! f f im n iI tawr, ШвМ Sík 39,

sJ-n?J#3>.' л̂ 'Д ай<5««* аз да *>т»ми, ~ Ммап-мк1(«й» лв д»ШЕКАТЕ » « РХШ1ММ91* ASM -

i*»traţ!ti<ie î» Bifnşcv 3% u> «líóreie Blroaf! ia •

în Tiena : Jf. Jktktt-, lintwieh fete**. &«dei/ «мм, 4. % *^u ; Vütnàfolger; Ânion Opptiűs J,bnntner, la Badap4Ht« : i. r.ţolibtrgarg, itkatm Sumat; la Utionroeei : Адтев Ввтя, $aci-dursale de Дяптяпц ; fn йдт.tanţi Kamitfi 4 Ltebmcum.

Preţul liutrţlunilAr : o в**ш rámond pe 4 eoló&á в *е. fi w«r. eimbya pentsru о pabli-

'W*. Publicări mad dene dn*A **riiă «i Învoiala,

Reelarae рв paţma * 3-a о з«и4 10 кг, gén ВО bani.

,.ШГ iss6 în й-щг в\

Ü 1 T I 7 L i s : x .

AüoïafflBiie w i n m ro -ü n a n a :Pe trn an 12 fl.. p« 9«s« i«mi

6 fl.. pe trei Ioni 3 fl.S-rii de Dumlnae* 2 t. pe an.îsain RoiâiU si siTăiaăiam:

P* un an 40 frsns!, p« ?4m, •oui 20 fr., pe trei «m l '0 fr. 5-rii de DttxnîneeA 8 franc'.

Be pieomnétA la tAte oAû»«siepoştale din întro si din aie**

ti la Ad. aoiectori.Hïin BIW'T

admîniateraţiunea, piaţ» mare, tércul Inului Nr. 30 etagiu I. : pe un an 10 fl., p* 'şese luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu duaul în oasà : Pe un an 12fl., pe8 luni 6 h., p©fcrei lnui 8 fl. Un eaemplar 6 cr. v a. séu 16 bani. At&t abonamen­tele e&t şi inserţionile eun*

a h pl&ti înainte.

Nr. 12. Braşov, Sâmbătă 17 (29Г Ianuarie 1898.

Cum votézâ dieta dările.I m p v ô jn ГЯГАП n S l »— jL

getară din camera ungară de rêndul acesta a ajuns së fiă lipsită de orî ce importanţă, şi că — ceea-ce nu s’a mai pomenit în acest parlament— budgetul în timp de doue (iile a fost primit de majoritate în desba- tere generală, a produs consternaţia în sinul partidei guvernului şi a pus pe gânduri şi pe guvern însuşî.

Foile mai independente ungu­resc! se pronunţă fôrte categoric asu­pra acestei caracteristice apariţiunî.

Faptul, că desbaterea generală ôsupra budgetului s’a terminat aşa curênd îosémnà, фее organul appo- nyist „Hazank14, cea mai nimieitôre condamnare a guvernului şi al sis­temului de guvernare. Numai legis­laţia baeată pe alegerile ilegale — фев numita tôià — a creat acea nespus de ticăldsă stare parlamen­tară, care a tăcut, ca guvernul Banffy în douô scurte şedinţe së capete bud­getul votat.

Na fără îndreptăţire se susţine, că printr'o astiel de desbatere bud- getară nu s’a adus nici un serviciu parlamentarismului. Tot aşa de ade- vërat însë este, că rădecina rëului este a-se căuta în sistem îneu-şi, „care pe t6tă linia tăgăduesce ma­rile principii ale parlamentarismului şi face imposibila validitarea lor44.

O altă fbiă arată, că în acéstà desbatere budgetară de câte*va 6re, s’a tratat de un budget de cinci sute de miliône florini. O mai mare chel­tuială — фее — n’a avut ţ0ra un- gurésca nici în cel mai mare rës- boiü al seu. In acest budget e cu­prinsă darea fiă-cărui cetàtén, neca­zul séu bunăstarea lui economică.

Şi totuşi, când se votézâ cinci sute de miliône, lipsesc din Buda­

pesta doue din trei părţî a deputa- ţi lor, şi numai a patra parte d

Aşa s’a făcut a trei-4ecea des­batere budgetară dela înfiinţarea dualismului.

Ou drept cuvânt întrâbă dór „Bud. Hrlp.“ : De ce trebă e cons­tituţia în Ungaria? Pentru-ca la ale­geri câte-va mii de ómen! sé capete 10 fl. diurnă, ăpoi 440 de ómení (deputaţii) câte 8200 fl. léfá anuală şi 10 miniştri un salar anual de câte12,000 fl. şi apoi pentru-ca se fiă lege budgetară, care încarcă în spinarea poporului cinci sute milióne florini. Alta nu ne trebue decât ca se fiă bani în visteriă, şi politica merge strună.

Nimic nu arată mai bătător la ochi in ce stadiu a ajuns absolutis­mul parlamentar unguresc cu Banffy în frunte!

B a n ffy ş i fe m e ile săsesci. Rester Lloydu dela 27 1. c. spune, că în culoarele camerei s’a vorbit mult Miercuri de căl0- toria vienesă a femeilor săsesci. La con­versaţia a luat parte şi ministrul-preşedinte Banffy, care s’a esprimat asupra acestei afaceri cum urmézá :

Şi în adunarea sásésc& din Sibiiu s’a făcut propunerea a trimite o deputaţi ă la tron în afacerea numelui localităţilor. Adu­narea însë na aflat a fi acésta necesar şi a lăsat së cadă propunerea. Elementele în­dreptăţite în participarea la afacerile poli­tice nu s’au alăturat dér la acest pas. Este numai o întreprindere a unor femei, cari n’au nici un mandat, cari n’au representat nici măcar punctul de vedere săsesc. Acésta a fost causa, că nici cancelaria cabinetului, nici guvernul riau putut sprijini cererea de a f i ascultate într o preaînaltâ audienţă* s

Foile şi deputaţia dame-Era lucru forte firesc, ca şoviniştii

unguri sé fiă neplăcut atinşi prin mergerea deputăţiei femeilor săsesci din Ardeal la Viena, ca sé protesteze în contra unui pro­iect de lege propus de guvern şi votat de cameră. Mai mult îi supérá „cutezanţa“ ce o véd ei în pasul acesta şi că Saşii au pus pe femei înainte, ca ele sé facă acest protest la Coronă, cerénd in adresa-me- moriu ce au dus’o cu sine, ca Majestatea Sa sé nu sancţioneze amintitul proiect de lege.

Fiind dér femeile în joc, foile ma­ghiare n’au putut sé desfăşure obicinuita urgie în condamnarea procederii, ci şi-au luat refugiu la sarcasm, care ínsé numai fin nu se póte numi. Astfel foile archişovi- niste „Bjidapesti Hirlap“ şi „Egyetértés* iau în batjocură deputaţia dameler săsesci şi scriu despre ea într’un ton mai mult decât grosolan, mojicesc chiar.

Ca specimen cităm aicia unele pasage dintr’un articul întitulat „Femei verdiu scris de „Budapesti Hirlap“ din 26 1. c. Etă-le:

„La tótá întâmplarea e forte intere­santă, acum în vécul emancipării femenine, o deputaţiă de femei, care se amestecă în trebile legislativei şi ia posiţiă contra par­lamentului: şi guyernului, ínsé nu pentru a solicita sdkttuÎ virtuţilor femeesci şi a bu­nelor moravuri contra bărbaţilor, ori a cere egala îndreptăţire în constituţiune, ca adecă sé potă alege şi sé fiă alese, sé potă fi miniştri, advocaţi şi soldaţi — o, nu! căci amazónele săsesci sar în luptă contra na- ţiunei maghiare, ca acusatóre înaintea dom­nitorului, Vienei, Austriei, înaintea naţiunei germane şi a întregei lumi, creând, că noi Maghiarii asuprim pe bietele femei săsesci— deci fraţii lor, Germanii, sé vină sé li­bereze pe* fetele şi femeile sasce, pe soţii şi fraţii lor — fiind-că bărbaţii nu-şî pot ajuta.

„Acéstá eroică gardă de femei ne re- amintesce pe femeile din Weibling, cari

— când Welfii au asediat oraşul — an ce­rut gratiă si li-s!a iertat sô potă ieşi din cetate şi se duca cu elë, ce au mai drag— şi fiă-care şi-a luat în spate bărbatul, copilul, orî-ce avea mai scump, eşind pe porta cetăţii. Décâ damele săsesci ar face acésta şi ar duce şi ele pe bărbaţii lor din Ungaria la Viena, le-am saluta curajul cu căldurosă mulţămită.

„Aşa însë noi dorim domnei Fritsch şi însoţitorelor sale petrecere bună în capi­tala austriacă. Facă visite lui Lueger şi lui Wolf, prietenii lor. Nu uite a merge şi la Carl-theater, unde cei mai buni co­mici jocă în operele cele mai alese, — pôte că îi vor puté angaja. De-altmintrelea nu ne îndoim, că se vor afla destui Nemţi, cari vor lua în serios acéstâ demonstraţiă, deorece Nemţii se află tocmai acum în cea mai bună disposiţiă de când în Viena şi Praga se fac demonstraţiunl şi se întâmplă bătăi. N’au destui duşmani în Slavi, vor sé se ia la cértâ şi cu Maghiarii. Noi însë nu facem acéstâ graţiositate nici de dragul femeilor săsesci, fiind-că seim forte bine, că Saşii sunt cuminţi, şi décâ a<|ï se cértâ cu guvernul maghiar, o fac acésta numai la aparenţă, vor adecă së câştige ceva dela el, şi căpătând odată ce au dorit, devin cei mai fideli fii ai patriei şi cei mai su­puşi adicţi ai guvernului pănă la cea mai de aprope ocasiă, când érăşï le trebue ceva. După alegeri une-orl sunt oposiţio- nall, înainte de alegeri însë nici-odată., Odată repăşesc din clubul liberal, apoi é ^ ï întră în acest club, cei ce au repăşit votézâ cu guvernul, ér cei ce au rëmas së fac intermediatorl şi pactézà cu miniştri"...

OficîÔ8ele u n gu re8 c ï sciu së spună multe şi de tote din cele ce pretind a-le fi vëdut séu aflat de după culisele „agita­ţiune^ din sînul naţionalităţilor. Astfel oficiosele dirigeate din biroul aşa numitei secţiuni a naţionalităţilor din palatul pre- şedinţei consiliului de miniştri, au făcut multe aşa (}ise destăinuiri asupra persone-

F0ILET0NUL -GAZ. TRANS.“

12 Ianuarie 1878.— E pisod istoric. —

(Fine.)

Fiind-că eram ostenit, vream sé în­calec, dér calul, enervat de pocnetele puş­tilor şi şueratul gl6nţelor, ce treceau pe lângă dânsul, nu sta, se cabróeá şi eu îi dau drumul sé se ducă unde va vrea.

Pornesc pe jos cu cele doué com­panii. Eram aşa de escitat, că nu mai sim­ţeam ostenéla. Când am intrat în sat, depe tóté ferestrele caselor eşau împuşcăturile Turcilor, ce erau închişi înăuntru, trăgând după ferestre. Fie-care casă era îndată în- cunjurată de soldaţi, uşa spartă şi pănă sé nu aibă timp sé se apere, Turcii aflaţi înă­untru, erau îndată ucişi.

Mergeam prin mijlocul stradei prin­cipale a satului, părea că eram într’un in­tern; soldaţii împrejurul meu împuşcau în tóté părţile, depe tote ferestrile eşau focu­rile* puştilor turcesci, glonţele ce isbeau prin copacii după stradă şi prin case, ne îm- proşcau cu o plóie de ţăndări de lemne.

Trecând pe lângă o casă, un pocnet

de puşcă trosnesce lângă urechile mele ; scântei më isbesc în obrav, aşa încât am simţit arsura. Când më întorc, soldatul era la drépta mea, că4«se la piciórele mele cu capul sfărîmat. Un Turc trăsese după feréstrá în mine şi nemerise în cap pe bie­tul soldat.

— „Aici, Ia casa asta, strigau sol­daţii, de aici a tras, d-le colonel44.

înconjurarăm casa şi cercam a sparge uşa, dér uşa résista.

— „Sé dăm foc caseiu strigau sol­daţii, şi câţi-va se încércà a trage de a- própe în straşină, dér casa nu lua foc. Sub­locotenentul Corvin băga revolverul pe fe- réstrá şi trase un foc.

De-odată uşa se deschide şi un soldat turc înalt, tînër şi bine făcut, ese pe uşă şi îmi dete puşca. Soldaţii se repeziră la dân­sul së-1 străpungă cu baionetele.

— „Lăsaţi-1, le strigai eu, s’a predat, este prisonieru.

Turcul, înţelenit de spaimă stătea lângă miné, înţelesese că îl protejam. Când am pornit înainte, el nu s’a mai depăr­tat dela spatele mele, se ţinea după mine ca un căţel.

Ajungând aprope de capătul satului, o grupă de soldaţi din regimentul al 4-lea,

care trecuse pe marginea exterioră a sa­tului înaintea mea, alerga spre mine cu un aer înspăimântat:

— „Nu mergeţi înainte, d-le colonel. Turcii trag dela telegraf !u

— „Unde este telegraful ?“ íntrebaiü eu, „aideţi cu mine acolo.“

Atitudinea mea liniştită îi încuraja pe toţi şi pornesc înainte urmat de toţi soldaţii.

Intre Smîrdan şi Hîrnova era un câmp în lungime de vr’o 800 séu 400 metri. In mijlocul acelui câmp se afla o casă cu doué etaje, de construcţie ţărănâscă; în etagiul de sus era telegraful Turcilor, şi acolo erau vr’o Ü0 de Turci, cari trăgeau depe ferestri din etagiul de sus. Când ne-am ivit în marginea satului, un foc violent se índreptézá asupra nostră, care rănesce vr’o trei soldaţi. „Ura! înainte băieţi!“ le stri- gaiü eu. Şi într’o fugă înconjurăm casa te­legrafului. Turcii ce mai erau acolo, ne mai putând sé tragă, cereau sé sară pe fe- réstrá, ca sé fugă; dér îndată ce sunt ză­riţi, smnt ucişi. Alţi soldaţi se urcă pe scară şi masacrézá restul.

Se pare, că totul este terminat acum. Dau ordin sé se sune încetarea focului şi

adunarea regimentului. Dér de odată încep a veni glonţe din satul Hinova.

Pe la mijlocul câmpului dintre Hinova şi Smîrdan era un şanţ de grădină. Dau ordin sé se adápostéscá soldaţii de valul acelui şanţ şi sé deschidă focul. Ómenii erau osteniţi. Aveau nevoie sé se odihnâscă, şi de aceea nu puteam gândi sé comand atacul.

Preocupat de a aşeda soldaţii după talus, neglijam de a mé adăposti şi eu. Pe când recomandam soldaţilor sé se adá­postéscá, eu stam în picióre expus la lovi­turile glonţelor, când îmi atrase atenţia Turcul prisonier, care mé însoţise în aceste peripeţii ca un câne pe stăpânul séu, póte de témá de a nu fi omorít, décá se va de­părta de mine. Bietul Turc se pusese pe brânci după talus, ca sé se feréscá de glon­ţele, ce ne trimeteau camarazi lui.

Atunci îmi veni în gând, că este im­prudent sé stau în picióre expus la glonţe, pe când toţi erau la adăpost. Mé pusei şi eu jos lângă talus. Dér ca sé-mi dau o contenenţă, sé nu crédá soldaţii, că m’am pus jos de témá, am luat arma caporalu­lui cornist, ce era lângă mine, şi am înce­put a trage.

Pe marginea satului Hinova era un

Paerina 2

lor, cari au conlucrat la cunoscutul „Pro test44 al comitetului Congresului naţionali­tăţilor din 1895. Se spunea, că „Protestul" a fost compus de un Serb, unii (Jicea de Dr. Gavrilla, alţii susţineau ca sigur, că l’a compus Dr. Polit. S’a mai lansat’ de cătră oficiosa „Bud. Tud.44, într’o depeşă pri­mită din Arad, soirea, că unele cercuri ro­mâne din Arad sunt forte surprinse, că foile maghiare au publicat acel „Protest44 cu două mai înainte decât foile ro­mâne şi că aceleaşi foi maghiare au pu­blicat şi procesul verbal al şedinţei intime din hotelul „Archiducele Iosif44 despre care foile române n’aveau nici o cunoscinţă.S a mai <|is, că cei dela foia română din Arad sunt nemulţămiţi, că la conferenţa din cestiune Românii au fost representaţl nu­mai de luîiu Coroianu şi că ar privi ca forte semnificativ, că Coroianu cu o c|i mai îna­inte de conferenţă. a pe.trecut mai mult timp în palatul mimstrului-preşedinte.

N’am luat notiţă de acestea, căci am aşteptat desluşiri. „Tribuna44 dela 25 1. c. publică o declaraţiă subscrisă de d-1 Co­roianu, în care acesta desminte, că ar fi fost înainte de şedinţa comitetului în pa­latul preşedinţei consiliului, spune ;nsă, că a fost după convenire la mai multe mi- nisterii în causă de proces a unei comune române. Cât pentru procesul verbal al con- ferenţei dice, că el a fost trimis în origi­nal la mai multe redacţiuni imediat după ce a fost subscris, şi presupune, că cabi­netul secret al guvernului a putut ajunge la cunoscinţă lui numai prin violarea se­cretului epistolar.

A mai urmat şi o altă suspiţionare lansată tot de oficiosele unguresci şi în­dreptată în contra personei d-lui Dr. Polit. S’a susţinut, că densul de aceea n’a luat parte la conferenţă, pentru că ar fi influin- ţat asupră-i ministrul-preşedinte BanfFy şi temerea, că fiind advocatul patriarchiei sâr­besc! care-i aduce un venit însemnat anual, să nu-şi piardă acest post.

Credem, că d-1 Polit va fi răspuns prin organul său la aceste suspiţionări. Suntem însă de părere, că ar fi fost la loc, în caşul de faţă, ca atât d-1 Coroianu cât şi d-1 Polit să facă declarările cuvenite chiar în foile maghiare, cari au răspândit faimele de mai sus.

G A ÍT A TRANSILVANIEINr. 12.— 1898.

tat, 41 când eă-1 chiamă Alesuri Popo­vici din Bukarest. L ’a chemaboi într’o odâiă separată să-i comunice „secret.44 Preotul l a dus în odaia sa de »ru. Aici pretinsul Popovici l’a íntrebatdécá nu scie unde se află lemne de venera* (Acesta

era marele secret!), căcî el e agtul unei firme din Bucuresci „şi avem«,ţise, „un üslet* şi ]a Cluşiu. Era un om jjn pănă în 25 de ani, statură de mijloc,cam al- bmeţ şi cu mustaţa blondă şi v:bea ro- mânesce, dór réu. Preotul i-a răpuns, ce i-a răspuns.

In urmă falsul negustor de jmne s’a depărtat. Peste câteva minute érási s a reîntors în locuinţa preotului, ntrebân- du-1, decă nu şi-a uitat o mănuşepe masă? Mănuşa, firesce, nu sa găsit, dér pentru aceea „Kir Popovici dela Bukarest44 în- eepú a-şi face de lucru, cerând un păhar p ar Ce" e písloíeie ° ctéiá; ; etr á cnsor ea ceamisteriosă.

Ferchisiţiunea dela Purc&renl.Despre perchisiţiunea domiciliară fă­

cută în Purcăreni (nu „Târlungent44, cum s’a <Ş.is din erore în articulii de fond din numerii trecuţi) la preotul Giurgiu, mai aflăm următorele amănunte: Detectivul, care a întrat mai întâiu în locuinţa preo­tului, după ce fusese la învăţătorul, ca să-l întrebe de locuinţa preotului, ’i s’a presen-

fel de vîlcea. Turcii erau aşe4aţi în acea vîlcea, care era departe de noi ca la vr’o 300 de metri, şi de acolo trăgeau asupra nostră.

In dreptul meu vedeam un Turc prin negură, că se ridică pe mal în genunchi, lua la ochi şi trăgea. II păzesc când ese, iau şi eu la ochi, trag, dér nu-1 ating. Turcul se întorce ér în vale. Acésta s’a re­petat de vr’o două ori. Cu totă negura, îl distingeam bine : era legat la cap după moda Turcilor şi în spate avea o traistă legată, ca o raniţă. In fine, la a patra apa­riţie îl văcjui că4ând în brânci. Mai con­tinuai a trage căte-va focuri şi Turcii înce­tară focul. Ei abandonaseră Hinova.

Observând, că focul a încetat pe totă linia, asigurându-îhă că Hinova este eva­cuată de Turci, ordon corniştilor să sune adunarea regimentului.

Atunci sosesce şi generalul Cerchez <su tot statul său major şi mă întâlniră pe câmpul dintre Hinova şi Smîrdan, Me feli­cita pentru victoria repurtată şi îmi reco­manda să menţin, cu ori ce preţ posiţia, ne mai dispuind de alte trupe pentru a mă seconda.

Genera! I. Cotruţ.

Este cu deosebire de notat, că preo­tul Giurgiu nu a căpătat nici-odată dela poştă scrisori recomandate de-odată cu re- cepisa, ci i-se aducea numai recepisa şi cu acésta se ducea însuşi séu trimetea la postă pe altcineva, ca să-şi ia în primire serisórea. In caşul de faţă însă, băiatul i-a adus recepisa împreună cu serisórea, sin­gurul cas obvenit preotului pănă acum. Faţă cu locuitorii de rênd din sat se cere dela poştă, ca recepisa să fiă chiar vi- dimată de un oficial dela primăriă şi nu­mai atunci adresatul îşi póte ridica epistola.

îndată ce a sosit băiatul dela poştă cu recepisa şi serisórea, a întrat în locuinţa preotului al doilea detectiv, un bărbat în statura şi anii de mijloc, cam slăbuţ şi cu faţa lunguiaţă, mustaţă négrá. Deodată cu el au întrat în odaiă şi patru gendarm! înarmaţi. De-a dreptul, fără a c|ice măcar „bună diua*, cel amintit, care era îmbră­cat în haine civile, s’a repec|it la preot şi l’a provocat într’un ton poruncitor să sub- serie recepisa, ca băiatul să potă pleca de acolo.

Preotul, deşi era forte surprins de acéstá purtare, totuşi, văzând că recepisa era pe numele său, a subscris’o. Atunci co­pilul s’a depărtat şi cel din urmă venit a provocat acum pe preot să deschidă ‘înain­tea lui epistola, care purta timbrul şi marca poştală „Brassó44 şi era în dos căptuşită cu o mulţime de timbre de câte 2 cr. îndată ce a desfăcut’o, nici nu l’a lăsat să scotă serisórea din plic, ci îndată, cel cu mus­taţa négrá i-a smuls preotului serisórea din mână şi a băgat’o în busunar, dér numai decât a scos’o erăşi din busunar şi deşer­tând plicul, a luat una dintre cele 25 de jumătăţi de coli şi, fără de a o ceti măcar mai întâiü, a predat’o preotului cu cuvin­tele: „Astfel de hârtii căutăm noi“, epeend să o cetéscá tare, ca se audă şi densul. Preotul a şi cetit’o apoi. Erau un fel de apeluri autografate cu adresa: „Fraţilor Români de peste Carpaţi!44 Se vorbea în ele de anii 1848 — 9 şi de Români şi Un­guri. Preotul n’a cetit, decât numai ce era scris pe o faţă şi atunci cel cu mustaţa négrá i-a luat’a din mână şi a pus’o îndă­răt în plic. Subsemnat era apelul : „Comi­tetul secret44 şi datat din Bucuresci.

Intr’&ceea falsul neguţător de lemne stătea în bucătăria de alături şi asculta ce se vorbea. îndată cel cu mustaţa négrá se face că-1 zăresce şi íntrébá, că cine e ? Preotul îi spune, că numai adineaori l’a vădut pentru prima-dată şi s’a presentat ca neguţător de lemne din Bucuresci. Atunci au început să-l ia la întrebări şi cei doi civilişti vociferau ca într’un teatru de s’au spăriat băieţii preotului. Din vor­bele lor se au4ea, că-1 au în prepus pe „Popovici dela Bukarest44 şi că vor să-l deţină. Acesta protesta cu gura mare. In fine fu postat un gendarm lângă el, ca să-l păzască, ér cel cu mustaţa negră, pe când s’a cetit apelul, l’a provocat să se întorcă cu spatele spre locul unde se afla el cu preotul (Nu cumva, ca să nu audă ce vor­besc?) In urmă mai simulară, că-1 caută prin busunare, şi aflară la el un revolver, care i-l’au luat.

îndată după deschiderea scrisorii, de­tectivul, care venise cu gendarmii, au de­clarat preotului, că trebue să facă perchi- siţiă domiciliară, şi că dâcă vor afla la densul Memorande şi Replici, „nu-i va um­bla bine44. Preotul Giurgiu l’a întrebat atunci, că cine e, căci nu-i cunósce şi decă are vr’un ordin? I-a răspuns, că uite sunt aici gendarmii. „Nu cunosc nici pe gendarmi44, răspunse preotul „şi cer să vină notarul séu primarulu. In urma acésta ei au trimis după primarul. Cu acéstá oca- siune au dus şi pe pretinsul arestant dela „Bukarest44 la primăriă. N’a trecut mult şi a sosit primarul ungur Rab Iános. Cel cu mustaţa négrá i-a spus acestuia, că e dela ministeriu de interne, şi că a venit să facă „házkutatás". După aceea a numărat înain­tea primarului apelurile din serisóre, cu totul 25, şi le-a băgat ârăşi în buzunar. A

căreia

cum îl chiamă? El a răspuns: „Hamari Kál­mán, belügy miniszteri titkár". La perchi- siţiă, care a mers aşa de departe, că s’a căutat şi prin paturi, încă şi prin portofo liul preotului, ce se afla într’o lădiţă, ba unul dintre gendarmi căuta şi sub o iconă de pe părete, nu au aflat însă nimic, ce le-ar fi putut da măcar pretext de confis­care, şi aşa s’au depărtat cu toţii. Proces verbal nu s’a luat de loc.

Etă acum în ce mod foiţa unguréscá „Brassói Lapok44 dela 27 1. c. cunoscută, ca organ al fişpanului din loc, confirmă scirile aduse de noi privitor la perchisiţiunile din Bacifalău şi Purcăreni. Cât pentru Zizin n’avem scire, ca şi acolo să se fi făcut per- chisiţiă. Mărturisirile, ce le cuprinde notiţa numitei foi, sunt forte însemnate. Etă-o:

„în numărul de Marţi al fóiei nóstre am scris, că de séptémáni de dile se află în oraşul nostru doi poliţişti se­creţi şi că aceştia au făcut în Săcele perchisiţiuni domiciliare. După cum aflăm mai de-aprópe, perchisiţia s’a făcut a4i-săptămână la preoţii valahi Toma Giur­giu din Purcăreni, I. Bogdan din Zizin şi T. Frateş din Bacifalău. Unul dintre de­tectivi a întrat la preotul Giurgiu sub pretext, că vré se cumpere lemne. Pe când ei se aflau în tractări, sosi îm- părţitorul de scrisori cu o epistolă re­comandată adresată numitului preot. De-odată cu împărţitorul de scrisori intră şi al doilea detectiv, însoţit de patru gendarmi şi pretinse se ’i-se pre­dea serisórea recomandată.

„Tot în asemenea mod au procedat şi la ceilalţi doi preoţi. In tóté trei lo­curile au aflat în scrisori tipărituri aţî- ţătore la revoluţiă. Tipăriturile erau datate din Bucuresci şi subscrise de comitetul aran- giator al revoluţiei. Apelul 4ice între altele: faceţi un nou 48 Maghiarilor, cu mâncare, cu beuturâ, cu bani v£provedem noi. In urma acestui resultat, alaltăeri au făcut perchi- siţiune domiciliară şi la călugăriţa gr. or. Iustina Moga din Satulung, déracestă perchisiţiă na avut nici un resultat.

„E ridicul, că r Gazetau umflă aceste caşuri, făcând din ele gravamene consti- tuţionale44.

SCIRILE DILEI.— 16 (2B) Ianuarie

Jubileul episcopului Pavel. Din Oradea- mare li-se telegrafeză foilor unguresci, că din incidentul jubileului Prea Sânţiei Sale părintelui episcop Mihail Pavel, s’a oficiat în biserica catedrală de-acolo un serviciu divin festiv, pontificând prepositul capi- tular Teodor Kovari, asistat de toţi mem­brii capitulului. De-asemenea în tote bise­ricile din diecesă s’a oficiat din acest inci­dent serviciu divin. Episcopul jubilar însă, pentru ca să evite serbările sgomotose, s’a retras ia proprietatea sa din Slatina, unde ’i-s’a trimis o căldurosă adresă din partea preoţilor şi credincioşilor săi, cum şi nu­ni ărose telegrame de felicitare, între carî şi una dela cardinalul Schlauch etc.

Aniversarea împăratului WilhelmAlaltăeri şi-a serbat împăratul Germaniei aniversarea a 89-a a nascerei sale. WilhelmII este ăl treilea împărat din casa Hohen- zollern. Din incidentul acesta Ungurii fac alaiü'ín pre’ssa lor, preamărind pe „cura- jiosulu împărat în articull ditirambici, în cari îi laudă virtuţile şi talentele de băr­bat de stat şi mare orator. Intre mulţi alţii şi rectorul universităţii din Budapesta, Dr. Herczegh Mihály, încă a înaintat împă­ratului o adresă de felicitare în numele „alianţei naţionale regnicolare44. In acestă adresă rectorul face amintire de toastul dela Buda al împăratului, care „a înduio­şat şi mişcat inima întregei naţiuni ma­ghiare44. Adresa rectorului pune pe WilhelmII ca esemplar de patriotism şi de sentiment naţional, două însuşiri, „cari sunt evangelia călăuzătore44 a Maghiarilor. La fine esprimâ dorinţa, ca împăratul să tráéscá „pentruxv/j ivii*, wva Ot u iM w u K lţ ui jLMwyft w » r í ' í t t ^ 81 âi

omenirii44. Rectorul se subscrie în „patrio- ticesca44 convicţiune, că a săvârşit o mare faptă pentru nutrirea şi înflorirea — şovi­nismului maghiar, căruia împăratul Wilhelm i-a făcut să-i eréseá cornele atât de îngri­jitor prin cunoscutul său toast.

Proces de pressă. Din Bistriţa se anunţă, că fóiei săsesc! „Bistritser Wochen- bJatta ’i s’a intentat proces de pressă din partea procuraturei din Cluşiu pentru un ar- ticul scris cu ocasiunea desvălirei monu­mentului lui Petőfi şi în care articul pro­curorul a descoperit „agitaţiă în contra naţiunei maghiare44.

Germania pentru Nemţii din străinătate.In şedinţa dela 26 Ian. a comisiunei bud- getare a parlamentului berlines, Hasse a cerut urcarea posiţiei din budget referitóre la ajutorarea causei instrucţiunei germane din străinătate. Hasse s’a provocat mai ales la dorinţele, cari reclamă ajutorarea mai bună a scólelor germane din Bucuresci. Secretarul de stat Biilov declara, că con­simte cu tendinţele, ce se îndrepteză faţă de sprijinul mai eficace al instrucţiei ger­mane din străinătate; el scie acésta din propria esperienţă, cunósce raporturile din străinătate şi gravitatea scólei germane, ce ţîntesce la susţinerea spiritului german. In cei 6 ani câţi a stat la Bucuresci, ca am­basador, a urmărit c’un interes deosebit in­strucţia germană de-acolo. Va influinţa deci, ca consulii germani să fiă tot aţâţi anteluptători ai respectivelor scóle.

Contele Ladislau Tisza, fratele mai mic al faimosului „sdrobitor de naţionali­tăţi44, a răposat pe neaşteptate alaltăeri în Budapesta. Ladislau Tisza a fost deputat, mai demult ministru de comunicaţiune, odiniórá comisar regesc la Seghedin.

întrunirea generală a ţăranilor din Austria. Asociaţiunea imperială a ţăranilor austrienl a făcut în şedinţa primei secţiuni ţinută în Viena în 13 1. c. următorea pro­punere, care s’a primit eu unanimitate: „Considerând starea generală miseră, în care se află populaţiunea agricolă şi care ia din di ce merge dimensiuni tot mai mari; con­siderând mai departe, că nici una din pro­misiunile făcute : precum organisarea în so­cietăţi după profesiuni, schimbarea deter- minaţiunilor provisorului cu Ungaria, re­forma burselor de producte, micşorarea bi­rului pentru ţărani, nu s’a împlinit; şi, în fine considerând, că conchiemarea întru­nirii agrare austriene a devenit imposibilă, se propune, că în timpul dela finea lui Februarie pănă în 6 Martie 1898 să se concheme la Viena „o întrunire de nevoiă a gospodarilor austrieni44 cu următorea or­dine de 4i: 1. Protest în contra protegeării importului făinei din Ungaria peste 30 Aprilie 1898; 2. conchemarea definitivă a anchetei asupra reformei burselor de pro­ducte, care de atâtea ori a fost anunţată;3. luarea de măsuri pentru împedecarea concurenţei transatlantice; 4. schimbarea legei : referitóre la impositul după venitul persónei şi 5. comunicarea cu privire la înfiinţarea unei centrale pentru pregătirea convenţiunilor comerciale44. Publicând acésti însciinţare suntem în posiţiă a împărtăş:

} Nr. 12-1888 G AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

•cercurilor nóstre ţărănesc! — фее „Patriau ■din Cernăuţi — că d-1 Dr. Popovid, îndată după sosirea sa din Yiena, care va urma ф1е1е aceste, va căuta prilejul de a se sfătui cu alegătorii săi plugari asupra aces­tor lucruri de interes pentru eiT

Schimbări în armata ruséseá. Din Pe-tersburg se telegrafézá, că generalul Dra- gomirov, pe care Ţarul l’a numit guverna­tor al Kiewului, Volhiniei şi Podoliei este •cel mai capabil şi mai cu temperament sol­dat rus. Cercurile pansalaviste îl iubesc fórte mult şi la Francesi e forte popular. •Ca comandant al districtului militar din Kiew, Dragomirov este chiămat a ţinâ în bună pregătire armata ruse’scâ dela frontiera 4№tro-ungarâ. Se фее despre Dragomirov, că scie tracta forte bine cu soldaţii, scie •её-i însufleţescă aşa, că şi cel din urmă soldat face tot posibilul, ca să corăspundă ohiămării sale.

Familia princiară bulgară la Peters- fcurţj. Lui „Köln. Ztg.u i-se anunţă din S©fia, că principele Ferdinand cu princi­pesa şi cu fiiul lor Boriş vor merge pe la finea lui Februarie la Petersburg. Călătoria acesta n’are vre-un scop politic accentuat. Se фее, că ea se face la dorinţa princi­pesei, care vré să arate pe micul prinţBoriş naşilor săi.

Demon8traţiă înaintea parlamentului din Bruxella. In 25 Ianuarie n. s’a făcut înain­tea parlamentului din Bruxella o demon­straţia in stil mare. Deputatul socialist Damblon, care a fost escliis dela ultima şe­dinţă, a pătruns în fruntea unei cete de so­cialişti în culoarele camerei. Intrarea era păcjită de un detaşament de soldaţi. Ofi­ţerul comandant păşi înaintea socialiştilor şi, la ordinul preşedintelui camerei, inter­zise lui Damblon de a păşi în sala dez­baterilor. Damblon se retrase strigând: Trăescă armata! Trăescă republica! In- tr’aceea mai mulţi socialişti protestară con­tra procederii preşedintelui. O mare mul­ţime de popor se aduna înaintea parlamen­tului. Incurend se născu o păruială straş­nică între socialişti şi adversarii lor. Deta­şamentul de soldaţi se pregăti pentru atac. Trupa de carabinieri, ce se afla în apro­piere grăbi a interveni cu puterea ar­mată. Abia cu mare greutate s’a putut .restabili liniştea.

Jalea odaiiscelor. Din Constantinopol sse anunţă, că înainte cu câte-va dile a trecut în sînul lui Mohamed supremul eunuch al haremului Sultanului. Fericitul ■Jawen Aga a trăit 75 ani, şi a stat la acest post din 1855. A lăsat în urmă-i o avere de 4000 lire în juvaericale, pe care a moş- tenit’o Sultanul. Padişahul însă a împărţit .acâstă moştenire între damele haremului.

1. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă 'reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos băi etc. O butelie 90 cr. se pâte procura dîlnic la prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu,• curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din provincie sS se ceră espresti preparatele lui Moli, Ţprov&Jute cu marca de contravenţie şi subscriere.

Raportul comitetului^Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi modalilor români meseriaşi din Braşov“ pe an. 1898, presentat adunârei generale din 11 (23)

Ian. 1898.

Partea generală.Onorată Adunare generală ! Sunt 29 de

JUă împliniţi, de când pentru întâiaşl-dată Vftu întrunit Românii braşoveni, ca să se -slătuescă asupra înfiinţării acestei societăţi, oaire şi pe noi ne-a întrunit astăcjl. Fericit a fost gândul înaintaşilor noştri şi bine- -cuvêntatâ a fost mâna preotului B. Baiu- lesou, oare a pus pétra fundamentală la ri- diearea acestei clădiri de bogăţiă n&ţională. C ito î după mărturisirea rapôrtelor anuale

v$i după cele ce suntem veseli a-le vedé cu -ochii, în decursul timpului Asociaţiunea «acésta a fost şi este şi acum pentru mii

mii lumină şi .mângăere, ér pentru obştea îïomânéscà una din cele mai tari proptele.

In vremea aceea a învăţa o meseriă

era numai dreptul, era privilegiul unora şi Românul n’avea acest drept. O împărăţiă íntrégá de isvóre de câştig era luată po porului nostru şi lăsată pe séma străinilor privilegiaţi. Pune şi celelalte greutăţi în socotélá şi vei înţelege uşor o causă în­semnată, pentru ce noi am fost şi suntem mai săraci. Er când şi Românilor li-s’au deschis porţile acestei împărăţii, ei s’au po­menit străini în ea, căci nu erau deprinşi cu meşteşugurile, şi omul nu are atragere, nici gust pentru ceea ce nu e deprins, nu cunósce, după disa proverbului ignoti nulla cupido. De aci îţi vei esplica acea carac­teristică aversiune a Românilor faţă de me­serii, moştenită póte dela strămoşii Romani, aversiune contra căreia multă luptă a tre­buit şi mai trebuesce şi acum.

Când dâră s’a înfiinţat Asociaţiunea acésta, scopul era cucerirea în parte a im­periului bogat al meseriilor pe séma popo­ru lu i rom âneau . !Ц|0аЪи1и1 OiUOSti» d e Cuuo-

rire decurge greu din causa împrejurărilor amintite, din causa împotrivirei străinilor şi din causa aversiunei nóstre proprii. Las’, că şi armele, cu cari luptăm noi sunt pu­ţine şi neperfecţionate. Dér totuşi decă nu sburăm, mergem încet încet tot înainte. In tóté părţile sporesc meseriaşii noştri, sporesce deci armata şi răsboiul devine mai uşor şi pentru noi, ca şi pentru Napoleon cel Mare, a cărui armată se sporia în mă­sura, în care el se apropia de Paris.

In special pentru noi Românii bra­şoveni cultivarea meseriilor n’a fost numai un gând fericit, ci o trebuinţă a timpului Clasa de jos a poporului nostru braşovean este în mod fatal avisată la cultivarea me seriilor, decă este, ca să nu ajungă în ghia rele miseriei economice, şi să-şi mai îndul céscá traiul. Căci în oraşe meseriile sunt conditio sine qua non. Cu bucuriă constatăm că şi afară de cercul competinţei nóstre cei chiămaţi îşi fac datoria în privinţa acésta. Décá Românii din Braşov, cari odi niórá erau stăpânii comerciului aici, au scăpat din mână acéstá comoră, ei trebue cu atât mai vârtos să-şi caute despăgubire în terenul industrial.

Insă, décá ni-am permis a numi luptă şi résboiü acéstá lucrare a nostră pe tere­nul meseriilor, 0ră pe toţi cei ce lucră sol­daţi i-am numit, apói să seim, Domnilor că la purtarea unui résboiü mai cu sémá în ф1е1е nóstre se cere în mod poruncitor disciplină militară în armată şi operaţiune omogenă spre aceeaşi ţîntă comună. Nu póte fi nimic mai periculos, nimic nu póte compromite mai mult reuşita unui résboiü, decât nesubordinaţiunea luptătorilor faţă de comandanţi, séu chiar o eventuală re voluţiă a lor.

De aceea pentru isbenda luptei nostre pe terenul economic-industrial nu póte fi altă dorinţă mai ferbinte a nostră, decât concordia basată pe dragoste şi încredere reciprocă şi apoi concentrarea tuturor for­ţelor. Atunci, de sigur, că nu vom fi uşor crecjători, când vom фее, că avem spe ranţă, ca în timp scurt să ne vedem şi noi Românii cu clasa nostră mijlocie, cu bur- ghezimea nostră naţională. Urîta sărăciă, care ne ţine încătuşaţi şi descuragiaţî, va fi atunci în mare parte desfiinţată şi se va seca isvorul la nenumărate bólé şi rele, de care sufere societatea nostră tocmai din a sărăciei causă.

Corespondenţa „Gaz. Trans“.Deva, 26 Ian. 1898.

Stimate d-le Redactor! înainte de asta cu vre-o 6—7 ani, un anumit Lowen- hardt Samuel, jidan botezat şi venit aici în Ardeal de prin Galiţia, trecea la noi, ca un neguţător forte isteţ şi putred de avut.

De aceea i s’a deschis pe tot locul un credit forte însemnat, ducea casă des­chisă şi era unul din cei mai guralivi şi de trecere în adunări şi în treburi poli­tice chiar.

Fudulia însă nu durâ mult, căci în vara anului 1891 lumea începu să şoptescă, că renumitul Lowenhardt stă rău şi că ar ave mari încurcături financiare.

La 11 Martie 1892 a şi dat faliment, când apoi se descoperi, că vestitul Lowen-

haiit a scurtat pe creditorii săi aprópe cu 100000 fl. — şi că íntréga lui avere fap­tici nu preţuesce mai mult decât 4 pănă la >000 fl.

îşi póte închipui ori şi cine, ce sen- saţă au produs aceste descoperiri şi cum cei înşelaţi grăbiră a-şi înainta jalbele. Tribunalul a fost decis pe atunci să-l ares- teie şi l’a şi arestat, — dér după un timp óé-care a fost eliberat, deórece procurorii nti au luat în consideraţiune decât unele acuse neînsemnate, pentru cari nu putea fi cu drept deţinut, pe când celelalte acuse mii grave, intrate mai târziu, le-a lăsat în ntimele Domnului, şi astfel vestitul Löwen- hârdt 5 ani de cjüe, cât a durat investiga ţiunea, a fost lăsat în libertate, fără 'ca cineva să-şi bată capul, că pe unde se află şi ce face.

In fine cu mult chiu şi vai s’a pus pertractarea finală pe 25 Ianuarie st. n. şiebtZi. tiiiUuucblul Jvj wióíÉf « o ai cvooul'fca.'t

o mulţime de păgubaşi şi martori, după ce s’a dat cetire la o mulţime de acte hărţii din care reiese . mişelia şi hoţia să verşită cu atâta rafinament, a<}î după améc s’a pronunţat sentinţa după care Löwen hardt Samuel pentru faliment fraudulos prevăcjut în § 414 punct 1 şi 3, apoi pen tru faliment punibil, prevădut în § 416 p 1, 3, 4, din codul criminal,— mai departe pentru 9 caşuri de delapidare prevăcţut în § 355 cod. p,en. — cu privire la §§ 338 415 şi 94 din codul criminal, Ta judecat la 4 ani temniţă grea (fegyház) şi 5 ani de perdere a drepturilor civile.

Mărturisesc sincer, că pe noi nici acusa indicată din partea procurorului şi nici sentinţa şi procedeul tribunalului, nu ne-au mulţămit, sciind bine, cât de rigoros proced domnii procurori în alte cause cu mult mai neînsemnate şi cât de aspre pe depse se mesură altora, pe de-o sută şi miie de ori mai nevrednici de pedepsele ce li-se dictézá.

Mai mult a suprins lumea faptul, că procurorul, nici după pedépsa măsurată şi nici după cele ce a putut vedé din acte şi a putut aucji, nu a făcut propunerea, ca judecatul să fiă deţinut cel puţin acuma ci Lowenhardt Samuel, anunţând apel, s’a dus în pace acasă.

Pe publicul român îl interesézá acest proces criminal,, mai cu sémá, pentru-că osénditul Löweuhardt Samuel este fostul co mandant de gendarmeriă, care la amil 1852 cu ocasiunea primei câletorii a Maiestăţii Sale în Transilvania, a dat afară în mod atât de brutal pe fericitul lancu.

Nemesea l’a ajuns şi pe Lowenhardt tocmai în anii bătrânetelor sale.

Corespondentul.

SCIRÎ ULTIME.Blaşiu, 28 Ianuarie. (Telegramă

part. a „Gaz Trans.tt) Locotenentul colonel pensionat luliu Mihályi, fra­tele Metropolitului, a réposat ieri sóra la 6 óre. Imorméntarea se va face Sâmbăta.

Bucurescî, 27 Ianuarie. Continuându- se pertractarea în procesul duelului Filipescu- Lahovari, apărătorul M. Cornea, advocatul inculpaţilor, constată, că lipsesc martorii apărării şi rogă să se ia disposiţiunile le­gale" pentru aducerea lor, er pănă atunci

se amâne procesul. Amânarea o cere şi pentru a-se da timp domnei Maria Laho- vari, sora reposatei G-. Em. Lahovari, de a-se gândi a-se alătura şi ea cu mama sa şi fraţii ei, cari au reriunţat de a remâne aarte civilă. Danielopol, advocatul domnei Maria Lahovari, declara, că acâsta rămâne ca parte civilă şi vorbesce contra amânării. Pentru amânare mai pledeză advocaţii Cornea şi Delavrancea. Tribunalul se re­trage pentru a delibera şi după o jumătate de oră iese şi anunţă amânarea procesului pe âjiua de 11 Februarie st. v.

L i t e r a tu r ă .„Foia Pedagogică“, după cum se sciă,

dela 1 Ian. c. nu mai apare în legătură cu

„Telegraful Românu, ci de sine stătător, sub redacţiunea tot a d-lor: Dr. D. P. Barcianu, D. Comşa, Dr. P. Span şi Dr. 1. Stroia. — Nr. 1 ni-a sosit acum cu urmă­torul cuprins: Cătră On. cetitori; Treptele formale ale învăţământului (Sintesa) de Dr. P. Şpan; Modele de lecţiunl (Ghioceii), pe Dr. D. P. Barcian; Din literatura şco­lară, de D. Comşa; Informaţiunî. Felurimi. „Fóia Pedagogică^ apare la Sibiiu în 1 şi 15 a fiă-cărei luni şi costă pe an 3 fl., pe l/2 an 1 fl. 50 cr.

Procent, Promil, Interese şi Teoria conturilor curente de I . C. Panţu, profesor la şcola comercială superioră din Braşov. O broşură de 48 pagine, în care se arată- calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe cfile într’un mod practic; sunt mai multe esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie înţelese do ori şi cine; de-asemenea modu. de calculare al intereselor la bănci şi teo­ria conturilor curente. — Se póte procura dela Tipografia „A. Mureşanu“ şi dela li­brăria N. I. Ciurcu, Braşov, cu preţul de 40 cr. (1 leu) plus 3 cr. porto.

*

Bibloteca „Foii literare11. La Oradea- mare a început să apară „Biblioteca Foii literareu, conţinând tot-felul de scrieri alese într’o formă plăcută şi forte eftine. Pri­mul volum a apărut sub titlul: „Logod­nica contelui staart“ , povestire din viâţa Românilor bihorenî, de d-na L. Rudow- Suciu. Este o carte de 148 pag. 8°, tipar mărunt, dér frumos şi curat. Preţul numai25 cruceri (cu porto 30 cr.), — un preţ în adevăr peste măsură eftin în asemănare cu mărimea opului. — Al doilea volum apărut este: „Povestea despre prinţul Ahmed al Kamel séu Pribeagul îndrăgostit, tradusă de Dr. T. Form. mare. Preţul 30 cruceri.

D I V E R S E .0 răsbunare originală. Se scie, că în

timpul din urmă socialiştii din Budapesta au voit să ţină o adunare în berăria lui Kővesi. Proprietarul berăriei însă li-a re- fusat sala în momentul din urmă. Socialiştii însă şi-au propus să-şi răsbune. Intr’o Du­minecă după amé4í între 5 şi 6 óre sala cea mare a berăriei lui Kővesi începu a se umplea de ospeţl — tot grupe de socia­lişti agrari. Fiă-care grupă ocupa o masă şi fiă-care óspe ceru câte un păhar de bere. In urmă tóté mesele şi scaunele din sală erau ocupate. Óspetii, cari erau abo­naţi şi alţii, când veniră mai târc[iu la cină, nu avură loc, unde să şadă şi astfel fură siliţi să mergă la alte cârciume, de- óre-ce ospeţii socialişti nu se mişcară de lângă păharul lor de bere, din care încă nici nu gustară. Când pe socialişti îi ajunse fómea, fiă-care îşi comanda câte-o franzelă. In sfârşit îi vine cârciumarului în minte, că aici e vorba de o răsbunare a socialiş­tilor. Afară în bucătăriă era fórte multă mâncare pregătită pentru ospeţii, ce erau

vină în acea Duminecă. Erau órele sóra, dér ospeţii de după prânej, nu

se mişca nici unul dela berea sa. Cârciu- marul, cu tóté că socialiştii erau fórte li­niştiţi, se temu, şi afară de aceea prevede aaguba cea mare, ce o va avé în bucatele pregătite, recvirâ deci poliţia. „Omenii or- dineiu se presentară în berăria lui Kővesi. aci, fiind-că socialiştii aveau o purtare esemplară şi fiind-că legea dice, că ori oe óspe, décá consumă cât de puţin, are drept să stea la masă cât îi place, sé în- tórse înapoi. In urmă, cam pe la 11 óre nóptea otelierul, desperat, recurse la un mijloc, cam riscat. Anume, îmbiâ pe so­cialişti cu 100 fl., numai să părăs0scă sala. Socialiştii s’au învoit, au luat suta de fl. dela otelier şi se depărtară. Dér 0speţl nu mai veniră nici unul, deórece era deja vre­mea târejie.

Proprietar: D r. Aurel Mureşianu*

Beâactor responsabil: Gregorlu maior.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 12— 189S.

Cursul la bursa din Viena.Din 27 Ianuarie 1898.

Renta ung. de aur 4% . . . . 121 15Renta de corâne ung. 4% • . 99.35impr. căii. fer. ung. în aur 4V2%* 124.25Impr. căii. fer. ang. în argint 41/2°/o 101.—Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 122 1.0Bonorl rurale nngare 4% . . . 97 10Bonuri rursle croata-slavone . . 97 60Imprum. ung. cu premii . . . 154 25Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 140 25Eenta de argint austr................ 102.46lienta de hârtie austr................ 10246Rente* de aur austr................... 121.85Locuri din 1860 ...................... 144.20Acţii de-»le Băncei austro*ungară. 904 —Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 382. —Aeţii de-ale Băncei austr. de credit. 357.50Ifapoleondorî..........................9.62 y2Mărci imperiale germane . . . 58 82y2Lfondon F is ta ...................... . 120 —jparis v is ta .............................. 47.57 X/1Eente de cor6ne austr. 4% • • 102.70Kote italiene.......................... . 45.40

Cursul pieţei BraşovDin 28 Ianuarie 1898.

Bancnota rom. Cump. 9.47 Vend. 9.48Argint ron ân. Cump. 9.42 Vâud. 9 46Napoleond’orl. Cump. 9.52 Vând. 9.55i^albeul Comp. 5.65 Vend. 5.70Ruble RusescI Cump. 127,— Vend. 127Mărci gemane Cump. 68.65 Vend. 68.80Lire turoesci Cump. 10.73 Vând. 10.78cria. fonc. Albina 6°/o 100.76 Vând. 10175

Nr. 823-1898.

PUBLICAŢIUNE!Vineri în II Februarie a. c. îra

inte de prânej ia 10 ore se va arenia pe terminul din 15 Maiu 1898— 31 0> tomvre 1900 pe cale de licitaţiuce şi de olerte, în biroul oficiului ori* şenesc forestieral, locul pentru pi- şunitul oilor în acele părţi de pi* dure orăşen6acă din Szâraztimiş, caie nu aparţin pădurei oprite, pădurei, în care se esploat^za lemnele şi nici locului celui mare pentru păşunitul vitelor.

Reflectanţii au de a depune ca vadiu înainte de începerea licitaţiu* nei 10°/0 din 260 fl. v. a., defipţi ea prep ae strigare; pe cana oierenţii au de a alătura la ofertele lor, — car! au să conţină şi dechiaraţiunea, cum-că condiţiunile de arendare le sunt cunoscute şi că se supun lor, 10% din suma oferată ea arândă.

Ofertele au de a sS aşterne pa na la 10 6re a amintitei ofi*ciul orăşenesc forestieral.

Condiţiunile de arândă se pot examina în decursul orelor ofici6se deja la amintitul oficiu.

Br aşov . 21 Ianuarie 1898.

125. 1—2 Magistratul orăşenesc

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV e r i t a b i l e n u m a i , d e c ă f l& e a re e u t l » e s te p r o v e ^ u t » e u m a r e a d e

a p ă r a r e a I u l A . M o l i ş l e u s u b s c r i e r e a sa*Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­

tăţilor celor mai cerbic6se la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- mach, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite b6le femeesci a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii înc6ce. — Preţul unei cutiioriginale sigilate I fl. v. a.

Falsificaţiile se vor urmări pe cale judecătorâscă.

Franzbranntwein şi sare a lui Moli.U o H Î 'f o h i l i i m im Q Î decă fiecare sticlă este provăijută cu marca de scutire şi cu V U r i l d U I I U I lU l l l d l , plumbul lui a . m o li .

Franzbranntwein-ul şi sarea este f6rte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de­osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de î-Scelâ. Preţul unei sticle-originale plumbate 90 cr.

Apa de gură-Salicyl a lui Moli.(Pe basa de natron Acid-sallcilict.)

La întrebuinţarea tţilnică, cu deosebire importantă pentru copii de orl-ce etate şiadulţi, asigureză ; c6stă apă de gură conservarea sănătosă şi mai departe a dinţilor. Pre*ful «tinlfti nrovădute cu marca de aperare a lui A. Moli 60 cr. ___________

T r im i t e r e a p r l n e l p a l a prinF a r m a c i s t u l A . M O L L ,

c. şi r. ftaisor al curţii Imperiale Viena, M an te i 9.Comande din provincii se efectueză Silnic prin rambursă poştală.

La deposite se se cerâ anumit preparatele provtyute cu iscălitura şi marca de apărare a lui A. M 0 L L .

Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth, Franz Kellemen ş engros la D. Eremia Nepoţii, Teutsch & Tartler. _ i

A N D N C I 0 R I(inserţiuni şi reclame)

Sunt a se adresa subscrisei administrafiunf. In caşul pue

bltcării unui anunciu mai mult de odată se face scâ^emânt» care cresce cu cât publicar* se face mai de multe-ori.

Administr. «Gazeta Trans/

pe liniile orientale ale căii ferate de stat r. n. valabil din 1 O c to m b re 1897.B u d a p e s t a r c d e a 1

Trende

persón.

Trenaccel.

Trenmixt.

Trende

persón.

Trenaceel.

10-8.30

11.312.—3.42 3.58 4.38 5.206.436.31 7.16 8.06 8 33 8.48 9.06

10.16 10.64 11.01 11 09 11.31 11.48 12.29 12.57 1.11 1.42 1.68 2.132.32 3.04 3.40 3.47 4.03 53616.136.427.168 .-3.664.405.10

12. OU

8.25155366

A rad 6 52

td%■S Q® O£ BgD pI B. £ -2-. » &eu

►ö o<S O® Cl-pj etx © •• »

11.40

5.108.00

1.222.193.324.086.033.515.066.14 8.40 9.09

10 50 11.25 1149 11.69 12.29 12.551.30 2.08 2.27 3.113.31 3.46 4.08 4.45 5 27 5 476127.588.369.099.40

10.2511.— 12.26

11110.10

5.459.27

11 33 1.48 2.06 3.03 3.46 406 4.53 5.326.24 6 59

11.10 11.27 12 30 12.67

109 1.16 1.36 1.54

2 109.15

11.1912.472.112.182.603.26

4164.52

5 656.116.277.267.60

8.178.338.38

9.109.31 9.43 9.45 9.59

10.23 10.51 10.68 11.13 12.26 12.58 1.16 1.35 2.09 2 193013.31

Tren Tren Tren de

jpersón.l accel-

9.30

pl.

Vsospi

V80S.pl.

sos.Pl.

Vsos.pl.

808

Viena . . . Budapes ta Szolnok . . P.-Ladány. .

Oradea-mare .

Mező-Telegd . Rév . . . . Bratoa . . .Ciucia . . . B.-Huiedin Ghârbâu . .

Cluşiu . . .

Apahida . .Gbiriş . . .Cucerdea . «Uiuóra . . *Vinţul de susAiud . . .

Teioş . . .

Ciăoiunei . . Blaşiu . . . Micăsasa • .

Copşa-mică .

Mediaş . . . Elisabetopol .Sighiş6ra . . Haşfaldu . . Homorod . . Agoştonfalva . Apaţa . . . Feldióra . .

80S.A

fpi.Isos.

pisos.

{pl.ISOS,

pl.sos.

j, \pl.} Bra?OT

Iy

SCS.

Timiş . . P r e d e a l Bucuresol .

.pi.180S.

îpî.

8 306 60

8.00 7 106 13 5.38 4 494.59 3.18 2 23

I60f7.10!

7.20

3.371.19

5.245.023.37 2.56 2.49 2.41 2.17 1.55 1.29

12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.22 r9.45 \9.359.137.447.026.37

11.0410.441079.309.108.327.546.54 6.13

5.585.089.08 8.28 8.01

4.354.14 2.552.15 2.08 2.00 1.38 1.17

1.1011.12

Trenaocel.

1.507.50

Trende

persón.

6.20

Arad8.08

l«8 . ® « T3 43 ® ta

* % .. TJ xâ S-*3 03o ,•ÍÍ rg"O %.2 <308 1o 0>"3.2p <D OO3.33

3.15

6.324.562.382.312.011.34

12.5212.20

11.0110.46

9.238.49

8.23 8.0 B 7.69

7 30 7.09 6.56 6 546.41 6 20

T M5.465.324.273.533.373.162.452.181.42 1.12 8.35

6.203.251.12

11.3211.1710.4210.089.509.198.377.37 7 .- 6.45 6.275.124.334.27 4.20 3.59 3.38 2.56 2.30 2.16 1.44 1.25 1.01

12.4512.1611.4011.3311.1610.039.228,588.27 7.486.204.143.327.10

S e p s i - S t . - G e o r g — C i u c - S e r e d a .Tren mixt T ' _ Tren mixt5.19 2.55 Braşov . . . . . . . . 8.25 7.034 58 2 37 Cezdi- O şorheiu ................ 8.53 6 26t 10 5 35 m Sepsi-Sângeorgiu . . . . Ó 6.25 4 078 - 6 25 1 Matnaş.............................. T 5.3 3.198 2H 6 48 1 Băile Malnas..................... 5.24 3.069 10 7.35 Băile Tuşnad..................... 1 4.36 2 179B5 8.— Taşnad . .......................... 4 20 2 01

10.55 9.20 Ciuc-Sereda . . . . . . 255 12.35

Copşa-mlcă — ëSBiiiu — — FăgăraşTren de persóne şi mixt

2.30 8.10 3.11 10.59 1f pl. Cd cer dea . . 80S. 7.45 2.38 8.35 12.423 24 8.56 3.57 11.45 Ludoş . . 7.07 *2 .— 7.47 11.54415 9.40 4.39 12.27 Cipgu . . • 6.27 1.19 6,66 l i .005.15 10.30 5.29 1.15 SOS. Ï / pl. 5.33 12.25 5.50 9.545.22 10.42 5.39 p). ) Oşorhei * tsos. 9.00 5.04 9 36651 12.16 7.17 9 sos. Regli.-HĂs.. . pl. 7.39 3.30 8:05

2.203.674.19

tr. mxt.4.346.168.42

4 436.367.04

11.2012.481.15

.S3 *S> Es e S — o

6.35

7.108.509.15

7 528 18

1

Tren de persóne şi mixt

pi. Copşa îtiică Ocna . .

*os.\ c.,.. pi. i s,bim • •

Avrig . . 80s. Făgăraş

. sos.. 3.35

Í pl. 3.—* Isos.

?. pj. 1

9.348.117.447.316.023.28

3.251461.16

6.2Ô6.074.40

12.3511.0110.308577.164.25

ft u r e ş ■ Ii u d o — B i s t r i ţ aTren mixt şi de pers.

4.5 036 447 408 349 07 9.59

- 9.10 110.28 rl2 39 =• 1.53 § 3.02 i. 3 41 P1 4 55

4.20535

IL o

525 §

Tr. miæt şi de pers.

Mureş-Ludoş . . .Z a u .....................Ţagn-Budateiio , . St. Mibaiu de câmpieLechiuţa.................Ş.-Măghiăraş . . . B istr iţa ...................

6.485.51

7.216.244.503.422.472.011.16

o <1 2 3'tr 0 g ® BCi- ~i »9.44 8.46 7.43 6 51 5.â6

Cucerdea — U^orheln — Regli.-§ă§esc.

4» h l r l ş - T u r d a II D e j —B i s t r i ţ a .

7 33 7.55

11 - 11.22

5 .-5-22

10.2110.43

GfairişTarda

5.054.45

10,3010.10

3.203.00

9.128.52

9 *0 10 37 12.00

7 18 3.13 9.49

l>ej. .BooleanBistriţii

6.55 6 024.88J

12 59 2.24 3.18

S i b i i u — C i s n ă d i e .5.30 2.15 pî. Sibiiu . sos. 7.10 10.046.42 2.27 „ Selemberk „ 6.57 9 516.U6 2.51 r Cisnădie pl. 636 9.30

Sigliişora—Odorlieiu-secuesc.Tren mi»t Tren mixt

3 22 11.08 Sighişora . . . 9.51 5.323.54 11.38 Hflçfalën . . . 9.02 4.546.20 1.59 Odorheiu-sëcuesc. 7.15 3.-

B r a s o v — J Ee r ne ş t I8.35 9.57

10 28

3.—4,104.41

BraşovRâşnovZferneştÎ

6.495.55525

1.2912.4112.05

€ 1 u § i ii - K ă 1 a ii.7.27 43.-* t'luşiu . . 5 35| 9 327.50 5.14 ? Apahida . 6.13 9.<-79 - 6.ÖÜ I Gherla . . . I 4 03 7 459.25

10.102.37

6.569 Dej . .

Zélau . ..1 3.36

3 .03!10.411

7 10

A lba-Iu lie — Zlatna.5 478.38

940 12 25

Âlbaiulia6 l i l Zlatd»

7 225.~-

229 40

6 1635v

Ti in In óra — Rodna — U ppa.3 457 1'

9 05 12 57

2.01 5 20

Tiinişora . Rodna-Li.

7 501 1.05 4 05(951

7 4414-21

B r a ş o v — C l t e z d i - O ş o r l i e i i i

5.19 8.50 2.55 pl. Braşovu . . sos. 8.25 1.51 7.035.53 9.33 3.29 W

I Prejmerö . . * 7.55 1.21 6.276.35 10.31 4.12 Se psi S. Gi-eorg. 6.49 12.15 5.278.13 12.48 5.46 Cova8na . . 1 5.43 11.08 3.488.35 1.37 6.26 803. C.-Oşorheiu . pl. 4.58 10.22 2.37

N o t ă : Orele !nsemrate în stânga staţiunilor sunt a se ceti de sus în jos, cele însemnate în dr^pta de jos în sus. nsemnezâ ireîe de nopte. — Semnul <■ »rată ou capul direcţia, încătrău roerge trenul.

Nuœerii încuadraţl ou linii mai negre

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.