1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale.

Conform Codului Fiscal, art. 21 (3), cheltuielile sociale suntdeductibile n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament.

Exemplu: O societate inregistreaza urmatoarele cheltuieli sociale: ajutor pentru nastere = 4.000 RON; cadouri copiilor minori ai salariatilor = 7.000 RON; tichete de cresa acordate copiilor salariatilor = 2.000 RON bilete de tratament si odihna acorade salariatilor = 9.000 RON.

Determinati deductibilitatea cheltuielilor sociale in cazul in care fond de salarii este: a) 200.000 RON sau b) 1.500.000 RON.

Rezolvare:Cheltuieli sociale = 4.000 RON + 7.000 RON + 2.000 RON + 9.000 RON = 22.000 RON

Cazul a) :Cheltuieli sociale deductibile = 2% * 200.000 RON = 4.000 RONCheltuieli sociale nedeductibile = 22.000 RON 4.000 RON

Cazul b) :Cheltuieli sociale deductibile = 2% * 1.500.000 RON = 30.000 RONCheltuieli sociale nedeductibile = 0 RONIntrucat cheltuielile sociale (22.000 RON) nu au depasit limita de 2% din fondul de salarii (30.000 RON), sunt integral deductibile.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare.

Conform art. 19 (1) din Codul Fiscal, la calculul profitului impozabil, pentru activitile de cercetare-dezvoltare se acord urmtoarele stimulente fiscale:a) deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil, n proporie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activiti; deducerea suplimentar se calculeaz trimestrial/anual; n cazul n care se realizeaz pierdere fiscal, aceasta se recupereaz potrivit dispoziiilor art. 26;b) aplicarea metodei de amortizare accelerat i n cazul aparaturii i echipamentelor destinate activitilor de cercetare-dezvoltare.

Cheltuielile eligibile luate n calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt urmtoarele: cheltuielile cu amortizarea sau cu nchirierea imobilizrilor corporale i necorporale; cheltuielile cu personalul care particip la activiti de cercetare-dezvoltare; cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale i necorporale; cheltuielile de exploatare; cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosit de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune.Activitile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie s ndeplineasc, cumulativ, urmtoarele condiii: sunt cuprinse ntr-un proiect, care conine cel puin urmtoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfurare, domeniul de cercetare, sursele de finanare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reete i altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/ modernizat, tehnologie nou/ modernizat, serviciu nou/ modernizat); sunt din categoria cercetrii industriale sau a dezvoltrii experimentale.Exemplu: O societate dezvolta un proiect de cercetare-dezvoltare pentru obtinerea unui soft de contabilitate, inregistrand urmatoarele cheltuieli: cheltuieli cu amortizarea echipamentelor IT 200.000 RON; cheltuieli salariale 150.000 RON, dintre care cheltuieli cu persolaul direct implicat in activitatea de cercetare-dezvoltare 90.000 RON; studii efectuate 70.000 RON. Profitul impozabil este de 500.000 RON. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?

Rezolvare:Cheltuieli de cercetare-dezvoltare = 200.000 RON + 90.000 RON + 70.000 RON = 360.000 RON

Avand in vedere prevederile Codului Fiscal, profitul impozabil va fi diminuat cu 50% din valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. In declaratia privind impozitul pe profit, aceasta suma va fi mentionata la randul 18.1 Deduceri suplimentare pentru cercetare dezvoltare.

Profit impozabil = 500.000 RON 50% * 360.000 RON = 320.000 RON Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare.

Suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate este deductibila n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice.Cuantumul indemnizaiei zilnice de delegare i detaare este stabilit la 17 lei, conform OMFP 60/2015 Actualizarea cuantumului diurnei interne.Exemplu: O societate comerciala a inregistrat profit in anul curent. Doi salariati ai societatii sunt trimisi in delegatie pentru 5 zile. Fiecare salariat a primit un avans de 500 RON si o diurna de 60 RON pe zi. Urmatoarele documente au fost aduse spre decontare:-bonuri de la Carrfour: 80 RON tigari, 30 RON alcool, 90 RON alimente;-factura de la hotel : 1.200 RON cazare;-mic dejun: 150 RON;-factura de restaurant pentru cina cu partenerul de afaceri: 300 RON;-factura de restaurant: 300 RON;-bonuri de benzina: 400 RON din care 150 RON in interes de serviciu.

Rezolvare:Cheltuieli deductibile: Diurna: 60 RON * 7 zile = 420 RONCheltuiala cu indemnizaia de deplasare deductibil=2,5 * 13 * 7 =227,5 RON;Cheltuialacu indemnizaia de deplasareCheltuieli cu indemnizaia de deplasare deductibile= 227,5 RON

Cheltuieli cu indemnizaia de deplasare nedeductibile= 420 227,5 =192,5 RON

Benzina:150 RON; Hotel: 700 RON; Cina afaceri: 200 RON; Total: 1470 RON.

Acordare avans: 542 = 5311 1120 (700+60*7) RONDecontare avans: % = 542 1470 RON 625 1270 RON 623 200 RON

Chelt nedeductibile: de la carrfour(50+20+30) + mic dejun(150) + facture restaurant(300 )+ benzina nejustificata(150) =700 RON.3. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatile.

Perisabilitile sunt deductibile n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice.Nu sunt considerate perisabiliti pierderile tehnologice care sunt cuprinse n norma de consum proprie necesar pentru fabricarea unui produs sau obinerea unui serviciu.Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitatia persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa demarfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute inperioada cuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele deperisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.Exrmplu: O societate comerciala transporta rosii si a inregistrat o pierdere de 400 RON la un transport de 50.000 RON.Care e tratamentul fiscal?Rezolvare:

Limita de perisabilitati (in norme speciale)=0,5%

PerisabilitatiCheltuieli deductibile= 0,5% * 50.000 RON = 250 RON

Cheltuieli nedeductibile= 400 RON 250 RON = 150 RON

Perisabilitati nedeductibile fiscal=150 RON;TVA aferent=24%*150 RON=36 RON.Inregistrarea pierderii 607 = 371 400 RON 635 = 4426 36 RON 4. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.

Pentru semestrul I al anului 2012, ncepnd cu luna mai, valoarea nominal a unui tichet de mas este de 9 lei.Potrivit art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, i pct. 68 lit. a) din Hotrrea Guvernului nr. 44/2004, tichetele de mas acordate potrivit legii sunt considerate venituri de natur salarial i sunt supuse impozitului pe veniturile din salarii. Potrivit art. 296 indice 15 lit. o) din Codul Fiscal, acestea nu sunt cuprinse n baza lunar a contribuiilor sociale obligatorii.

Exemplu: O societate acorde tichete de masa angajatilor sai in valoare de 800 RON. Care este regimul fiscal alacestor cheltuieli?Rezolvare:

Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori,potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile limitat, potrivit legii. Valoarea nominala a unui tichet de masa, se indexeaza semestrial cu indicele preturilor de consum, inregistrat la marfurile alimentare, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.Sumele corespunzatoare tichetelor de masa acordate de angajator, in limitele valorii nominale, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, iar pentru salariat sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub forma de salariu.

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.

Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :Conform art.22 (1) lit.c : 30% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004;2. Sunt neincasate de mai mult de 270 zile3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului4. Nu sunt garantate de o alta persoana5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului.Conform art.22 (2) lit.j : 100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;2. Sunt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a falimentului (pe baza unei hotarari judecatoresti)3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai susConform art.21 (2) lit.n:Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate este deductibila fiscal 100%, daca exista una din urmatoarele situatii:1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul: rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.

Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate de la un debitor pentru care nu a fost inchisa procedura de faliment, este deductibila fiscal, in limita maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care indeplineste conditiile mentionate anterior).Exemplu: monografie contabila si tratament fiscal privind provizioanele deductibile fiscal

1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :

4111 = % 100.000 lei 70XX 80.645 lei 4427 19.355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si constituire provizion depreciere :

4118 = 411 100.000 lei6814 = 491 100.000 lei Provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate mai sus :6814 deductibil = 30.000 lei6814 nedeductibil = 70.000 lei

3. In cazul incasarii clientului incert :

5121 = 4118 100.000 Lei491 = 7814 100.000 LeiDiminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:7814 impozabil = 30.000 lei7814 neimpozabil = 70.000 lei

4. Se decide conform HOT.AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :

654 = 4118 100.000 Lei491 = 7814 100.000 Lei

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli:7814 impozabil = 30.000 lei7814 neimpozabil = 70.000 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit:654 deductibil = 30.000 lei654 nedeductibil = 70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:

654 = 4118 80.645 Lei4118 = 4427 -19.355 Lei491 = 7814 100.000 Lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100% 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.

Exemplu: Cazurile de executare silita obliga societatile la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor bunuri pentru a acoperi daunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. In urma unei astfel de decizii a Curtii, o societate trebuie sa plateasca daune la o cladire pierduta in instanta catre o persoana fizica. Vor avea aceste sumeplatite incadrarea de cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit?

Rezolvare:

In situatia in care, potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin OMFP 3055/2009, cu modificarile ulterioare, existau informatii ca vor avea loc iesiri de resurse (eventuale litigii) trebuiau constituiteprovizioane la valoarea la care se estima ca se vor inregistra costurile stingerii obligatiei. Astfel, odata cu ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti aceste provizioane (nedeductibile fiscal la data constituirii) se reluau pe venituri (neimpozabile.)Prin urmare, scoaterea din evidenta a cladirii poate fi considerata cheltuiala deductibila cu mentiunea ca toate cheltuielile inregistrate cu valoarea neamortizata a cladirii retrocedate ca urmare a Legii 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie1989, republicata, cu modificarile ulterioare sunt deductibile la calculul profitului impozabil deoarece sunt respectate prevederile art. 21, alin. (1) din Codul fisal, in sensul ca sunt reglementate ca atare prin acte normative in vigoare.Aceasta poate consta insa si in cheltuieli nedeductibile atunci cand decizia judecatoreasca de executare, definitiva si irevocabila, are ca mobil o compensare a unei daune. In aceasta situatie nu se mai aplicaprevederile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, privind scoaterea din evidenta a mijlocului fix.Chiar si in situatia in care societatea plateste daune in afara unei relatii contractuale, cheltuielile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

Rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i funcionare.Exemplu: O societate comerciala are un capital social =100.000 RON;Rezerva legala=5.000 RON;Venituri totale=250.000 RON din care:-venituri din dividende=5.000 RON;-venituri din reluari de provizioane pentru deprecierea stocului=10.000 RON;Cheltuieli totale=140.000 RON din care cheltuiala cu impozitul pe profit=5.000 RON.

Rezolvare:

Rezerva legala=min (5% *RF; 20%*CSV RL existenta)Rezultatul contabil nainte de impozitare250.000 RON - 140.000 RON

+ Cheltuielile nedeductibile fiscal5.000 RON

- Venituri neimpozabile15.000 RON

= Rezultat impozabil100.000 RON

Rezerva legala = min (5%*100.000 RON; 20%*100.000 RON-5.000 RON)=min(5.000 RON,15.000 RON)=5.000 RONInregistrarea rezervei legale: 117 = 1061 5.000 RONRezerva legala deductibila=5.000 RON;Rezerva legala totala=5.000 RON + 5.000 RON=10.000 RON;Rezultatul fiscal=250.000 RON - 140.000 RON - 15.000 RON + 5.000 RON - 5.000 RON = 95.000 RONImpozitul pe profit=16%*95.000 RON = 15.200 RON.8. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.

Cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative sunt deductibile n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Exemplu: Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,2 RON, respectiv suma de 1.680 RON pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii.Rezolvare:

Contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.Suma de 1.680 RON inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii.In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatiiproprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro.Exemplu: In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500 euro/an la cursul de 4,2 RON, respectiv suma de 2.100 RON pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii, suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 420 RON se include in venitul salarial in vederea impozitarii. De asemenea,suma de depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta toate contributiile sociale aferente salariilor.

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al primele de asigurare.

Cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate sunt deductibile n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant.Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltuielilor.

Exemplu: Care este tratamentul fiscal al primelor de asigurare voluntara de sanatate?Asadar, primele de asigurare voluntara de sanatate nu intra in baza de calcul a contributiilor sociale in limita echivalentului in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.In aceasta categorie se incadreaza cheltuielile efectuate potrivit Legii nr. 95/2006 reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit art. 208 din din reglementarea mai sus amintita, pot functiona si alte forme de asigurare a sanatatii. Aceste asigurari nu sunt obligatorii si pot fi oferite voluntar de organismele de asigurare autorizate conform legii.

In ceea ce priveste asigurarea voluntara de sanatate, aceasta poate fi complementara sau suplimentara si poate acoperi riscurile individuale in situatii speciale si/sau pe langa serviciile acoperite de asigurarile sociale de sanatate. Asigurarea voluntara de sanatate nu exclude obligatia de a plati contributia pentru asigurarea sociala de sanatate.Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielii cu polita de asigurare.Cheltuielile de aceasta natura sunt inregistrate in ct. 6457 Contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate".6457 = 438"Contributia unitatii "Alte datorii si creantela primele de asigurare sociale"voluntara de sanatate"

Mai mult, sunt deductibile, in limita cotei de 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, si cheltuielile sociale privind, printre altele, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile, pentru nastere, pentru inmormantare, pentru proteze precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu.

Cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare sunt deductibile n limita corespunztoare suprafeelor construite prevzute de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de vedere fiscal cu 10%.Limita corespunztoare este raportul dintre suprafaa construit prevzut de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile ulterioare, majorat cu 10%, i totalul suprafeei construite a locuinei de serviciu respective.

Exemplu: O unitate are inchiriate apartamente in localitatea unde are sediul social pentru angajatii sai din alte localitati. Sunt deductibile fiscal cheltuielile cu chiria si intretinerea acestor apartamente? Dar daca unitatea are inchiriate apartamente in localitatile unde se deplaseaza angajatii in interes de serviciu? Din punct de vedere fiscal, este avantajos pentru unitate sau pentru angajati? Pentru angajati, avantajul obtinut este considerat venit de natura salariala si impozitat ca atare?

1. Ce cheltuieli deduce angajatorul? Locuinta de serviciu este locuinta destinata angajatilor unor institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca. Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, care se majoreaza, din punct de vedere fiscal, cu 10%. De asemenea, sunt deductibile in aceeasi masura si cheltuielile de aceasta natura aferente locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde societatea are sedii secundare. Cheltuielile reprezentand chiria salariatilor, a administratorilor, precum si a altor persoane fizice asimilate acestora, din alta localitate decat localitatea unde societatea isi desfasoara activitatea, pot fi asimilate cheltuielilor de cazare si, prin urmare, sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv sau contractul de administrare/mandat. Persoanele fizice asimilate salariatilor sunt: a) directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat;b) persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, in situatia in care contribuabilul suporta drepturile legale cuvenite acestora.

2. Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu constituie venit salarial? Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila, in intelesul impozitului pe venit.

Exemplu: Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt in suma de 5.000 RON. Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 100 m2. Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata construibila maxim admisa este de 58 m2.Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal: (58 + 10% x 58) / 100 = 63,80% Cheltuiala deductibila fiscal: 63,80% x 5.000 = 3.190 RON

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in lcuinta proprietate personala.

Cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal sunt deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop.Limita este determinat pe baza raportului dintre suprafaa pus la dispoziie contribuabilului, menionat n contractul ncheiat ntre pri, i suprafaa total a locuinei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele ncheiate cu furnizorii de utiliti i alte documente.

Exemplu: Aspecte contabile si fiscale pentru sediu social intr-un apartament de bloc In acest sens, se intocmeste si se incheie un contract de comodat cu respectarea normelor legale in vigoare in aceasta materie.Contractul de comodat este vointa partilor privind conditiile stabilite in documentul respectiv. Acest contract poate fi si prezentat la cabinetul unui notar public pentru viza si pentru verificarea respectarii legalitatii (nu este obligatoriu).In legatura cu taxa pe valoarea adaugata, ca principiu, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor daca acestea sunt destinate efectuarii de operatiuni taxabile. Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, trebuie ca societatea comerciala sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art.155 alin. (5) din Codul fiscal. Deoarece aceasta conditie nu poate fi indeplinita, persoana fizica detinatoare a spatiului respectiv nefiind inregistrata in scopuri de TVA, nu se poate emite o factura cu TVA, ceea ce conduce la imposibilitatea exercitarii dreptului de deducere a taxei din facturile de utilitati intocmite pe numele proprietarului persoana fizica.Ca atare:- Cheltuielile de intretinere si functionare aferente unui sediu de firma aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice sunt deductibile la calculul profitului impozabil. -Din punct de vedere al TVA, aceasta nu se poate deduce din facturile eliberate pe numele persoanei fizice de catre unitatile prestatoare de servicii. - Calculul cheltuielilor de intretinere si functionare aferente sediului social se face de catre proprietarul persoana fizica avand la baza facturile primite de la furnizorii de servicii si utilitati specifice si mentionate in contractul de comodat. -Dupa efectuarea acestui calcul, persoana fizica (proprietar al imobilului) elibereaza o chitanta formular tipizat pentru suma incasata de la chirias (cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind intocmirea si completarea registrelor si formularelor financiar contabile).Din punct de vedere contabil, inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea, chiria sediului, prevazute in contractul de comodat si platite proprietarului se evidentiaza in contabilitate potrivit cotinutului economic al operatiunilor desfasurate cu respectarea principiilor contabilitatii de angajament, astfel:% = 5311 605 611 612In cazul in care proprietarul incaseaza si chirie pentru spatiul cedat, acesta trebuie sa plateasca impozite pentru sumele incasate stabilite de organul fiscal din raza de activitate.Potrivit legii, proprietarul (locatarul) are dreptul sa verifice o data pe an modul in care chiriasul foloseste si intretine suprafata locativa si in mod periodic, felul in care sunt folosite si intretinute partile si instalatiile comune ale cladirii. In cazul in care chiriasul nu permite proprietarului sa-si exercite dreptul de verificare, acesta se poate adresa organului de justitie solicitand obligarea locatarului sa admita verificarea locuintei.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.

Incepand cu data de 01 iulie 2012, conform modificarilor aduse Legii 571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt deductibile 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, cu o masa totala maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului.

Exemplu: In luna august 2012, o societate a inregistrat cheltuieli cu combustibilul in valoare de 500 RON. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?Cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor destinate transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii de productie, au o deductibilitate limitata la calculul impozituluipe venit si impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor deduce limitat in proportie de 50% din valoarea acestora, diferenta ramanand nedeductibila. In concluzie, cheltuielile cu combustibilul sunt deductibile in limita a 250 RON, restul de 250 RON fiind nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. n condiiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar, aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz n perioada urmtoare, pn la deductibilitatea integral a acestora.n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului.Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau strine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum i cele obinute n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr sub incidena prevederilor prezentului articol.n cazul mprumuturilor obinute de la alte entiti, dobnzile deductibile sunt limitate la:a) nivelul ratei dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei, corespunztoare ultimei luni din trimestru, pentru mprumuturile n lei; ib) nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin hotrre a Guvernului.

Exemplu: O societate comerciala dispune la 1 ianuarie N de un capital propriu=100.000 RON.La sfarsitul exercitiului financiar, capitalul propriu =150.000 RON.Datoriile pe termen lung la institutiile bancare=70.000 RON.Pe parcurs s-au rambursat datorii de 20.000 RON si s-a contractat un credit bancar obligator=40.000 RON.Cheltuielile totale cu dobanzile pentru anul N=7.000 RON.Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile daca gradul de indatorare