NOSOLOGIE & SIMPTOMATOLOGIE SINDROMOLOGIE

liana don 1

liana don 2

NOSOLOGIE

• Termenul de nosologie se referă atât la:– Clasificarea tipurilor de tulburări– Ramura ştiinţelor medicale care se ocupă cu

clasificarea bolilor

• In ceea ce priveşte psihiatria, nosologia se referă la clasificarea sistemelor desemnate cu identificarea, sistematizarea şi descrierea acelor condiţii care sunt considerate tulburări psihice autentice în relaţie cu cunoştinţele medicale actuale

liana don 3

ISTORIC- 1

• Clasificările tulburărilor mentale până în secolul XIX sunt nesemnificative

• In 1840 Census a elaborat ceea ce majoritatea consideră a fi primul sistem de clasificare care lua în considerare prevalenţa unei dintre categoriile “idioţie/ nebunie”,

liana don 4

ISTORIC- 2

• Sistemul de clasificare in 1880 a lui CENSUS includea 7 categorii de boli:

1. Mania- TAB2. Melancolia-tb. depresive3. Monomania- TOC si tb. delirante4. Pareza- deter. fiz-psih sifilitică5. Dementa6. Epilepsia7. Dipsomania

liana don 5

ISTORIC- 3

• Asociaţia Comitetului Regal de statistică medico-psihologică din Marea Britanie a adoptat o schemă de clasificare a tulburărilor psihice care nu a fost larg răspândită

• Un alt sistem de clasificare a fost propus la Congresul de Ştiinţe Mintale de la Paris in 1882

• Asociaţia superintendenţilor medicali din SUA- care au devenit ulterior APA , au propus o revizie a sistemului de la congresul din 1882 din Paris urmată de o lata în 1886, şi apoi altele succesive în 1913 şi 1917

liana don 6

ISTORIC- 4

• După al doilea război mondial WHOa elaborat pentru prima dată Clasificarea internaţională a bolilor ( diseases) (ICD-6), inclusiv a tulburărilor mintale, fiind influenţată de Administraţia Veteranilor Americani

• Alte progrese au apărut doar sporadic până când Asociaţia Psihiatrică Americană (APA) a elaborat prima ediţie a Manualului de diagnostic si statistică a tulburărilor mintale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) (DSM-I) în 1952

liana don 7

Dezvoltarea DSM-1

• După 16 ani a apă rut cea deaa doua revizie a DSM-I, respectiv DSM-II prin care la acea oră erau doar listate tulburările mintale

• Glosarul britanic al tulburărilor mintale a încercat să rectifice acea “listare” fără prea mare succes, deoarece nu exista deocamdată nici un f el de congruenţă în ceea ce privea simptomele şi comportamentele, în ce tip de categorie diagnostică se incadrau, existând diferenţe transculturale de gândire psihiatrică şi încadrare nosologică a marilor scoli de psihiatrie (germană, engleză, franceză, americană).

liana don 8

Dezvoltarea DSM- 2

• Publicare în 1980 a DSM-III a lărgit semnificativ numărul tulburărilor incluse în nosologia sa– A adoptat o abordare ateoretică a diagnosticului

denumind anumite simptome care erau legate teoretic

– De exemplu- fobia care era inclusă la aşa numirtele “nevroze” a fost inclusă în cadrul tulburărilor anxioase.

– Criteriile diagnostice erau specificatecu mare precizie

– A adoptat pentru prima dată sistemul multiaxial de diagnostic

liana don 9

DSM-IV- TR

• DSM-IV a apărut în 1994, revizia textului (TR- text revizion) fiind realizată în 2000. Această revizie a textului incorpora informaţii ştiinţifice extrase din literatura de specialitate pe perioada dintre cele doua publicări. Dezvoltarea elementelor din DSM-IV-TR includea elemente asociate, prevalenţă, cultură, vârstă, sex, evoluţie şi pattern familial al tulburării mintale.

liana don 10

DEFINIREA TULBURĂRILOR MINTALE• Autorii DSM rejectează ideea dualismului minte/ corp ca

anacronic în ciuda faptului că termenul de “tulburare mintală” implică ca validă o astfel de distincţie, “ (scriind) este mult “somatic” în “tulburarea mintală” şi mult “psihic” in “tulburarea somatică”.

• Tulburările mintale sunt privite in DSM ca sindroame clinice semnificative sau patternuri (tipare) asociate cu distres sau disabilitaăţi sau cu risc crecut de a provoca moartea, durerea, disabiltăţi sau pierdere a libertîţii. Acest sindrom trebuie diferenţia de sancţionarea unui răspuns cultural la producerea unui eveniment. Ex- reacţia de doliu la moartea unei persoane iubite, comportamentul, disfuncţiile psihologice, biologice şi simptomatice rezultate dintr-o astfel de situaţie fiind considerate ca o manifestare normală a individului . Comportamentele şi conflictele deviante ale individului şi a societăţii nu sunt, a priori, considerate dovada unei tulburări mintale .

liana don 11

AXELE DSM

• Axa I- toate categoriile diagnostice cu exceptia tulburărilor de personalitate şi a retardului mintal

• Axa II-tulburări de personalitate

-retard mental• Axa III- Condiţii medicale generale• Axa IV- probleme psiho-sociale şi de mediu• Axa V- Evaluarea globală a activităţii

(scorul EGA)

liana don 12

Axa I

Exemple• Tulburări afective• Tulburări abxioase• Tulburări somatoforme• Tulburări disociative• Schizofrenia• Tulnurări lefate de consumul de toxice• Tulburările identităţii sexuale- ex:

pedofilia, vozerism, fetişism

liana don 13

Axa- II

• Tulburări de personalitate– Cluster A– Custer B– Cluster C

• Retard (întârziere) mental– Usor – Mediu– Sever

liana don 14

Axa III

• Cauze somatice, fizice evidente şi identificabile in determinismul sau secondarea unei tulburări mintale.

• Printre condiţiile cele mai uzuale– Tulburări infecţioasesau parazitare– Neoplasme (ex. TU cerebrale)– Tulburări neurologice– Tulburări endocrinologice– Anomalii congenitale– Autoleziuni şi intoxicaţii

liana don 15

Axa- IV

• Probleme psihosociale şi de mediu– Probleme cu grupul de suport primar

(deces, abuz, separare)– Mediu social (deces sau pierdere,

discriminare, singurătate)– Probleme educaţionale – Probleme ocupaţionale (şomaj, nesiguranţă– Problerme economice (sărăcie)– Probleme de acces la ingrijiri de sănătate– Probleme de interacţiune cu serviciile legale

(arest, victimizare)– altele

liana don 16

Axa- V

• Evaluarea globală a activităţii (scorul EGA) (GAF)– Ia in considerare funcţionarea profesională, socială şi

psihologică ca un continuum ipotetic dinspre sănătatea mintală spre boala mintală.

– Evaluarea de 100 de puncte se referă la o persoană cu activitate superioară pe o scară largă de preocupări şi activităţi, care reuşeşte să ţinpă sub control problemele vieţii, fiind văzut de alţii ca posedând calităţi pozitive şi nu prezintă simptome.

– Evaluarea de 10 puncte se referă la o persoană care se află într-un pericol persistent sau dezvoltă o inabilitate persitentă de a-şi mentine igiena personală sau dezvoltă un comportament suicidal.

liana don 17

SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-1

• Semnele clasice ale maniei sunt– Expansivitate– Iritabilitate – Fugă de idei– Idei de grandoare– distractibilitate

liana don 18


• semn.- in limbajul clinic se referă la trăiri obiective observate de clinician (ex: tahicardia, hiperactivitate motorie)

• Simptom- in limbajul clinic se referă la acuzele subiective exprimate de un pacient (ex: relateayă ieşire inimii din piept, gândurile îi zboară aiurea,se simte speriat, inhibat, blocat, etc).

• Sindrom- greup de semne şi simptome ce apar concomitent şi constituie o condiţie care poate fi recunoscută (ex: tulburare afectivă bipolară, TOC, schizofrenia).

liana don 19


• Semnele şi simptomele pot fi psihice sau fizice• Creşterea frecvenţei cardiace – tahicardia este un

semn somatic (fizic ) pe când senzaţia persoanei că îţi pierde minţile este unul psihic.

• Cunoştinţele legate de limbajul semneleo şi simptomelor facilitează comunicare intre persoenele implivate în sistemul sanitar şi ajută în stabilirea unui plan terapeutic

• Cauza unui simptom sau a unui semn este fie de natură pur fizică, fie pur psihică, fie o combinaţie a celor două

liana don 20


• Semne sau simptome comune ilustrative:– Anxietate– Idei delirante– Halucinaţii- – Iluzii- – Euforia– Amnezia– Ideea obsesivă– Compulsia– Fobia – Depresia

liana don 21


• Semne sau simptome particulare ilustrative:– Coprolalia– Micropsia– Tricotilomania– Cleptomania– Deja vu– Flexibilitate ceroasă

liana don 22

PATOLOGIA PSIHIATRICA

NEUROZELE[TULBURARILE NEUROTICE]

PSIHOZELE[TULBURARILE PSIHOTICE]

STARI REACTIVE•*PSIHOTICE•*NEVROTICE

PSIHOPATII [TULBURARI DE PERSONALITATE]

liana don 23

NEVROZA vs PSIHOZA

• Scopul asumat al DSM-III era adoptarea unei abordări ateoretice în clasificarea tulburărilor mintale care rezulta din eliminarea termenilor de tipul nevrozei sau al altora care aveau legături cu teorii specifice cum ar fi psihanaliza. Această abordare este mentinută şi in DSM-IV

• Termenul de nevroză, care nu mai este utilizat ca termen diagnostic oficial, este totuşi utile în discuţiile legate de severitatea bolilor psihice, în special când este comparată cu tulburările cele mai s

liana don 24

NEVROZA vs. PSIHOZA

NEVROZĂ PSIHOZĂ

severitate Mai mică < Mai mare>

anxietate comună rar

Delir şi halucinaţii niciodată patognomonice

aparenţă normal Tulburat (majoritatea)

spitalizare nu da

Pierderea contact realit. nu da

Conşt. nev ajutor-bolii da nu

Raspuns la atitud.terap. PT>FT FT>PT

Factori incriminati Psihologici> biologici Biologici > psihologici

Terapii electroconv nu da

25

EXAMENUL PSIHIC.

• DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA, OBIECTIVA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII.

• I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :– Evaluarea psihiatrica:

• Abilitatea de a dmola rezistenţele, mecanismele de evitare respectiv de apărare a pacientului

• Confidentialitatea• Culegere de date după modelul interviului structurat/semistructurat• dirijarea interviului.

– Interviul: • Prezentarea• Intimitate, intre patru ochi• atmosfera calma• atitudinea psihiatrului• aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.

liana don 26

EXAMENUL PSIHIC

– Istoricul bolii: • Debutul ( acut, subacut, lent insidios)• boli psihice/ somatice anterioare• medicatie • comportament social,profesional, familial• beneficiu secundar.

– Istoria vietii personale: • Dezvoltare- scolarizare, comportament, educatie,suport

familial• Istoric social• Istoric familial• Istoric profesional• Utilizare de toxice/alcool/medicamente.

liana don 27

EXAMENUL PSIHIC

• II.EXAMINAREA PSIHIATRICA:• INTERVIUL PSIHIATRIC

– Neprotocolar

– Tacerea atenta care convinge bolnavul ca este ascultat

– Relatia de incredere,acceptare necondiţionată, empatie ( nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici unele simptome!)

– Heteroanamneza

• EXAMINAREA STARII MENTALE: – Descriere generala

– Conversatie

– Examenul functiilor psihice.

liana don 28

EXAMENUL PSIHIC

• III. ALTE EXAMINARI:– EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte

concomitente/ suferinte consecutive bolii psihice.

– EXAMENUL PSIHOLOGIC.

– EXPLORARI PARACLINICE.

• IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI:• Sindrom.

• Boala psihica.- conform ICD-10 / DSM-IV-TR

• Boli asociate/ secundare.

Documents

NOSOLOGIE & SIMPTOMATOLOGIE SINDROMOLOGIE