecorespunz`tor, la culoarea verde asemaforului electric [i numai dup` ce suntsiguri c` inten]ia lor de traversare a fostobservat` de c`tre [oferi.

LLaauurraa SSNNAAEE


{TIRI

Ho]i de balo]i

Cu mâinile „murdare“!

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Cinci b`rba]i din sectorul3 s-au ales cu dosarepenale pentru furt calificat,dup` ce \n nop]ile de 16 [i 17 octombrie au furat dintr-o societate comercial`30 balo]i folie pentru reciclare, \n valoare de10.000 lei.

Furturile au fost observate de administratorul firmei, care a depus o plângere la Sec]ia 23.

Cercet`rile au fostdemarate imediat, oameniilegii reu[ind \n scurt timp s`\i identifice pe autori, careaveau domiciliile \napropierea firmei pe care opr`daser`. S-a stabilit, deasemenea, c` autorii (C.Marcu, 22 ani, C. Ion, 37ani, C. Albert, 19 ani,

I. Zabal, 32 ani, B. Vasile, 22ani) au valorificat balo]ii laalte dou` firme din sectorul3. Transportul a fost asiguratde dou` autoutilitare,\nchiriate de ho]i pentruacest scop.

Vineri, 30 octombrie,poli]i[tii Biroului Investiga]iiCriminale ai Sec]iei 23 au

efectuat mai multeperchezi]ii la domiciliile suspec]ilor [i au condus lasec]ie pe trei dintre autori,doi dintre ei fiind da]i \nurm`rire general` (I. Zabal[i B. Vasile).

Prejudiciul a fost recuperat\n propor]ie de 90%.

|n diminea]a zilei de 5 noiembrie, doijudiciari[ti ai Sec]iei 8, afla]i \ntr-o misiune \n zona Ziduri Mo[i din sectorul2, au observat un tân`r care era foarteinteresat de gen]ile cet`]enilor ce f`ceaucump`r`turi \n zon`, uitându-se insistentla oamenii care treceau pe lâng` el.

Poli]i[tii au decis s` \l supravegheze\n continuare. B`rbatul a ajuns \n zonaHalelor Obor, tot timpul fiind cu ochii\n patru dup` posibile situa]ii favorabilepentru comiterea de infrac]iuni. Aici, s-a\ndreptat spre o ma[in` parcat`, dincare tocmai coborâse [oferul [i a

\nceput s` se uite \n interior. Apoi, adeschis u[a din dreapta fa]`, a luat untelefon mobil [i a rupt-o la fug` sprePia]a Obor. Reac]ia poli]i[tilor a fostprompt`, care au alergat dup` individ [il-au somat s` se opreasc`. Dup` 50 demetri, ho]ul a fost prins [i imobilizat, iar la perchezi]ia corporal` a fost g`sit telefonul.

Bunul a fost \napoiat proprietarului,iar vinovatul, pe numele lui U. Gheorghe,25 ani, cunoscut cu antecedente penale,a fost condus la sec]ie [i re]inut pentruinfrac]iunea de furt.



{TIRI

Parfum de... infractorPoli]i[tii bucure[teni au avut parte de

o surpriz` când au constatat c` oinfrac]iune la regimul rutier avea s`scoat` la iveal` o alt` infrac]iune, dedata aceasta economic`.

Bunòar`, pe 15 octombrie, doipoli]i[ti afla]i pentru fluidizarea traficuluila intersec]ia Calea {erban cu SplaiulUnirii, din sectorul 4, au observat unautoturism care a dep`[it coloana deautovehicule oprite la semafor. Poli]i[tii

i-au f`cut semn s` opreasc` ma[ina, daracesta [i-a continuat traseul spre[oseaua Mihai Bravu, unde agen]ii rutieriau reu[it s` \l opreasc`. Pentruinfrac]iunea rutier`, b`rbatului i-a fostaplicat` sanc]iunea de re]inere a permisului de conducere.

Comportamentul agitat al [oferului i-adeterminat pe poli]i[ti s` verifice [i autoturismul, ocazie cu care \n portbagajau fost descoperite 28 de parfumuri(m`rci cunoscute), pentru care nu aputut s` prezinte vreun document deunde provin. |n aceast` situa]ie, poli]i[tiil-au condus pe b`rbat la sediul Brig`ziiRutiere Bucure[ti, unde au fost inventariate, sigilate [i ridicate toatebunurile suspecte.

Acestea urmeaz` s` ajung` la poli]i[tiiServiciului de Investigare a Criminalit`]iiEconomice Sector 4, pentru continuareacercet`rilor.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Paznic nedemnTot cu un furt de telefon

mobil s-au confruntat [ipoli]i[tii Sec]iei 17, care \ndup`-amiaza de 19octombrie au fost alerta]ide o femeie c` cineva i-afurat telefonul de pe pervazul geamului undelocuie[te. Imediat, oechip` de poli]i[ti s-adeplasat \n zon` [i l-auidentificat pe H. Florin, 23ani, care se afla \n imediataapropiere a locului undese produsese infrac]iunea.

B`rbatul, angajat agentde paz` [i având ca obiectiv un p`rcule] aflat

\n vecin`tatea locuin]ei deunde disp`ruse telefonul,nu a recunoscut c` el acomis fapta, oamenii legiineg`sind asupra lui bunulsustras. Totu[i, proprietara l-a observat pe b`rbat \nmomentul \n care [i-a datseama c` \i lipse[te telefonul[i le-a spus oamenilorlegii acest am`nunt.

|ntreb`rile pertinenteale poli]i[tilor l-au f`cutpe individ s`-[irecunoasc` vinov`]ia.Apoi, le-a ar`tat acestoralocul unde abandonasetelefonul - lâng` un copac

(probabil urma s` \l iacând \[i termina programul de lucru, pentru a nu trezi suspiciuni). {i-a motivatfapta spunând c` are ositua]ie precar` [i a vruts` fac` rost de mai mul]ibani pentru familia lui,fiind unicul \ntre]in`tor.Telefonul, \n valoare depeste 3500 lei, a fostrestituit proprietarei.

Cercet`rile sunt continuate de Sec]ia 17pentru infrac]iunea defurt, cu autorul \n stare de libertate.


MAGAZIN

A[adar, criminalul aap`rut \n noapte, cu dubalui alb`, de o construc]iemai deosebit` [i... a„mu[cat“ din momeal`. M`ve]i \ntreba: dar de unde[tiai c` el este criminalul pecare \l cùta]i? Iar eu v`r`spund: nu [tiam c` e el,habar n-aveam cine este.Dar dup` ce m-a invitat la odiscu]ie cu ciocolat` cald` [iam intrat \n duba lui, amavut o tras`rire pe carenumai eu [tiu cum mi-am\n`bu[it-o: v`zusem lâng`banchet` mocheta albastr`...O v`zusem \n reprezent`rilemele ori de câte ori\ntorceam filele dosarului„Strangulatorul“ [i citeam c`\n p`rul \nsângerat al victimelor sale, sedescoperiser` fibre textile deculoare albastr`, aproapesigur provenind de la omochet`. Individul p`reaamabil, curtenitor. A l`rgitpu]in spa]iul de lâng`banchet`, \mpingând \ntr-o

parte mai multe cauciucuri[i... scuzându-se de deranj.„Nu-i \ntotdeauna a[a - mi-am`rturisit el - de obicei \nma[ina mea e ca la clasa\ntâi, dar a trebuit s`-i puncauciucuri noi, iar pe celevechi trebuie s` le predau,c` a[a-i regula“. Iar mi-am\nn`bu[it o tres`rire: dac`pred` cauciucurile vechi, s-adus [ansa de a mai compara urma de pneug`sit` cu ocazia cercet`rii lafa]a locului \n cazulGabrielei D. M` rugam luiDumnezeu ca microfonulascuns aflat asupra mea s`fi func]ionat [i colegii mei s`fi \n]eles c` \n dub` se aflaudou` „prob`“ formidabilecare - vorba aceea - valoraucât greutatea lor \n aur. Cem-a surprins la criminal afost faptul c` nu s-a repezitla mine ca un animal \nc`lduri, ci mi-a dat s` \n]elegc` ar fi foarte pl`cut sàvem „\nainte“ o discu]ie,a[a, „despre toate“.

A [i dat tonul, de altfel,spunându-mi c` o fi el [ofer,dar nu e ca ìa despre carelumea zice c` sunt ni[teoameni rì. Ei, dac` \i reu[eafigura cu poli]ia, soarta luipoate ar fi fost alta.. S` le[in,nu altceva, când am auzit-o[i pe-asta. M-am pref`cutcomp`timitoare („p`cat,dom'le, mata nu pari omulcare s` aib` de-a face cuanalfabe]ii ìa... te-au s`ltatcumva vreodat`?“) A, nu,dar ce-mi trece prin cap? Afost vorba despre altceva,f`cuse dou` tentative de ase angaja \n poli]ie [i tot dedou` ori fusese refuzat... {iasta numai din cauza fosteineveste care, când audivor]at, a turnat numai minciuni despre el... C` af`cut aia, c` a f`cut ailalt`...

Am discutat [i desprepre] [i despre „cum s-ofacem“, dar p`rea c` aspectul acesta \l intereseaz` mai pu]in.„P`pu[o, mi-a zis la unmoment dat - ai o fa]` camp`mântie, ]i-e cumva rù?“.Sigur c` mi-era rù, c` doar[tiam cu cine stau de vorb`. I-am \ndrugat ceva de genul„nene, tremur toat`, ast`zitrebuia s`-mi iau doza dedrog, dar tipul care bag`doze \n Pia]a Vitan a fosts`ltat de gabori... la `l`laltde la Gara de Nord n-ammai avut timp s` m` duc c`trebuia s-ajung aici... c` dac`\ntârzii de la produs, bag`pe[tele cu]itu-n mine“.

Când a auzit una ca asta,criminalul m-a \nvrednicit cuun zâmbet larg ([i eu am\ncercat s`-i r`spund cuaceea[i moned`, dar dinp`cate n-am reu[it s`-i ofer

Inspector sub acoperireConstantin CONSTANTINESCU



MAGAZIN

decât o grimas` de femeiechinuit`), s-a ridicat de pebanchet` [i mi-a zis: „Nu-]iface probleme, p`pu[o,Belmondo are de toate, \]ibag o doza imediat, dar vezice faci cu pre]ul...“.

Acestea au fost ultimelecuvinte ale conversa]ieimele cu criminalul, desprecare, \n afar` de Nelu {. amaflat c`-[i zice Belmondo.Când l-am v`zut c` se ridic`[i se duce spre cabinadubei, pas`mite s`-mi aduc` mie doza dedrog, am sim]it c` veniseclipa suprem` pentru mine.Dumnezeu, \ns`, m-a ajutat[i n-a mai trebuit s` trec [iproba asta de foc. |n câtevafrac]iuni de secund`, duba afost \nconjurat` de colegiimei de la interven]ii, iarechipa de capturare s-an`pustit \nùntru, imobilizându-l pe Belmondo[i prinzându-i c`tu[ele demâini. |n urm`torul „val“ aintrat \n dub` comisarulnecunoscut. Mi-a zâmbit, m-a s`ltat mai mult de pebanchet` [i mi-a spus: „uite,ai aici o batist` parfumat`,

ca s`-]i [tergi fruntea. Ia-o,c` o meri]i“.

Prin urmare, treaba mease terminase. Ba nu, amsocotit misiunea \ncheiatàbia dup` ce am participatla un nou areopag al\n]elep]ilor, unde, de dataaceasta, s-a f`cut un scurtbilan], iar eu am primit dinnou o batist` parfumat` s`-mi [terg broboanele detranspira]ie de pe frunte. Numai era \ns` o transpira]iede spaim`, ci de bucurie c` fusesem avansat` \n modexcep]ional, la gradul deinspector principal.

Ultimul care m-a felicitata fost, a[a cum cred c`

b`nui]i, comisarul necunoscut. Rememorândmomentul intr`rii lui \ndub`, mi-a m`rturisit c` i-afost fric` s` nu se \ntâmple[i cu mine ceea ce [tia el dela cursurile FBI c` se \ntâmplase cu o poli]istàmerican`, aflat` tot \n misiune acoperit`.

Curioas`, ca orice femeie,am \ntrebat:

- Dar ce s-a \ntâmplat cu ea?- Ei, nimic important.

Doar atât c` \n momentulcând colegii au intrat s`-lprind` pe criminal, ea \ls`ruta cu foc...

-- ssffâârr[[iitt --

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


PREVENIRE

Ordin de protec]iepentru violen]a în familie

Ordinul de protec]ie este executoriu, ceeace înseamn` c` el trebuie pus în executareimediat, din momentul primirii în[tiin]`rii, dec`tre Poli]ie. Hot`rârea prin care se dispuneordinul de protec]ie poate fi atacat` curecurs, ceea ce nu înl`tur` caracterul executoriu al ordinului. Recursul se depuneîn trei zile, iar instan]a de recurs poate suspenda executarea, dar numai cu plataunei cau]iuni, al c`rui cuantum va fi stabilitde c`tre aceasta.

Pentru punerea în executare a ordinuluide protec]ie, poli]istul poate intra în locuin]afamiliei, [i în orice anex` a acesteia, cu consim]`mântul persoanei protejate sau, înlips`, al altui membru din familie.

Organele de poli]ie au îndatorirea s`supravegheze modul în care se respect`hot`rârea [i s` sesizeze organul de urm`rirepenal`, în caz de sustragere de la executare.Înc`lcarea oric`reia dintre m`surile dispuseprin ordinul de protec]ie constituieinfrac]iunea de nerespectare a hot`râriijudec`tore[ti [i se pedepse[te cu închisoarede la o lun` la un an.

Cum a fost folosit noul instrument, ordinul de protec]ie?

În Bucure[ti sunt gestionate 239 ordinede protec]ie.

Un studiu realizat la nivel na]ional dec`tre Asocia]ia „Transcena“, în colaborare cumai multe ONG-uri, arat` faptul c`, laemiterea [i aplicarea noului instrument,exist` o serie de deficien]e:

Nu se respect`, de c`tre judec`tori,principiul urgen]ei judec`rii acestor cauze;

Doar un num`r mic de cereri se judec`în camera de consiliu, restul se judec` în[edin]e publice;

Instan]ele de judecat` sunt localizate înmunicipii, victimele având greu acces la ele;

Demersul de prevenire [i oferta de servicii este inegal distribuit` la nivelul ]`rii;

Durata mare a judec`rii dosarelor constituie un element de risc de revictimizare.

Studii de caz

Practica emiterii [i aplic`rii ordinelor deprotec]ie a scos la iveal` mai multe situa]iicare ar fi hazlii, dac` miza - via]a oamenilor - nu ar fi la mijloc:

Într-un ordin de protec]ie, în care seprevedea p`strarea de c`tre pârât a unei distan]e minime de 100 metri, fa]` dereclamant`, se respinge solicitarea reclamantei de predare a armei de c`trepârât (Sibiu);

Un ordin de protec]ie impunem`surile: p`strarea unei distan]e de 4metri fa]` de reclamant` [i minori [ip`strarea dreptului de folosin]` a dormitorului (Olt);

Una dintre solu]ii cuprinde: p`strarea unei distan]e minime de 50metri fa]` de reclamant`, pe o perioad` de 30 zile, dar respinge cererea reclamantei privind evacuarea temporar` a pârâtului din locuin]` (Mehedin]i);

Un ordin de protec]ie impunem`surile: interzicerea accesului pârâtuluiîn sufrageria din locuin]a comun` [i, înacela[i timp, interzice pârâtului de a aveaorice contact cu reclamanta, inclusiv




PREVENIRE

telefonic, prin coresponden]` sau în oricealt mod.

Care sunt primii pa[i pentru ob]inerea ordinului de protec]ie?

L`sând la o parte deficien]ele constatate,ordinul de protec]ie r`mâne poate cea maibun` m`sur` a ultimilor 20 de ani. Orice victim` a violen]ei în familie trebuie s` [tiec` poate fi protejat`, astfel încât s` poat`decide [i ac]iona în deplin` siguran]` asupraviitorului ei.

Pa[ii de urmat pentru ob]inerea ordinuluide protec]ie sunt:

Cùtarea Legii nr. 217/2003 republicat` pe internet, printarea fi[ei desolicitare [i completarea acesteia;

Depunerea fi[ei la judec`toria de sector, înso]it` de probe;

Probele pot consta în: plângeri depusela sec]ia de poli]ie, certificate medico-legale,înscrisuri, înregistr`ri etc.;

Este bine ca, în momentul depuneriicererii, s` fi]i înso]i]i de martori, care s` deadeclara]ii;

Pentru consiliere juridic` gratuit` [iasistare, pute]i apela la Asocia]ia „ANAIS“,tel. 0736.380.879 (de luni pân` vineri, între10.00 [i 18.00);

Pentru consiliere [i terapie psihologic`,pute]i apela la Centrul „O nou` [ans`“, destinat agresorilor familiali, înfiin]at dePrim`ria General` a Municipiului Bucure[ti,în strada Foi[or nr. 56;

Pentru ad`post, pute]i apela centreleDirec]iei Generale de Asisten]` Social` aMunicipiului Bucure[ti, ale c`ror adrese leg`si]i la organiza]iile mai sus men]ionate;

La Bucure[ti, de punerea în aplicare aordinului de protec]ie [i de supravegherearespect`rii lui, se ocup` structura deSupravegheri Judiciare din cadrul fiec`reisec]ii de poli]ie.

Campanii de informare

Serviciul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii, din cadrul Poli]iei Capitalei, a

demarat, în februarie 2013, campania cunumele „Ordinul de protec]ie“.

Cu buget zero [i mul]i parteneri de suflet,printre care amintim: Asocia]ia „Louder“,Teatrul Evreiesc de Stat, UniversitateaHyperion, am realizat patru spoturi video,dintre care dou` au fost promovate, în regimde campanie social`, pe posturile TVR,România TV, Realitatea TV (circa 217 post`ri,timp de 3 luni).

În plus, 274 de poli]i[ti din structurile derela]ii cu publicul, ordine public`, proximitate [i investiga]ii criminale au fostforma]i în domeniul noilor prevederi legale,dobândind în plus [i cuno[tin]e legate depsihologia agresor-victim`.

Campania va continua pân` la sfâr[itulanului, ea cuprinzând, al`turi de informareaprin sec]iile de poli]ie, [i pe cea realizat`prin cabinetele medicilor de familie.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAAAAuurreelliiaann BBOOCCAANN

CCuu sspprriijjiinnuull AAssoocciiaa]]iiiilloorr „„AAnnaaiiss"",,„„TTrraannsscceennaa““ [[ii „„LLoouuddeerr““

Credit foto: semneletimpului.ro


La Caracal, un pistolarvenit s` jefuiasc` unmagazin a luat-o la fug`de frica vânz`toarelor

Într-o sear`, aproape de terminarea programului de lucru, vânz`toarele unuimagazin din Caracal-Olt f`ceau casa [icur`]enie, urmând apoi s` plece acas`. A[a,pe nepus` mas`, a dat buzna în magazin unindivid, cu un pistol în mân`, care a începuts` o amenin]e pe patroana societ`]ii, MariaI., cerându-i s`-i pun` la dispozi]ie to]i banii,dup` care tâlharul ar fi urmat s`-[i iat`lp`[i]a. F`r` s` se piard` cu firea, femeia,împreun` cu alte dou` lucr`toare, au pusmâna pe cozile de m`tur` [i l-au speriat peho] c`-i trag o mam` de b`taie de o s` le]in` minte. Fricos din cale afar` de corec]iace ar fi putut-o primi, pistolarul a p`r`sit magazinul, femeile reu[ind s` anun]e opatrul` a Poli]iei Municipiului Caracal, ce seafla prin zon`. Nepoftitul client a fost identificat [i prins, el fiind tot un olteansadea, în persoana lui Sandu S., de 38 ani,din Caracal, care avea asupra sa un pistol cuaer comprimat, cu bile.

Andreaua cu bucluc

O b`trân` pensionar` din Irlanda, atacat`de un ho] nu prea inspirat, l-a surprins peacesta într-un mod mai mult decât nepl`cut,perforându-l \n zona intim` cu o andrea.Apoi, nu a avut decât s` dea telefon lapoli]ie...

Un director de banc` a anihilat un tâlhar, pocnindu-l prin ferestruica ghi[eului

Un b`rbat în vârst` de 25 ani, mascat [iînarmat cu un pistol [i un cu]it, a încercat s`jefuiasc` o banc` din localitatea francez`Laxou, în apropiere de Nancy, dar a fostf`cut KO de un pumn, pe care însu[i directorul b`ncii i l-a administrat prin surprindere, direct prin fereastra ghi[eului.Lovitura a fost atât de puternic`, încât

atacatorul a fost instantaneu trimis la podea,de unde nu a fost capabil s` se ridice decâtcâteva momente mai târziu, când poli]ia, alertat` de persoanele din banc`, [i-a f`cutapari]ia la locul faptei, arestându-l.

Directorul b`ncii a pl`tit îns` scump acestact de vitejie, alegându-se cu un deget fracturat, din cauza for]ei cu care a lovit fa]atâlharului.

Un preot a capturat un ho], lovindu-l în cap cu Biblia

Tillotson S. (67 ani), un preot din Adelaide(Australia), a reu[it s` prind` un b`rbat înarmat, care încerca s` jefuiasc` un magazin de bijuterii. Tillotson l-a lovit decâteva ori în cap cu Biblia, pân` când individul s-a pr`bu[it într-o balt` de sânge.V`zând c` un b`rbat tocmai intra prinefrac]ie în magazinul de bijuterii prin dreptulc`ruia tocmai trecea, preotul nu [i-a pierdutcump`tul, ci a mers tiptil în spatele ho]ului[i l-a izbit puternic cu Biblia în cap. Ho]ul,care avea o arm` în mân`, nu a putut schi]anici un gest, pentru c` Tillotson l-a mai lovitde câteva ori cu Biblia cartonat`.„Sp`rg`torul a început s` se clatine puternic,dar înc` se mai ]inea pe picioare! O clip`,mi-a fost tare mil` de el, dar am continuats`-l lovesc pân` când i-am aplicat lovituradecisiv`, [i a c`zut ca un sac cu cartofi!“, adeclarat preotul. „Voiam s` scot diavolul dinel. Cred c` am reu[it de vreme ce, acum,

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --



PREVENIRE

ho]ul se cìe[te!“ într-adev`r, atunci când [i-arevenit, la spital. Ho]ul, Jeffries J., a declarat:„|mi pare rù c` am încercat s` jefuiescmagazinul, dar am f`cut asta pentru c`familia mea murea de foame. Totu[i, cel mairù lucru e c` l-am întâlnit pe preotul `stavânjos [i hot`rât!“ Tillotson S. a reu[it s`-lconving` pe proprietarul magazinului debijuterii s` nu depun` plângere împotriva luiJeffries, afirmând chiar c` are de gând s`-idea bani familiei acestuia, din fondurile bisericii.

Tentativ` de furt dejucat` de un proprietar curajos

Îndr`zneala ho]ilor a întrecut orice m`sur`în ultima perioad`. Cazul petrecut într-osâmb`t` pe Aleea Sportivilor din Timi[oara,este elocvent în acest sens. La ora 12, adic`ziua în amiaza mare, în fa]a unui bloc de pestrada men]ionat`, era mult` lume carecomenta un eveniment mai pu]in obi[nuit:în plin` zi, ne]inând cont de aglomera]iacauzat` de meciul desf`[urat pe stadionulde vizavi, trei indivizi au încercat s` intre prinefrac]ie într-un apartament aflat la parter. {inu prin spate sau pe u[a din casa sc`rilor, cipe geamul de la baie, situat la peste treimetri de la nivelul solului. B`rba]ii au cl`ditdin câteva cauciucuri auto, folosite pentruflorile dintr-un p`rcule], un e[afod, pe care s-a urcat Attila T., de 27 ani, originar din localitatea Marghita, jude]ul Bihor, momentîn care a fost auzit de c`tre proprietarulapartamentului, Simion P., aflat \n buc`t`rie.Din cauza g`l`giei de pe strad`, acesta nu aacordat aten]ie. Abia dup` ce zgomote ciudate s-au auzit [i din dormitor, s-a ridicatde la mas` [i a verificat apartamentul. Cânda intrat în dormitor, ho]ul i-a s`rit în spate,încercând s` îl sufoce cu mâna dreapt`. Cucealalt` mân` î[i cùta disperat în buzunarecu]itul cu care tìase plasa. Dar, ghinion! |ll`sase afar` la complice, când s-a strecuratpe geam. Al doilea ghinion al sù a fost faptul c` Simion P., sportiv în tinere]e, nu s-al`sat deloc intimidat de agresivitatea ho]ului.

Dup` o „b`t`lie“ între cei doi, primul care acedat a fost ho]ul. Pref`cându-se handicapat,în genunchi a articulat ceva ce ar fi vrut s`fie o rug`minte de a fi iertat. Dup` care af`cut un salt, încercând s` sar` afar` din

apartament prin geamul de la buc`t`rie.Tertipul nu i-a reu[it îns`, moment în careSimion P., înfuriat, i-a mai aplicat o„corec]ie“ pe cinste. Care l-a l`sat pe ho]nùc, f`r` aer câteva zeci de secunde, timpîn care proprietarul a telefonat la un vecindin bloc, solicitându-i ajutorul. Alerta]i, aumai sosit [i al]i câ]iva vecini, care au aflat cese întâmplase de la copiii ce se jucau lâng`bloc [i au asistat la intrarea în locuin]` aho]ului. Dar care, la început, nu au datcrezare „fabula]iilor“ copiilor, nevenindu-les` cread` c` a[a ceva se poate întâmpla înplin` zi, cu aglomera]ia de pe respectivastrad`. V`zându-l, îns`, pe f`pta[, imobilizatla podea, au vrut s`-i aplice [i ei un surplusde „corec]ie“. Numai atitudinea hot`rât`, culmea, a lui Simion P., i-a salvat pieleaho]ului, care a fost predat poli]i[tilor, ajun[iimediat la fa]a locului. Se pare c` Attila T. nuera la prima abatere de acest gen. Compliciisì au reu[it s` dispar`, îns`, între timp.„Curios este faptul c` ho]ul, care la începuta f`cut pe handicapatul, a dovedit pân` laurm` reale calit`]i în ale vorbitului, cititului[i scrisului, adresându-mi-se direct cunumele meu [i cunoscând «topografia»apartamentului. Singura piedic` în realizareaplanului celor trei ho]i a fost f`ptul c` eramacas` la acea or`. Nu ca [i anul trecut, cândapartamentul mi-a fost golit de obiectele devaloare într-un mod identic. F`r`, îns`, caho]ii s` fie prin[i, întrucât eram plecat dinlocalitate o perioad` mai îndelungat` [icând am constatat cele întâmplate era preatârziu“, a relatat Simion P.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


O alt` celul` comunistèste descoperit` de o echip`de detectivi, condus` decomisarul de Siguran]` IonStelian, care supravegheacasa din str. Lini[tei, situat` \ncartierul Chitila [i undelocuiau so]ii Ana [i {tefanCsazar.

Era imobilul unde, la 5-7iunie 1935, se ]inea PlenaraU.T.C. De[i cl`direa erasupravegheat` de Siguran]`,se \nregistreaz` un caz foartegrav: to]i cei 20 de participan]ila „[ez`toarea comunist`“reu[esc s` se strecoare neobserva]i din sediu. Când agen]ii \ns`rcina]i cuperchezi]ia descind, ei aunepl`cuta surpriz` de a-i g`sidoar pe so]ii Csazar.

Procesul Anei Pauker [i alcelorlal]i comuni[ti a \nceputla 5 iunie 1936.

Era ziua \n care, la Bra[ovse pronun]a sentin]a \n procesul altora ca ei. Printreace[tia Nicolae Ceau[escu,condamnat la 2 ani de\nchisoare, 2000 de lei amend`[i trimis la urm` (adic` dinpost de jandarmi \n post dejandarmi), cu domiciliu obligatoriu la Scornice[ti.Ini]ial de]inu]i la V`c`re[ti, vorfi du[i la Doftana, apoi laDumbr`veni, lâng` Sighi[oara.

N`scut \n 1898, comunistulImre Aldar din Capital` estearestat \n februarie 1924, deSiguran]a CâmpulungBucovina, acuzat c` a organizat

sindicate ale muncitorilorforestieri, dus la Curtici, undeungurii nu-l primesc. Inspectorulde Siguran]` Iv`nceanu i-ar fideclarat: „...e[ti comunist [inu ai dreptul s` stai \naceast` ]ar`. Mi-a spus c` dealtfel vrea s` m` plimbe pe lagrani]ele ]`rii pentru ca s` m`

satur de comunism“. De laCurtici ajunge iar la Cernù]i,apoi la Poli]ia Capitalei, „undedup` o ]inere de 2 zile amfost b`gat \n fiare [i dus laSiguran]a din Cluj“, cu ordinulde a fi expulzat prin punctulde frontier` Valea lui Mihai.Pentru c` ungurii iar refuz`s`-l primeasc`, a fost aruncat\n toiul nop]ii peste frontier`,„amenin]ându-m` santinelacu moartea dac` nu m` duc“.De[i etnic ungur, cona]ionaliisì \i refuz` iar`[i intrarea, se\ntoarce clandestin \n Bucure[ti,protesteaz` la ministrul deInterne Richard Franasovici,este arestat [i trimis \n fa]aConsiliului de R`zboi. Eliberatde mr. Pruteanu, arestat iar`[i

la Gala]i, se \ncearc` expulzareape la Halmei, este b`gat la]uhaus \n Cehoslovacia pentru50 de zile [i se \ntoarce \nRomânia, unde se adreseazàvocatului Constantin Gh.Costa-Foru. Pe astfel delichele se pierdea timpul [i se cheltuiau banii publici aipoli]iei !

Ieri disident, azi pre[edinte:calfa de cizmar NicolaeCeau[escu. |n perioada 1noiembrie 1921 - 30octombrie 1932 au fostarestate pentru activitatecomunist` 2938 persoane,fiind judecate 2030, iar condamnate numai 584. |niunie 1934 Poli]ia Craiova \laresteaz` pe NicolaeCeau[escu [i al]i indivizi, laperchezi]ia corporal` asupraacestora g`sindu-se 22 demo]iuni de solidaritate cuceferi[tii [i petroli[tii. Suntpreda]i Corpului I Armat`. „V` semnal`m, \n vederea lu`riim`surilor de rigoare - se ar`ta \ntr-o adres` aSiguran]ei c`tre PrefecturaPoli]iei Capitalei - pe comunistul NicolaeCeau[escu, care, f`cându-sevinovat de aducere de adeziunide solidaritate a muncitorilorcu ceferi[tii, conduce procesulde rebeliune, a fost deferitParchetului Tribunalului dinCraiova [i apoi pus \n libertate,dup` care s-a \ntors \n Capital`“.

Viitorul pre[edinte alRomâniei avea antecedente.La 20 septembrie 1934, „pretextând c` \ntrunirea se]inea f`r` autoriza]ia prealabilà Prefecturii Poli]iei“, poli]i[tiibucure[teni au intrat \n imobilul de pe str. Foi[or nr. 9, unde era sediul [i sedesf`[ura o \ntrunire aComitetului Na]ional Antifascist,«au devastat sediul [i au arestat pe participan]i. Dup`

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

File din r`zboiul Serviciului de Siguran]` al capitalei cu comuni[tii

ISTORIA LA ROTATIV~


|n iunie 1934 fusesearestat \mpreun` cutinerii Vasile Gabor,Vasile Pog`ceanu [i Ion Brad, având

22 de liste de adeziunela proteste...

” ”

ce l-au cercetat \n spiritulvremii, cu bâta [i vâna de bou(...) autorit`]ile poli]iene[ti audispus expulzarea lui NicolaeCeau[escu din Bucure[ti [itrimiterea sa „la urm`“, subescort`, pân` \n satul natal», specificându-se \n continuarec` tovar`[ul a fost trimis\nc`tu[at, dintr-un post dejandarmi \n altul. Dup`descinderea Poli]iei, ComitetulNa]ional Antifascist, PartidulNa]ional Unitar [i Liga Muncii,prin Petre Constantinescu-Ia[i,Constantin Popovici, {tefanVoitec [i al]ii, au adresatMinisterului de Interne unprotest, acuzând \ngr`direadreptului de liber` exprimareprin pres`, \nchiderea unorlocaluri de partid, maltratareala Prefectura Poli]iei Capitaleia muncitorilor Hugo Barany [iNicolae Ceau[escu. Barany ofi vreun str`mo[ al fostuluiministru al S`n`t`]ii?

Nicolae Ceau[escu era caracterizat de procurorulregal \n procesul din mai-iunie1936 de la Bra[ov „membruactiv, agitator, cunoscut demult` vreme de autorit`]ileSiguran]ei [i Justi]iei“.

De]inut la Doftana \ntre 15august 1936 [i 8 decembrie1938, la dou` zile dup` ceeste pus \n libertate, Siguran]a\i \ntocmea o „Fi[` decunoa[tere“, din care rezultauurm`toarele: figureaz` \nCazierul D.G.P., militeaz` dinadolescen]` \n mi[careacomunist`, \n decursul timpuluifiind arestat [i judecat de maimulte ori. Cu adresa nr.109593 din 1933, a fost\naintat Parchetului Ilfov dec`tre Prefectura de Poli]ie aCapitalei, pentru acte de\ndemn la grev` f`cute printrelucr`tori. |n iunie 1934 fusesearestat \mpreun` cu tineriiVasile Gabor, Vasile Pog`ceanu

[i Ion Brad, având 22 de listede adeziune la proteste, judecat la Craiova [i pus \nlibertate. |n acela[i an estedin nou arestat de poli]i[tiibucure[teni, pentru activit`]icomuniste (r`spândire demateriale propagandistice),al`turi de \nc` doi in[i, IosifScwartz [i Fred Demostene,\naintat Corpului II Armat`,care-l pune \n libertate. Doiani mai târziu este re]inut dePoli]ia Târgovi[te, \mpreun`cu al]i 11 agitatori, deferitjusti]iei, care-l condamn` la 2ani [i jum`tate de \nchisoarecorec]ional`, pedeaps` executat` la acela[i penitenciarprahovean, Doftana. Zburdând\n libertate, junele Ceau[escunu se potole[te. Dup` ce estesupravegheat mai mult` vreme,este din nou arestat de agen]iai Poli]iei Capitalei, pentruparticipare la manifesta]ia muncitoreasc` de pe stadionulMuncii (13 august 1939). La29 iulie 1939 se descoperea oalt` cas` conspirativ`, situat`pe str. Bibescu Vod` nr. 19.Nicolae Ceau[escu este dinnou ridicat [i dus la Jilava,\ntrucât Doftana era plin` ! Olun` mai târziu este transferatla V`c`re[ti, apoi \n Lag`rulde interna]i politici de laTârgu-Jiu, fiind sintetic caracterizat de poli]i[ti:„comunist notoriu“.

O mare reu[it` a Poli]ieiCapitalei a fost arestarea \noctombrie 1943 a organiza]ieiBucure[ti a comuni[tilor - 143de indivizi - opera]iunea fiindcoordonat` de Savu Dumitrescu,[eful Poli]iei Sociale [i decolonelul Manolescu. Anchetaa durat pân` la \nceputulanului urm`tor, unul dintrearesta]i (evreul I. Baudner),fiind ucis \n b`taie [i, sespune, aruncat pe o fereastr`de la Prefectura Poli]iei

Capitalei, pentru a se simulao sinucidere, la fel ca \n 1942cu studentul Iustin Georgescu.

|nvinuit de strângerea unorsume de bani destinatecomuni[tilor spanioli, \n searazilei de 17 mai 1937Prefectura Poli]iei Capitaleiaresta pe Constantin Albescu, colportor al publica]iilor sovietice la „Reprezentan]apresei sovietice“, dupànchet` fiind pus \n libertatedou` zile mai târziu. Interesanteste c` Albescu activa \ntineretul P.N.}., era originardin Craiova, unde scoseserevista „Spicuiri din pres`“, \ncâteva mii de exemplare, fiindsus]inut de fiul unui coloneldestul de avut. La scurt timp,apari]ia revistei era interzis`.Absolvent al clasei a IV-a,organizator al unui nucleucomunist, Albescu \l cuno[tea personal pe ]`r`nistul e[uat \ncomunism, medicul NicolaeLupu, „cu care a fost \n propagand` la Turnu Severin“[i fusese secretar al scriitoruluiScarlat Callimachi, „Prin]ulRo[u“.

|ntrucât existau zvonuripotrivit c`rora prof. PetreConstantinescu-Ia[i „e supusunor maltrat`ri“, iar GheorgheGheorghiu-Dej e grav bolnav,

ISTORIA LA ROTATIV~


Calea Grivi]ei


la 9 mai 1937, dou` delega]ii comuniste plecau la \nchisorileDoftana [i V`c`re[ti. De laAtelierele Grivi]a, delega]iaera condus` de un cunoscutal poli]i[tilor, este vorba decomunistul Vasile Bâgu.Acesta a plecat la Doftana,unde „lucr`torul ceferistDr`ghici Alexandru, care afost implicat \n organizareatineretului comunist dinCapital`, descoperit \n varaanului 1935 \n str. G-ral Al.Cernat nr. 36, ar fi decedat“.Fire[te, Dr`ghici nu decedase,c` doar a ajuns ministru deInterne, \ngrozind prin crimelesale o \ntreag` epoc`.

Un alt comunist, Altman,fost lucr`tor la Fabrica deOglinzi IRCO, din str. N`sturelHerescu [i la magazinul degeamuri „Rudbeg“, din str.B`r`]iei nr. 33, urma s` plece[i el pe frontul iberic.

|n zilele de 16-17 maivenea la Bucure[ti un anumeLaxer, un delegat evreu alregionalei comuniste din Ia[i,care l-a contactat pe DoriGoldstein, membru al conduceriicentrale a comuni[tilor.Acestuia i-a prezentat modul\n care se prezint` forma]iuneadin Ia[i \naintea alegerilor comunale. Acest Laxer eralicen]iat \n Drept la Ia[i [i aprezentat situa]ia comuni[tilorie[eni „din care a rezultat c`,

urm`rind directivele C.C. al P.C.,de a p`trunde \n organiza]iilena]ionale ]`r`ne[ti, comuni[tii,condu[i de avocatulHeroveanu, s-au lovit deneacceptarea de c`tre prof.Cost`chescu a ofertei“.

Activitatea de ajutorare ade]inu]ilor politici comuni[tise desf`[ura [i \n fabrici, a[acum era cazul }es`toriei„Minerva“, din str. Izvor, agitatorii principali fiind SaraZighelbaum (organizatoareaFrontului Feminin, organiza]ie camuflat comunist`), GhenaMendrici, Ghenea Cotec, VasileRusu [i Mayer Zighelbaum.Prin nota poli]ieneasc` seconstata c` „propagandaprinde consisten]`“, muncitoriinefiind mul]umi]i de condi]iilede munc` [i salarizare.Sindicatul Textilist urma s` se\ntruneasc` la sediul din str.Izvor nr. 37, duminic` 9 mai1937, poli]i[ti urmând s`supravegheze adunarea.

Comunistul Aurel Rotenberg(devenit {tefan Voicu), pleca\n prim`vara anului 1937 laParis, trimis fiind de Colegiulpresei legale a partidului. Cel\n cauz` avea un anticariat peCalea V`c`re[ti, de care sefolosea „mai mult pentru facerea leg`turilor \ntre elementele mi[c`rii clandestine[i cei din organiza]iile camuflate“.Locuin]a comunistului Brihan,

cismar din cartierul Ferentari(str. Tutunari nr.1), constituialoc al unei consf`tuiri, \n vederea organiz`rii unui FrontDemocratic al fac]iunilormuncitore[ti.

Prim`vara anului 1944aducea \ncerc`rile de constituire a Frontului UnicMuncitoresc \ntre P.S.D. [iP.C.R., {tefan Voitec [iConstantin Pârvulescu amintindde eforturile depuse pentru asc`pa de „organele Siguran]eiantonesciene“, \ntâlnirileavând loc la diverse adresedin Bucure[ti, pe carePrefectura Poli]iei Capitalei le[tia: str. Sfin]ii Apostoli, str.Viitorului nr. 79, str. Romulusnr. 70, str. Dr. Obedenaru nr.8, str. Gala]i nr. 203, Intr.Italian` nr. 5 [.a.

Din declara]ia dat` \n starede re]inere de generalulConstantin Z. Vasiliu („Piky“),fost [ef al I.G.J., la 26 aprilie1946, la \ntrebarea acuzatoruluipublic Dumitru S`racu „Cem`suri a]i luat \mpotrivaschingiuitorilor de]inu]ilorpolitici din prefectura Poli]ieiCapitalei [i a Siguran]ei“rezult` c` nu a avut cuno[tin]`decât despre un singur cazpetrecut aici \n vreme ce prefect era generalul NicolaeP`l`ngeanu. Un grup de tinerievrei erau cerceta]i aici, dup`ce fuseser` aresta]i dereprezentantul poli]iei germane, Ritgen, fiind veni]idin Polonia, cu inten]ia de aemigra \n Palestina. |ntrucât cercetarea se prelungea pe motiv c` sunt comuni[ti, g-ralul Vasiliu a cerut, iarmare[alul Antonescu a pus \nlibertate o parte dintre ei, al]iifiind \ntr-adev`r trimi[i \njudecat` pentru activitatecomunist`.


ISTORIA LA ROTATIV~

Bulevardul Magheru (Take Ionescu)

„Nu trìe[te decât cel care lupt`“.(Roland Agret)

Desemnat membru de onoare alorganiza]iei „Reporters Sans Frontières“, \nnoiembrie 2010, \ntr-o dezbatere public` petema injusti]iei, \n cadrul emisiunii „Prisedirecte“, pe canalul na]ional public de televiziune France 2, Roland Agret, unveritabil simbol al erorilor judiciare \n Fran]a,a descris cu lux de am`nunte toate tipurilede proteste, unele dintre ele inimaginabile,la care a recurs \n timpul deten]iei lungi(peste [ase ani), pentru rejudecarea procesului \n care era implicat, din cauzac`ruia a fost arestat \n 1970, [i condamnatla 15 ani de \nchisoare, fiind acuzat de complicitate la asasinat.

|n general, rejudecarea unui proces decrim` este un fenomen juridic deosebit derar \n Fran]a. |ntr-un asemenea dosar,ancheta dureaz` \n medie 4-5 ani, timp \ncare cel inculpat este \ncarcerat \n deten]ieprovizorie [i, cel pu]in teoretic, suntexploatate toate posibilit`]ile [i toate posibilele piste, care, matematic vorbind,converg c`tre vinov`]ia sau nevinov`]iainculpatului.

Este o mare deosebire, \n termeni juridici,\ntre o achitare a unui inculpat sau acordarea unui „non-lieu“ (\ncetareaurm`ririi penale, renun]are la urm`rirepenal`) [i rejudecarea procesului.

|n primul caz, probele din dosar nu suntsuficient de conving`toare pentru ca inculpatul s` fie condamnat, iar avocatulap`r`rii reu[e[te s` „trezeasc` suspiciuni“,din cauza unor incoeren]e, vicii de procedur`, care pun la \ndoial` derulareacorect` a anchetei.

|n al doilea caz, probele din dosar suntconsiderate insuficiente pentru urm`rireapenal` a inculpatului.

Rejudecarea unui proces are ca scop anularea unei sentin]e r`mas` definitiv` [i

reabilitarea condamnatului prin intermediulunui alt proces, acesta urmând s` fiedesp`gubit moral [i material pentru timpulpetrecut pe nedrept \n deten]ie.

|n acest caz, este vorba de o eroare judiciar`, recunoscut` oficial de MinisterulPublic. Din p`cate \ns`, de[i toate statisticilearat` c` cel condamnat, \n general, este vinovat, num`rul erorilor judiciare nu estedeloc neglijabil. Majoritatea marilordemocra]ii occidentale (SUA, Fran]a, MareaBritanie, Germania) sunt serios afectate deacest virus, care face ravagii \n rândul popula]iei carcerale.

Ast`zi, \n vârst` de 73 ani, Roland Agreteste recunoscut oficial de justi]ia francez`,ca victima unei grave erori judiciare, procesul lui fiind printre pu]inele care au fost rejudecate de Comisia de Revizuire a

Roland Agret, un simbol al erorilor judiciare

MONDO POLICE




Condamn`rilor Penale.|n 1970, pe când avea 28 ani, Roland

Agret (care avea antecedente penale) estearestat sub acuza]ia c` [i-a omorât patronulpentru care lucra, ca mecanic auto, [i l-aascuns \ntr-o p`dure din apropierea ora[uluiOrthoux.

Fiind convins c` nu va dura mult pân`când autorit`]ile poli]iene[ti vor descoperiadev`rul (adic` faptul c` el este nevinovat),Agret nu se impacienteaz` pân` cândAntoine Santelli, un infractor re]inut pentruo alt` fapt`, afirm` c` l-ar fi ucis pe patron,\mpreun` cu un complice, Antoine Ritter,fiind pu[i s` comit` aceast` crim` de Agret.

To]i trei sunt condamna]i: Santelli lamoarte (dar gra]iat, ulterior), Ritter la\nchisoare pe via]`, iar Agret la 15 ani dedeten]ie.

Dup` ce condamnarea lui Agret r`mânedefinitiv`, acesta contest` sanc]iunea penal`pronun]at`, prin mutilarea propriului corp.De asemenea, a \nghi]it lame de ras [i furculi]e, fiind salvat \n mai mult rânduri demedici.

Pentru a fi mai u[or de supravegheat,Administra]ia Penitenciarelor ia m`surisevere [i \l mut` regulat, la intervale de timp determinate, din \nchisoare \n \nchisoare.

Este eliberat \n martie 1977 (dup` 6 ani[i 4 luni de deten]ie) \n urma unei gra]ieri preziden]iale, dup` o grev` a foamei timpde 1 an [i 28 zile, \n care a supravie]uitnumai datorit` perfuziilor [i a interven]ieiunor medici renumi]i ca Bernard Granjon,Louis Tosti sau profesorul Solange Troisier.

Gra]ierea nu-l satisface pe Agret, care vacontinua b`t`lia juridic` [i \n libertate, pentru achitarea [i recunoa[terea erorii judiciare. Acesta s-a zb`tut 35 de ani pentrua se putea rupe definitiv de trecutulinfrac]ional.

Chiar [i \n libertate Agret nu renun]` laautomutil`ri, pentru a atrage aten]iaautorit`]ilor judiciare asupra nedrept`]ii lacare este supus. |n 1981, \n Pia]a Vendômedin Paris, \n fa]a unui grup de jurnali[ti,Agret \[i injecteaz` \n vene un amestec desubstan]e periculoase, care \l duc \n pragulsepticemiei, dar este salvat la timp.

|n 1983, \[i taie dou` degete de la mânastâng`, pe care le aduce \ntr-un borcan ministrului de justi]ie.

Ca urmare a acestor evenimente, \n 1984,sentin]a de condamnare din 1973 este anulat` de Curtea de Revizuire aCondamn`rilor Penale, iar dup` ce are locun nou proces, pe 25 aprilie 1985, Roland

MONDO POLICE


Agret este achitat. Totu[i, urmeaz` o nou`b`t`lie pentru daunele morale,corespunz`toare celor 6 ani, 4 luni de\nchisoare pe nedrept. Ini]ial, Comisia deIndemnizare nu i-a acordat decât aproximativ 40.000 euro pentru cei 2 ani [i3 luni petrecu]i \n deten]ie provizorie, pân`când a \nceput procesul din februarie 1973.

Pe 10 noiembrie 2005, Agret se \mpu[c`\n piciorul drept, \n semn de protest, pentruc` nu s-a finalizat cererea de a fi desp`gubit pentru to]i cei [ase ani, cât a stat dup`gratii.

|n final, pe 23 decembrie 2005, este semnat un protocol privind indemnizareafamiliei lui Agret, pentru anii de deten]ie -dup` condamnare [i pân` la eliberare.Roland Agret va fi desp`gubit cu 405.000euro, so]ia, Marie-Jo, cu 80.000 euro, iar fiulJulien, cu 15.000 euro.

|n 2006, \n prezen]a presei [i a prietenilor, a dat foc la peste 10 kilogramede documente, adunate de-a lungul anilor \nlupta \mpotriva unei decizii eronate aautorit`]ilor judiciare.

Ulterior, \n septembrie 2014, Agret\ntâmpin` serioase probleme de s`n`tate(accident vascular cerebral), datorate probabil vie]ii carcerale dificile \n ceiaproape 7 ani de deten]ie, respectiv

stresului psihologic \ndurat de-a lungul celor35 ani de b`t`lie cu autorit`]ile, motiv pentru care \[i reia protestul legat deinjusti]ia la care a fost supus, considerând c`banii primi]i nu sunt echitabili \n raport cualte desp`gubiri primite de alte persoane \n procese similare.

La scurt timp dup` eliberare, acestacreeaz` o organiza]ie de lupt` \mpotrivainjusti]iei, cunoscut` sub numele de „Action Justice“, care are la baz` „Comitetul de sprijin Roland Agret-1970“,sus]in`tor al nevinov`]iei lui Agret, creat deapropia]ii lui cu scopul eliber`rii [i achit`riiacestuia.

Prin intermediul organiza]iei sale, Agret aparticipat la \ndreptarea unui num`r considerabil de erori judiciare, comise dejusti]ia francez`, finalizate cu patru gra]ieripreziden]iale, dou` anul`ri de sentin]e, 18achit`ri [i o revizuire de proces, printre carecele mai mediatizate ar fi: Taïbi Dakia,Laurent Garrouste, Charles Cretello, PasalLabarre, Armelle Ogier, Mireille Laffite, Pierre Argenti [i, \n sfâr[it (dar nu \n ultimulrând), Dany Leprince, despre care scrie [idou` c`r]i, \mpreun` cu jurnalistul de investiga]ie Nicolas Poincaré (TF1).

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MONDO POLICE




VULNERABILIT~}I

73% din pakistanezi aveau o p`rere nefavorabil` despre Statele Unite, o cre[terede 10% fa]` de 2008. Oficiali ai administra]ieiafirm` c` atacurile sunt populare în rândulpakistanezilor care locuiesc în zone tribale [is-au s`turat de brutala conducere jihadist`.Ei sus]in c` oficialii guvernamentali pakistanezi - care critic` atacurile în public -în particular sunt de acord c` acestea ajut`la combaterea militantismului. Prin ofensivemai transparente s-ar putea reduce furiapublic` în alte p`r]i ale Pakistanului, afirmòficialii americani. Ei adaug`, îns`, c` anumiteelemente din interiorul guvernului pakistanezcontinu` s` cear` ca atacurile s` r`mân`secrete.

Din punctul meu de vedere, abord`rileambelor guverne e[ueaz`. EconomiaPakistanului se afl` în stare jalnic`. Armata sacontinu` s` ad`posteasc` lupt`tori talibani,pe care \i consider` un mijloc de blocare aavansului Indiei în Afganistan. Iar procentulde pakistanezi, care sprijin` folosireaarmatei \n lupta împotriva extremi[tilor dinzonele tribale - cheia c`tre eradicarea militantismului - a sc`zut, de la o majoritatede 53% în 2009, la 37% anul trecut.Pakistanul este mai instabil ast`zi decât eracând Obama a ajuns la putere.

O dinamic` similar` genereaz` rezultate[i mai proaste în partea sudic` a PeninsuleiArabe. Mult` vreme ignorat de Statele Unite,Yemenul a atras subit aten]ia dup` ce unatac sinuciga[ asupra navei Cole a ucis 17marinari americani în portul Aden, în 2000.|n 2002, Administra]ia Bush a lansat un singuratac cu drone în Yemen, care l-a ucis peAbu Ali al-Harithi, un agent operativ Al-Qaedacare a avut un rol cheie în organizarea atac-ului asupra navei Cole. |n anii ce au urmat,administra]ia [i-a întors aten]ia c`tre Irak, iarmilitan]ii au început s` se regrupeze în Yemen.

|n decembrie 2009, o încercare e[uat` aunui militant antrenat în Yemen, de a detonao bomb` într-un avion de pasageri cu destina]ia Detroit, a atras aten]ia lui Obamaasupra acestei ]`ri. |n urm`torii doi ani,Statele Unite au lansat circa 20 de atacuriaeriene în Yemen, majoritatea în 2011.

Pe lâng` uciderea militan]ilor Al-Qaeda,ofensivele au omorât o mul]ime de civili,potrivit yemeni]ilor. |n loc s` decimeze organiza]ia, atacurile lui Obama au sporitnum`rul lupt`torilor Al-Qaeda din PeninsulaArab`, de la 300 la peste 1000 în prezent,conform lui Gregory Johnsen, expert înYemen la Universitatea Princeton. |n ianuarie,grupul a preluat controlul Raddei, un ora[situat la doar 150 kilometri de capitalaSana'a. „Nu cred c` Statele Unite au opolitic` fa]` de Yemen“, mi-a spus Johnsen.Moartea lui bin Laden [i a multora dintresubalternii sì reprezint` un pas înainte, îns`Pakistanul [i Yemenul sunt tot mai instabile.Pakistanul este un stat înarmat nuclear, cu opopula]ie de 180 milioane [i cu re]ele militante flexibile; Yemenul, un stat s`rac,e[uat, se transform` rapid într-un ad`postpentru Al-Qaeda. „Ei cred c` au câ[tigatdatorit` acestei abord`ri,“ a spus un fost oficial al administra]iei, referitor la strategiabazat` pe drone. „Mul]i dintre noi credemc` vor fi probleme mult mai mari în viitor“.Reac]iile negative, cauzate de atacurile cudrone în ]`rile în care sunt lansate, nureprezint` singurul motiv de îngrijorare. |nStatele Unite, libert`]ile civile [i grupurilepentru ap`rarea drepturilor omului sunt totmai îngrijorate de extinderea puterii, pe careObama a cerut-o pentru ramura executiv`,pe m`sur` ce ini]iaz` un nou tip de r`zboi.|n conflictul din Libia, administra]ia a folositdronele pentru a crea un nou precedentlegal. Sub Rezolu]ia For]elor de R`zboi (WarPowers Resolution), pre[edintele trebuie s`

Terorismul interna]ional



VULNERABILIT~}I

primeasc` autoriza]ia Congresului pentruopera]iuni militare, în timp de 60 zile. |nmai, odat` cu apropierea termenului, administra]ia a anun]at c`, deoareceatacurile NATO [i dronele îndeplineau ceamai mare parte a misiunii, nu exista nici oamenin]are serioas` asupra americanilor,astfel c` aprobarea Congresului nu era necesar`. „S-a schimbat modul în care politicienii discut` despre cel mai importantlucru, în care ar trebui s` se implice ona]iune“, a spus Peter W. Singer, cercet`torla Institutul Brookings. „S-a schimbat felul încare dezbatem r`zboiul în public“.

|n toamna lui 2011, o serie de atacuri cudrone în Yemen au cauzat un nou precedent periculos, potrivit grupurilor pentru libert`]i civile [i drepturile omului. F`r`nici o procedur` legal` public`, guvernul SUAa executat trei dintre propriii sì cet`]eni. La30 septembrie, o dron` l-a ucis pe Anwar al-Awlaki, un cleric charismatic n`scut înStatele Unite, cu descenden]` yemenit`,acuzat c` a inspirat atacuri teroriste în toat`lumea. Câteva s`pt`mâni mai târziu, o altòfensiv` l-a ucis pe fiul de 16 ani al luiAwlaki, Abdulrahman al-Awlaki, tot cet`]eanamerican. Oficiali din administra]ie auinsistat c` o analiz` a Departamentului de

Justi]ie autorizase uciderile, îns` a refuzat s`fac` public documentul complet.„Administra]ia [i-a conferit puterea de a

realiza execu]ii extrajudiciare asupra americanilor, bazate pe dovezi secrete, carenu sunt aflate niciodat` de nimeni“, a spusJameel Jaffer, director legal adjunct alUniunii Americane pentru Libert`]i Civile.„Este greu de în]eles cum acest lucru poates` fie în concordan]` cu Constitu]ia“. Dup`ce a criticat Administra]ia Bush, pentru c` amen]inut secrete detaliile activit`]ilor desupraveghere, interogatoriu [i deten]ie,Obama face acela[i lucru. Administra]ia sa arefuzat s` dezv`luie detalii despre modul încare plaseaz` oamenii pe lista de execu]ii,despre cum ascult` convorbiri în Statele Unitesau decide pe cine s` re]in` în strìn`tate.Administra]ia îi mai judec` pe [ase fo[ti oficiali guvernamentali, acuza]i de scurgerede informa]ii clasificate c`tre mass-media -mai multe cazuri decât toate celelalteadministra]ii la un loc.

Oficialii din administra]ie resping acuza]iilede secretomanie [i insist` c` au dezv`luitmai multe informa]ii despre ac]iunile lorantiteroriste decât Administra]ia Bush, care arezistat cu dârzenie presiunilor de a divulgadetalii despre „r`zboiul împotriva terorii“ [i aînfiin]at programul secret de drone înPakistan. Oficiali din Administra]ia Obamaspun c` abordarea lor în privin]a Pakistanuluieste mai transparent` [i mai flexibil`, incluzândraidurile militare, atacurile cu drone [i alteeforturi. Ei mi-au spus c` fiecare ofensiv` dinYemen a fost aprobat` de oficiali yemeni]i.Ulterior, ei sper` ca atacurile cu drone s`devin` eforturi concertate [i transparente,lansate împreun` cu guvernele locale. Pentrumoment, îns`, ]inerea la secret previne analiza constitu]ionalit`]ii lor de c`tre tribunalele americane, afirm` Jaffer. El asubliniat c`, dac` un pre[edinte republicanar urm`ri asemenea politici, protestele dinpartea stângii ar fi asurzitoare.

„Trebuie s` v` aminti]i c` urm`toareaadministra]ie se va folosi de aceast` autoritate, iar administra]ia care îi va urma,de asemenea“, a spus Jaffer. „Trebuie s` vàsigura]i c` sunt impuse limite clare asupraunei puteri nemaiîntâlnite“.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --



TIMP LIBER

|NV

~}

~-

TO

R

CO

NT

OP

IT

B~

RB

AT

CU

CO

PIL

CIN

ST

IT

CO

LO

SA

L

AC

AR

!

CU

RS

E !

ZA

DA

R

||NN GG

RRUU

PP !!

331133

SSEE

RREE

!!

|N N

~U

T !

„|N

AIN

TE

“

{C

OLA

R

AB

ISU

RI

13 D

UN

E !

|NV

~}

~-

TO

R

CA

N~

!

DO

MO

L |

NC

EN

TR

U !

}A

R~

A S

LU

}I

CA

RT

E !

B`

rbie

rit

AA MM

UURR

II ||NN

AAPP

~~

PPEE

{{TT

EERR

~~

FFIIRR

MMAA

-MM

EENN

TT

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

Do

i a

ccid

en

ta]i

, p

e p

atu

l d

e s

pit

al:

- E

u a

m v

rut

s-oo

\n

v`]

pe

ne

vast

`-mm

ea

s`

co

nd

uc`

m

oto

cicl

eta

.-

Iar

eu

...

- uu

rrmmaa

rreeaa

ppee

lliinn

iiaa 88

((66

ccuu

vv..))

-

LLLLEEEE

CCCC}}}}

IIIIIIII

1144

7788

** **

**

|N S

TU

P !

GA

ST

E-

RO

PO

D

TTÂÂ

RRÂÂ

-TT

OOAA

RREE

BBAA

RRCC

AA PP

EESS

-CC

AARR

UULLUU

II

GGrree

uuttaatt

eeff`̀

rr`̀ aa

mmbbaa

llaajj

AANN

OOTT

IIMMPP

CCAA

LLDD

431 V

AC

I !

RIV

AL

AC

UM

!

PE

RI-

OA

DE

DE

TIM

P

ELE

V L

AM

E{

TE

R

AS

TR

ÂN

GE

A s

e s

muci

Prim

ul

manual

|N C

AN

~

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Nicu Orlando Drago[

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Documents

NOIEMBRIE - Politia Romana