Upload
ana-maria-amza
View
33
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Nou Microsoft Word Document
Citation preview
Semnele de punctuaţie - poezii
Două puncteSuntem fraţii gemeni, ştiţi?Două puncte ne numiţi.Folosiţi-ne, în scris, vă rog,Înaintea liniei de dialog.De asemenea, să nu uitaţiŞi-n alt loc să ne-aşezaţi,Frumoşi ne scrieţi fiecareCând vine o enumerare.
Linia de dialogVoi ştiţi că orice dialogÎncepe-ntâi cu mine.Dacă mă neglijaţi, copii,Să ştiţi că nu e bine!Apar la margine de rândŞi nu aşa, oriunde,Când se-ntreabă, şi apoi,Când cineva răspunde.
PunctulSunt punctul, semnul cel mai mic,Dar am puteri deplineŞi-am să vă-ncurc, atunci cândNu ţineţi cont de mine.Coboară tonul când mă veziŞi numeri pân ’ la trei ,Iar propoziţia să ştiiCu mine o închei!
Semnul întrebăriiSunt semnul cel mai curiosDin lumea asta mareŞi-mi place să vă pun mereuO nouă întrebare.Când mă vedeţi, să pregătiţi,Răspunsul cel mai bun
Şi să mă scrieţi în caietFrumos aşa cum sunt acum.
Semnul exclamăriiAtenţie copii! Mă ştiţi,Sunt semnul exclamării,Când vă miraţi, când salutaţi,Să nu mă daţi uitării,Chiar şi atunci când strigaţiSau faceţi o urare,Când daţi un ordin, un îndemn,Să-l puneţi fiecare.
VirgulaŞi virgula e importantă,Când scriem şi citim,Face vorbirea armonioasăCând ştim s-o folosim,Uşor coboară glasul nostruAtunci când o-ntâlnim,Şi-o mică pauză vom faceChiar dacă ne grăbim.
Poezii şi ghicitori cu literele alfabetului pentru serbare
Dragi părinţi, dragi spectatori,Azi, cu drag v-am invitatLa această sărbătoare,Să vedeţi ce-am învăţat,Cât a fost anul de mare. E vară, iată,Anul şcolar a trecut.Când am venitLa şcoală-n toamnăEram mai mici,Dar am crescut. Toamnă ruginie,Clopoţelul sună
Vechea melodiePe aceeaşi strună.Azi glasul lui zglobiuVioi ne poartă gândul înapoi,Ne poartă gândul şi ne-ndeamnăSă ne-amintim de astă toamnă,De-acel septembrie-auriuDe clopoţelul cel zgobiuCare suna, suna de zor,Chemându-ne cu glas sonorŞi, rând pe rând, mergeam cu toţii,Nerăbdători şi cu emoţii,Cu-n fel de teamă şi sfială,Eram în prima zi de şcoală. Era o zi de soare plinăPe cerul clar zburau cocorii,O zi frumoasă şi seninăCu veselie şi cu flori,Veneam cu mamele de mână,Aveam doar 7 anişori. Şi eu îmi amintesc cu dragCând, pentru întâia dată,Am păşit al şcolii prag.Tu, mămica mea cea bună,Mi-ai luat uniformă nouăŞi-am pornit-o amândouăCătre şcoala mult iubită.Cât eram de fericită! Mă mai ţineam de mâna mamei încă.Îmi era teamă? Nici acum nu ştiu.Mergeam cu drag spre prima noastra muncă,Să învăţăm, să scriem, să citim.M-am schimbat dintr-o fetiţă într-o mândră şcolăriţăŞi sfioasă, dar voioasă am intrat la noi în clasă. În clasa, cu sfială am păşit,Şi pe bănci ... minune,Ce credeţi c-am găsit?Pe bănci curate am găsit, ca dar, Pe bunul şi frumosul abecedar. . Bun găsit, abecedar!Auzisem doar de tine,
Cum arăţi n-aveam habar,Azi te ştiu şi-mi pare bineNe cunoaştem aşadar.Eu , ……… , noul şcolar,Nu-s prea mare, nici prea mic,Nu-s prea slab, nici prea voinic,Dar voi şti să te deschid,Taina nouă să-ţi cuprind,Ca pe-un dar să te păstrez,Taina sfântă să-ţi urmez. Abecedarul!Carte minunată.Te-am răsfoit îndată,Dar vai! Am fost dezamăgit,Căci nu înţelegeam ce scriePe file albe de hârtie. Încetul cu încetul, însă,Am învăţat tot alfabetul. Aţi aflat! Abecedarul toţi l-am terminat!De-acum vezi, tot şcolarul e-un om învăţat.Ne-a fost greu, o ştiţi prea bine că n-a fost uşor,Scrisul şi cititul doară nu se prind din zbor. Ne-am luptat cu-abecedarul ca nişte voinici,Dar acum, ce bucurie, literele mari şi miciLe cunoaştem toţi prea bine şi vom arătaLa ce-i bună fiecare. Hai, litera A! Sunt harnic şi la toţi pe placCu mine coşi şi sunt un …Toţi: AC De mă umfli-ndată zbor,Mă înalţ, rotund, uşor,Când mă sparg, ce ghinion …Aţi ghicit ? Sunt un …Toţi: BALON Eu sunt plină de poveşti,Dacă ştii să mă citeşti,Dacă ma iubeşti … ai parte,
Eu prieten sunt şi ....Toţi: CARTE Ştiu un căpăcel de fier,Acul nu trece prin el,Când Maria coase iar,Pune-n deget …Toţi: DEGETAR Este mare, iute-n pas,Cu o trompă-n loc de nas ...Toţi: ELEFANTUL Chiar de nu eşti croitoreasă,Tu mă ţii la tine acasă,Tai hârtie, peteceŞi îmi spune ...Toţi: FOARFECE În grădina lui, VasileA săpat vreo două zile.Vrea pământul să-l aşeze,Brazdele să le grebleze.Ce unealtă, ziceţi voi,Foloseşte la greblat?Toţi: GREBLA Horia la şcoală vine,Îmbrăcat cum se cuvineŞi un este nicio taină,El îşi perie cu grijă,Zilnic îngrijita-i …Toţi: HAINĂ Fuge chiar la deal mai bineŞi se teme de oricine,Este mic şi drăgălaşŞi se cheamă ...Toţi: IEPURAŞ Ne învaţă lucruri multe,Cine n-ar vrea s-o asculte?Eu cu drag i-aduc o floare,Că e doamna ...Toţi: ÎNVĂŢĂTOARE
Maşinuţe, păpuşele,Trenuleţe, mingi zglobii,Toate sunt, într-un cuvânt,Nişte ....Toţi: JUCĂRII De e zahăr, de-i orez,Când le cumpăr, să le am,Le măsor c-o unitateCe se cheamă …Toţi: KILOGRAM Pe cerul nopţii e doar unaŞi se numeşte ...Toţi: LUNA E rotund şi roşu,Bun într-adevăr,Îl muşc cu plăcereŞi se cheamă ...Toţi: MĂR. Are coajă, are miezŞi e bun când se usucă.Este fruct crescut din nucCum se cheamă, oare? ...Toţi: NUCĂ E un animal cuminte,Nu prea-i place însă ploaia,Paşte-n turmă şi dă lapte,Dă şi lână şi e ...Toţi: OAIA Omul seamănă-n ogor,Boabe, grâul roditorŞi udat şi îngrijit,Rodul iese însutit.Boabele duse la moarăFac făina albişoară.Din făină, până mâine,Mama face bună ...Toţi: PÂINE Ştiu o ţară mândră tare,Iar eu sunt R mare.
Mă cuprinde bucuriaCând scriu cuvântul ...Toţi: ROMANIA. Stă pe viţă brobonatŞi e dulce la mâncat.Să fie un ciucure?Fugi de-aici, că-i ...Toţi: STRUGURE Cenuşiu şi foarte micMi se teme de pisic.Stă pitit, deoareceSe numeşte ...Toţi: ŞOARECE Are floare mândră tare,Cu parfum şi cu culoare.Te înţepi când rupi un fir,Că e fir de ...Toţi: TRANDAFIR Are coarne şi bărbiţă,Merge lângă o căpriţă.Ştiu că este tare-n capCum se cheamă oare? ...Toţi: ŢAP O deschidem negreşit,Dacă ploaia s-a pornit.Şi ne apără de ploaie,Chiar de plouă în şiroaie.Ce să fie oare? ...Toţi: UMBRELA Sare iute prin crenguţe,Cu alune în lăbuţeŞi roşcată e blăniţaCin’ să fie? ...Toţi: VEVERIŢA Şi-a făcut, mai ieri, GheorghiţăDouă beţe şi-o scăriţă,Vrea să cânte-n orice ton,Fiindcă are ...Toţi: XILOFON
Când îl tragi încet de sfoară,Vântul bate şi el zboară.Mi l-am meşterit chiar euŞi sunt mândru c-am un …Toţi: ZMEU. Acum putem spune, aşadar:Rămâi cu bine, Abecedar! Rămâi cu bine, Abecedar,Te voi păstra,Căci te-am primit în dar.Rămâi cu bine, carte de citire,Te voi păstra ca amintireA vieţii mele de şcolar. Toti: Rămâi cu bine, Abecedar! Dar nu adio-ţi zicem, şcoală,La revedere e salutul,Căci întorcându-ne la toamnă,Vom reîncepe cu-nceputul. Vom fi atunci în clasa a II-aŞi şcoala ne-o primi cu drag,Căci în vacanţă fiecareVa fi citit o carte mare. Toţi:Nu fi supărată, şcoala mea frumoasă,Vom veni în toamnă în a doua clasă!
Povestea cifrelor - Numărăm până la 10 0Zero e clădirea goalăFără nici un ţânc în şcoală,Colivia ce o ţii,Fără vrăbii şi scatii,Este acvariul fără peşteŞi balonul ce pocneşteGol-goluţ ciupit de-un cleşte,Însă numerele toate
Fac ce fac,Că de-l pun la dreapta lor,Cresc precum un cozonac.
1Unu e un cârligelŞi e singur-singurel.Una este numai luna,Unu-i soarele din zare,Una e măicuţa, buna,Una-i ţara noastră mare. 2Doi e lebăda frumoasăPrintre trestii graţioasă,Doi ochi sunt şi două mâini,Două mâini, două picioare,Două feţe luna are.Câte doi sunt buni amici,Doi părinţiŞi doi bunici. 3Trei a fost un colăcel,Dar Gigei,Muşcând din el,Jumătate 1-a mâncat,Jumătate 1-a lăsat.Trei sunt iezii mititei,Purceluşii sunt tot trei,Trei sunt date de-ncercatŞi trei fete de-mpărat. 4Patru e un scăunelRăsturnat de Costăchel.Anul, cât este de mare,Patru anotimpuri are.Carul are patru roti,Fără patru nici că poţi,
Şi picioare, calul are,Ca şi ursul din pădure,Câte patru fiecare,Dar ca notă-n catalogZău că nu e bun deloc. 5Cinci e semnul de-ntrebareRăsturnat de nu ştiu care,E o seceră de mânăPusă-n cui de o bătrână.Cinci la mână-s degete,Harnicele, frumuşeleŞi unite împreunăCa să facă treabă bună. 6Ochelarii lui TănaseNiţeluş s-au rupt şi-s şase,Şi acum îi pune elAşezaţi în chip şi fel,Dar nu sunt ca ai lui tata,Că s-au rupt acum şi gata. 7Şapte este ca o coasăAşezată după casă,Fâş prin iarba de mătase.Şapte sunt pitici,Şapte felinareŞi tot şapte zileSăptămâna are. 8Opt e împletit colacŞi cu miere şi cu mac,Mănânci mierea, mănânci macul,Despletind frumos colacul.Nu doar colăcelul copt,Chiar şi ochelarii-s opt,Ba şi bicicleta-mi pare
C-ar avea asemănare.Opt e colăcelu-ntreg,Nu-l greşesc că-i greu să-l dreg. 9Nouă-i şase răsturnat,Dar cu-atât n-am terminat,Că din astă întâmplareS-a trezit cu trei mai mare.Când zici nouă, vezi, drăguţă,Şi o haină nou-nouţă,Dar şi nouă ca şi vouăMult ne place nota nouă. 10Uite, nu ştiu cum să zic,Dintr-un uni şi nimicŞi prin nu ştiu ce-ntâmplareIese nota cea mai mare.Iată, acum prin gând îmi trece,Să fiu un copil de zece.
Povestea literelor Literele ştiu câte o povesteCât Neghiniţă sau cât o alună,Pe care, numai o dată în an,Vin să ne-o spună.
Haideţi la serbare toţi!Povestea literelor începe!Ne înclinăm, alfabetule mărite,Ascultându-ţi, pe rând, fiicele.Înşiră-te, mărgăritare! AA fost odată, a fost cândva,Un moş bătrân cu baba sa,Uitaţi de lume ei trăiauÎntr-o căsuţă, undeva,Cu toate basmele în ea.
Acul cosea,Fusul torcea,Băbuţa mică împleteaCovor cu stele argintiiDin care se cerneau pe searăPoveştile către copii. BBerzele-au făcut cuibarCât o roată de la car,Colo sus, lângă un nor,La poarta bunicilor,Între ramuri şi frunziş,Cerul li-i acoperişŞi de-alaltăieri, din zori,Berzele au puişori.Îi întreabă:- Vreţi halva?Iar ei dau din cap că „da”! CCasa, când o faci, îi puiLemne, cărămizi şi-un cui …Ba mai multe cuie-mi pare,Că şi casa este mare.Nu e cât a lui Azor,Fără geamuri şi pridvor,Fără coş înalt spre cer,Fără pat şi frigider.Casa, când o faci, tu vrei,Să dureze ... e-he-hei!Şi să-ţi placă, nu-i aşa?Fiindcă este casa ta! DDouă dude dintr-un dudDimineaţa nu aud,Pe la prânz aud niţel,Cât o urmă de viţel.Seara, când se bat pe drumTaurii cu nori de fum,Două dude dintr-un dudCic-aud şi ce n-aud ...
Baba Cloanţa, când le-aude,Are ochii ca de dude. EElefantul - uriaşulClatină, de vrea, oraşul.Şi de vrea, adeseori,Îşi trimite nasu-n noriŞi prin pomi cotrobăie,De adună frunzele.La o masă ... e de furcă ...Cu un pom nici nu se-ncurcăŞi mai are nişte colţi,Uite-aşa ... de câţiva coţi,Şi urechi ca nişte roţi,Dar e blând cât e de mareŞi mă duce în spinare. FFurnicuţa - bunicuţaŞi Furnicul de bunicu’Au un nepoţelCare vrea ... altfel,Când e de culcare,El vrea la plimbare,Când e să mănânce,Lui îi vine-a plânge,Când e noapte-afară,Cântă la vioarăŞi când e soareVrea un nor mai mare ...Ce-o să se facă, drăguţa,Bunicuţa-FurnicuţaŞi Bunelul-FurnicelulCu-n nepot … puţin mai altfel? GGhi-ga-ga şi ga-ga-ga!Gâştele au pornit, aşa,Ca bărcuţele argintii,Cu lopeţi portocaliiŞi bărcuţele mai mici,Ba încolo, ba aici,
Cu albastru se adapăCiupind soarele din apăE mălai sau altceva?Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga! HHai la joc cu fulgi albaştri,Ninşi din ape, ninşi din munţi,Hai la joc când se coboară,Haina serii peste punţi!Hai la joc cu mic, cu mare,Şi cu iarba din cărare,Şi cu stele şi cu vise,Cu căpşuni şi cu caise.Hai la joc,Că-i cu noroc! IIon avea o pălărieÎntinsă aşa ca o tipsieŞi-a pierdut-o, nu ştiu cum,Marin ar fi găsit-o-n drum ...Şi-a pus-o, deci, pe cap, Marin,Şi a pornit la drum senin.Acum, să vezi ce ghinion:Marin se crede a fi Ion,Ion are şi el un spin:Că e Marin sau nu-i Marin.O codobatură, spre han,De sub o frunză de lipan,Strigă senin chimion:- Eu sunt Marin!- Eu sunt Ion! ÎÎnvăţătoarei îi spun, cu fală,Iubită mamă de la şcoală,Stăpâna basmelor frumoase,A literelor graţioase,A cifrelor puse-n probleme,Stăpână peste atâtea teme,Învăţătoare-ţi spun, cu fală,Iubită mamă de la şcoală!
Eu sfatul ţi-1 urmez cuminte,Tot ce mă-nveţi eu iau aminte,Iţi simt ocrotitoarea mână,Învăţătoare, zână bună! JJoi, trecut-a pe la noiJupâneasa VulpişoarăCu jupânul ei Vulpoi.Jupâneasa graţioasăCa pe jar şedea: vai, vai!Răsucind un evantai,Sorbind sucul cu un pai.-Vai!, zice jupân Vulpoi,Când serveşte o cafea,Nu ştiu ce au unii cu noi,Zău aşa!- Rea e lumea, soro dragă,Zice dânsa cu dispreţ.- Noi mâncăm doar fân din luncă,Dar cu ochii spre coteţ ... KKilogramele de mereCu obrajii de vopsele,Vesele şi răsfăţate,În sacoşă, s-au găsit,Cu cartoful bosumflat,Supărat,În haina lui,De culoarea drumului.- Ce ai, mărule, matale?- Ori îţi plouă în sandale?Dar un morcov furios,Cu mustăţile zbârlite,Zice-ncet, cu glasul gros:- Domnişoare ionatane,Nu cunoaşteţi, of, of, of,Un cartof? LLebăda, din zori de zi,Stă la sfat cu nuferii,
Mândră-n pene de ninsoare.Argintii şi lucitoare.Şi prinţesa graţioasăŞtie bine că-i frumoasă,Când uşor-uşor pluteşte,Chipu-n lac îşi oglindeşteŞi se-ntreabă:- Eu sunt oare?Sau pe lac e-o albă floare? MMamă, zână bună, ţieÎţi spun prima poezie,Tot aşa cum ţi-am spusDe-un dinte ce s-a dus,Şi de-o febră, de-un necaz,Şi de mărul din obraz,Şi de-o notă mică, mare,Şi din lecţii de-o-ntrebare …Mamă dragă, mama bună,Prima mea învăţătoare! NNuca este căsuţaCe se dă uţa,Pe-o creangă de nuc,Când cântă un cuc,Şi-n nucul din curte,Căsuţe sunt multe,Din dese frunzare,Cad toamna-n cărare.Din casa cea mică,Din lemn şi pitică,Eu miezul adun,Că-i dulce şi bun. OOul este un palatVăruit şi curat:Fără uşă,Fără scară,Fără geam sau cutie poştală,Fără scaune, masă …
Prinţul va şti de acolo să iasă. PPelicanul - năzdrăvanulPrinde peşte cu toptanulŞi-1 adună la un loc,Lângă cioc, mai jos de cioc,Într-o traistă-ncăpătoare,S-aibă puii de mâncare.Puii lacomi se servescPân’ ce traista o golesc.Şi din pelicanii miciIată-i pelicani voinici! RRoata pune-n mişcareLumea cea mare.Oamenii toţiŞi-au făcut roţi,La trăsuri, la maşini, la tractoare,Şi toateMerg ca pe roate.Roata rostogolităŞi nepotolităAleargă, nu se-ncurcă,Coboară, urcă,Abia se opreşteŞi iarăşi porneşte.De când e stăpân pe roata cea mare,Omul odihnă nu are! SSoarele e un Făt-FrumosLuminos.Ziua întreagă,Într-o caleaşca de foc, pe boltă aleargă.Seara, e obosit tareŞi coboară încet la culcare,Peste palatele-ntinse,Visul se lasăŞi soarele nu ştie cum îl cautăLuna-fată frumoasă.
ŞŞapte şoapte şi-un şoptit,De cu zori, s-au întâlnit.Şoaptele şoptesc în lege,Dar şoptitul nu-nţelege.- Ce-ai, măi frate, ce te doare?Ori eşti de urechi cam tare?Că şi cu-n şoptit în ciorbătot nu este vorba-vorbă.Nu vezi că se face noapte?Dă-le mâţelor de şoapte! TToc-toc-toc!În orice loc.Toacă toată ziua tareO ciocănitoare-vrăjitoare.Toacă fân?Toacă mărar?Când mai des ...Şi când mai rar ...De ascultă, e cu-n scop:Are dânsa stetoscopŞi consultă fără stopPăr cu nuc şi măr cu plop.Mamă, mamă, să mă-mpiedic,Uite, frate, ce mai medic! ŢŢara cât este de mare?Cât un munte cu cărare?Cât un munte şi-o câmpie?Cât un deal cu pomi şi vie?Ţara-s munţii-n horă prinşi,Cu argint pe frunte ninşi,Dealurile-n valuri lineŞi cu pivniţele pline,Sunt câmpiile cu grâu,Pe la brâu cu-albastru râuŞi e mare,Că ne arePe noi toţi:Strămoşi, nepoţi.
UUrsul umblă furios,Mormăind în sus şi-n jos.- Ce-ai, măi urse, frăţioare?Ce te doare?Oare vreiMiere din ştiubei?Suc de zmeură să bei?Îngheţată de agrişeSau plăcintă de măcrişe?Poate vrei să-ţi dau o prună,Moşule cu blana brună?De nimic nu-mi este dor,C-am un ghimpe în picior ...Mor, mor, mor! VVarza s-a-ntâlnit cu barzaLângă-o brazdă de mărarŞi-acum calcă barza rar,Varza-i spune:N-ai ca mineFuste multe ... Ce ruşine!Barza i-a zâmbit de sus,Şi-a luat zborul şi s-a dus. XXenia are un pixŞi la ora şapte fix,Lasă pixul şi-un creion,Şi cântă la xilofon.Exersează, exerseazăŞi pe toţi exasperează.Un dovleac a explodat,Că n-a fost examinat,Iar un iepure de-un cotSe exprimă prea de tot …Vai, exclamă un ţânţar,Este extraordinar! Z
Zece zebre şi-un zebroiPasc pe câmpul de trifoiŞi cum stau aşa-nşirate,Îndungate şi-nvărgate,Zici că Leana a spălatŞi întinse la uscat,Agăţate, colo-n zare,Parcă ... zece pijamale!
Cântecul alfabetului A e aţă, alfabet,B e bine în caiet,C e un covrig muşcat,D din dată l-am aflat,E e primul din elev,F e floarea ce-o culeg,G e foarte complicat,Iar pe H l-am c-am uitat.
I, insuficient e, vai!
J e jocul ce nu-l ai,K, bomboane, un kilogram,L, lăcustele din lan,M e mărul lui AdamN, un nastur ce nu-l am,O e oul din cuibar,P este într-un penar.R, racheta de pe cer,S e soarele de ieri,Ş e foarte supărat,T cu Ţ s-au cam certat,U e urletul din nori,V e varza din butoi,X e capătul de pix,Z e zarul pus la fix. Acesta este alfabetul.L-am învăţat încetul cu încetul,Putem spune aşadar:Rămâi cu bine - Abecedar! Rămâi cu bine Abecedar,La anul tu vei învăţa
Alte rânduri de copii,A scrie şi a citi!
Versuri şi poezii cu literele alfabetului Litera AA este un arici Ce-i înţeapă pe cei mici,Este ca un ghem de ace,Se strânge şi se desface.
Litera BB e buburuzaCe păşeste-agale,Este foarte mândră,Ce rochiţă are!
Litera CC este castelulUnde locuieşteFăt-Frumos şi Zmeul,Precum în poveste.
Litera DD este delfinulCe-n ocean înoată,La joacă te-aşteaptă,Ziulica toată.
Litera EE e elefantulMare, rotofei,Are trompă, fildeşi,Colorează-l, vrei?
Litera FF este o floareFrumos colorată,De-o îngrijeşti mereu,Cu parfum te-mbată.
Litera GG este gâscanul,
Mândru personaj,Are şi de ce,Cu aşa penaj!
Litera HH este hipopotamul,Este greu, se pare,Sfatul meu e ăsta:Nu-l lua în spinare!
Litera II este un iepuraşIscusit, dar şi poznaş,El bate din poartă în poartă,Scrisorile să le împartă.
Litera ÎÎ e îngeraşulCe mă ocroteşteŞi întotdeauna,De rău mă păzeşte.
Litera JJ e jucăriaPe care o-ndrăgesc,Tren, urs, păpuşică,Ce mult le iubesc!
Litera KK e kilometrulCe-l parcurgi voios,Într-o maşinuţăSau mergând pe jos.
Litera LL e leul cel faimos,Rage când e furios,El e regele şi areCoamă deasă pe spinare.
Litera MM e maşinuţaCe tu ţi-ai doritS-o primeşti în dar,
Visul s-a-mplinit!
Litera NN e norul cel pufos,Niciodată nu-i voios,Ci se supără pe soare,Şi aduce ploaia mare.
Litera OO e oul de găină,Din el iese-un pui golaş,O, ce-i place la lumină,Şi-i atât de drăgălaş!
Litera PP este pisica,Toată ziua toarce,Ghemul îl desfaceŞi lăpticu-i place!
Litera RR e mama raţă,Ce pe pui învaţă, Foarte pricepută,Lecţia de viaţă.
Litera SS e soarele voiosCe ne râde la fereastră,El e tare de folos,Pentru florile din glastră!
Litera ŞŞ e şoricelul,Tremură de frică,Dac-apare-n cale-i,Cumva, o pisică.
Litera TT e trompeta care sunăTa, ta, ra, ta, ta, ra,Toţi copiii să se-aduneÎn orchestra mea.
Litera ŢŢ este ţânţarul,Bâzâie mereu,Seara te înţeapăŞi îl prinzi cu greu.
Litera UU e umbreluţaCe o porţi cu tine,Picături de ploaieNu te-ating, vezi bine!
Litera VV e vaporaşul,Lângă ţărm de mare,Pe tine te-aşteaptă,Haide la plimbare!
Litera XX e xilofonul,Instrument de soi,Ia şi tu trombonul,Cântăm amândoi!
Litera YY e yo-yo jucăria,Hai veniţi şi voi,Ne jucăm cu toţii,Ce mai tărăboi!
Litera ZZ e zmeul colorat,Tocmai bun de înălţat,Să alergi cu el prin soare,Cât este ziua de mare!
Alfabetul năzdrăvan A şi B cu C şi DSunt cu toate prieteneŞi-au plecat hai-hui prin ţară,Din abecedar afară.
E şi F cu G şi HAu luat calea spre oraş,I şi J cu K şi LPreferau spre orăşel.
M şi N cu O şi PCătre sat voiau toate,Cică e alunecuşMult mai bun pe derdeluş.
Însă Q cu R şi S,Cu un vecin pe nume T,Zis-au să se audă clarÎn întregul abecedar:
”Ia tăceţi şi ascultaţi,Sus pe carte vă aşezaţi,Când şcolarul, cu încetul,Va parcurge alfabetul,Şi-o putea cu bucurieSă citească şi să scrie,Orşicare va puteaSă se ducă unde-o vrea.”
Literele au ascultatSus pe file au aşteptat,Iar U şi V cu X şi ZAu plăcere în orice.
Toţi Copiii, fiecare,Au cântat cu mic, cu mare,La sfârşit de an se pareÎn frumoasa lor serbare.
A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M,N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U şi V şi X şi Z.Acum ştim literele.Iuhuuu .................
Litera ACand ne nastem fiecare
Spunem AAA in gura mare!
A-A-A ! Ce mai rasunet!
Se aude – deci e sunet:
Il numim sunetul A
Dar de-l desenam colea
Devine litera A.
Parca ar fi un varf de casa
Cu un geam si o terasa.
Daca vreau ca sa ma joc
Ii gasesc lui A un loc.
Am sa-l pun chiar la-nceput
In cuvantul asternut,
Sau la arici, albina, arc,
Acvariu, avion si ac.
Uite, vezi ca nu e greu?
De-acum sa inveti mereu!
Litera BDupa A, in alfabet
Vine B cu pas incet.
Parca ar fi greier bortos
Nici urat, dar nici frumos.
Cu B incepe cuvantul ban,
Broscuta, barza si borcan,
Buburuza si bondar
Hai cu B-ul in insectar.
Litera CPe un camp cu floricele
A si B aduc cu ele
Intr-un Car tras de doi Cai
Inca o litera: un C. Dar Vai!
Ma uit la C si-mi este mila.
O fi Cocoasa de Camila?
Sau poate e un Covrigel
Din care a mancat nitel
Impins de foame un Catel?
Asa e, ca de gandim putin
Grivei e cu stomacul plin
Fiindca litera C vine de la Cozonac,
Carne, Cascaval, Clatite si Colac!
Doamne! Cate s-au adunat!
Dintr-un C Grivei s-a saturat.
Chiar o fi bun C-ul de mancat?
Litera DA, B, C … urmeaza D
Parca ar fi un dovlecel
Turtit pe-o parte nitel.
Si nu cred ca e un fleac,
Cum sustine Mos Dovleac
Care l-a turtit pe-o parte
Pe motiv ca-i sta in coaste.
Uite-asa D s-a nascut
Si-am sa-l pun la inceput
In cuvant ca: director
Dulap, deget si doctor!
Litera EA,B,C,D… vine acum litera E
E-E-E.Trebuie urgent s-o schimb!
Prea pare un pieptan stirb
Bun de pieptanat chelii
Sa devina mai hazlii.
Dar de gandim serios
E-ul este de folos:
Cu el scriem elefant.
elev, elice si elegant,
Elicopter, etcetera,
Pana maine le poti insira.
Litera F
A, B, C, D si acum… apare F
Cum e F ? E ca o coasa.
Tunde iarba langa casa.
F-ul daca nu ar fi,
Cate oare ne-ar lipsi?
Nu am avea furculite
Si nici fete cu fundite,
Ferestre, foarfeci si fragi,
Nici filmele cele dragi,
Fazani, fluturasi si flori!
Aoleu! Ma trec fiori…
Frunzele fosnesc, mi-e frica!
Daca vine o furnica
Si ma pisca ?
Ei si ce? E-asa de micaaaa….
Bun e F-ul! Las-sa fie
In oricare farmacie!
Litera GA,B,C,D,E,F… este randul acum lui G
Slabanog si cocosat
G e-un lacat descuiat.
Tocmai a deschis garajul
La masina cu bagajul
Indesat in geamantan,
De Goguta Galigan.
Alaturi in gradinita
Un gandac si-o gargarita
Au gasit o garofita
S-o dea Gogu la fetita.
Pun galosii in picioare
Si-am plecat, deci salutare!
Cu atatia G-n cuvinte
Cine sa le tina minte?
Litera HA.B.C.D.E.F.G… huta-huta, hop si H
Uite-l mai, spun vorba dreapta:
H e scara cu o treapta!
Si-i bine sa tineti minte,
Cu H incep multe cuvinte:
Herghelie,hora si homar
Hamster, harta si hilar
Si cred ca H se face vinovat
De vestea ce am aflat:
Cum ca Horia cel hoinar
Nici nu ar avea habar
Ca hulubii din hangar
Iau hameiul din hambar.
Hotarat sa curm hotia
Imi pun haina, iau hartia
Si reclam harababura
Ca doar nu ma doare gura!
Litera IA,B,C,D,E,F,G,H… iata ca apare I
Degeaba se tine I batos!
E doar semnul mirarii-ntors,
Sau un bat si sus pe el
Un punct negru mititel.
Totusi daca i n-ar fi,
La iaurt nici n-am gandi.
Nici la iezii pe imas
Sau iubitul iepuras.
Inimioara n-am avea!
Se poate asa ceva?
Nu! I este important
Si ce-am aflat e incitant:
Ion iesind din iarmaroc
Nevazand de cozoroc,
S-a impiedicat in iarba
Si s-a izbit drept in barba!
Sa-i facem o frectie
Si urgent, injectie!
Litera ÎÎ seamănă cu o săgeată
Către ceruri îndreptată.
Cu Î(â) e mai complicat
Fiindcă e reprezentat
De două semne, neapărat:
Cu î scriem la început
Cum ar fi în “imprumut”;
Dar când este în cuvânt
Îl vom scrie â, ca-n “sfânt”.
La sfârşit daca îl scrim
Tot pe î îl pricopsim,
De exemplu “hotărî”.
Ei, dar nu te amărî,
Fiindcă sigur le înveţi
Dacă singur le repeţi:
Într-o zi un împarat,
Rău si neînduplecat,
Hotărî să joace-n horă
Învârtita timp de-o oră.
O oră să repeţi şi tu
Cum şi unde-l pui pe Î (Â)!
Litera JA,B,C,D,E,F,G,H, I, Î… si jucând apare J
J, parcă ar fi o coasă
Cu partea de jos întoarsă.
Cum cu J pot scri jurnal,
Va spun ştirile. Normal!
-Joi Jianu jinduia
Jucăria altcuiva.
-In Japonia o junincă
Dadea lapte la pisică.
-Domnul Jan manca jambon
Stând in jilţ ca pe un tron.
-Jupâneasa Jeni are
Doar jumari pentru mâncare
Si jiletca jerpelita…
Jur ca nu se mai marită.
Litera KA,B,C,D,E,F,G,H,I,I,J… cu paşi mari apare K
Parcă ar fi om în mişcare
Când se duce la plimbare
Şi parcurge kilometri
Să îi duca flori cumetrei,
Ba şi kiwi un kilogram,
coca-cola şi salam.
Vrea să-i dea pe săturate
Să poată face karate
In costum kaki deschis,
Fiindca tot cu k e scris.
Litera LEste L? Eu credeam ca e colţar!
De literă n-aveam habar!
Dar acum voi putea scrie:
Lac, livadă, librărie,
Lacăt, lalea şi lamâie;
Sau despre Labuş cel leneş
Care latră lung la lună
Ca n-ar fi lumina bună,
Ori c-ar fi de mămăligă
Şi nu poate să o lingă.
Lasă că îi dau eu lapte
Sa înghită atât cât poate,
Să-l leorpăie cu limbuţa
Ca să nu-şi ude lăbuţa.
Litera MVa-ntrebaţi cum e M mare?
Ca doua beţe-n picioare
Şi-ntre ele unul frînt
Sa mă credeţi pe cuvânt;
Iar trei bastoane lipite
Fac m mic, sa ţineţi minte!
Acum poti scrie marar,
Mierlă, muzica,marinar,
Mare, magădan, măgar.
Cine vrea mai mult sa ştie
Am sa-i spun o poezie:
Mioara e mânioasă
Că are murdar in casa
Musafirii sunt la uşa
(Un motan şi o matuşă).
Muţunache-i mârâie,
Mâţu vrea sa-i zgârie!
Marş caţel şi zât pisoi
Ca nu vine un maimuţoi.
Vă rog fiţi manieraţi,
Şi să spuneţi doar: Intraţi!
Litera NA,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M… iată ca apare N
N? E o scară la care-o treaptă
E cam strâmbă. Nu e dreaptă
Şi pe care, ieri, Ninel,
Cel cu nasul mititel
Numai cât un năsturel,
S-a urcat să prind-un nor
Crezând că va fi uşor!
Norul însă, fugea-ntr-una,
De parcă venea furtuna!
Şi se duce… s-a tot dus!
Unde oare s-a ascuns?
Nelu, Nicu şi cu Nina,
Neştiind care-i pricina
Supărării lui Ninel,
I-au adus un scăunel,
Un cui şi un ciocănel
Să-ndrepte treapta niţel.
Litera OA,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M,N… şi-acum se rostogoleşte O
Seamănă cu-n ou, aşa tare,
Încât crezi ca-i de mâncare.
Când colo cu el doar scrii
La copii poveşti hazlii:Doi ortaci s-au ospătat
La o cârcimă din sat.
Omidoiul, (obraznicul)
Le-a stricat tot praznicul,
Fiindc-n oale a intrat
Si-n orez s-a strecurat.
Ospatarul oropsit
Alt ospaţ le-a oferit,
Cu gogoşi şi cu ardei
Numai să scape de ei.
********
Oana, fata cu codiţe
Are-acasă opt oiţe.
Cu blăniţa ondulată
Ocupând ograda toată.
Când se urcă pe coteţ
Ţi se face părul creţ.
Iar când behaie, măi frate,
Ai ofta o zi şi-o noapte,
Că oriunde te-ai afla
Zbiară în urechea ta.
Litera PP apare ca un steag
Care stă sus pe catarg
Anunţînd in lung şi-n lat
Cat e P de important:
Când îl punem în cuvânt
Scriem pace pe Pământ.
Şi tot pe P îl folosesc
Când am sa va povestesc
Cum Petre şi Pufulici
Prinseră patru pisici
Ce pândeau opt pitulici.
Tocmai când picau în nadă,
Le-a-hăţat Pufi de coadă.
Litera RR? Parc-ar fi un om pe stradă
Bătând pasul de paradă.
Cu R cunosc multe nume!
Câteva, vă şi pot spune:
Radu, Relu şi cu Richi
Ronţăie râzând ridichi
Din grădina lui Retuţa
Care pleacă cu căruţa
In rariştea de la râu,
Unde iarba-i pân-la brâu,
Să anunţe vreo trei raţe,
Ca vulpea stă să le-nhaţe.
Litera SS, e simplu de comparat
Cu un şarpe adevărat.
Sâsâie şi se ascunde
Nimeni să nu ştie unde.
Un sticlete-aici prezent
Strigă cu un glas strident
Vrând pe şarpe sa-l alunge.
El e sus şi nu-l ajunge.
O broscuţă speriată,
Stă în apă scufundată.
Sandu, Silviu şi Stanică,
Scuturându-se de frică
Stau pe scară speriaţi.
Hei! Săriţi să îi salvaţi!
Câtă spaimă fără rost!
Este doar un şarpe prost.
Doarme ca soldatu-n post!
Litera ŞŞ, ca S, e tot un şarpe
Cu un solz căzut din spate,
Ce stă nelegat sub el
Şi-o să-l ia un şoricel.
Dacă nu o să-l păzim,
N-o să mai putem să scrim:
Şapte şmecheri în şosete
Şed ca şefii în şarete
Şi-şi spun bancuri ştrengăreşti
Cu şopârle, şoimi şi peşti.
Litera TPe T pot să îl compar
Doar cu-n micuţ balansoar.
Titel, Tache şi Tinel
Tropăie pe lângă el.
Tică trage trotineta,
Tudor sună cu trompeta
Şi un toboşar trasnit
Bate toba înnebunit.
Trei tăuni bâzâie tare
Enervând pe coana mare,
Care tună şi trăzneşte
Rasturnând tot ce-ntâlneşte.
Toţi au întrecut măsura!
Şi în toată tevatura
Doar motanul cel tărcat
S-a băgat tiptil sub pat!
Oare T l-a speriat?
Litera ŢSub T pun o virguliţă
Şi îl scriu pe Ţ bădiţă,
Ca să pot să povestesc
Şi pe Ţ să-l folosesc:
În ţinutul Ţăndărei
Am aflat că pe la trei
Mâncau, ţapul şi căpriţa,
Căpiţa ţaţei Mariţa
Şi-un ţânc ţopăia ţop-ţop,
Ţinând ţăndări într-un clop.
Dar deodata l-a oprit
Un ţâr-ţâr nesuferit:
Ţârâia ţâfnos ţânţarul
Inţepându-l pe ţăranul
Ce ţinea ţelina afară
Sus pe ţiglă, de aseară.
Litera UUuuuuu! Şuieră trenul
De alungă motănelul.
Hauuu-u, urlă şi lupul,
De cutremură pământul
Si strigă copiii-n cor:
Lume bună! Ajutooor!
Au, au, au, cam ce să fac
Cu-acest U să vă împac?
O idee-mi vine-acu,
Să va spun cine e “U”:
Litera U e o potcoavă
Pusă-n sus cu partea cavă
In gentuţa lui Lenuţa
Să îi poarte ei noroc
(Fiindcă nu-i iese deloc)
Să citească clar, curat,
Acest text cam încurcat:
CÂT ERA EL DE UNCHIAŞ,
LA URCUŞ CU UŞURINŢĂ
UN UŞOR UŞER UŞARNIC
ÎŞI USCA UŞA UDATĂ
UŞUIND CU-N UMERAŞ
ULIUL ACELA URIAŞ.
Litera VÎl prezint pe V acum.
Cum arată? Iată cum:
Două beţe alăturate
Jos se află-mpreunate
Însă sus sunt depărtate.
Acum pot să scriu cu el:
Vulpe, vacă şi viţel,
Vijelie, val-vârtej
Vine vântul ca un vrej,
Viforând vâlcelele,
Viscolind viroagele,
Vestind iarna cea geroasă.
Vino s-o privim din casă!
Litera ZO linie frânta-n trei,
Este Z, şi dacă vrei
Pe caiet să scrii “Zoreşti”
Nu mai ai cum să greşeşti.
Ba chiar poţi să povesteşti
Că zăpada este mare
Şi zarzărul zărit în zare,
Este nins de parcă-i floare.
Zdreanţă zburdă fericit
În zăvoiu-nzăpezit
Şi la zvon de zurgălăi,
Latră şi se-ascunde-n clăi.
E-un căţel mai zăpăcit,
Zvăpăiat şi zbânţuit:
Zbier la el şi-l trag de zgardă,
El zvâcneşte din zăpadă,
Sare-n sus şi dă din coadă!
*********Cine se crede isteţ?
Îi propun un textuleţ!
Hai, încearcă, nu e greu
Dacă-ai să repeţi mereu:
DE ZĂPUSEALĂ, ZVĂPĂIATA ZINA ZĂBOVI ZĂCÂND ÎN ZĂVOI, ZICÂND
ZÂMBIND CĂ ZĂRI ÎN ZARE ZECE ZUGRAVI ZORZONAŢI ZORNĂIND ZORIŢI
ZURGĂLĂI-N ZORII ZILEI, ZĂPĂCIND CU ZGOMOTUL ZEBRELE ZGRIBULITE!
Litera XDacă vedeţi desenate,
Două beţe-ncrucişate,
Să ştiţi că acela-i X
Şi l-aţi invaţat … la fix,
Dar de stau şi mă gândesc,
Pe X nu-l prea folosesc,
Numai că pe sora mea,
O cheamă chiar Xenia
Şi e musai ca să ştiu
Litera X cum s-o scriu.
Cu un pix şi un caiet,
La expoziţie merg direct,
Fiindcă acolo sunt expuse
(După cum Axinte-mi spuse)
Instrumente muzicale:
Xilofoane şi ţambale.
Daca-mi iau şi-un saxofon,
O orgă şi un trombon,
Pot să dau chiar un concert
Pentru veselu-ALFABET !
Literele W,Q şi YW, Y şi Q, litere de împrumut,
Să le uit, cum am putut?
Watt Disney cum pronunţam
Literele de nu ştiam ?
De yacht nici că pomeneam
Pe y de nu-l aveam.
Sau Quebec, oraş frumos.
Mă uitam de sus în jos
Şi nu ştiam cum să-i zic,
Motivând că eu sunt mic!
Dar de-acum,orice literă o ştiu
S-o citesc şi să o scriu.
Singur pot ca să citesc
Şi să scriu tot ce doresc.
Printre litere acum,
Sigur voi avea drum bun!
Poezia Alfabetului
A e de la Albinuţă.
Ăăăă... De ce te mai gândeşti ?â e A cu o şepcuţă.B... Bondarul. Nu ghiceşti ?C e chiar o întrebareD e Doamna învaţatoareE Elevul silitorF.B. nota cea mai mare.G de la Greşeala vineH e Haina de pe tineI Iubirea pentru toţiî de la învaţă tot.J Jucăria preferatăK un Kilogram pe datăL Lipici, Lupă sau LunăM ca-n Mama cea mai bună !N e Năzdrăvanul ei…Oooo ce lung e Alfabetul...Până când să tot citesc?Repede de-ar trece timpul,Să mă joc, eu mă grăbesc.Şi aş vrea şi o îngheţatăTare rece, cu fistic.Ţie nu ţi-ar place tată ?Uraa... M-apropii de sfârşit.Vine X si Z , usor…X e de la XilofonZ sunt gata acum si ZBOOORRR...
0
Ana si albinade Paul Anghel
Ana are ac şi aţă.Un arici o tot învaţă,Cum să coasă cu arnici,Un cearşaf pentru pitici.Când să tragă la maşină,Iată vine şi-o albină:— Am şi eu ceva să cosPentru-un fluture frumos.Vreau să-i fac o pelerinăDin culoare şi lumină.
— Bine, hai!Dar din greşealăS-a iscat învălmăşeală.Ana s-a-nţepat cu acul,Pânza s-a-nroşit ca macul,Iar albina cea isteaţă,Uite-o s-a-ncurcat în aţă.Ne-ntrebăm a cui e vina?Ana, acul sau albina?Sau ariciul n-a ştiut
Să le-nveţe la cusut!Nu le mai poţi descurcaAna plânge : a-a-A!
Sunetele şi alfabetul
Aaa... guriţa ai deschisŞi un sunet tu ai zis.Din sunete, ţine minte,Tu poţi să formezi cuvinte.
Langă T de pui un UAi format cuvântul TU.Lângă N de pui un UAi format cuvântul NU.
A,E,I,O,U, sunt VOCALE.Celelalte...sunt CONSOANETu copile - aşa să ştii!Iar dacă la şcoală vii,Tu vei învăţa corectTot, întregul alfabet,Sunetele toate, toate,în ordine înşirate.
Vrei să le-nveţi, nu-i aşa?Pune lângă D un AŞi rosteşte tare: DA!
Alfabetulde Tudor Arghezi
Cine vine mandru si calareSi nici cal macar nu are? (M)
Urechile au crescutPe magarul nevazut. (V)
1880-1967Ce bortos si ce fudulSi niciodata satul! (B )
Ca sa-i ramaie pelticaI-a ramas limba mai mica. (F)
Are la buza un glont
Sau un par cu scarliont. (G)
O sa-ti fac o intrebare:Cine-i gol, rotund si mare? (O)
Mi-a venit de la parintiUn pieptene cu trei dinti. (E)
Fuge dupa coadaSi n-o poate prinde. ( C )
Cine seamana din voiC-un catel de usturoi? (D)
Deselat, rascracarat,Spune, cum te-am botezat? (H)
Ii atarna, de caldura,Pana-n praf limba din gura. ®
Rama o litera stieSi numai pe ea o scrie. (S)
Ati vazut cumva sa steaBratul drept, fara proptea? (I)
Cobilita din spinareIi sta-n cap si nici nu-l doare. (T)
Vine schiop dar umbla bine:Asa schiop nu-i orisicine. (N)
3 s-a-ntors de-a-ndoaseleSa-si numere oasele. (3)
Ca sa nu-i ramaie goalaInima, i-am pus pedala. (Q)
Cine-i chior si cine areOchiul lui intre picioare? (A)
0
Alfabetul (poezii pentru copii)
Alfabetul, dragi copii,
nu e greu defel,
e ca un coş cu jucării,
hai să ne distrăm niţel:
a – e harnica albină,
b – e semnul bucuriei,
c – e crema cea mai fină,
d – plăcerea drumeţiei,
e – un element secret,
f – e floarea din grădină,
g – e un greiere-n concert,
h – e o harpă în surdină,
i – e inima ce bate,
j - e jocul cel mai “cool”,
k – kilograme duce-n spate,
l - e lumea dimprejur,
m – e mama, pururea,
n - e norul cel pufos,
o – e omul cel de nea,
p - pisoiul mofturos,
r – e râul fermecat,
s - e săniuţa-n zbor,
t – e turnul din palat,
ţ – ţuţeica din pridvor,
u – e un ursuleţ drăguţ,
v – vine de la veselie,
x – un xilofon micuţ
z – e un zid pe care scrie:
A L F A B E T!