aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 33 // 22001144

c

m

y

k

LLuummiinnaa ddiinn NNooaapptteeaa SSffâânnttãã ssãã vvãã îînnaallþþee ssuufflleetteellee

ººii ssãã llee uummppllee ddee bbuuccuurriiaa îîmmpplliinniirriilloorr..

SSppiirriittuull SSããrrbbããttoorriilloorr ddee PPaaººttee

ssãã vvãã ccããllããuuzzeeaassccãã ppaaººiiii ººii ssãã vvãã aadduuccãã

mmuullttãã ffeerriicciirree,, ssããnnããttaattee ººii ggâânndduurrii ffrruummooaassee..

CCaallddee uurrããrrii ddee bbeellººuugg ººii îîmmpplliinniirreeaa ttuuttuurroorr ddoorriinnþþeelloorr..

SSããrrbbããttoorrii FFeerriicciittee aallããttuurrii ddee ffaammiilliiee ººii pprriieetteennii!!

DDããnnuuþþ BBããddããuu,, PPrriimmaarruull OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa

Învãþãmântulde ccalitate,

în pprim-pplan în PPucioasa

❚❚ PPrriimmããrriiaa PPuucciiooaassaa aa sseemmnnaatt jjooii,, 33 aapprriilliiee22001144,, llaa sseeddiiuull AADDRR SSuudd MMuunntteenniiaa,, ccoonn--ttrraaccttuull ddee ffiinnaannþþaarree ppeennttrruu pprrooiieeccttuull„„RReeaabbiilliittaarree ººii mmooddeerrnniizzaarree ªªccooaallaa nnrr.. 11MMiihhaaii VViitteeaazzuu PPuucciiooaassaa””

Primãria PPucioasaurmãreºte

promovareaoraºului!

Clubul CCopiilorPucioasa,

mereu ppe ppodium!

■ Colþul de culturã

„Sosesc ddesearã”,la PPucioasa

ªcoala ggimnazialã„Mihai VViteazul”,

mereu pprintre cei mmai bbuni

■■ pagina 5

■■ pagina 5■■ pagina 4

■■ pagina 7

■■ pagina 5

ÎÎnn PPuucciiooaassaa ssee lluuccrreeaazzãã

ddee zzoorr!!❚❚ PPrriimmããrriiaa OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa ddeerruulleeaazzãã pprrooiieeccttuull„„DDeezzvvoollttaarreeaa zzoonneeii ttuurriissttiiccee PPuucciiooaassaa –– rreeaabbiilliittaarree ººii mmooddeerrnniizzaarree ddrruummuurrii ddee iinntteerreess llooccaall îînn ssttaaþþiiuunneeaa ttuurriissttiiccãã PPuucciiooaassaa””

■■ pagina 3

PPrreemmiiuull ppeennttrruu cceell mmaaii aaccttiivv pprriimmaarr aa aajjuunnss llaa PPuucciiooaassaa!!

❚❚ DDããnnuuþþ BBããddããuu,, pprriimmaarruull OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa,, aa pprriimmiitt oo rreeccuunnooaaººtteerree ooffiicciiaallãã aa eeffoorrttuurriilloorrddeeppuussee ppâânnãã îînn pprreezzeenntt îînn aaccttiivviittaatteeaa ssaa

■■ pagina 8

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

Primãria Oraºului Pucioasaderuleazã proiectul „DEZ-VOLTAREA ZONEI TURISTICEPUCIOASA – REABILITARE ªIMODERNIZARE DRUMURI DEINTERES LOCAL ÎN STAÞIUNEATURISTICÃ PUCIOASA”

În cadrul proiectului de dez-voltare a zonei turistice sederuleazã lucrãrile de asfaltare înGlodeni Vale, pe strada Unirii,strada Gãrii ºi în cartierul Bela.Concomitent cu acest lucru serealizeazã ºi branºamente lareþeaua de apã ºi canalizare, lacetãþenii care nu au avut accespânã acum, având în vedere cãulterior nu se va mai permitespargerea drumului.

Primarul Oraºului Pucioasa,solicitã din partea tuturor cetãþe-nilor sã dea dovadã de înþelegerepentru disconfortul creat delucrãrile de amenajare a drumuluiºi în acelaºi timp îi roagã peaceºtia sã acorde tot sprijinul pen-tru realizarea în bune condiþii alucrãrilor de asfaltare. Domnul pri-mar precizeazã faptul cã se vacontinua cu lucrãrile de branºare autilizatorilor la reþeaua de apã ºicanalizare pe strãzile careurmeazã a fi asfaltate ºi deasemenea, se aºteaptã ca înviitorul apropiat sã soseascã noiformaþiuni de lucru care voracþiona pentru construirea celordouã poduri de pe pârâul Bizdidel

ºi care vor începe lucrãrile deasfaltare ºi pe alte strãzi urbane.

Cetãþenii sunt încântaþi deschimbãri ºi apreciazã efortuldepus de autoritatea publicãlocalã ºi de faptul cã, DãnuþBãdãu, primarul oraºului, îºi ducela îndeplinire promisiunile.

Obiectivul general al proiectu-lui este dezvoltarea localã aoraºului Pucioasa prin valorifi-carea cu succes a potenþialuluituristic existent.

Obiectivul specific al proiectu-lui este Dezvoltarea zonei turisticea staþiunii balneo climaterice

Pucioasa din jud. Dâmboviþa prinreabilitarea ºi modernizarea dru-murilor de interes local.

Se vor executa modernizãri pe21,9 Km de drumuri locale ºi vor ficonstruite 2 poduri noi.

Proiectul se deruleazã timp de41 luni, în perioada 30.07.2011-29.12.2014.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

ÎÎnn aatteennþþiiaa cceettããþþeenniilloorrVã reamintim cã, potrivit Regulamentului de

aplicare a O. G. nr. 21/2002 privind normele degospodãrire urbanã, AVEÞI OBLIGAÞIA DE AMENÞINE ÎN STARE DE CURÃÞENIE

CORESPUNZÃTOARE ªANÞUL ªI RIGOLELEDIN DREPTUL PROPRIETÃÞII DUM-NEAVOASTRÃ.

UU..AA..TT.. OOrraaºº PPuucciiooaassaaBBiirroouu PPrrootteeccþþiiaa MMeeddiiuulluuii

ÎÎnn PPuucciiooaassaa ssee lluuccrreeaazzãã ddee zzoorr!!

AAmmppllaassaammeennttuull:: NNrr.. CCrrtt.. DDeennuummiirree ssttrraaddaa LLuunnggiimmee PPCC ((mm))1 Drum maluri (DC 8) 1047,192 Str. Debarcader 717,313 Str. Drumul Diaconeºtilor 2984,284 Bd. Gãrii 1412,255 Str. Garoafei 947,446 Str. Glodeni nr. 1 293,817 Str. Glodeni nr. 2 1761,418 Str. I.H Rãdulescu 3637,799 Str. Izvoarelor 675,5410 Str. Liniºtii 986,4211 Str. Morarilor 1354,28

12 Str. Nufãrul 70013 Str. C. Olãnescu 560,1514 Str. Pajiºtei 65315 Str. Patrana 1037,4116 Str. Prelungirea Liniºtei 179,3117 Str. R. Cosmin 700,5118 Str. T. Vladimirescu 707,0119 Str. Unirii 1300,0420 Str. Aluniº 27521 Pod pe strada Unirii 57,1522 Pod pe strada Patrana 40,00

ACTE NECESARE PENTRU CETÃÞENIIROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRÃINÃTATECARE DORESC SÃ-ªI SCHIMBE DOMICILIULÎN ROMÂNIA CONF HG 1375/ 2006

Art. 61. - (1) Cetãþenii români cu domiciliul înstrãinãtate care doresc sã-ºi schimbe domiciliulîn România se prezintã la serviciul public comu-nitar de evidenþã a persoanelor pe a cãrui razãteritorialã este situat imobilul unde îºi stabilescdomiciliul, unde depun Cererea pentru eliberareaactului de identitate ca urmare a schimbãrii domi-ciliului din strãinãtate în România, potrivit mo-delului prevãzut în anexa nr. 15, împreunã cudocumentele prevãzute la art. 58 lit. c), d), e), f),g), h), i) ºi j), adicã acte stare civilã, chitanþã, tim-bru, dovadã domiciliu, precum ºi urmãtoarele:

a) paºaportul românesc valabil sau expirat oricertificatul constatator privind dobândirea cetãþe-niei române, emis de Ministerul Justiþiei sau demisiunile diplomatice ºi oficiile consulare aleRomâniei din strãinãtate, original ºi copie; pentrupaºaport sunt necesare fila informatizatã ºi fileledestinate aplicãrii vizelor ºi ºtampilelorautoritãþilor de frontierã, original ºi copie; în situ-aþia în care solicitantul nu poate face dovadacetãþeniei române, i se elibereazã actul de identi-tate, numai dupã ce se atestã de cãtre DirecþiaGeneralã de Paºapoarte, la cererea serviciuluipublic comunitar de evidenþã a persoanelor, fap-tul cã solicitantul este cetãþean român;

b) actul de identitate ºi/sau paºaportul, elibe-

rate de autoritãþile strãine, original ºi copie; pen-tru paºaport sunt necesare copii ale filei informa-tizate ºi ale filelor destinate aplicãrii vizelor ºiºtampilelor autoritãþilor de frontierã;

c) nu se mai solicitã chitanþã pentru restabiliredomiciliu.

(2) Certificatele de stare civilã prezentate desolicitant trebuie sã fie emise de oficiile de starecivilã române, iar pentru hotãrârile judecãtoreºtiprivind statutul civil al titularului, pronunþate înstrãinãtate ºi învestite cu formulã executorie, seprezintã copii traduse ºi legalizate.

(3) Solicitanþii a cãror naºtere sau cãsãtorienu a fost înregistratã în registrele de stare civilãromâne vor solicita transcrierea certificatelor destare civilã obþinute în strãinãtate atât pentru ei,cât ºi pentru copiii minori.

(4) În situaþia în care numai unul dintre pãrinþiîºi schimbã domiciliul din strãinãtate în România,împreunã cu copiii minori, este necesar con-simþãmântul celuilalt pãrinte, dat în formã auten-ticã la notarul public, sau copia hotãrârii judecã-toreºti prin care copiii au fost încredinþaþi pãrin-telui care îºi schimbã domiciliul în România, situ-aþie în care se depune copie a hotãrârii judecã-toreºti rãmase definitivã, irevocabilã, învestitã cuformulã executorie în condiþiile prevãzute la alin. (2).

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAaagg.. ººeeff ddee ppoolliiþþiiee EEmmaannuueell TToohhããnneeaannuu

iinnsspp.. OOaannaa IIoorrddaacchhee

Poliþia Oraºului Pucioasa vã reco-mandã ca, fiecare dintre dumneavoas-trã, sã luaþi unele mãsuri pentru pre-venirea furturilor de animale ºi pãsãri,cum ar fi:

● Cetãþenii, mai ales cei care locui-esc în zonele mãrginaºe ºi izolate, sã-ºiîmprejmuiascã curþile cu garduri solide,iar porþile, atât de acces cât ºi cele dininteriorul curþii, sã fie asigurate cu încui-etori sigure (zãvoare sau lanþuri culacãte);

● Noaptea în curte, în apropiereaanexelor unde sunt adãpostite animaleºi pãsãri, ºi nu deasupra uºii de la casã,lãsaþi un bec aprins pentru a avea posi-bilitatea sã observaþi din locuinþã even-tualii hoþi ºi nu ei pe dumneavoastrã,când ieºiþi din casã;

● Uºile grajdurilor asiguraþi-le core-spunzãtor (lacãte, drugi);

● Un câine „bun” liber prin curte, petimpul nopþii, este un motiv în plus cahoþii sã renunþe la intenþiile lor;

● În curte nu invitaþi ºi nu primiþi per-soane strãine, care, sub pretextul cãvând diferite mãrfuri ori cumpãrã ani-male sau cereale, vã vor cunoaºtecurtea, împrejurimile ºi obiceiurile dum-neavoastrã;

● Nu lãsaþi animalele nesuprave-gheate pe izlaz, pe câmp sau alte locuri;

● Crotaliaþi animalele pentru identifi-carea acestora cu uºurinþã în caz defurt;

● În cazul în care constataþi cã încurte se aflã o persoanã necunoscutãcu intenþii de a sustrage bunuri din avu-tul dumneavoastrã, nu uitaþi cã cea mai

bunã armã este strigãtul, alarmareavecinilor, nu în ultimul rând, dacã aveþiposibilitatea, sunaþi 112, dar cu condiþiasã vã declinaþi identitatea;

● Atunci când aveþi animale pe carele oferiþi spre vânzare, identificaþi per-soanele care se prezintã pentru acumpãra ºi reþineþi numãrul de înmatri-culare al autovehiculului cumpãrãtoru-lui, solicitând medicului veterinar docu-mentele ce se întocmesc cu ocaziavânzãrii;

● Dacã plecaþi din localitate,anunþaþi ºi rugaþi vecinii de încredere sãvã supravegheze curtea ºi locuinþa.

● Lãsarea în libertate ori fãrãsupraveghere a animalelor care potprezenta pericol pentru traficul rutier,persoane ºi bunuri, constituie contra-venþie ºi se sancþioneazã cu amendã dela 100 la 500 lei, potrivit art. 2, pct. 17din Legea nr. 61/1991, republicatã.

Prejudiciile cauzate în cazul comi-terii acestor infracþiuni, nu se pot recu-pera uºor, având în vedere cã în celemai multe cazuri, bunurile sustrase suntconsumate rapid, iar fãptuitorii nu auposibilitãþi materiale pentru a vãdespãgubi.

NU PROTEJAÞI INFRACTORIIPRIN TÃCERE ªI INDIFERENÞÃ!

GÂNDIÞI-VÃ CÃ VIITOAREAVICTIMÃ A ACESTORA AÞI PUTEA FICHIAR DUMNEAVOASTRÃ!

ªªEEFFUULL PPOOLLIIÞÞIIEEII OORRAAªªUULLUUIIPPUUCCIIOOAASSAA

CCOOMMIISSAARR ªªEEFF DDEE PPOOLLIIÞÞIIEECCOOMMAANN AALLBBEERRTT

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAA IINNFFOORRMMEEAAZZÃÃ!! SSTTIIMMAAÞÞII CCEETTÃÃÞÞEENNII

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Primarul Oraºului Pucioasa a semnat joi,3 aprilie 2014, la sediul ADR Sud Muntenia,contractul de finanþare pentru proiectul„Reabilitare ºi modernizare ªcoala nr. 1Mihai Viteazu Pucioasa”. Administraþiaoraºului pune mare accent pe infrastructuraºcolarã ºi pe desfãºurarea activitãþiloreducative într-un cadru cât mai propice dez-voltãrii elevilor.

„Am bucuria sã vã anunþ cã ieri,03.04.2014, m-am deplasat împreunã cu dlHosszu Mihail, arhitectul ºef al oraºuluiPucioasa, la sediul Agenþiei pentruDezvoltare Regionalã Sud Muntenia, în ve-derea semnãrii contractului de finanþare pen-tru proiectul «Reabilitare ºi modernizareªcoala nr. 1 Mihai Viteazu Pucioasa». PrinStudiul de fezabilitate se propun realizareaurmãtoarelor lucrãri: reabilitarea termicã,reabilitarea ºi modernizarea sistemului deîncãlzire (instalaþii, calorifere, etc), înlocuireaºarpantei ºi învelitorii, dotãri echipamente IT.Prin implementarea acestui proiect se vaîmbunãtãþi calitatea în educaþie prin extin-derea, modernizarea ºi dotarea cu echipa-mente a ªcolii Gimnaziale Mihai Viteazul. Seva asigura, în acest fel, un cadru adecvatdesfãºurãrii procesului educaþional pentruelevi ºi dascãli, dotat conform normeloreuropene”, a precizat Dãnuþ Bãdãu, primarul

Oraºului Pucioasa.Proiectul „Reabilitare ºi modernizare

ªcoala nr. 1 Mihai Viteazu Pucioasa”, estefinanþat în cadrul Programului OperaþionalRegional, Axa prioritarã 3 – Îmbunãtãþireainfrastructurii sociale, Domeniul major deintervenþie 3.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ºi echiparea infrastructurii edu-caþionale preuniversitare, universitare ºi ainfrastructurii pentru formare profesionalãcontinuã. Valoarea totalã a proiectului estede 1.765.431,81 lei, din care:

- valoarea neeligibilã a proiectului:165.383,00 lei

- valoarea eligibilã a proiectului:1.263.937,00 lei

- TVA: 336.111,81 lei.Contribuþia proprie în proiect este de

190.661,74 lei, din care:- contribuþia solicitantului la cheltuielile

eligibile: 25.278,74 lei- contribuþia solicitantului la cheltuielile

neelegibile: 165.383,00- TVA: 336.111,81.Asistenþa financiarã nerambursabilã

solicitatã este de 1.238.658,26 lei.ªcoala nr. 1 se va bucura ºi de dotãri noi:

calculatoare, copiatoare, laptop-uri, video-proiectoare, imprimante, table electronice,televizoare LCD sau plasma (rol didactic),

bãnci duble, scaune ergonomice.Obiectivul general al proiectului se aliazã

obiectivului general al POR, cât ºi al Axeiprioritare 3, contribuind astfel la atingereaobiectivului european al coeziunii economiceºi sociale, realizarea sa prin activitãþileproiectului contribuind la îmbunãtãþirea infra-

structurii serviciilor de educaþie în oraºulPucioasa, premisã esenþialã în „sprijinireaunei dezvoltãri economice, sociale durabileºi echilibrate teritorial, a tuturor regiunilorRomâniei, potrivit nevoilor ºi resurselorspecifice”.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

ÎÎnnvvããþþããmmâânnttuull ddee ccaalliittaattee,, îînn pprriimm-ppllaann îînn PPuucciiooaassaa

„ÎNFIINÞARE, REABILITARE ªIDOTARE CENTRU NAÞIONAL DE INFOR-MARE ªI PROMOVARE TURISTICÃ ÎNSTAÞIUNEA DE INTERES NAÞIONALPUCIOASA”

Valoare totalã (Mii lei) 589,24

Primãria Oraºului Pucioasa, în frunte cuedilul Dãnuþ Bãdãu, au în derulare mai multeproiecte prin care urmãresc reabilitarea,dezvoltarea ºi modernizarea staþiunii bal-neoclimaterice din judeþul Dâmboviþa. Unuldintre proiecte este „Înfiinþare, reabilitare ºidotare centru naþional de informare ºi pro-movare turisticã în staþiunea de interesnaþional Pucioasa”, aflat în evaluare tehnicã,prin care intrarea ºi foaierul Cinema-tografului din Pucioasa vor fi transformate însediul unui Centru Naþional de Informare ºiPromovare Turisticã.

Obiectivul general este crearea unuiCentru Naþional de Informare ºi PromovareTuristicã (CNIPT) în scopul creºterii numãru-lui turiºtilor în staþiunea de interes naþionalPucioasa, judeþul Dâmboviþa. Prin acestproiect se urmãreºte, de asemenea, pro-movarea potenþialului turistic românesc prinîmbunãtãþirea imaginii de þarã, cu scopul dea promova România ºi de a creºte atractivi-tatea sa pentru turism ºi afaceri. Creareaunui Centru de Informare va avea ca impactdirect dezvoltarea ºi consolidarea turismuluidin localitatea Pucioasa (Dâmboviþa), prinsprijinirea promovãrii produselor ºi serviciilorspecifice, în vederea dezvoltãrii durabile a

turismului la nivel local, judeþean, regional ºinaþional. Prin înfiinþarea, reabilitare ºidotarea Centrului Naþional de Informare ºiPromovare Turisticã din Pucioasa seurmãreºte corelarea strategiei OraºuluiPucioasa cu cea promovatã de ProgramuluiOperaþional Regional axa prioritara 5, dome-niul major de intervenþie 5.3. Conform ghidu-lui solicitantului þintele propuse pentru DMI5.3 sunt de sprijinire a unui numãr minim de

10 Centre Naþionale de Informare ºiPromovare Turisticã care sã aibã ca rezultatdirect un numãr de vizitatori în CentreleNaþionale de Informare ºi PromovareTuristicã de 1 (un) milion.

Obiectivele specifice proiectului vor con-tribui la valorificarea potenþialului turisticlocal prin promovarea identitãþii culturale –componentã a mediului antropic, în scopulcreºterii gradului de atractivitate ca desti-

naþie turisticã ºi influenþa pozitivã asupraactivitãþilor conexe/derivate din turism, înlocalitatea Pucioasa. Se pune, de aseme-nea, accent pe crearea unui sistem integratºi informatizarea ofertelor turistice româneºti(scopul prezentei documentãri este funda-mentarea necesitãþii ºi oportunitãþiiinvestiþiei privind înfiinþarea unui CentruNaþional de Informare ºi Promovare Turisticãîn staþiunea turisticã de interes naþionalPucioasa în incinta cinematografului existent„Dacia”, în prezent nefuncþional, prin reabi-litarea ºi dotarea corespunzãtoare a holuluide intrare al acestuia).

Valorificarea Cinematografului „Dacia”prin transformarea acestuia în Centru deInformare Turisticã are o contribuþie directãîn cadrul atingerii þintelor fixate pentru anul2015 de cãtre POR 2007-2013, DMI 5.3. îºiva aduce, de asemenea, aportul în ceea cepriveºte: ●Echiparea cu hardware (nr.): 36buc., ●Echiparea cu programe software(nr.): 2 buc., ●Locuri special amenajate/echipamente speciale de acces pentru per-soanele cu mobilitate redusã (nr.): grupulsanitar este special prevãzut pentru accesulpersoanele cu mobilitate redusã, existã, deasemenea, o rampã de acces, iar totmobilierul a fost astfel concept încat sã fie cuuºurinþã utilizat, ●Locuri de muncã nou cre-ate temporare pe perioada execuþieilucrãrilor: 16, ●Locuri de muncã nou createîn faza de operare: 3.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Vã invitãm joi, 24 aprilie, la ora 17.00, lavizionarea spectacolului „SOSESCDESEARÔ de Tudor Muºatescu, în regialui Laurenþiu Calomfirescu, ce va avea locin sala de spectacole a Centrului Cultural„I.Al. Brãtescu-Voineºti” Pucioasa.

Iubitorii de teatru sunt invitaþi sã ia parte

la o comedie caldã ºi sentimentalã, în carevarietatea tipologicã se împleteºte firesc cuintriga ºi replicile amuzante ºi pline de vita-litate.

Din distribuþia spectacolului fac parte:Corneliu Jipa, Sebastian Bãlãºoiu, DanaStîngã, Delia Lazãr ºi Liviu Cheloiu. Sceno-

grafia este realizatã de Bogdan Spãtaru.Tudor Muºatescu, autor de epigrame,

schiþe ºi romane, se dedicã, la maturitate,trup ºi suflet teatrului, în calitate de drama-turg, traducãtor, director de scenã, con-ducãtor ºi proprietar de teatru.

Criticii l-au considerat un fidel continua-tor, în perioada interbelicã, al comedieicaragialene de moravuri, prin tipologie,situaþii ºi dialoguri spirituale. Debutul scenicl-a avut la Paris, în 1923, în piesa Focurilede pe comori.

Piesa „SOSESC DESEARÔ, scrisã în

1932, este o „comedie sentimentalã dinlumea provincialã. Scriitorul râde cu bunã-tate de inºi cu orizonturi mici, dar cu pre-tenþii mari, caracterizeazã nuanþat person-aje de efect, amuzã ºi înduioºeazã,gãseºte poezia sau ridicolul cotidianului ºiplaseazã totul într-o atmosferã de împãcaresufleteascã.” (Virgil Brãdãteanu, IstoriaLiteraturii Dramatice Româneºti ºi a ArteiSpectacolului, Editura Didacticã ºiPedagogicã, 1979).

LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu

■ Colþul de culturã

„„SSoosseesscc ddeesseeaarrãã””,, llaa PPuucciiooaassaa

PPrriimmããrriiaa PPuucciiooaassaa uurrmmããrreeººttee pprroommoovvaarreeaa oorraaººuulluuii!!

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

PPuucciiooaassaa aa ffoosstt ggaazzddaauullttiimmeeii îînnttââllnniirrii ddee pprrooiieecctt!!

Primul Proiect MultilateralComenius, EUROWOMEN – „Thelife and work of women in changingEurope”, derulat de LiceulTehnologic Pucioasa, a ajuns lafinal. Desfãºurat în perioada 2012-2014, Eurowomen reprezintã unparteneriat între cinci þãri europene– Turcia, Polonia, Italia, Grecia,România – ce are drept subiect per-cepþia societãþii moderne asuprarolului femeii, având ca punct deînceput cultura fiecãrei þãri ºi careper triplul rol al femeii: mamã,soþie ºi persoanã care munceºte.Ultima întâlnire de proiect a avut locla Pucioasa, în luna martie 2014.

PPrriimmaarruull OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa aapprriimmiitt vviizziittaa ppaarrttiicciippaannþþiilloorr

llaa PPrrooiieeccttuull CCoommeenniiuussEEuurroowwoommeenn

Liceul din Puciosa a primit cuospitalitate cei peste 25 de musafiri.Luni, 24.03.2014, elevi ºi profesoridin cele 4 þãri partenere în proiect,au vizitat instituþia de învãþãmântgazdã, dar ºi Clubul Copiilor, auorganizat dezbateri, au realizatprezentãri powerpoint ºi au primitinvitaþia de a lua parte la o masãtradiþional româneascã. Discuþiile s-au centrat pe rolul femeii în soci-etatea din prezent, dar ºi din trecut,pe conexiunile ei cu tradiþia ºi încer-cãrile de a rãspunde cererilor uneisocietãþi moderne. Pe parcursul

sãptãmânii, au urmat vizite laPalatul Parlamentului ºi PalatulCotroceni, la celelalte unitãþi deînvãþãmânt din oraº, vizite laTârgoviºte ºi Braºov ºi o întâlnireoficialã cu primarul oraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu. Vizita s-aîncheiat cu o searã tradiþionalromâneascã, în cadrul cãreia s-auprezentat produsele finale aleproiectului ºi au fost înmânatediplome de participare.

Atât profesorii ºi elevii de laLiceul Tehnologic Pucioasa, cât ºicei din Turcia, Polonia, Italia ºiGrecia, au fost încântaþi de acti-vitãþile desfãºurate pe parcursulcelor doi ani de proiect ºi de fru-museþea þãrilor partenere.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

În perioada 10 – 14.03.2014,Colegiul Naþional “Nicolae Titulescu”- ªcoala Europeanã începând din2007 - a participat la a treia întâlnirede proiect, în cadrul parteneriatuluimultilateral Comenius „ThroughUniversal Myths, towards EternalTruths” (4 Myths 4 Truth).

La întâlnirea de proiect au par-ticipat reprezentanþi ai celor ºapteºcoli implicate în parteneriatul multi-lateral, ºi anume: doi profesori ºipatru elevi din Anykšèiai AntanasBaranauskas General School-Anykšèiai, Lithuania, doi profesori ºidoi elevi din 6th Geniko Lykeio -Lamia, Grecia, doi profesori ºi patruelevi din Szily Kálmán MûszakiKözépiskola Szakiskola ésKollégium - Budapesta, Ungaria, doiprofesori ºi opt elevi dinAgrupamento de Escolas deBarcelos - Eb 2,3 Abel Varzim -Barcelos, Portugalia, doi profesori ºidoi elevi din Ýbrahim Atalý TicaretMeslek Lisesi - Adana, Turcia, patruprofesori ºi cinci elevi din ColegiulNaþional „Nicolae Titulescu”-Pucioasa, Romania, profesorii ºielevii din echipa de proiect a ºcoliigazdã - Etelänummen Koulu -Pietarsaari, Finlanda (ºcoalã cuclase VII-IX).

ªcoala noastrã a fost reprezen-tatã de profesorii MihaelaDiaconescu (coordonator proiect),Mihaela Pãduraru, AdelaidaPãtraºcu, Victoria Voicu ºi cinci elevidin echipa de proiect: Ana-MariaBrînzoiu, Ioana Cioroba, TudorPaºcu, Sînziana Voicu, Antoniu VladVasile.

Prima zi a întâlnirii (10.03.2014)a debutat cu prezentarea ºcolii decãtre directorul adjunct al instituþiei,Marjo Nylund ºi coordonatorulproiectului Kim Pitkäkangas. Auurmat prezentarea activitãþilorConsiliului Elevilor (de cãtrereprezentanþii sãi LauraPeltokangas ºi Aleksi Heikkilä) ºiprezentarea tuturor participanþilor,elevi ºi profesori, la întâlnirea deproiect. Turul ºcolii a fost un bunprilej de a descoperi deopotrivãechipamente foarte performante înfiecare salã de clasã, dar ºi obiectecare conferã o cãldurã cu totul spe-cialã ºcolii. Toate spaþiile ºcolii auadevãraþi pereþi vorbitori, pentru cãprodusele diferitelor activitãþi aleelevilor sunt expuse pretutindeni.Am descoperit o lume cu adevãratprietenoasã în interiorul ei, cu profe-sori care fac educaþie atât de simpluºi de firesc, care construiesc destinede elevi împreunã cu elevii, într-undemers de învãþare onest, în carenici unul dintre cei doi parteneri nutriºeazã, ci colaboreazã pentru aavea succes. Am parcurs spaþiileºcolii sub semnul dragostei, cãci

gazdele noastre au armonizat spaþi-ile ºcolii cu tema mitului în legãturãcu care s-au realizat ultimelecercetãri ale elevilor, ºi anume mituldragostei. Aºadar, fiecare colþ deºcoalã a fost din belºug decorat cuinimioare, ba mai mult chiar ºi bom-boanele sau prãjiturile oferite aveauaceastã formã.

Elevii au participat la o lecþie delimbã finlandezã, având drept temã- drogostea în literatura naþionalã. Aurmat un mic spectacol artistic oferitde elevii ºi profesorii ºcolii gazdã.Am vizitat apoi Muzeul oraºului, încare ne-a fost prezentatã istorialocalã ºi cei mai importanþi artiºtiplastici din zonã.

Ziua de marþi (11.03.2014) adebutat cu prezentarea activitãþilorderulate în fiecare ºcoalã partenerã,anterior întâlnirii de proiect. Fiecareºcoalã a trebuit sã pregãteascã oprezentare PPT destinatãîmpãrtãºirii activitãþilor derulate înperioada ianuarie-martie ºi o altãprezentare a Portofoliului Mituldragostei. Pentru fiecare dintre celepatru mituri, ºcolile partenere ela-boreazã, pe parcursul proiectului,un portofoliu conþinând: un docu-ment Word (sumar, fragment înlimba maternã ºi în limba englezã -pentru o operã aparþinând literaturiiculte, respectiv literaturii populare, olucrare a unui artist consacrat ºi treilucrãri artistice realizate de elevi,toate acestea bazate pe rezultatelechestionarului aplicat anterior„Descoperind propria mitologie”partea a II a), un reportaj videodespre mitul studiat ºi un fragmentdintr-un film sau piesã de teatrucare trateazã subiectul. DocumentulWord constituie un fragment dincartea „Descoperind valorile ºimoºtenirea culturalã europeanã prinliteratura mitului”, care va aveapatru capitole (un capitol pentrufiecare mit), fiecare capitolcuprinzând un numãr egal de pagini

pentru mitologia fiecãrei þãripartenere. Primele trei ºcoli care auprezentat activitãþile derulate deechipa de proiect în perioada ia-nuarie-martie 2014 ºi PortofoliulMitul Dragostei au fost: Grecia,Lituania ºi Ungaria.

Ne-am deplasat apoi la Merilä,un centru turistic important pentruactivitãþi de petrecere a timpuluiliber, dar ºi pentru tinerii de 15 anicare vin aici pentru slujba de confir-mare. Elevii ne-au povestit în ceconstã confirmarea ºi în ce tip deactivitãþi sunt implicaþi anterior saudupã acest eveniment important dinviaþa lor religioasã. Ziua de marþi s-a terminat la Hercules Cabinet,pentru o searã tipic finlandezã.

Miercuri (12.03.2014) am vizitatMuzeul Nanuq, un muzeu arctic unicaflat în mijlocul unei pãduri, în carete afli faþã în faþã cu urºi polari,eschimoºi, exploratori, case, chiar ºio bisericã, tradiþii ºi obiceiuri dinnordul îngheþat – Groenlanda sauLaponia. Am fost fericiþi sã avemalãturi un ghid extraordinar, membrua numeroase expediþii polare, carene-a împãrtãºit într-un mod agreabilºi prietenos, experienþe de viaþãincredibile.

Am servit prânzul la LiceulVocaþional din Kokkola ºi am petre-cut dupã-amiaza la Centrul NaturalElba, în care elevii ºi studenþii învaþãsã petreacã timpul lor liber înrespect pentru naturã ºi propria per-soanã, prin înþelegere afenomenelor naturale ºi a nevoii dea fi în armonie cu natura. Excursiileau fost bune ocazii de a cunoaºtecultura zonei, într-un proiect care îºipropune explicit promovarea culturiinaþionale ºi prin turism cultural. ªipentru cã în fiecare þarã, cu ocaziaexcursiilor culturale apreciem, într-un fel sau altul, cele vizitate, amcompletat fiºa de feedback„Discovering Mythological Places byOurselves”.

Joi (13.03.2014) a continuatseria prezentãrilor activitãþilor deru-late în ºcolile partenere ºi a porto-foliilor Mitul Dragostei, cele patruºcoli fiind din Portugalia, România,Turcia ºi Finlanda. În cazul nostru,operele selectate de cãtre elevi, cafiind cele mai reprezentative pentrumitul dragostei, au fost: „Zburãtorul”respectiv „Luceafãrul” (MihaiEminescu), lucrarea „PoartaSãrutului“ (Constantin Brâncuºi) ºifilmul „Felix ºi Otilia”. Portofoliulprezentat de ºcoala noastrã acuprins ºi reportajul realizat de ele-vii din echipa de proiect la Muzeulde Istorie din Târgoviºte, cu ocaziasãrbãtorii dedicate dragostei: „ªezã-toare de Dragobete”. Cu aceastãocazie a fost realizat interviul cu d-na dr. Adriana Cuciureanu,cercetãtor ºtiinþific la CentrulJudeþean de Culturã Dâmboviþa,Departamentul Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþionale.Fragmentele de film/teatru, ca ºireportajele video realizate de elevipentru fiecare mit în legãturã cutradiþiile relative la mitologie, vorforma filmul „Identificând MitologiaEuropeanã”.

Elevii au participat la o lecþie - laalegere ºi o alta de arte, în care aurealizat inimioare decorative din car-ton, hârtie coloratã ºi mãrgele.Profesorii au participat apoi la întâl-nirea cu primarul oraºuluiPietarsaari. Tot la Primãria oraºuluia avut loc întâlnirea cu d-nul JuhaPaasimäki, director educaþional încadrul primãrie, care ne-a prezentatsistemul de educaþie finlandez ºilocal, în termeni foarte obiectivi ºicritici. A fost o întâlnire foarte intere-santã, profesionistã, consideratã denoi toþi prea scurtã pentru câte între-bãri mai erau de pus. Vãîmpãrtãºesc câteva dintre informaþi-ile transmise/subiectele abordate:2400 de elevi în 16 ºcoli ºi un bugetanual de 22 milioane euro; Finlandanu aplicã teste standardizate (deºinoi credem cã succesul la testelePISA presupune aplicarea con-secventã a testelor având acelaºiformat cu testele PISA); Finlandaare o culturã a colaborãrii, nu existãcompetiþie între ºcoli; nu existã cur-riculum naþional, doar curriculumelaborat la nivel local ºi mai multeabilitãþi artistice dezvoltate; un noucurriculum în 2016 (în ciuda rezul-tatelor la testele internaþionale, soci-etatea nu este pe deplin satisfãcutãde ceea ce produce ºcoalã, aºa cãsistemul se reformeazã astfel încâtsã rãspundã nevoilor Finlandei);profesorii au o mulþime de libertãþi;încredere în profesori; sãlile declasã nu mai corespund noilornevoi, se doreºte construirea unorºcoli în care sãlile de clasã sã fie

compartimentate pentru lucrul îngrupuri mici de elevi, conformnivelului ºi intereselor lor. În con-cluzie, „lecþiile finlandeze” ale cele-brului Pasi Sahlberg sunt conside-rate de mare actualitate ºi dau sensdezvoltãrii actuale a educaþiei dinFinlanda: „Cel mai mare duºman alcreativitãþii este standardizarea”,„Adevãraþii învingãtori nu sunt încompetiþie unii cu ceilalþi”, „Pentru apregãti tinerii pentru o economiemai competivã, sistemul de educaþie trebuie promoveze maipuþin competiþia” (pentru cei interesaþi, recomandhttp://pasisahlberg.com/). Ziua de joia continuat cu planificarea acti-vitãþilor pentru perioada imediaturmãtoare (destinatã în primul rândevaluãrii intermediare a progresuluiproiectului ºi valorizãrii produselorcomune elaborate în proiect) ºi sta-bilirea detaliilor organizatorice pen-tru întâlnirea de proiect dinBarcelos, Portugalia (mai 2014).

Seara a fost una de rãmas bun.Am primit certificatele de partici-pare, am ascultat cântece dedragoste ºi de nuntã finlandeze ºine-am bucurat unii de ceilaþi pe rit-muri de dans atât de diferite, dincele ºapte þãri reprezentate.

Ziua de vineri (13.03.2014) afost destinatã turului cultural aloraºului. Pentru noi a însemnatîntoarcerea acasã, la atât deobiºnuita cãutare a unei identitãþieducaþionale care pare fãrã sfârºit...ªi pentru cã personal cred cã nudoar de transfer de practici buneavem nevoie, ci de transferul acelorpractici ºi experienþe care sepotrivesc, care pot produce progre-sul pe care îl aºteptãm de foartemulþi ani în educaþie, mã gândesccã nu ar fi rãu sã începem reformacu noi: sã fim mai puþin în competiþieunii cu ceilalþi, sã fim mai creativi,mai puþin centraþi pe utilizareanenumãratelor tipuri de teste, maiprieteni cu elevii noºtri, mai altruiºti.

ªi pentru cã trebuia sã existe unloc frumos în care sã povestimdespre mitul dragostei, cu natu-raleþe, firesc, fãrã exagerãri devreun fel, i s-a spus - EtelänummenKoulu - Pietarsaari Pietarsaari.Povestea noastrã despre mituri ºiadevãr, valori ºi tradiþii continuã...

MMiihhaaeellaa DDiiaaccoonneessccuu,, ccoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt

ddiirreeccttoorr aaddjjuunncctt CCoolleeggiiuullNNaaþþiioonnaall „„NNiiccoollaaee TTiittuulleessccuu””

PPuucciiooaassaaAcest proiect este finanþat cu

sprijinul Comisiei Europene.Aceastã comunicare reflectã numaipunctul de vedere al autorului ºiComisia nu este responsabilã pen-tru eventuala utilizare a informaþiilorpe care le conþine.

EUROWOMEN –– „„The llife aand wwork oof wwomen in cchanging EEurope” aa aajuns lla ffinal!

Colegiul NNaþional „„Nicolae TTitulescu” rredescoperind FFinlanda

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Grãdiniþa nr. 7 din localitateaDiaconeºti, Pucioasa, rãsunã deglasurile vesele ale celor peste 20de preºcolari care învaþã aici. Isteþi,curioºi, plini de viaþã, vin în fiecarezi la grãdi’ pentru a acumula cât maimulte cunoºtinþe.

Este firesc ca autoritãþile localesã vegheze la bunul mers al acti-vitãþilor educaþionale ºi sã sprijine,pe cât posibil, unitãþile de învã-þãmânt. Astfel, în luna mai a anului2013, primãria oraºului Pucioasa aîncheiat un contract de prestãri ser-

vicii pentru reparaþii curente la clãdi-rea grãdiniþei din Diaconeºti.Proiectul a avut ca obiectivrealizarea unei tâmplãrii de lemn, cuo valoare totalã de 3.254,01 lei,gard ºi rampã în valoare de8.000,00 lei.

Copiii de la grãdiniþa dinDiaconeºti dispun de o salã în careîºi desfãºoarã orele, de o salã încare iau masa ºi grupuri sanitare îninteriorul clãdirii. Anul trecut, pe holºi în grupurile sanitare, a fost pusãgresie.

„Suntem mulþumiþi! Avem condiþiidecente, copiii vin cu drag. Avemînsã o dorinþã... am vrea sã schim-bãm mobilierul, sã fie unul modern,sã realizãm un spaþiu cât mai con-fortabil pentru micuþi.” (înv. NicoletaCulman)

Cele douã sãli ale corpului grã-diniþei dispun de mãsuþe, scaune ºidulãpioare, cãrþi ºi jucãrii. În curte,copiii au un tobogan ºi leagãne careformeazã un mic parc, doar al lor.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Timpul olimpiadelor ºi con-cursurilor ºcolare a sosit, ca înfiecare an. Aceasta este opor-tunitatea de a culege roadeleunei pregãtiri constante ºisusþinute care începe odatã cuintrarea în ºcolaritate ºi contin-uã cu preocuparea pentru per-formanþã a fiecãrui profesor înparte, care sãdeºte cu drag ºicreºte an de an sãmânþa hãr-niciei ºi perseverenþei în copi-lul dornic de cunoaºtere. Labilanþ, cei care au muncit aufost rãsplãtiþi. Mereu în fruntealistelor cu rezultate, elevii ºcoliinoastre nu ne dezamãgesc ni-ciodatã ºi duc mai departeprestigiul acestei instituþii. Pre-miile sunt mai mult decât ono-rante, începând cu menþiuni ºicontinuând cu premiile I, II ºi IIIla etapele judeþene. La aces-tea se adaugã calificãrile la e-tapele naþionale, ale merituoºi-lor care au obþinut premiul I lafaza judeþeanã. Rezultatele lorsunt rodul muncii personale,dar ºi efortul profesorilor com-petenþi care îi pregãtesc. Feli-citãri tuturor, profesori ºi elevi!

FFAAZZAA NNAAÞÞIIOONNAALLÃÃOOlliimmppiiaaddaa ddee ccuullttuurrãã cciivvii--

ccãã.. Gheorghe Mãdãlina/ªer-ban Teodora – VIII C - prof. Di-aconescu Gabriela, calificarefaza naþionalã, 07-11.04.2014,Timiºoara.

OOlliimmppiiaaddaa ddee eedduuccaaþþiiee tteehh--nnoollooggiiccãã.. Mihãlcioiu Radu - VIIA - prof. Zamfir Gabriela - cali-ficare faza naþionalã, 07-11.04.2014, Satu-Mare.

OOlliimmppiiaaddaa ddee lliimmbbaa ººii lliittee--rraattuurraa rroommâânnãã.. Dinu Sergiu -VII A - prof. Zamfir Aurora – ca-lificat faza naþionalã, Con-cursul Naþional de lecturã ºi in-terpretare „Ionel Teodoreanu”,mai 2014, Iaºi.

OOlliimmppiiaaddaa ddee ffiizziiccãã.. DinuSergiu – VII A – prof. Ana Mi-haela, calificat faza naþionalã,07-11.04.2014, Cluj-Napoca.

FFAAZZAA JJUUDDEEÞÞEEAANNÃÃOOlliimmppiiaaddaa eedduuccaaþþiiee cciivviiccãã..

Premiul II: Toader Bianca/Stro-e Vlad – IV-B - înv. DiaconuFlorina; Menþiune: Stanciu An-drei/Bãlãºescu Alexandra - IVC - prof. înv. primar ToboºaruLaura: Butcã Ioana/IonescuOana - IV B - înv. DiaconuFlorina.

OOlliimmppiiaaddaa ddee ccuullttuurrãã cciivvii--ccãã.. Premiul I - calificare faza

naþionalã: Gheorghe Mãdãli-na/ªerban Teodora - VIII C -prof. Diaconescu Gabriela;Premiul III: Topliceanu Miru-na/Pleºa Ioana - VIII B - prof.Diaconescu Gabriela.

OOlliimmppiiaaddaa ddee eedduuccaaþþiiee tteehh--nnoollooggiiccãã.. Premiul I - calificarefaza naþionalã: Mihãlcioiu Ra-du - VII A - prof. Zamfir Gabri-ela; Menþiune: Nicolaescu So-rana - V A - prof. Zamfir Gabri-ela; Constantinescu Andrei - VA - prof. Zamfir Gabriela; ªer-bãnoiu Laura - V A - prof. Zam-fir Gabriela; Dragomir Medeea- VI A - prof. Zamfir Gabriela;Pîntea Giovani - VI A - prof.Zamfir Gabriela.

OOlliimmppiiaaddaa ddee lliimmbbaa ººii lliittee--rraattuurraa rroommâânnãã.. Premiul II - ca-lificare faza naþionalã: DinuSergiu - VII A -prof. Zamfir Au-rora.

OOlliimmppiiaaddaa ddee ffiizziiccãã.. Pre-miul III - calificare faza naþio-nalã: Dinu Sergiu - VII A - prof.Ana Mihaela.

ªcoala „Mihai Viteazul” Pu-cioasa, prin elevii sãi, repre-zintã judeþul Dâmboviþa la fazanaþionalã a olimpiadelor ºcola-re

OOlliimmppiiaaddaa ddee mmaatteemmaattiiccãã..Constantinescu Andrei - V A -prof. Ion Sorin, calificat fazanaþionalã, 07-11.04.2014,Sibiu.

OOlliimmppiiaaddaa ddee lliimmbbaa ººii lliittee--rraattuurraa rroommâânnãã.. Dinu Sergiu -VII A - prof. Zamfir Aurora – ca-lificat faza naþionalã, Con-cursul Naþional de lecturã ºiinterpretare „Ionel Teodorea-nu”, mai 2014, Iaºi.

OOlliimmppiiaaddaa ddee ffiizziiccãã.. DinuSergiu - VII A - prof. Ana Miha-ela, calificat faza naþionalã,07-11.04.2014, Cluj-Napoca.

OOlliimmppiiaaddaa ddee ccuullttuurrããcciivviiccãã.. Gheorghe Mãdãli-na/ªerban Teodora - VIII C -prof. Diaconescu Gabriela -calificare faza naþionalã, 07-11.04.2014, Timiºoara.

OOlliimmppiiaaddaa ddee eedduuccaaþþiieetteehhnnoollooggiiccãã.. Mihãlcioiu Radu -VII A - prof. Zamfir Gabriela -calificare faza naþionalã, 07-11.04.2014, Satu-Mare.

MMuulltt ssuucccceess!!ddiirreeccttoorr,,

pprrooff.. GGrroossuu GGaabbrriieell--MMiihhaaiiddiirreeccttoorr aaddjj..,, pprrooff..îînnvv..

pprriimmaarr PPiinnccoovviiccii AAlliinnaa--IIvvoonnaa

Renumele ªcolii Nr. 4 „Elena DoniciCantacuzino” ca o ºcoalã prietenoasã,deschisã ºi cu elevi performanþi, conti-nuã sã se menþinã ºi în acest an ºcolarprin elevi de excepþie, îndrumaþi de pro-fesori devotaþi, profesioniºti ºi capabilide a produce rezultate înalte.

Pânã în prezent, ªcoala 4 vareprezenta judeþul Dâmboviþa, în lunaaprilie, la 3 competiþii naþionale, organi-zate de ministerul educaþiei:

Iaºi - Olimpiada de limba ºi literaturaromânã – clasa a VI-a, prin eleva LorenaVântu, clasa a VI-a C, pregãtitã dedoamna profesor Georgiana Manta.

Satu mare - Olimpiada de educaþietehnologicã - clasa a VI-a, prin elevaTeodora Necula, clasa a VI-a C, pregã-titã de doamna profesoarã GabrielaZamfir.

Slatina - Olimpiada de religie - clasaa VII-a, prin eleva Teodora Podeanu,clasa a VII-a B, pregãtitã de doamnaprofesoarã Florentina Iuliana Hârciu.

CCaarree ee rreeþþeettaa ssuucccceessuulluuii lloorr?? Într-o zi obiºnuitã de ºcoalã, elevii ºi

profesorii noºtri au fost de acord sã nedestãinuie din trãirile, opiniile, emoþiile,gândurile ºi secretele reuºitelor lor.

RR:: CCee îînnsseeaammnnãã ppeennttrruu ttiinnee ssãã ppaarr--ttiicciippii llaa oo oolliimmppiiaaddãã ººccoollaarrãã??

TTeeooddoorraa NNeeccuullaa -- Dintotdeauna pen-tru mine, participarea la o formã de eva-luare, o competiþie ºcolarã, indiferent cãa fost o probã de evaluare de la clasã,un concurs în ºcoalã sau la niveljudeþean sau naþional, a însemnat oîncercare. Îmi mãsor puterile (adicãceea ce ºtiu) cu colegii mei de clasã, pecare îi consider cei mai mari adeversariai mei, cu colegii din alte ºcoli din judeþºi din þarã. Dar cea mai mare încercare ecu mine însãmi. De aceea, cred cã amdecis ca ºi în acest an sã particip laolimpiada de educaþie tehnologicã. Amvrut sã vad în ce mãsurã am progresat,sã vãd dacã pot sã îmi depãºesc perfor-manþa de anul trecut când, la aceeaºiolimpiadã, am obþinut menþiune la fazanaþionalã. Sper într-un loc pe podium,dacã pot spune aºa. Îmi doresc loculîntâi, deºi ºtiu cã e foarte greu. Mã gân-desc, însã, cã doamna profesoarãGabriela Zamfir, care mã pregãteºte, amai obþinut aceastã performanþã –locul I,fazã naþionalã, la olimpiada de educaþietehnologicã - ºi acum 2 ani, cu un altelev al ºcolii Andrei Bratu, care învãþa înaceeaºi salã de clasã în care învãþ euacum. Totul e posibil. ªi, poate cã SatuMare e un loc magic, care îmi va dãruienergie, inspiraþie ºi… puþin noroc.ªtiinþa o am de la doamna profesoarã,Gabriela Zamfir, cãreia îi datorez acestemari performanþe ale mele.

RR:: ªªii ttoottuuººii,, ddee ccee ppaarrttiicciippãã oo ffaattãã llaaoolliimmppiiaaddaa ddee eedduuccaaþþiiee tteehhnnoollooggiiccãã?? NNuuee uunn ddoommeenniiuu mmaaii ppoottrriivviitt ppeennttrruu bbããiieeþþii??

TTeeooddoorraa NNeeccuullaa -- În nici un caz. Nuaº vrea sã cred cã aici e vorba desprediscriminare de gen. ªi noi, fetele, putemface absolut aceleaºi lucruri ca ºi bãieþii.Mai ales atunci când e vorba despre aînvãþa. ªi la aceastã disciplinã amînvãþat lucruri care îmi vor fi utile în viitorca mamã, ca membru al unei familii. Amînvãþat despre bugetul unei familii,despre diferite tipuri de materiale,metode, tehnici, procese ºi operaþiitehnologice specifice obþinerii unui pro-dus util. Cred cã ºtiu acum mult mai binecum sã cumpãr un obiect de calitate ºila un preþ bun. Nu e acesta un exemplu

bun de ceea ce am nevoie în viaþã?Aceasta este educaþia tehnologicã ºi îimulþumesc doamnei profesor cã m-aînvãþat sã descopãr acest domeniuinteresant.

RR:: MMuullþþuummeesscc,, TTeeooddoorraa!! EEººttii uunn ccooppiillmmiinnuunnaatt,, ee oo aaddeevvããrraattãã ppllããcceerree ssããvvoorrbbeesscc ccuu ttiinnee,, îîþþii ddoorreesscc mmuulltt ssuucccceess!!

TTeeooddoorraa NNeeccuullaa -- Mulþumesc fru-mos!

RR:: BBuunnãã,, LLoorreennaa!! TTee ffeelliicciitt ppeennttrruuppeerrffoorrmmaannþþaa ddee llaa oolliimmppiiaaddaa ddee lliimmbbaarroommâânnãã -- llooccuull aall IIII--lleeaa,, ffaazzãã jjuuddeeþþeeaannãã..CCuumm aaii rreeuuººiitt??

LLoorreennaa VVâânnttuu –– Pentru acest concursdificil m-am pregãtit în fiecare zi subatenta îndrumare a doamnei profesoareGeorgiana Manta. Pentru mine întreagaperioadã de pregãtire, care nu a fost unascurtã, a însemnat testarea limitelor:una e sã te pregãteºti pentru clasã, pen-tru fiecare zi de ºcoalã, alta e sã fii încompetiþie cu cei mai buni dintre ceibuni. ªi pentru mine, dar mai ales pentrufamilia mea, aceastã reuºitã a fost o sur-prizã. Îmi doream sã câºtig, dar eramconºtientã de valoarea adversarilor meiºi de dificultatea unui concurs de limbaºi literatura românã.

RR:: AAmm îînnþþeelleess:: mmuunnccaa ssuussþþiinnuuttãã,, ssuubbîînnddrruummaarreeaa uunnuuii aaddeevvããrraatt ssppeecciiaalliisstt,,aassiigguurrãã ssuucccceessuull.. DDee ccee aallttee iinnggrreeddiieenntteeaaii mmaaii aavvuutt nneevvooiiee??

LLoorreennaa VVâânnttuu –– Da, pe lângã faptulcã trebuie sã înveþi, ai nevoie de undascãl adevãrat. Sunt cu adevãrat noro-coasã cã învãþ limba românã cu doamnaprofesor Georgiana Manta. Amdescoperit în dânsa profesorul perfect:exigentã, obiectivã, organizatã, perse-verentã, dar prietenoasã, creativã ºi per-formantã. Îmi este ºi dirigintã la clasã ºibeneficiez în fiecare zi de îndrumareadumneaei. Am învãþat de la doamna pro-fesor Georgiana Manta ambiþia, creativi-tatea, consecvenþa. E adevãrat cã într-oasemenea competiþie ai nevoie ºi desclipire ºi de un grãunte de noroc caresã te diferenþieze de ceilalþi.

RR:: CCee llee--aaii rreeccoommaannddaa ccoolleeggiilloorr,,iinnddiiffeerreenntt ccãã ppaarrttiicciippãã ssaauu nnuu llaa vvrreeoooolliimmppiiaaddãã??

LLoorreennaa VVâânnttuu –– Greu de spus. Ca sãdau totuºi un rãspuns pot sã spun cãpentru cei care participã la olimpiadeleºcolare judeþene sau naþionale e impor-tant sã echilibreze pregãtirea pentruºcoalã ºi pregãtirea pentru olimpiadã cuactivitãþile de relaxare. Tuturor, indiferentdacã merg sau nu la competiþii înalte,le-aº sugera sã acorde o mai mareimportanþã „prietenului” din bibliotecã.ªtiu cã e greu acum, într-o perioadãputernic tehnologizatã, dar nu e imposi-bil. Important e sã vrei ºi sã ai pe cineva

care sã te stimuleze, sã te susþinã. ªicred cã la fel de important e sã aiîncredere în profesori. Sã creezi cuaceºtia o relaþie specialã, bazatã perespect, sinceritate ºi încredere. Sperîntr-o reuºitã frumoasã la faza naþionalã,sper sã o fac mândrã pe doamna profe-soarã, pe colegii ºi pe pãrinþii mei, ºi îmidoresc ca acesta sã fie doar începutulspre alte performanþe.

RR:: MMuullþþuummeesscc,, LLoorreennaa,, ppeennttrruu ttoott ººiiîîþþii þþiinn ppuummnniiii ssttrrâânnººii mmaaii ddeeppaarrttee!!SSuucccceess!!

RR:: DDaarr ppeennttrruu ttiinnee,, TTeeooddoorraaPPooddeeaannuu,, ccee aa îînnsseemmnnaatt pprreeggããttiirreeaa ppeenn--ttrruu oolliimmppiiaaddãã?? CCuumm aaii rreeuuººiitt ssãã îîmmbbiinniiaacceeaassttãã pprreeggããttiirree ccuu aaccttiivviittaatteeaa ttaa ddee zziiccuu zzii ddee llaa ººccooaallãã,, ccuu vviiaaþþaa ttaa ppeerrssoonnaallãã??

TTeeooddoorraa PPooddeeaannuu -- Am fost îndru-matã pe tot parcursul pregãtirii de doam-na profesoarã Florentina Hârciu, care,pe lângã faptul cã m-a ajutat sã acu-mulez informaþii valoroase despre viaþamoral-religioasã, a reuºit sã mãmotiveze pentru a merge mai departe,bazându-se pe capacitãþile mele.Pregãtirea pentru olimpiadã ajutã foartemult un elev în formarea lui, deoareceacesta reuºeºte sã-ºi organizeze modulde gândire. Pe mãsurã ce începi sãînveþi cu adevãrat, adicã începi sã rea-lizezi legãturi logice între cunoºtinþe,reuºeºeti sã sistematizezi ºi sã explicilucruri ºi din perspectivã proprie, îþidoreºti sã ºtii mai mult ºi mai mult. ªi laclasã, ºi acasã am devenit mai activã,mai organizatã, mai ordonatã în acþiuneºi gândire, aºa cã am avut suficient timppentru toate. Îi mulþumesc doamnei pro-fesoare cã m-a stimulat ºi m-a încurajatatunci când mã aºteptam mai puþin. Amdescoperit în disciplina Religie a ocaziede a înþelege mai bine lumea în care trã-iesc ºi de a mã înþelge mai bine chiar pemine însãmi.

RR:: CCee--þþii ddoorreeººttii aaccuumm,, TTeeooddoorraa??TTeeooddoorraa PPooddeeaannuu -- Dacã ar fi sã le

transmit un mesaj celor de vârsta mea,le-aº spune cã perseverenþa, muncasusþinutã reprezintã echivalentul succe-sului. Îmi doresc sã mã bucur de aceastãfrumoasã experienþã ºi sã mã întorc, dinnou, „acasã”, cu bucuria reuºitei…

RR:: AAººaa ssãã ffiiee!! SSuucccceess ººii mmuulltteemmuullþþiimmiirrii ppeennttrruu ttoott ccee ffaaccii!!

Mã bucurã ºi mã mândresc cu rezul-tatele deosebite ale elevilor ºi ale profe-sorilor ºcolii, care au dovedit, din nou, cãperformanþa este la ea acasã, aici, laªcoala Nr. 4 „Elena Donici Canta-cuzino”.

MMuullþþuummeesscc,, ddrraaggii eelleevvii ººii pprrooffeessoorrii!!SSuucccceess mmaaii ddeeppaarrttee!! HHaaii,, ªªccooaallaa 44!!

ddiirreeccttoorr,, PPrrooff.. CCllaauuddiiaa IIoonneessccuu

PPiittiicciiii vveesseellii

TRADIÞIE ÎÎN PPERFORMANÞà LA ªªCOALA NNR. 44 „„ELENA DDONICI CCANTACUZINO” PPUCIOASA

ªªCCOOAALLAA GGIIMMNNAAZZIIAALLÃà „„MMIIHHAAII VVIITTEEAAZZUULL””MMEERREEUU PPRRIINNTTRREE CCEEII MMAAII BBUUNNII

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

c

m

y

k

Dãnuþ Bãdãu, primarul OraºuluiPucioasa, a primit o recunoaºtere ofi-cialã a eforturilor depuse pânã în prezentîn activitatea sa.

La Bucureºti, în perioada 5-7 martie,a avut loc cea de-a XXI-a ediþie aAdunãrii Generale a Asociaþiei Oraºelordin România. La reuniune au participatprimari din toate regiunile þãrii. Unmoment important pe agenda evenimen-tului a fost reprezentat de decernareapremiilor la urmãtoarele categorii:Primarul anului 2013, Cel mai bun pri-

mar, Cel mai activ primar, Cel maigospodar primar ºi Cel mai popular pri-mar.

Dãnuþ Bãdãu, edilul OraºuluiPucioasa, este cel care a primit distincþiapentru „Cel mai activ primar”, ca rãsplatãpentru numeroasele proiecte aflate înderulare, dar ºi pentru implicarea con-stantã în diverse activitãþi administrative,acesta fiind unul dintre reprezentanþiiAsociaþiei Oraºelor din România îngrupuri de lucru sau comisii ºi consiliiconsultative de pe lângã Ministerul

Dezvoltãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice ºi Ministerul Turismului. În anii demandat, Dãnuþ Bãdãu a demonstrat, ºicontinuã sã demonstreze, cã funcþia deprimar, deºi presupune o responsabili-tate enormã ºi sarcini ce trebuie duse laîndeplinire fãrã greºealã, se poate con-cretiza prin implementarea cu succes anumeroase proiecte menite a dezvoltacomunitatea ºi prin grijã continuã asupracolectivitãþii pe care o conduce.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

PPrreemmiiuull ppeennttrruu cceell mmaaii aaccttiivv pprriimmaarr aa aajjuunnss llaa PPuucciiooaassaa!!

Duminica Floriilor este o sãrbã-toare care nu are datã fixã, dar sesãrbãtoreºte în ultima duminicãdinaintea Paºtelui. Sãptãmîna pânãla Florii se mai numeºte în poporSãptãmâna Floriilor.

Sãrbãtoarea îºi are originea înantichitate, ºi anume în organi-zarea vestitelor serbãri de primã-varã Floralia, în cinstea zeiþei Flora.În Dacia sãrbãtoarea devenitãfoarte popularã era numitã Florilia.Deºi iniþial sãrbãtoarea era dedi-catã venirii primãverii ºi renaºteriinaturii, creºtinii au asimilat-o,atribuindu-i conotaþii religioase.Conform tradiþiei creºtine, sãrbã-toarea Intrãrii Domnului IisusHristos în Ierusalim, care a fostîntâmpinat de popor cu ovaþii, floriºi ramuri înflorite de palmier, cur-mal ºi mãslin, s-a suprapus pestecea veche, numitã în terminologiapopularã Florii. Astfel, aceastã sim-biozã armonioasã a generat tradiþii

ºi obiceiuri spectaculoase.În tradiþia autohtonã, de Florii

creºtinii aduc ºi primesc de la bi-sericã ramuri de salcie sfinþite, tot-deauna înflorite în aceastãperioadã, numite în popor ºi„mâþiºori”. Dimineaþa se merge laslujbã, pe parcursul cãreia creºtiniise roagã þinând în mâini flori, cren-guþe de salcie ºi lumânãri aprinse.Se crede cã ramurile sfinþite deFlorii, care ulterior erau pãstrate laicoane, sunt bune de leac pentrumulte boli ºi vor apãra casa ºigospodãria de incendii, grindinã ºitrãsnete. Ramurile de la Florii suntconsiderate simboluri ale fertilitãþiiºi vegetaþiei de primãvarã.

Se cunosc mai multe datini ºicredinþe specifice DuminiciiFloriilor:

- se considerã cã aºa cum estetimpul în ziua de Florii, aºa va fi ºila Paºte;

- în aceastã zi creºtinii se îngri-

jesc de suflet, spovedindu-se ºiîmpãrtãºindu-se, în acelaºi timp,au grijã ºi de sufletul celordecedaþi, fãcând pomeni la bisericãºi îngrijind de morminte;

- despre cei care seîmpãrtãºesc în Duminica Floriilorse spune cã orice dorinþã pe careºi-o pun în momentul când seapropie de preot, se va îndeplini;- bãrbaþii se încingeau cu ramuri desalcie peste mijloc, crezând cãaceasta îi va apãra de boli ºi îi vaface mai puternici;- fetele în noaptea de Florii punbusuioc sfinþit sub pernã, pentru adeveni mai frumoase ºi mai sãnã-toase;

- în aceastã zi este bine sã sesãdeascã pomi, pentru cã aceºtiasã se prindã uºor ºi sã rodeascã;

- dacã atingi cu salcie sfinþitã unobiect sau un animal pregãtit devânzare, se îmbulzesc cumpãrãtoriila fel ca oamenii în ziua de Florii

dupã rãmurele sfinþite;- de Florii se mãnâncã bucate dinpeºte ºi vin;

- în aceastã zi îºi sãrbãtoresczilele onomastice toþi cei care auprenume de flori: Florica, Florina,Florin, Violeta, Viorica, Viorel,

Lãcrimioarã etc., fiind o tradiþie mairecentã.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

LLaa mmuullþþii aannii ttuuttuurroorrssããrrbbããttoorriiþþiilloorr!!

DDuummiinniiccaa FFlloorriiiilloorr

Vremea frumoasã de afarã adeterminat administraþia ora-ºului sã înceapã curãþenia deprimãvarã. Primul obiectiv vizata fost zona parcului central alstaþiunii. Angajaþii primãriei ºimuncitorii Societãþii ServiciiComunitare de Utilitãþi PublicePucioasa SCUP SRL au curãþatmaterialul antiderapant rãmasdupã intervenþiile dedeszãpezire. A urmat apoi zonagãrii, unde o echipã a curãþat ºipregãtit zona pentru anotimpulrenaºterii.

Primãria Oraºului Pucioasa ademarat, ca în fiecare an, acþiu-nile incluse în programul curãþe-niei generale de primãvarã.

Acestea vizeazã curãþareastrãzilor, toaletarea arborilor,curãþarea ºi igienizarea par-curilor ºi a locurilor de agre-ment, pregãtirea spaþiilor verzi,curãþarea rigolelor, colectarea ºitransportul deºeurilor.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

PPrriimmããrriiaa OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa aa ddaatt ssttaarrttuull ccuurrããþþeenniieeii ddee pprriimmããvvaarrãã!!