?! Tipoîrasthjof: pi&ţa maro 8t. 30,

8cri»ori Eafrwit’ at* an * » 0bmo. -- Msuianoîipto un «f- Htort.■SERATE se unmeac la Âdml-

Hnţliifieln Braşov şi Ia ux- itaie Birouri do anuaolurl: fa Viena: M. Du'ms, Stinrich tui, Mol/ Xosst, A. Opveiiks Wifolger; Anton Oppeiik, ./. muxr, în Budapesta: A. V. Vlurgtrg, Sckstetn Bernaî; în «üresei: Aqence Havas, Suo- Bisle de Soamanie; în Hain- Ini: Karolyi & hicbmann,Prsţu! Inssrţlunilor: o rjeriă

mond pe * ooióná 6 or. şi In, timbro pentm o puoii- vt. Publicări mai dese după 1 ţi învoială, îeciame pe pagina a 3-a o

KÜ10 or. séu 30 bani.

„& aíetr ‘ iese în M -care di.Abonamente pentru A isiro-Uapria:Pe un an 12 fl.. pe şâse ioni

6 fl., pe trei, lnni 3 fl. N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.

Pentru România si străinătate:Pe nn an 40 franci, po ?ése Inni 20 fr., pe trei lnni IO fr. N-rii de Duminecă 8 frânat.

Se prenumără la tóté otinieîe poştale din întru şi din atarâ

şi la dd. âoleotori.i^ aa iB n îu l 53nîri BrasoT

adm in istratăuno a, piaţa ,oure. Târgui Inului Nr. 30 U etagiu X.: pe un an 10 fl.. pe ş6ae luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul In casă: Pe un an 12 fl., pe 0 luni 6 11., pe trei lnni 3 fl. Un osempiar 5 cr. v. a. són 15 bani. Atât abonamen­tele o iii şi inserţiunile aunt

a se plăt.' Tnamte.

Nr. 256. jBraşov, Mercur! 20 Noemvre (2 Decemvre) 1396.

ăpetuire naţională maghiară.Cetitorii noştri îşi vor aduce

minte de un articul de fond al gu- ernamentalului „Pesti Napló u, al ruia cuprins Tam reprodus şi noi timpul seu şi în care se pleda

mtru o renunţare la politica de ma- krisare cu forţa.

„Pesti Napló44 cerea adecă, ca viitor se nu se mai risipăsca

mii ţerei cu înfiinţarea atâtor scóle stat printre naţionalităţi, deórece işa copiii Românilor, mai ales, vor se cerceteze scólele ungu-

8$ci. Acésta o dovedise fóia ungu- Écá cu date statistice, arătând cu sfre, negru pe alb, că de 30 de ani rîrcolirile de maghiarisare n’au avut ici un resultat şi că în adevărscó- e unguresci de stat înfiinţate prin­

tre Nemaghiari, şi mai ales printre omâni, nu sunt cercetate decât iprópe esclusiv de Ungurii şi Ji~ anii din respectivele comune. Nu-

acestora înse fiind íórte mic, BÓlele stan aprópe tóté gólé, aşa

e pécat de cheltuelile, ce s’au eu ele. Din causa acésta fóia

iguréscá pleda pentru idea, de-a riiimba în viitor politica de ma- biarisare în acel sens, ca scó­lele de maghiarisare înfiinţate pănă tcnm printre naţionalităţi se fia sus- n̂uteşi mai departe, altele nouă înse nu se înfiinţeze, ci se se aibă în

do aici înainte interesele ne- ale rassei maghiare, lu-

din răsputeri pentru lumina­rea, cultura şi îmbogăţirea Ungu- r.Acum vine o alta fóia ungu-

iă, tot guvernamentală, anume semi- „Nemzet*, care într’un nu­

mai nou al seu publică un ar-l scris de faimosul Secui Bek-

Bcs Gusztáv, care pledézá pentru aceleaşi idei, ca şi „Pesti Napló

probă reproducem din articulul Beksics următorul pasagiu:

.............. 1

„Cei oe stau în fruntea politicei un- guresoi, sé nu mai umble cu fantasmagorii şi cu visuri seci în ceea ce privesce statul naţio* nai înfiinţat prin asimilaţiune. Contopirea prin limbă póte fi în yiitor numai un mijloc de-a doua mână. Mijlocul principal (peDtru înfiinţarea statului naţional! — Trad.) este puternica desvoltare a forţelor prime aie rassei maghiare, sporirea ei nu­merică, desvoltarea ei culturală şi econo- micău...

Va sé 4^°^ Beksics, unul din­tre cei mai mari şoviniştî, după cum s’ar vedé din rondurile de mai sus, s’a cam săturat de-a mai bate apa ’n piuă cu maghiarisarea. El, întocmai ca şi „Pesti Napló44, sfă- tuesce pe politicianii unguri se nu mai umble cu fantasmagorii şi cu visuri seci, de-a înfiinţa stat naţio­nal maghiar prin asimilaţiune, ci să-şi vadă de-ai lor, se-şl îmbogă- ţăscă, cultive şi întărăscă rassa pro* priă.

E de observat, că „Kolozsvár*, reproducând articulul lui Beksics, cjice, că calea arătată de el „este singura cale corectă44...

Cum sé ne esplicam óre aceste nouă apariţiuni pe firmamentul şo­vinismului unguresc ? Fire*ar óre cu putinţa, ca tocmai aceia, cari întot- déuna au lucrat şi s’au manifestat ca cei mai turbaţi aderenţi ai ten­dinţelor de maghiarisare, acum de­od a tă se se schimbe în asemenea mod ?

Nu, ei nu s’au schimbat întru nimic. Se póte, înse, că acum, după ce ne*au inzestrat cu fel de fel de legi de maghiarisare, după ce pretu- tindenea ne-au încărcat cu „Kisde- dov44-uri şi alte scóle de maghiari­sare de tot felul şi după ce au pus sute de mii de piedeci în calea des- voltărei nóstre culturale; se póte, cjicem, ca acum sé crédá dumnealor, că tóté le-au pus la cale şi că acum lucrurile vor merge de sine înainte pe calea maghiarisărei. Nu mai ré-

mâne deci alta de făcut, decât se se jertfescă în viitor totul pentru fericirea Maghiarilor, să-i întărăscă, să-i ridice, se-i îmbogăţescă din vis- teria statului. Cu alte cuvinte : că­pătuirea, care pănă aci se tăcea mai în ascuns şi cam sub masca patrio­tismului şi a altor „merite patrio- ticeu, de aci înainte se se facă în mod făţiş şi fără nici o genă.

Vorba e înse, că în acest stat, pe lângă Maghiari, mai trăesc şi alte pop6re. Ore acestea se nu aibă altă deatinaţiune în acest stat, de­cât aceea, de-a servi de-o parte ca material de maghiarisare, de alta ca material de esploatat în favorul rassei unguresci?....

Mesagiul român şi oficioşii austro- ungarl.

Oficioşii dela Viena şi Pesta au ţinut, ca din incidentul mesajului rostit de regele Carol la deschide­rea nouei sesiuni ă corpurilor le- giuit6re se accentueze din nou sim* patiile, ce pretind a le avea pentru România, precum şi mulţumirea lor cu mersul politicei esteri6re a gu­vernului român.

„N. Wiener Abendblatttt 4ice, că discursul tronului român dovedesce, ce mare însemnătate dă regele Ca­rol menţinerii relaţiunilor amicale cu Austro-Ungaria. Amicii Româ­niei — adauge numita foia — vor fi adenc mişcaţi şi vor saluta în tot-dăuna cu o sinceră bucuriă pro­gresele sale pe terenul muncii şi al păcii.

Oficiosul unguresc „Pester Lloyd“ ocupându-se la rendul seu de ace­laşi mesagiu ’1 critică tot din acest punct de vedere, ridicându-se, firesce, după obiceiu, erăşî pe coturnele în­gâmfării şi a fuduliei de putere mare, a căreia lipsă o află atât de

naturală şi folosit6re în ce privesce România.

Trecend la pasagiul din mesa­giul român, care vorbesce de visita împăratului Francisc losif la Bucu- resci, „Pester Lloyda cjice urmă- târele:

„Mesagiul amintesoe cu multă căl­dură acest eveniment important. Şi cu drept ouvent. Abstrăgend dela multiplele punote de atingere eoonomioe, oare se vor înmulţi şi mai mult aoum prin deschiderea oanalului dela Porţile de îfer — deja prin faptul, că Austro-Ungaria este un apSrător statornio al dreptului de liberă dispunere al statelor balcanice autonome şi prin fap­tul, că România voesce s8-şl păstreze pu­ternic în t6te direcţiile independenţa sa, avem noi şi România cele mai importante interese oomune.

Prin acesta ea^se razimă pe noi şi pe tripla alianţă. Este o cestiune superfluă, că ore săverşitu-s’a acesta răzimare prin- t’un traotat scris s6u nu. O prietiniă, care se bas^zâ numai pe un tratat în scris este f6rte şubredă şi se clatină deja la prima probă; şi la tratate este lucru prinoipal „simţământul", precum a aocentuat’o acâsta atât de nimerit baronul de Marschall, şi simţul adevărat prietineso dintre noi şi România reiese deja din intenţiunile ana­loge paolnice ale ambelor state vecine. Din acestă causâ va şi fi durabil aoest simţăment, oe pare a fi destul de viu in poporul român, oare pricepe tot mai mult, că desvoltarea sa neîntreruptă eoonomioă şi aventul s8u oultural are sâ-’l mulţumâsoă înainte de tote direcţiunei indicate de Re­gele, care se manifestă în acest simţă­mânt.

Prosperarea României vine de aoolo, că şi-a cultivat însuşirile naţionale şi nu s’a lăsat sedusă prin promisiuni esterne în intrigi internaţionale şi nu şi-a risipit ave­rea câştigată ou multă ostenâlă pe ridicula fuduliă de a figura ca stat mare.

Iubirea României pentru indepen­denţă şi pace a făcut-o bogată şi puter­nică. Şi asttei ea este aoum un fel de mo­del şi pentru celelalte state balcanice, cari

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“

11

„Cartea nâgră“.TJnde dai şi unde crepă.

Prov. român.

isla „Cartea négráu (A „fekete könyvu), md de br. b te fan Kemény junior în 1849,! publicată de Hentaler József în numerii №-131 din Mai 1895 ai lui „Magyarországu

din Budapesta.

De Axentie Severu. # (Urmare).

De ici încolo începe raţionamentul É mai bine clis sfătoşia redactorilor lui lagyarorszâg“ scriind:

„Aceste câte-va şire sunt de-ajuns ptru a proba, că pe faţa pământului nu stă o naţiune mai răbduriă, ca némul

biaresc, vecii bine, pentru-că airea nu |kr pute gusta Axentye Sever pensiunea, Mcâştigat’o cu sângerosele-i fapte. In alt KMul’ar fi lovit poporul în cap şi l’ar omorît ca pe-un câne turbat, seu l’ar fi inijurat într’un chip şi mod óre-care.

keine andere Schmerzen?ul)

) încă nu e prea târdiu. Poftiţi. — Aut.

Ce mai probă eclatantă dau redactorii dela „Magyarorszâgu despre răbdarea, seu pacienţa naţiunii maghiare !!

Dór îndată, ca şi cum s’ar fi îngrozit înşi-şl de enunciaţiunea, ce au făcut, se moiă şi ne scusă, fiind-că la spatele nóstre a stat armata, — şi că Urban, jurând pe tinerii români, ca sé fiă credincioşi împă­ratului Austriac, le promitea iertare de contribuţiune, pe doi ani, şi că moşiele Domnilor maghiari le pot împărţi între sine.

Mai încolo, ne comunică redactorii lui „Magyarország44 un Memorand de dato 30 Decemvre 1849, care s’a făcut în Alba- Iulia, şi originalul e scris de mâna cano­nicului romano-catolic2) Raduly, ér îndrep­tările, séu corecturile sunt făcute de Ma- cedonffi. Cu acest Memorand şi-au motivat Românii pretensiftnile lor ce le făcură pe la finitul anului 1849, arătând, că în tim­pul răsboiului au fost omorîţî şi spându- raţl, 4 prefecţi, 2 vice-prefecţî, 54 de popi, 20— 24000 poporenî. Cu cei ce au cădut morţi în diferite loviri şi bătăi mari în castre şi regimente cu tot 35—40,000, ceea

2) Pe tribuni şi căpitani au uitat se-i nu­mere autorii Memorandului? — Aut.

ce representă a 40-a parte dintr’un milion şi 600,000 cât face numărul total al Ro­mânilor în Transilvania.

Arată Memorandul mai încolo, că au fost incendiate şi prefăcute în Cenuşă aprope 230 sate; şi anume: în scaunul Si- biiului 2, lângă Năsăud 6, în Sălagiu 7, pe caiea dela Deva spre Sebeş 7, în ţinu­tul Mărişelului 8, împrejurul Mureşului şi Târnavelor 9, în comitatul Solnocului 10, împrejurul Alba-Iuliei 12, în comitatul Za- randului 15, în ţinutul Chiorului 24, prin urmare la 100 de sate arse şi prefăcute în cenuşă total.

Mai încolo incendiate numai în parte: în Sălagiu 18, aprope de Solnoc 80, între Mureş şi Ternave 40, în ţinutul Chiorului 50, în Zarand 75. Aşa-deră 230 sate incen­diate şi prefăcute în cenuşă numai în parte.

Memorandul încheia aşa, că decă s’ar computa dauna unei case numai cu 100 fl. şi decă s’ar număra numai 80 de case la un sat — cu tote că sunt sate şi cu 200 case, — suma daunelor suie la 1.260,000 fl., adecă un milion două sute şese-4ecl mii fl. Decă mai încolo cugetăm, că totă familia românescă (sunt 360,000 familii), că parte în bani, parte în producte, şi în vite, a sufe­

rit o pagubă de cel puţin 50 fl., atunci la suma de mai sus mai vin 18,000.000 fl. Mai încolo să presupunem, ca din cei 40.000 Români căduţî, cel puţin tot al patru-lea a fost tată, sóu cap de familiă, prin a că­rui morte familia a pierdut un capital cel puţin de 1000 fl.

Copiii popii Roth capătă 400 fl. pen­siune, — capitalul acestei pensiuni e 10.000 fl.— aşa-dâr, decă capul unei familii săsesc! se preţuesce cu 10.000 fl. atunci şi capul unui Român face 1000 fl.3) Prin urmare totă dauna, ce au suferit Românii, se urcă la 29,260.000 fl.

Şi acum să dicem Domne mulţămes- cu-ţl, că cu cartea cea nâgră, cum i-ar cjice un Negri, Alexandri, ori alt poet român cu „Inşiră-te mărgărite44, am terminat.

Insă fiiind-că mărgăritarul comunicat de Hentaler Lajos e defectuos, necomplet, tendenţios şi neesact, daţi-ml voia să vă arăt şi eu un cas din acele timpuri grele, ca cunoscând acesta, să puteţi judeca şi despre cele, ce ni-lea lăsat drept moştenire Kemény, şi, ca pe niscai arome bine mi-

3) Prostă şi amară satiră. — Aut.

Г" Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256-1896,

încep să*o imiteze c’un fel de recunóscere j întârcjiată, astfel i-s’au lămurit prin inter- I venţiunea monarohiei nóstre relaţiunile ea Grecia, astfel i-se apropie ou încredere şi Serbia, oare caută şi altceva nu numai contopirea intereselor reciproce prin pro­iectatul pod care are să lege ambele teri­torii — şi aşa se desvoltă pe basa păcii o alianţă balcanică, liniştită dér puternică, pentru apărarea indapendenţei politice şi naţionale a statelor balcanice. Ripostăm deci din inimă sinceră la salutul prieti- neso, care ne sună din mesagiul român.

Alianţa ceho-slovacâ.Precum am anunţat deja în 25 1. o.

reuniunea „ Cesko-slovanska jednotau din Praga a aranjat o serată slovacă, oare a avut un suoces strălucit moral şi material. In spreijiuă фаги! „Hlas Narodctu a soris un artioul plin de foc şi de simpatiă înti­tulat: „Nenorociţii Slovaci*, in care arată starea asuprită şi umilită a fraţilor Slovaci din Ungaria. Vorbind apoi de unitatea na­ţională şi literară dintre Cehi şi Slovaci фое: Ar ii mare păcat să stăruim acum asupra deosebirilor în limbă. Cestiunea aoésta o va resolva timpul şi pănă atunci însă trebue să trăim ca fraţii. Să ne adu­cem aminte de trebuinţele reciproce şi să jertfim unii pentru alţii. Noi Slovaoii ne bucurăm, când vedem suocesele Cehilor. Sângele nu se faoe apă; dér este şi aceea adevărat, că principiul acestei reciprooităţl nu va fi pe deplin înţeles pănă când po­porul ceh nu va răcni de durere, oând vede, cum se rupe câte-o buoăţieă de carne din corpul nostru slovac.

Slovaoul Holuby а фз în disertaţia, ce a ţinut’o în séra acesta:

Noi Cehii şi Slovacii suntem fraţi. Ne aflăm fiă-care sub alt coperiş, dér nici unul nu póte uita, că ne-am născut d’intr’o mamă. Cumoă suntem o naţiune, despre aoésta se póte convinge fiă-oare, care trece graniţa Ungariei. Căol ce vede aici? Vede pe Slovaci cu biblia oehă, ou cărţi de cân­tări şi alte oărţl raligióse cehe în mână şi în biserici aude predioaţii şi cântări cehice. Adevărat, că în timpul mai nou s’au făout încercări de a folosi limba slovacă în scóle ca limbă de propunere, dér religiunea şi acuma se învaţă din oateohismul cehio. Adevărat este şi aceea, oă de 50 de ani íncóce unii preoţi predică şi slovăcesoe, dér cărţile de cântări şi de rugăoiune sunt pretutindenea oehioe. Poporul nostru s’a dedat a privi în ale religiunii, limba cehă oa limbă sfântă. Nici nu ar primi biblia slovacă şi cântarea bisericéscá slovacă. Cu tóté că unii dintre oontrarii noştri înoun- jură de-a reounósce adevăratul caracter ce- hic al cărţilor bisericesol şi le numesoe cărţi slovaoe ou oaraoter biblic, toiuşl noi Slovaoii şi Cehii suntem o naţiune şi se şi înţelegem mai bine, decât de pildă Saşii

rositóre, ni-le trage pe sub nas deputatul Hentaler în gazeta lui Bartha Miklós.

Tot cu ocasiunea venirei Majestăţii Sale împăratului, a dat cu manile proprii şi Susana Kabos din Aiud, Majestăţii Sale, în Cluşiu, o suplică séu plânsore, într’un chip şi mod înscenat tocmai ca la teatru. Decă greşesc, rog pe Dumnezeu să mă ierte. Dór cred, că predarea şi totă scenă- ria făcută cu ea, a fost pregătită şi pre­meditată.

Eu credeam, că cu alergarea mea dela Orăştiă pe la Alba-Iulia la Câmpeni şi Găina, de-acolo pe la Detunata la Alba- Iulia şi Sibiiu am dat destulă probă de lealitate şi supunere înălţatului împărat, şi doream se mă întorc la locul, postul şi cuartirul meu, în Orăştiă cu atâta mai vîr- tos, pentru-că dela Alba-Iulia luasem şi nevasta cu féta ei în pér*) cu mine la Si­

biiu, mai aveam şi trăsura cu trei cai —

4) Fetă în pSr se chiamă, care nu-şl mai taiepărul, ca copilele de pe Olt, ci-1 lasă lung şi-l portălegat în cosiţe, aşa se purta mai de mult, acumînso imităm pe ţigani şi umblăm cu el lăsat pespate — Aut

ardeleni pe Nemţii din Viena. Şi cu tóté aoestea nimenea nu le atribue oelor din urmă ca păcat, oă în privinţa naţională se simt una.

La aoésta serată au luat parte mai mulţi fruntaşi Slovaci, după cum am anun­ţat deja. Au fost de faţă Holuby, Hurbau- Vajansky, Mateiu Dulia, unul din арёга- torii în procesul Memorandului, Dr. Stodola ou soţia, Dr. Sipka cu soţia, preotul Simek ş. a. Au sosit telegrame salutăt0re dela Turţ-St.-Mărtin, Stur, Tissolţ, Miava. In numele clubului Cehilor independenţi din parlamentul vienes, a adresat Dr. Engel celor întruniţi urmtăorea telegramă: „Cu adevărată sinoeritate frăţâscă saiutăm pe mult iubiţii representanţl ai fraţilor slo­vaci şi din adâncul inimii strigăm: Mult noroc !“

Se фее, oă venitul material al acestei serate se va întrebuinţa pentru ajutorarea фага1ш slovac „Narodni Noviny**.

*

„ Budapesti Rirlap“ , aducând un ra­port despre înfrăţirea cehoslovacă, фее ou privire la asigurările, ce s’au schimbat în sóra de 25 Noemvre în Praga: „Din tóté aceste reese clar, că ţinta nouei miş­cări este a şterge individualitatea etnică a slovăcimei, a o cehisa în limba ei, în consciinţa ei de sine şi în aspiraţiunile ei, oa astfel poporul ceh să se mărâsoă la nu­măr, şi decă se va realisa visul politic al Cehilor tineri: Regatul oehic, independenţa sa de drept public, cine scie decă atunci nu vom avea o irredentă cehioă, ou oare vom trebui să stăm faţă oam în aoeiaşl fel, oa astăф cu irredentă română.

SOIRILE DILEi.— 19 Noemvre.

Proteste contra alegerilor de depu­taţi. De oând s’au încheiat alegerile de deputaţi pentru camera ungurescă, aprope în fiă-oare di se înaintâză proteste când îu contra unora, când în contra altora din­tre „alegerile44 făcute. Până acum numărul mandatelor ataoate prin proteste este 23.

—o—

La facultatea teologică a universităţii din Cernăuţi a fost numit profesor ordinar pentru catedra de teologia pastorală ou limba de propunere română d-1 Dr. Teodor Tarnawschi.

—o —Nou patriarch. armean al Constanti-

nopolului a fost ales Mgr. Maghaki Orrna- nian, care a întrunit 47 voturi din 65. E oaracteristio, oă noul patriarch, după cum scriu clarele, şi-a făcut studiile teologioe în institutul de Propoganda ficle din Roma; la 1875 în^ă a părăsit biserica armeno-oa- tolioă ţii s’a făcut profesor de teologiă la Etschimiarin, a ajuns apoi episcop la Er- zerum şi în fine superior al seminariului din Armach.

unul plesnise pe drum, la Albele5), alergând nebunesce după împăratul. Éra de povara ce­lor 10.000 fl., cari îi primisem 2 luni înainte dela Schwartzenberg, mă uşurasem, pentru- că cu 2500 am plătit la Lucaciu bogatul din Auraria datoria, ce-o făcusem în 1849, operând cu 800 feciorii aprópe 4 luni de dile în Auraria, la gura Ampoiţei, la gura Ur­sului etc. în munţi. Aprópe 2000 i-am dat lui Bálint şi Moldovan pentru cele 300 gal­beni ce mi-a împrumutat când am luat cu arendă Cenadea dela Banfi Iosef, cu 2000 cumpărasem casele dela „Chipul lui Ne- pomucu în Alba-Iulia, una miiă o depuse­sem la cassa de păstrare a Saşilor din Si­biiu, pentru înfiinţarea Academiei de drept, idea fericitului Bărnuţiu, şi aşa mare meş­ter, cam cum sunt toţi Românii în chel- tuell, eram pe isprăvite, — şi nu aveam nici un dor de a mai alerga, se prea în­ţelege cu trăsura cu 3 cai, la Cluşiu, ca să-mi iau iertăciuni dela Majestatea Sa îm- pératul. (Va urma.)

5) Albele un sat dincolo de Mercurea şi din- cóce de Conţa, care s’a pustiit şi prăpădit de tot în timpul bătăilor turcescl. Aşa spune trudiţia.

— Aut

Studenţii saşi din Viena voesc să ser­beze şi ei memoria martirului naţional Roth. Mâne în 2 Decemvre societatea lor de curând înfiinţată, ce p0rtă numirea : „Reuniunea universitarilor saşi ardeleni în Viena** va arangia în sala grădinei din Hernals o mare serbare în onórea cente­narului lui Roth.

—-o—Biuroul camerei ungare. In şedinţa

de erl, 30 Noemvre, a camerei s’a făcut alegerea biuroului camerei. Preşedinte a fost ales Szilagyi Dezső, care a întrunit 250 voturi din 293. Vioe-preşedinţî au fost aleşi: Láng Lajos şi Berzeviczy Albert. No- tari: ooute Esterházy, Jossipovioh, Le- hoczky, Molnár, conte Teleki şi Lakatos. Questor: Csâvossy Bela.

—o—Omul cel mai puţin de invidiat în

Braşov este аф de sigur pedelul Drăgan. De două săptămâni bietul om mereu aiórgá cu lista pe la membrele Reuniunei femeilor române din loc, însă fără de nici un ré­sultat. In două adunări generale oonchiă- mate una după alta nu s’a putut întruni pănă acum numărul reglementar al mem­brelor, pentru a puté lua o deoisiuue în- tr’o afacere vitală a Reuniunei, căreia i-se cere din nou sâ-şi modifice unele puncte din statute. Şi totuşi tóté membrele sunt aici în Braşov. Pe Joia viitóre e conchemată, cum soim, pentru a treia 0ră adunarea. De sigur, că dómnele membre, vă4ând, că sunt a treia oră couohiămate, în restimp de două săptămâni, se vor pune pe gân­duri şi-şi vor фее, că totuşi n’ar fi frumos déoá ni*ar sili pe noi oronicarii фЫ să vorbim acum încă si de indiferenţa nees- plicabilă a sexului nostru frumos, oe pare a se da pe faţă ori de câte-orl se tratézá de altceva deoât de o nouă alegere a co­mitetului Reuniunei. Sperăm firm deci, oă norocul nu va părăsi şi pentru a treia oră pe neobositul ....Drăgan....

— o —

inundaţia în Grecia. Ploile torenţiale au oausat în Grecia o inundare înfriooşată. Pagubele sunt enorme. Mai multe rîurl au esundat. Circnlaţiunea între Pireu şi Atena este întreruptă. Terasamentul liniei ferate a fost surpat pe o mare distanţă. Mai multe persóne an fost găsite înecate în to­rentele formate de apele ploilor si a rîuri- lor esundate. — oraşul Pireu este cu de- săvârşire inundat. Uzina de gaz fiind co­pleşită de marile torente de apă, întreg oraşul este în întunereo de două nopţi. Mai tóté fabrioele din părţile mărginaşe ale oraşului sunt înconjurate de apă şi lucră­torii trag focuri de puşcă în semn de pri­mejdie. Pănă aoum s’au găsit nouă cada­vre a diferite persóne din oraş în rîul Шо. Se crede, că victimele aoestui sinistru sunt ou mult mai numërôse. Întreg oraşul este îngrozitor, panica este indesoriptibilă. Su­burbiile din Pireu sunt inundate. Marinarii bastimentelor de resbel franoesl, ruşi şi greci au lucrat totă nóptwa la scăparea victimelor, în mod supraomeneso. — Nu- mërul viclmetior este de 70. Liniile ferate sunt strioate în mai multe puncte.

— o—

Spitalul din Sighişora. Noul spital al oomitatului Târnavei mari, care a fost olă- dit în Sighiş0ra în anii 1894/5, ér mobilat şi arangiat în anul ourent s’a deschis în22 Noemvre a. c. Medicii spitalului sunt: Dr. I. Oberth şi Dr. H. Leonhardt.

Episcopat catolic în Belgrad. Unele foi din Serbia pretind a soi, oă drept ur­mare a visitei, pe care regele Alexandru a făcut’o ф1е1е acestea la Papa, are să se înfiinţeze în curând un episcopat catolio în oapitala sârbă. Se фое totodată, că Serbii nu prea întâmpină ou bucuriă soirea des­pre aoăstă inovaţiune şi despre propaganda catolică proiectată a se faoe între ei.

— o—Apăduct în Şinca mare. Cum anunţă

„S. D. Tagb.** Şinoa mare posede de o săptămână íncóce un apăduct cu folosire de ţevi de tuoiu şi de denage şi de apa­rate de filtragiu.

'—O—

Răpirea princesei Elvira, de pictorul Folohi a luat o întorsături puţin poetică prin următ6rele împregin Soţia piotorului, d-na Folchi a însăr deja un advocat oa să înainteze aoasa oontra bărbatului ei pentru adulter şi vorţ. Prinoesa Elvira, de altă parte» dresat o scris6re oătră un cavaler papii Roma, în care declară, că este gata si trin^ită tatălui său soulele ei, ce le-a 1 cu sine, dedreoe şî Folchi a refimt ori ajutor material din parte-i, ceea oe vedesce, oă nu l ’a condus pofta de oâi ci numai şi numai — amorul.

Principele Massimo publică în ,0i servatore Romano** între altele următonll despre răpirea principesei: Priucipeleijiw că ei n’a fost păzitor peste prinoesa Elvii şi mol la aceea nu s’a ţinut deobligat ц ai oonfisoa epistolele ei. Donna Шц după cum spune principele Massimo, j părăsit Roma în 10 ?. o. şi de-aoi s’a iii la Via*Reggia; în 14 1. о. фиа pe li атёф a părăsit oasa părintâscă, dupi-a s’a înţeles ou Folohi să se îuteln6$c& I Sarzala. Din Barcelona se telegrafi i principesa Elvira a sosit în 24 1. o, 1 acest oraş spaniol, unde a petrecut oj sub numele de Can’zares. Din Baroeloe principesa a pleoat cu Folchi la Veneţii Ea a scris o epistolă tatălui său, în cu se rogă de iertare. Principesa mai seriei epistolă, că de oând s’a însurat tatăl eii doua oră ou prinoesa Rohan, peutru «ti fost imposibil să mai potâ trăi acasă, № tămul ce l’a trimis Don Carlos partisanilo săi din incidentul răpirei fiicei sale, j mulţi i-a turburat. Unul din partisanii ш intimi ai lui Don Carlos îi scrise o epii tolă în causa aoâsta de următorul oapria „E lucru ticălos a răpi onorea unei Si» pe când mai ai încă alte două d3 mân# şi a te lăuda ou pompă regală, peutru 1 a-ţl omori inoralicesoe fiica. Printre Don Carlos a tras ou sine în mormânt ii trâga sa familiă şi întrăga sa partidă*. ̂ Din Roma se sorie, că Papa s’a sedt lisat de Blăstămul lui Don Carlos dat I formă de proclamaţiă, şi se фее, oă difl ce a cetit proolămaţia s’ar fi esprimil; Lui Don Carlos numai aceea i s’a ioteu p»lat, ce deja de mult a meritat viâţa li privată.

O telegramă din Roma mai ъЩ oă Papa a soris o epistolă lui Don СагЦ îu care între altele фее : „oă milostivii lui Dumne4eu încarcă în spinarea lui obli- gământul ce resultă din acestă milostiviri cu atât mai vârtos, cu cât densul (Di* Carlos) n’a calculat cum se cuvine cu starn fisică şi mora'ă a fiioei sale**.

Din parlamentul român.Sâmbătă s’a constituit biroul C m i\

A fost ales preşedinte d-l P. S. Auttlm\ cu 129 voturi, 6r vioe-preşedinţî, d. d.; S. Şendrea ou 112, M. Ferekide ou 110, C, Nacu cu 108 şi Lupaşcu cu 104 voturi, S’au ales apoi 8 secretari d. d .: Dan Brt tianu, N. Enăşesou, Gr. Grădişteanu, G, Ghiţesou, G. Văsescu, C. Vasilesou, 0, 6, Vernescu şi P. Zaripopol. Chestori au foet aleşi d. d .: Catoa Leca, Moroianu I. Pilat, şi P. Ştefănesou.

îndată după constituirea Camerei pre­şedintele dă cuvântul deputatului G. Scor*, ţescu, oare vrâ să facă o interpelare.

D-l Scorţescu spune, oă ac}I 16 (28) Nov.) la 6rele 11 a fost o întrunire pi* blioă (oonvooată de grupul Fleva) după cari cetăţenii s’au îndreptat spre Cameră pen­tru a înmâna preşedintelui o petiţiune de, protestare pentru ilegala surghiunire a 1 tropolitului Ghenadie.

D-sa întrâbă dâcă ministrul de interni are cunosoinţă de atacurile poliţiei asupnj poporului fără provocare din parte-i, li eşirea din sala Dacia pentru a-şl exeroiti un drept constituţional, aoela de peti­ţionare.

D-l Scorţescu. Apoi esolamă: Viuaf cu durerea în suflet, eu liberal, să protesta în contra şarjelor de oavaleriă comandat*! de un guvern liberal.

D-l Ninistru de interne Stolojm m

Nr. 256— 1896 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

urmat oonform ordinelor mele şi i-au réspun- derea. Până acum oposiţia a făcut întru- ::i şi manifestaţiuni pe stradă fără a fi împiedecată, de nimeni. Mi s’a spus că s’au legat câte-va persóne oa ső aducă la eră o petiţiane. Am rőspuns, oă dele-

pţinnile pot trece, dór manifestanţii nu. stituaţia reounósce dreptul de petiţio- , dér nu si dreptul de a se depune

ptitiuoile de delegaţiunl numőróse, la Ca- L Couform ordinilor mele s'a împe- .t mulţimea de a veni, după eşirea dela

ia, spre Cameră. In fruntea manifes- ţilor nu erau liberali, ci oonservatorii, ei au fost împedecaţl.

Ministrul de interne, afirmă că con­tor» au organisat bande de bătăuşi oa

ataoe pe deputaţi... In urma intervenţiei liţiei şi gendarmilor însă mulţimea s’a prăştiat I)-sa sfâtuesce pe persónele ou oăturl catilware ső se astâmpere, fiind- partidul liberal e hotărît să-şi facă da- 'a. Ministrul, ooutestă, că au fost răniţi poliţie şi orede că ómenii s’au rănit în lmăşâlă. Termină 4 °̂©n( >̂ c& şi’ a făcut

toria.D-1 N. Fleva constată ou durere, oă

vernul liberal se faoe vinovat de fapte rl nu au fost săvârşite de guvernele po- ite reacţionare. întrunirea despre care

vorbit d-1 ministru de interne a fost fórte loică şi la dânsa n’au luat parte nici bnrătorl, niol bandiţi. Poporul n’avea á o intenţiune rea şi ministrul de in- e a fost réu povăţuit, încercând sS’o

prăştiâ ou şarje de gendarml. Conser- torii n’au împedecat pe aceia cari pro­lin îu oontra legei maximului să vină curtea adunării deputaţilor,..

Protestâză în contra dreptului pe e şi-l ia ministrul de interne de-a îm- 3eoa pe cetăţeni sé depună petiţiunea la Cameră. Dreptul acesta e înscris în nstituţiă şi el nu póte fi nesocotit de gu- , neoum de prefeotul poliţiei. Acum ani d-1 Sturdza, actualul preşedinte al liului, se punea în capul mulţimei şi sé se respeote drepturile ei ; a^l

dă ordine să se şarjeze mulţimea. D-1 va nu oontestă că s’au întemplat în- rtrl între autoritate şi mulţime, dér :ta din causa excesului de zel al au- 'tăţei. Intru cât privesce dreptul de pe-

e, d-1 Fleva spune, că cetăţenii nu n a împedecaţl de a-1 exercita, de»

ei nu veneau sé facă o manifesta­te corpore, oi individual ső depună0 petiţiune.

A. Xeuopol apără guvernul. Faoe pro-1 disitenţei d-lui Fleva şi susţine oă îirea avea scopul de a provoca tur- 1. D-sa íntrébS dâoă: n’an fost agenţi'- ervatorî la întrunire. Fleva n’au fost, obă prooedarea ministrului de interneH oere ső intervină totd’auna pentru ţinerea ordinei.D-1 Icmcovescu oere cuvântul.D-1 Scorţeanu (întrerupând). D-vóstrá

ţ! teorie conservatóre séu liberală? ică le cunosceţl pe amândouă (ilari-

TfD-1 lancovescu justifioă măsura minis* i de interne pentru a asigura liber- deliber&rilor parlamentului.

D-1 Stolojean, ministru de interne, re- spunând, oă oposiţiunea vrea sé în­

noi şoola jaoobină, şi în oontra acestei ir! va lua tot-d’auna măsuri*8e cere înohiderea discuţiunei,

D»1 Ionel Grâdişieanu. Yé rog sö nu deţl disouţiunea, deóre-ce at̂ I nu s’a it numai de şarjele gendarmeriei, ci făunl şi teorii constituţionale. D-1 mi­dé interne, când e în oposiţie, pre-

jéift manifestaţiunile de stradă, ér oând li puterenumesce pe aceiaşi manifestanţi

im.Disouţiunea se închide. Şedinţa se

*• *

In aceiaşi 4i s’a constituit şi Senatul, ales preşedinte principele D. Ghica cu WtnrI din 92, ér vioe-preşedinţl d. d .: G.

i, N. Ganea, P. Grădişteanu şi Secretari se aleg d. d .: O. Bastaki,

Climesou, Al. Constantinesou, Al. Fili-

pescu, Dr. Petrini Paul, C. Poroineanu, M. A. Sturdza şi C. Viişoreanu. Chestori se aleg d. d.: General G. Catargi, G. Esarcu, Colonel D. Negel şi Gr. Cireşanu.

Apoi se trag la sorţi secţiunile. In comisiunea de ind’genate es la sorţi d. d.: Dr. Mihailesou, Simulesou, Brabeţianu, Pe- rieţeanu-Buzeu, Orleanu, Micesou şi Ilariu Isvoranu.

Şedinţa se închide la 4 ore p. m.

Din Bucovina.Comisiunea de-a compune un nou plan pentru înveţâmintul religios la scotele po­porale, Administratorii parochialî coope- ratur a dela s-ta Paraschiva din Cernăuţi.

In fiă-oare an afli oâteva circulare in fóia ordinaţiunilor consistoriale, care reîn- prospăteză veohile orânduiri relativ la re­gulata predare a învăţământului religionar în scólele poporale din Bucovina. Păn’ aoumă părinţii, oarî predau religiunea, se ţineau de oateohisele repausatului mitropolit Silvestru. De erau bune, de erau rele, ele se învăţau; dór oum închise Silvestru oohii, marii pedagogi le-au aflat póte rele şi Con- 8istoriul a ales o oomisiune de cinci mem­bri, cari au ső oompună un nou plan pen­tru învăţământul religionar la scólele po­porale din Bucovina.

Membrii comisiunei sunt: Dr. O. Po- pesou, cateohet la soóla poporală din Cer­năuţi, II. Bendai, cateohet la pedagogiul din Cernăuţi, C. Miohitoviol, parooh în Sadagura, D. Zopa, cooperator în Raran- cea şi I. Buoevschi, cooperator la Mahala. Când s’au publicat numele membrilor aces­tei oomisiunî în „Candela“ Nr. 7, mai oă toţi preoţii dela ţeră s’au soârbit şi, chiar a4l după atâtea luni, tot cu drept se vor­besce despre aoésta oomisiune. Causa este fórte simplă, pentru-oă Consistorial a uitat séu n’a voit sé ţină cont şi de aoei preoţi şi cateoheţl din ţâră şi oraşe, oarî au pre­dat prin mai mulţi ani religiunea la scólele poporale şi o predau şi de present.

Déoá vom oăuta numai fórte puţin orintre paroohii dela sate, vom afla, oă protopopul Nest. Vorobohieviol a fost oa- teohet la scóla poporală de ambe sexe din Suoóva prin 5 ani, cateohet la gimnasiul din Suoéva prin 4 ani; Nioolai Lumioovschi a fost cateohet în Cernăuţi dela 1875— 1889; apoi sunt mulţi parochl, cari predau regulat încă şi astă4î religiunea la scólele de prin sate. Avem catecheţl în Suceva pe Dr. Tarnavschi la soólele poporale de oâte 4 clase din anul 1889; în Rădăuţi pe Dr.

Luţa, la soólele poporale de oâte 6 clase din anul 1892; şi în Şiret pe O. Dlujanschi la soólele poporale de câte 6 clase din anul 1886.

Toţi aceştia nu s’au luat în conside­rare, ou tóté oă şi-au câştigat destule me­rite, oăcl toţi au deorete de laudă din par­tea consiliilor soolare districtuale pentru neobosita predare a religiunii. Aoésta ínsé nu ne miră de fel, când în oomisiunea menţionată nu aflăm numele lui înv. Ste- faneile, Nesterosul oatecheţilor din ţeră, oatechet dela 1868 şi de present dooent la facultatea teologică pentru oateohietioă dm auul 1875. Toţi băeţii, cari au treout prin scóla lui, sunt numiţi membri ai comisiu- nei, fără ínső de-a avó óre cari merite spe- oiale. Ce ső vorbim şi de C. Cooa, oate- chetul dela scóla reală ? Dér pe aoesta îl lăsăm, sé nu ni-se obieoteze, oă comisiunea are a luora planul pentru înv0ţământul reli­gionar la scólele poporale primare.

Că ’n comisiunea acésta sunt doi oa- teoheţl din Cernăuţi, n’avem nimica, ou tote că cel dela pedagogiu ar putó lipsi ; dér oând aflăm pe doi băeţl tineri, nu de malt eşiţl din scolă, fără alte merite, decât oă sunt înrudiţi cu unii din consilierii con­sistoriali; aoésta îi faoe pe toţi a nu a- proba procedura Consistoriului. Ce póte un cooperator din Raranoea séu cel din Ma­hala — ómenl obscuri în ale cateoheţiei, având scóle de două clase séu trei olase, soóle dela sat? Ce pot ei vorbi pentru scólele de 6—6 clase ce le avem în Şi­ret, Rădăuţi şi Suoóva? Nu pot avé nici oea mai vagă idee, şi apoi trebue luat în

considerare şi împrejurarej că nu este des­tul a fi cateohet, a preda învâţământul re­ligionar după carte. Cateohetul trebue ső fiă şi pedagog bun. Unde şi-au agonisit aceşti doi domni ounosoiinţele neoesare, la sate de sigur, oă nu-şl pot impropria ru­tina neoesară, având tot-déuna numai un învăţător, şi adecă pe oel local, cu oare póte delibera oestiunl pedagogioe.

Altfel stă luorul ou oei de pe la oraşe. Corpul învăţătoreso este mai mare, are cărţi didactice în biblioteoa scólei şi reuniunei înv0ţătoresol distriotuale şi vrând nevrând se perfecţiouâză şi ţine paşi ou metoda pedagogioă. Aoesta însă a fost pentru Consistoriu superflu; a ales ső fiă o oomisiune de-a faoe un plan bun séu réu, el se va primi — dér întrebarea e, dóoá oateoheţii de pe la scólele poporale din oraş îl vor primi? oăcl de sigur nu póta fi bun pentru scóle de 5—6 classe. — Ei vor luora şi mai de parte după planul, ce şi-l’a format prin atâţia ani de esperienţă, şi au tot resonul.

In alte ţ0rî se lucră un astfel de plan de oătră toţi aoeia, oarî au înbôtrânit în oatecheţiă şi aşa era oonsuit şi ou oale sé faoă şi Consiatoriul. Pe toţi aceşti», cari i-am amintit, sé-i fi ales în comisiunea mepţiouată. Fiă-oare ső fi luorat planul separat şi într’o 4i anumită sé se fi adu­nat la Cerrăuţl şi sé fi deliberat, er din- tr’atâtea planuri s’ar fi aflat unul bun.

Nu se póte desvinovăţi Consistoriul cu aceea, că oei 5 membri s’au ales din Cernăuţi şi apropiere, spre a nu le faoe membrilor spese. In Bucovina esistă, dór şl-o poştă, oare i-ar apropia pe unul de altul, de câte-orl ar voi sé corespondeze îutr’o oestiă. Nu este lipsă numai decât şi pentru orl-ce nimioa a oâlétori tot ia Cer­năuţi. Dér sé lăsăm, căci doră D lor sciu oe fac, şi apoi de aceea ca la noi nu-i la nimenea, oăol nu se scoposesce mărirea şi fala legei, ci a mdivi4üor, spre a-i că­pătui.

Tot aşa vedam, că se numesc admi­nistratori parochialî omeni, oarî cu orl-ce preţ doresc a deveni paroohl. Pe oând unii cooperatori slujesc 15—20 ani alţii, favori- saţî de sórte, devin administratori paro- ohiall, netiind la ucenioiă sub paroohl se­veri şi în câţl-va ani devin parochl, fără de-a ave o idee oum se portă oanoelaria Daroohială.

Voiţi esemple? — Nu de mult un preot a treout dela o administratură la alta, fără ca parochia, unde a fost, ső fiă ocupată ou un paroch definitiv. A trecut a o altă parochiă ső-o administreze, având

chiar şi un cooperator sub dânsul. Bună trébà a direge pe altul, oând el cât a fost cooperator nu s’a ţinut de orânduirile pa- rochului séu. Astă4l aceste tóta s’au uitat, s’a uitat chiar trecutul séu dm seminar şi de lângă seminar, s’au uitat, oăcl o domnă boeriţă vorbise pentru dânsul la unul şi un boer la altul, ér urma a fost, că pe neaşteptate a fost denumit ia o paroohiă administrator, unde ou vre-o 3 ani în urmă a fost cooperator.

Am avé multe & vorbi despre acéstá orânduire nesocotită, care s’a făout la pia- oul şurţului şi nu al interesului bisencei. Căol acésta nu se póte socoti oa merite, când unul pledézà pentru oa ómenii din sat sé nu bee rachiu, ér respectivul preot umblă bét prin crâşmele din oraşul din apropiere. La ooasiune, déoá va oere res­pectivul date mai clare, îi putem servi! Ori şi cum, aoéstá denumire a produs mult sânge réu la cooperatorii cei bëtrànï şi se miră, cum de-a putut Consistoriul faoe aşao neghiobiă, deórece faptele trecutului res- respectivului părinte sunt destul de no- torice.

Tot aşa ső nu flă cu supérare a în­treba : oând se va ooupa oooperatura dela s-ta Paraschiva din Cernăuţi? Titularul ei este şi profesor de teologiă, are doué sa- lare, pe când unii paroohl s’ar mulţămi ou oooperatura dela s-ta Paraschiva. óre aşa se mulţămesoe aşteptările preoţimei tinere într’un viitor mai bun, sohimbându-şl refe­ratele? Ar fi timpul ső se înduloéscà şi alţii la blidul plin şi nu numai cei înrudiţi ou oonsilierii consistoriali. Er de cumva se

face acésta din orl-şi care filotimiă, séu este oprit prin alţii, ar fi bine de soiut, ca lumea sé nu orédà contrarul. Dreptatea mai pre sus de tôte, ér nu trăgănărî, oum şi cu oonoursul la Frătăuţul nou. Credem, oă vom fi înţeleşi, nu pentru noi, oi pen­tru nepătarea numelui celui bun.

Căletorescu.

ULTIME SCIRl.Budapesta, 1 Dec. n. In şedinţa

de astăcjî a parlamentului a presentat ministrul de finanţe bugetul pro 1897 şi cere totodată indemnitate pentru patru luni.

Berzeviczy şi Láng, cari au fost candidaţi de partidul liberal în comisiunea financiară au refusat se între în acestă comisiune, sub cu­vént că Széli Kálmán n’a fost ales după cum a dorit el în comisiunea financiară, ci în comisiunea admi­nistrativă.

BucurescY, 18 (80) Nov. Astă*}! la 12 őre a fost erăşî întrunire la Dacia, convocată de comitetul de 300 al grupului Fleva. Deóre-ce au fost împedecaţl de-a străbate la ca­meră, membrii întrunirei au decis a se duce la Senat. Poliţia şi gen- darmeriă pedestră, cu baionetele scóse, precum şi gendarml călări ocupau punctele principale ale stra- delor. Când mulţimea a ajuns la Universitate, sergenţii începură sé împingă înderet şi se bată pe ómeni. Studenţii universitari au început sé huiduéscá poliţia si mulţi dintre ei au fost în urma acesta bătuţi. Se 4ice, că bande de bătăuşi au năvă­lit în şalele Universităţii. Mare fier- aere şi indignaţiune între studenţi.

Bucuresci 18 (30) Nov. Eri s’au întrunit studenţii universitari pentru a-şi alege noul comitet naţional. După lupte mari au fost aleşi în comitet d-nii: Yasile Miculescu, Tiberiu Axente, Gheorghe Demeter, Vasile Pascal, Grheorge lamara, Bucur Jinea, Ión Bontaş, Alexandru Dumitru şi L, Lâ- zărescu. Preşedinte al comitetului este d-1 Grh. Tamara.

Sofia, 30 Noemvre. Ministrul de resboiü bulgar colonel Petrow a lost primit erî în audienţă la prin­cipele, care i-a primit dimisiunea, nu- mindu-1 genere) de brigadă şi tot­odată l’a transpus în reservă.

DIVERSE.De ce folos sunt radele lai Röntgen.

Un American scrie în gazeta „La Nature“ , că el a cumpărat unele părţi ale unei ma- miă egiptene fórte vechi. Amioii săi l ’au rîs, 4ioéud, că părţile acele de mumiă nu sunt adevőrate, oi numai imitaţii. Ameri­canul s’a cugetat fórte mult, că óre cum s’ar putea convingi el décá e veritabilă mumia fără oa sé-o taie. Iu fine îl veni în minte ső probese cu ra4ele lui Röntgen. Proba i-a succes; fotografia cu ra4ele lui Röntgen i-a arătat fidel scheletul omenesc al mumiei.

Craiu şi fante. Ludovic XV , regele .franoiei, era un pasionat juoător de cărţi, dér îi mai plăcea ső şi înşele cât numai putea. Odată regele juca cărţi ou unul din ourtesanii sői şi după împărţirea oărţilor regele Ludovic 4ise: patru orai! Soţul de joo al regelui ínső şi el avea un craiu, şi astfel era imposibil oa regele ső aibă patru. 3ér fiind-oă acela n’a îndrăsnit sé spună

regelui în faţă, oă nu-i drept oe 4*ce ®b a reours la înşelăciune şi a 4*s: Eu însd am patru fanţi! — Dór cum ső póte, re­plica uimit regele, deóre-oe la mine mai este un fante. — Majestate!, 4i80 rî4end isteţul ourtesan, „eu am urmat esemplul Majeetăţii Vóstre. Intre fanţi m’am socotit şi pe mine, aşa după cum Majestatea Vós- tră s’a socotit pe sine între crai41.

Proprie tar: Dr. Aurel iSureşianes. Redactor шшваш: GregoriM HSaâoi*,

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256—1896

Cursul la bursa din Viena.Din 28 Noemvre 1896.

Renta ung. de aur 4% . . . . 122,25Renta de corone ung. 4% • • • 99.10l&pr. căii. fer. ung. în aur 4% % . 122.20Trapr. ofiil. fer. ung. în argint 41/2% 101.—Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.50 Bonuri rurai« ungare 4°/o • • • 97.30 Bonuri rurale croate»slavone. . . 97.15Caapram. ung. cu premii . . . . 151.50Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 137.—Renta de hârtie austr. . . . . 101.25Renta de argint austr. . . . . 101.25Renta de aur austr........................122.65Losurî din 1860 ............................. 143.25Aoţii de ale Băncei austro-ungarĂ. 934.—

Acţii de-ale Bâncei ung. de credit. 399.—

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 361.75N ftp o leon dori............................ ..... 9.53V2âdărcl imperiale germane . . . 58.8oLondon yisfca . . . . . . . 119.95

47.52. 101.85

45 15

AVIS!

Paris v i s t a ........................Rente de corone austr. 4%. Note italiene................... ....

Cursul pieteâ Braşov.Din 1 Decemvre 1896.

Bancnote rom. Oarap. 9.46 Vend. 9.50

Argint român. Cump. 9.43 Vend. 9.46

Napoleon-d’ori Oump. 9.50 Vend. 9.54

Q-albenî Câmp. 5.61 Vêad. 5.64Rable rusesc! Oump. 126.— Vend, —.—Mărci germane Cump. — Vend. —.—Lire turcesc! Cump. —.— Vend. — -■’•cris. fono. Albina 5°/o 100.75 Vend. 101.75

Domnii acţionari, cari din emi­siunea II de acţiuni la institutul de credit şi economii „Silvania" au sub­scris acţiunile cu N-rii 1869, 1870, 1890, 2228, 2229, 2251, 2252, 2426— 2435, 2522, 2523, 2672, 2622, 2696., 2697 nici după mai multe provocări, plătind tóté versamintele după sus- amintitele acţiuni prin presintele sunt avisaţi, ca încât versamintele restante nu le vor plăti nici pană în 15 De- cemvre a. c. st. n. conform §§ 11 din statute, acţiele subscrise se vor con­sidera anulate şi sumele plătite vor trece la fondul de reaervă.

Şimleu, 24 Noemvre 1896. 1120,1 - 1 direcţiunea.

Nr. 5237—1896.pret.

0 © a g i l i iPrin disposiţiunea onoratei co-

misiuni administrative silvanale a co­mitatului Sibiiu din 16 Ncemvre a.c. N-rul 787/96 declarându-se postul de silvicultor cercual din Selişte cu1 Ianuarie 1897 de vacant şi dispu- nendu-se îndeplinirea lui, pentru ocu­parea acestui post escriu concurs.

Acest post este dotat cu 900 fl. salariu anual, 150 fl. bani de cuartir, 200 fl. pauşal de călătoriă şi 15 fl. pauşal de cancelaria.

Competenţii la acest post au a dovedi cualificaţiunea prescrisă în §. 12 a art. de lege I din anul 1883 respective în §-ul 86 a art. de lege X X X I din anul 1879, precum şi cu- noacinţa limbei române.

Petiţiunile de concurs sunt a se trimite la adresa mea pănă inclusive în 30 Decemvre a. c.

Actul de alegere se va săverşi în 31 Decemvre a. c. la 9 6re a. m. în cancelaria comunală din Selişte.

Selişte, în 30 Noemvre 1896.

Primpretorul cercului

1121,1—1 D r ă g i t s .

Brassóvármegye alispánjától.

Sz. 19514—1896.

Hirdetmény.Köztudomásra hozom, hogy

Brassó vármegye igazoló választ­mánya f. hó 23-án tartott ülésében az 1897-ik évre szóló legtöbb adót fizetők névjegyzékét megállapította.

Ezen névjegyzék, mely ellen mától számitandó 15 napi alatt az állandó bíráló választmányhoz íeleb- bezésnek van helye — ezen várme­gye székházáoál közszemlére ki van téve.

Brassó 1896 évi nov. hó 25-én.

Dr. Jekel Frigyes-1122,1—1 alispán.

Nr. 16575-1896.

PUBLICAŢIOTE.Din fundaţiunea Friede

ric de Closius se pot da jh lăngă asigurare pupilara cu 5x|2 carnete împrumutul] mai mari.

Reflectanţii au de a se adresa la subscrisul magistrat

B r a ş o v , 14 Noemvre 1896. 1111,2- 3. Magistratul orăşenesc,

Anunciuri(inserţiuni şi reclame)

Sunifi a se adresa subscrisei administratiunf. In casui pu* isEicării unui anunciu mai mult de odaia se face scădămeni, care cresce cu cât publicarea se face mai d e muEte-orî.

Administr. » Gazeta Trans.‘PUF" Numere singuratice

dia „ Gazeta Transilvaniei4 & 5 er. se potú cumpără în librăria Mcolae Ciurcu.

ersul trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din 1 O ct. 1396.

Viena . . . B u d a p e s t aSzolnok . .P.-Ladány. .

Oradea-mare .

Mezö*Telegd . Rév . . . .Bratoa . . .Ciueia . . . B.-HuiedinGrhârb&î?. . .

Cluşiu . . .

Apahida , .G-hiriş . . .Cucerdea . ,Uiuóra . . . Vinţul de susAiud . . .

Teinş . . .

Crăciunel . .Blaşiu . . .Micăsasa . .

Copşa-mică .

Mediaş . . .Elisabetopol .Sighişora - .Haşfaleu . .Homorod . .Agoştonfalva .Apsţa . . .Feldióra . .

Braşov . . .

Timiş . . . P r e d e a lBucuresol . .

sos.

rpi.lSQ8.

t a

pi.sos.

I pl-Isos.

pl.sos.

jpl-Isos.

îpl.

Trende

persón.

1.557 , -3.371.19

Trenmixt

11.04,10.44 8.0010.07 7 109,30 6.139.10 5.388.82 *5.497.54 4.596.54 3.186.13 2 23

5.245.02

Tr. expr. 3.37+3in 3.06

83%-i CP2 ci S- 2.49« u «2 2.41

PQ 2.173.36 1.553.18 1.29

12.552.48 12.40

12.01

2.15 11.412 12 11.14

10.551.40 10.21

1.06 9.4212.52 9.12

11.54 7.457.02

1111 6.365.58

10.10 5.0810.05 5.209.39 4.149.12 3.325.35 9.15

Trenaccel.

1 55 7.405.313.562.37 2.31 2 01 1.34

12.521220

11.01 10 45

9.238.49

8.238.06

Trenacoel.

7.201.50

11.4410.038.438.388.117.46

7.086.89

5.23tr.pers.

4 . 8 54.032.552.252.082.001.381.17

12 57 12.32 11.59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18 9.43 9.19 7.38 7.22 6.48 6 33 5.57

5.204.143.32

Trende

persón.

6.208.104.282.17

11.3211.1710.4210.089.509.198.377.37 7.— 6.45 6.275.124.334.27 4.20 3.59 3.38 3.06 2.40 2 26 1.54 1.35 1.01

12.4512.1611.3311.1610.039.259.018.28 7.489.088.288.013.15

Cucerdea — O^orheiu — Regli.-s&sesc.

Trenmixt

Trende

persón.

Trende

persón.

Trende

persón

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

11Trenümixtü

2.30 8.10 3.11 10.59 pl. Cucerdea . . sos. 7.45 2.36 8.31 12.423 19 8.51 3.52 11.40 Ludoş . . # « 7.02 1.58 7.38 9.594.12 9.37 4.37 12.26 Cipău . . • 6.28 1.19 6.55 11.015.12 10.27 5.26 1.14 SOS. 1

Oşorhei . / pl. 5.34 12.25 5.50 9.545.40 10.42 5.36 * pl. i • Isos. 1 9.20 5.04 9 357.14 12.16 7.14 } SOS. Regh.-săs.. . pl. 7.54 3.30 8:05

N o t ăî'nsemnézà órele

Ó.rele însemnate în stânga staţiunilor sunt a se ceti de nopte.

trende

persón.

Trenmixt

tren de

pers ón.

tren

mixttrenmixt

Trenmixt

trende

persón.

trende

persón.1 1

2.20 445 11.55 7.10 pl. Oopşa mică . SOvS. Í: 9.34 3.05 6.25 12.353.57 6.35 1.25 8.50 3 13 Ocna . . . 8.11 1 27 5.07 11.014.19 7.01 1.48 9.15 3 39 sos. 1

Sibiiu . . .f pl. 7.44 12.57 4.40 10.30

4.34 2.05 f 3Í. J l sos. 7.29 an- «î 8.576.16 3.58 Avrig . . . 6.02 cit ^ 7.168.42 6.3b sos. Făgăraş . . pl. 3.28 '"'iţ ̂

â > 4.30r 1

G l i i r i ş - T u r dtrende

person.

7 33 7.53

trenmixt

11 — 11.20

trenmixt

5.5-20

trende

persón

10/2110.41

GhirişTurda

trende

persón.

5.054.45

tren

mixt

10.3010.10

tren

mixt

3.203.00

trende

persón,

9.128.52

Copşa-snică — — A vrig — F ăgăraş

§ i ni e r i a (FisU) - ffi 11 n e d ó r atrenmixt

6.156.387 .1 3

trenmixt

11.3511.5412.20

trenmixt

trenmixt

4.254.485.23

10.2810.4611.12 I

t renii mixtü

Simeria . Cerna. . Huuedőra I

4.504.344.10

trenùmixtü

10.2510.059.38

trenümixtű

3.102.542.30

trenùmistü

8.348.147.45

IS a s o v — SE ê i i e s t ï

trenùmixtü

8.3510,28

trenümixtü

4.556 . 3 6

trenùmixtü

BraşovZerneşti

trenùmixtù

7.446.20

crenu

mixtùtrenùmixtü

1.2912.05

iM u r © ş ™ ftj 3« di 4* $ — St i s t &• I ţ m4.— 5 036 487 38 8.33 9 07 9.59

f 9.10 4.20110.28 5.35£-12 41 » 1.54 Ş t

§ 3.0220 ii

E 21 3.41 r 4 55 t i o !

Mures-Ludoş . . .Z a u ........................Ţagn-Budatelio . . St. Mihaiu de câmpieLechinţa...................Ş.-Măghiâruş . . .

6.465.49

o

7.216.244.503.442.482.011.16

o <J25H- 5,f5o 5B-joc ©■

9.408.467.436.5-2

A r a d — i s»a i s Ó i* a

6.20 11.25 5.- * 10.43 3.44 10.557.08 12.15 6.14 I V i n g a ........................ 9.42 3.01 10.118.01 1.10 7.39 Timi s ó r a ................... 8.20 2 .- 9.10

12.47 8.47 12 27 5 10 V Seghediii........................ 6 05 2 30 10 05 2.15

S f U î i î u — C i s i a ă d i e . I SigM séra—0 d<or flteiu-sëcuesc.tronü trenü trenü t^enü 1trenü trenü trenu trenümixtù mixtü mixtü mixtü 1mixtü mixtù mixiü mixtü

5.30 2.15 pl. Sibiiu . sos. 7.10 9.20 I 3 22 11.08 Sighişora . . . 9.51 5.325.42 2.27 „ Selemberk V 6,57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.546.06 2.51 ,, €isnădie P1 6.36 8.46 1 6.2U 1.59 Odorheiu-sëeuesc. 7.15 3.-

de sus îu jos, cele însemnate în drépta da jcs în sus. — Nuajeni încu&draţl cu linii mai negro

Tipografia A. Mureşianu, Braşov,